Ministerul Educaţiei şi Ş tiinţei

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Construcţii, Geodezie şi Cadastru

Catedra: „ Geodezie, Cadastru şi Geotehnică ”

PROIECT DE AN

La disciplina: „Geotehnică şi fundaţii”

Tema:”Proiectarea fundatiilor de suprafata”

A efectuat: st. gr. IMC144Cegolea Cristina

A verificat: Lector univ.Funieru Natalia

Chişină u 2017
 1. Etapele principale de proiectare ale fundatiilor

Conform regulilor în vigoare (СНиП2.0201-83) proiectarea fundaţiilor de

suprafaţă se face la două grupe de stare limită . La prima grupă de stare limită se
stabileşte rezistenţa care ia în consideraţie gruparea sarcinilor, care exercită cele
mai importante eforturi. La grupa a doua limită se determină dimensiunile tă lpilor
de fundaţie şi tasă rilor.

Se cunosc urmă toarele etape de proiectare:

Determinarea adâ ncimii de fundare. Prin adâ ncimea de fundare se înţelege
distanţa de la suprafaţa nivelată a terenului pâ nă la talpa fundaţiei.
Adâ ncimea de fundare se notează prin „d” şi depinde de urmă torii factori:
- condiţiile geologice inginereşti ale şantierului;
- condiţiile climaterice
- particularită ţile constructive ale construcţiei;
- mă rimea şi modul de acţiune ale sarcinilor.

Sarcina de proiect:
De proiectat fundatiile constructiei in doua variante
a)Fundatii de suprafata.

2.Proprietatile fizico-mecanice ale paminturilor, care alcatuesc terenul de

fundare.

Pamint argilo-nisipos prafos loessoid

Date initiale:
Inaltimea solului 3.9-4.6 m
γ=17.0 -densitatea pamintului
γ s =26 . 9 -densitatea granulelor minerale
ω=0 .14 -umiditatea pamintului
ω L=0. 34 -limita superioara de plasticitate
ω p=0.21 -limita inferioara de plasticitate
o
ϕ =23 -unghiul de frecare interioara a pamintului in grade
C n=30 -coeziunea pamintului
Calculul densitatii pamintului uscat cu precizia 0.01
γ d =γ(1+0 . 01 ω)=17(1+0 . 01∗0 . 14 )=14 . 31
Calculul indicelor porilor cu precia 0.001
e=( γ s−γ d )/γ d =(26. 9−14 . 3)/14 . 31=0 . 8
Calculul gradului de umiditate
S r =ω∗γ s /e∗γ ω=0. 14∗26 . 9/0 . 8∗10=0 . 47
Calculul densitatii pamintului in stare saturata
γ sat =( γ s +e∗γ ω )/(1+e )=(26 . 9+0 . 8∗10)/(1+0 . 8 )=19 .38
Calculul indicelui de lichiditate
I L=(ω−ω p )/(ω L−ω p )=(0 .19−0 .19 )/(0 . 26−0. 19 )=0
Calculul indicelui de plasticitate
I p=ω L−ω p =0 . 26−0 . 19=0. 13

Sol nisipo-lutos galben

Date initiale:
Inaltimea solului 2.1-3.3 m
γ=18.9 -densitatea pamintului
γ s =26 .7 -densitatea granulelor minerale
ω=0 .17 -umiditatea pamintului
o
ϕ =28 -unghiul de frecare interioara a pamintului in grade
C n=13 -coeziunea pamintului

Calculul densitatii pamintului uscat cu precizia 0.01

γ d =γ(1+0 . 01 ω)=18. 9 (1+0. 01∗0. 24 )=16 . 15
Calculul indicelor porilor cu precia 0.001
e=( γ s−γ d )/γ d =(26. 5−18. 94 )/18 . 94=0 .65
Calculul gradului de umiditate
S r =ω∗γ s /e∗γ ω=0. 24∗26 . 5/0 .399∗10=0. 69
Calculul densitatii pamintului in stare saturata
γ sat =( γ s +e∗γ ω )/(1+e )=(26 . 5+0 . 399∗10 )/(1+0 .399 )=20 . 12
Calculul densitatii submersate a pamintului
γ sb=(γ s −γ ω )/(1+e )=(26 .5−10 )/(0 .399+1 )=10 .12
 Nisip mijlociu
Date initiale:
Inaltimea solului 5.1-6.5 m
γ=19.4 -densitatea pamintului
γ s =26 . 6 -densitatea granulelor minerale
ω=0 .22 -umiditatea pamintului
ω L=−− -limita superioara de plasticitate
ω p=−− -limita inferioara de plasticitate
o
ϕ =34 -unghiul de frecare interioara a pamintului in grade
C n=1 -coeziunea pamintului
Calcuul densitatii pamintului uscat
γ d =γ(1+0 . 01 ω)=19. 0∗(1+0 . 01∗0 . 28 )=15 .9
Calculul indicelor porilor
e=( γ s−γ d )/γ d =(26. 8−19 .05 )/19. 05=0 . 67
Calculul gradului de umiditate
S r =ω∗γ s /e∗γ ω=0. 28∗26 .8 /0. 406∗10=0 . 87
Calculul densitatii pamintului in stare saturata
γ sat =( γ s +e∗γ ω )/(1+e )=(26 . 8+0 . 406∗10 )/(1+0 . 406)=19. 9
Calculul densitatii submersate a pamintului
γ sb =(γ s −γ ω )/(1+e )=(26 . 8−10 )/(0 . 406+1 )=9 . 94
Calculul indicelui de lichiditate
I L=(ω−ω p )/(ω L−ω p )=0
Calculul indicelui de plasticitate
I p=ω L−ω p =0

Pamint argilo-nisipos verde

Date initiale:
Inaltimea solului 2.1-2.4 m
γ=19.8 -densitatea pamintului
γ s =27 . 0 -densitatea granulelor minerale
ω=0 .26 -umiditatea pamintului
ω L=0. 34 -limita superioara de plasticitate
ω p=0 .20 -limita inferioara de plasticitate
o
ϕ =18 -unghiul de frecare interioara a pamintului in grade
C n=35 -coeziunea pamintului
 Calculul densitatii pamintului uscat
γ d =γ(1+0 . 01 ω)=19. 7∗(1+0 . 01∗0 . 27 )=15 .71

Calculul indicelor porilor

e=( γ s−γ d )/γ d =(27. 4−19. 75)/19 . 75=0 . 71
Calculul gradului de umiditate
S r =ω∗γ s /e∗γ ω =0. 27∗27 . 4 /0. 387∗10=0 . 98
Calculul densitatii submersate a pamintului
γ sb=(γ s −γ ω )/(1+e )=(27 . 4−10)/(0 .387+1 )=9 . 34
Calculul densitatii pamintului in stare saturata
γ sat =( γ s +e∗γ ω )/(1+e )=(27 . 4 +0 .387∗10 )/(1+0 .387 )=19 . 94
Calculul indicelui de lichiditate
I L=(ω−ω p )/(ω L−ω p )=(0 .26−0 . 2)/(0 . 34−0 .2 )=0 . 42
Calculul indicelui de plasticitate
σ 2 =200 .. . .. .300 ; kPa

3.Evaluarea conditiilor geologice ingineresti ale santierului.

Clă dirile existente pe teritoriul cercetat nu sunt deformate .

Condiţiile climaterice permit de a executa construcţii anul împrejur.
Adîncimea normată de îngheţ a solului este de 0.6m.
Relieful terenului pentru construcţie – linişit.
În urma analizelor geologice s-au constatat urmă toarele straturi:
Stratul 1–Pă mîntul loessoid reprezintă nisip argilos de o grosime h=3.9-4.6 m cu
modulul de deformatie liniara E= kPa,coeziuna C=30kPa,unghiulde frecare
0
interioara ϕ=23 ,deci este un teren relativ bun pentru fundtii .

Stratul 2 – Nisip mijlociu deo grosime 2.1-3.3 munghiul de frecare interioara

0
ϕ=28 ,modulul de deformatie liniara E= kPa coeziuna C=15kPa, deci este un
teren foarte bun de fundare.

Stratul 3 – Argila nisipoasa cu grosimea 5.1-6.5 m,unghiul de frecare interioara

0
ϕ=34 ,modulul de deformatie liniara E= kPa coeziuna C=1 kPa, deci este un
teren bun de fundare.
0
Stratul 4– Argila sura cu grosimea 2.1-2.4 m,unghiul de frecare interioara ϕ=18
,modulul de deformatie liniara E= kPa coeziuna C= 35 kPa, deci este un teren
bun de fundare.
 Apa subterană a fost depistată la adîncimea de la 9.3 m
ceia ce inseamna caapa subterana nu va ave influenta directa asupra fundatiilor cit
si asupra conditiilor de executare.
După analizele chimice apele subterane nu posedă agresivitate asupra betonului.

Calculul modulului de deformatie

Pentru calculul modulului de deformatie avem nevoie de rezultatele incercarilor

edometrice reprezentate in tabelele din varianta.
Pentru calculul modulului de deformatie avem nevoie ca acesta tabela sa fie
reprezentata grafic.Reprezentind in grafic diferite valori a indicelui porilor (e) in
conformitate cu variatia presiunilor (s )se construeste curba de compresiune-
porozitate.Teoria si practica ne arata ca intrun interval de presiuni nu prea mare
s=60……300; kPa iar la paminturile bune pina la 500;kPa,paminturile se comporta
ca corpuri liniare deformabile .De acea curba se inlocueste printro dreapta tgaceea
ce nepermite sa utilizam legea teoriei elasticitatii la rezolvarea problemei:
e1 −e 2
=
tga σ 2 −σ 1
Cu cit tga este mai mica cu atit pamintul este mai slab compresibil
tga-reprezinta coeficientu de compresibilitate adica:
tga=
m0

La practica deseori se utilizeaza coeficientu de compresibilitate

mv care este:
m0
mv =
1+σ 0 ;kPa

Avind
m0 sau mv se poate determina modulul de deformatie edometric:
β
Ee =
m v ;kPa
In majoritatea cazurilor incercarilor edometrice aduc la valo9rile reduse a lui
Ee .
De aceea la proiectare se introduce un coeficient de proiectie
mk si in final se
adopta :
E=m k∗E e

Sa se determine modululde deformatie E pe baza urmatoarelor rezultate ale

incercarilor edometrice ale pamintului extras de la adincimea Z=1.5 m si cu
3
greutatea volumica γ=17.8 ;kN/ m

σ 1 =γ∗h ;kPa=17.8*1.5=26.7 kPa

 σ 2 =200 .. . .. .300 ; kPa =250;

Dupa grapfic gasim

e 0 =0 .788 ; e 1=0. 779 ; e 2=0. 709 ;

e1 −e 2 0 .779−0 .709
tg α= = =0 . 0003135
σ 2 −σ 1 250−26 .7

tga=
m0 =0.0003135
m
mv = 0 0. 0003135
1+σ 0 = 1+0 .788 =0 . 000175
β
Ee = 0 .74
=4220 .75
mv =
0 . 000175

De unde β - care depinde de tipul pamintului.Il luam dincartea “Mecanica

paminturilor” β

E=m k∗E e = 4*4220.75=16883; kPa

Rezultatele sunt reprezentate in graficul incercarilor edometrice respectiv de

adincimea Z=1.5 m.
 Proiectarea fundatiilor de suprafata.

Aceasta problema poate fi rezolvata cunoscind destinatia constructiei,

particularitatile ei structurale si constructive.Modul de actiune a sarcinilor si
valorile lor,conditiilor geologice si hidrogeologice ale amplasamentului ,localitatii
geografice.

1. Determinarea adâ ncimei de fundare.

Determinarea adâ ncimei de fundare depinde de mai mulţi factori:

 condiţiile geologice
 condiţiile hidrogeologice ale şantierului
 condiţiile climaterice
 particularită ţile constructive ale construcţiei
 mă rimea sarcinilor
 modul de acţiune a sarcinilor
La determinarea lor trebuie de atras atenţia în primul râ nd la grosimea şi
caracterul de aşezare a straturilor (panta straturilor de pă mâ nt) precum şi la
proprietă ţilor fizico mecanice.
Pornind de la aceasta se construieşte profilul geologic. Astfel trebuie de calculat
adâ ncimea de îngheţ conform formulei:
 d f =k f⋅d fn
unde: kf - coeficientul care depinde de regimul termic de încă lzire a construcţiei
kf=0,6÷0,8

dfn - adâ ncimea normată de îngheţ

d fn =d 0 √ M t m.

d f =k f⋅d fn=0.8m

2. Dimensionarea tă lpii de fundaţie.

Dimensionarea tă lpii de fundaţie se face la a doua stare limită (la deplasă rii),
ţinâ nd cont de gruparea principală a sarcinii.
În cazul de faţă există mai multe metode de calcul printre care cea mai frecvent
utilizată se bazează pe rezistenţa convenţională de calcul R0 la care calculul se face
prin mai multe încercă ri succesive (metode de aproximaţie succesivă ). Valorile lui
R0 se extrag din tabel.

Determinarea dimensiunii tă lpii fundaţiilor pe axelaC-F:

Aceasta fundatie o vom calcula ca o fundatie solicitata centric:

Determinam sarcina normata provenita din greutatea proprie a pamintului situat
deasupra fundatiei.
N pII =γ I ( b−b p ) / 2∗db∗1 ( kN / m )
II
Determinam greutatea peretelui subsolului:
N I =γ p∗b p∗ ( d b + he )∗1 ( kN / m )
PII
Determinam greutatea proprie a fundatiei:
N II =γ b∗b 1∗d s∗1 ( kN / m )
PII
Pentru a calcula aceste sarcini trebue de calculat latimea talpii.
N oII
b1 =
R 0 −γ m∗d
 γ m -greutatea volumica a pamintului si a fundatiei: 16…19 kN /m3
d-adincimea de fundare: d=3 m;
Ro-rezistenta conventionala a pamintului a stratului 2 pe care este amplasata talpa
fundatiei noastre.
In proiectarea de curs conditiile gologice contin si un strat de pamint loissoid in
cazul dat stratul 2, pentru aceste paminturi se poate de utilizat (Ro )din urmatorul
tabel din normele de vigoare:
Denumirea Valorile Ro,kPa ale pamintului
pamintului
loissoid In stare naturala cu d
ρ In stare compactata cu d
ρ
1.35 1.55 1.6 1.7
Nisipuri 300/150 350/180 200 250
argiloase
Argile 350/180 400/200 250 300
nisipoase

In numarator se arata valorile lui (Ro) pentru paminturile cu

S r ≤0 . 5 si in
numitor r
S ≥0 . 8
.
In proiectul de curs se considera ca la un oarecare moment pamintul va trece in
stare saturata si de aceea trebue de adoptat valorile din numitor.
Caracteristicile de rezistenta la forfecare ϕ si C ale pamintului loissoid sunt date
in sarcina de proiectare pentru starea saturata.
Deci avem: ρd =1 . 783 S r =1 .02
Pentru nisipuri argiloase Ro=250
Calculam talpa fundatii:
240
b1   1.181
250  18* 2.6 adoptam talpa fundatiei de 1.2 m
Asa dar obtinind
b1 aceasta valoare se rotungeste la multiplu 10 cmin caz de
b
fundatie monolita sau daca-i fundatie prefabricata valoarea de calcul 1 se
ilocuieste cu valoarea fundatiei prefabricate respectiv asemanatoare cu cele
optinute din formula.
b N pII N I N
Avind 1 se poate de calculat sarcinile: pII pII II pentru a calcula aceste
sarcini avem nevoie de acunoaste urmatorela date:
N oII -sarcina normata la suprafata superioara afundatie.=240 kN/ml;
e 0 -excentricitatea sarcinii fata de axa peretelui.
e 1 -ezcentricitaea sarcinii N pII fata de axa peretelui.
 σ 3 -inpingerea activa laterala a pamintului asupra peretelui subsolului.
q
he = =0 .6 m
γ1 -grosimea stratului fictiv prin care se inlocueste actiunea q.
q-sarcina temporara uniform distribuita la suprafata adiacenta a constructiei.
q=10 kPa;
d- adincimea de fundare.
b-latimea talpii de fundare de care avem nevoie.
d b -adincimea subsolulu.=2.6 m;
hp -grosimea pardoselei subsolului din beton(15…20 mm).
d s -distanta de la talpa pardoselei pina la talpa fundatiei.
γ b -greutatea volumica pentru fundatie, γ b =23 kN/ m3 .
γ p - greutatea volumica pentru perete, γ p =20 kN/ m3 .
Scema de calcul:

b
h
e
h
d db
h

M ds

Trecem la calcul:
N pII  17.8*
 1.2  0.4  * 2,1*1  14,596
2
N pII I
 20*0.4  1.9  0.6   28,16
N pII II  23*1.2*0.5*1  13,582
Calculam suma tuturor sarcinilor care actoneaza asupra pamintului de fundare:
N IIi  N oII  N pII  N pII I  N pII
II
 14,596  13,582  240  28,16  296,338

Calculam presiunea pe talpa fundatiei:

 Palignl¿ maxII 1 ¿ minII 1 ¿=
∑ N IIi ± M II ;kPa;¿
b 1∗1 W

Pentru a calcula presiunea pe talpa fundatiei avem nevoie de calculul momentului

ce actioneaza asupra talpii fundare:

σ 3∗L2
M II = −N oII ∗e 0 −N pII ∗e 1
15
Pentru a calcula momentul ne trebue:
e0  0;
e1  0.55;
  250 ;
L  he  d  0.6  2.6  3.2;
b12 *1 1.22 *1
W   0.24;
6 6
   25 
 3   III  d  he  tg 2  45    17.8*  2.6  0.6  * tg 2  45    23,12;
 2  2 

Calculul momentului:
23,12*3.22
M II   240*0  13,582*0.55  7, 752
15
Calculam presiunea pe talpa fundatiei:
240 7,752
Pmax II 1    236,632;
1.2*1 0.232
240 7,752
Pmin II 1    169,8;
1.2*1 0.232
P P
Pmed  min II 1 max II 1  203, 216;
2
Determinarea rezistentei de calcul a terenului de fundare:

γ c 1∗γ c 2
R1 =
k
[ M γ∗k z∗b1∗γ II + M q ∗d 1∗γ III +( M q−1 )∗d b∗γ III + M c∗C II ]
Pentru calculul acestei formule avem nevoie ca sa scoatem din tabele din cartile:
“Veselov si Sutenco”
unde:
γ c 1 si γ c 2 -coeficienti ce tin cont de tipul si starea pamintului de baza
γ c1 γ
=1.25; si c2 =1;ultimul se ia in raport de L/H=5.1;
k-coeficient care tine cont de determinarii caracteristicilor de ϕ si C;daca acestea
sunt determinate experimental se adopta k=1,iar daca se extrag din tabel in functie
de e si
I L se adopta k=1.1;la proiectul de curs adoptam k=1.1;
M γ ; M q ; M c -coeficienti in functie de ϕ II a pamintului de sub talpa de
0
fundatie: ϕ II =25 ; M γ =0 . 78 ; M q =4 . 11; M c=6. 67 ;
 k z -in functie de b, pentru b≤10 m k z =1 ; b-latimea talpii fundatiei.
γ II -greutatea volumica a pamintului de sub talpa fundtiei =17.8;
d 1 -adincimea de fundare;
d s -inaltimea fundatiei;=0.5;
hcf -inaltimea pardoselei;=0.20 cm;
γ cf -greutatea volumica a materialului pardoselei=20kN/ m
3

γ III - greutatea volumica a pamintului mai sus de talpa fundatiei (in limitele lui
d);=17.8;
γ cf 20
d 1 =d s +hcf ∗ I =0 . 5+0 . 2∗ =0. 73 ;
γ II 17 . 8
γ cf ⊳ γ III ;20⊳ 17. 8 ;
Acum putem calcula rezistenta:

1.25*1
R1   0.78*1*1.2*17.8  4.11*0.73*17.8   4.11  1 *12,1*17.8  6.67 *15  528, 637
1.1 

Verificam conditia:

PII 1  R1 ; PII 1 
N IIi
 251;
b1 *1
251  528, 637

Totodata o verificam din punct de vedere economic:

P
0 . 85≤ II 1 ≤1; 0 . 85≤0 .73≤1;
R1
Rezultatul obtinut nu ne satisface din punct de vedere economic.

Calculul tasarii fundatiei

Notiuni generale: Prin tasarea absoluta a fundatiei se intelege deplasarea ei pe
verticala sub actiunea fortelor exterioare. Tasarea absoluta S trebuie sa fie mai
mica sau egala cu cea admesibila Su data in norme. O deosebita importanta o are
tasarea neuniforma relativa dintre doua fundatii invecinate. Conditia este de a
calcula tasarile a 2 fundatii invecinate si sa satisfaca conditiile
S ¿ Su, adm
Su, adm – tasarea absoluta (pentru constructia data=8cm)
 ΔS ΔS
L
≤
L ( ) u , adm
=0 .002
admitem ca tasarea S1>S2 deci diferenta dintre tasar i este ΔS .
Calculul deformatiilor terenurilor de fundare tasarilor se face la grupa a 2 de stare
limita luind in considerare gruparea fundamentala de incarcari.
Pentru acesta se utilizeaza diferite metode de calcul care totodata depind si de
conditiile de proiect. Conform normelor in vigoare calculul tasasrilor se face dupa
doua scheme: schema semispatiului liniar deformabil si schema semispatilui finit.
Prima schema presupune ca comportatrea terenurilor de fundare corespund unui
corp elastic si prin urmare relatiile dintre tensiuni si deformatie este liniara. La
aceasta schema se adopta metoda insumarii elementare a tensiunilor si a
deformatiilor care consta in urmatoarele:
1. Este aplicabila pentru fundatia cu latimeade b<10m si modulul de
deformatie E ¿ 100 Mpa
2. Terenul de fundare se considera omogen izotroppe cind el in realitate poate
sa fie stratificat si eterogen, in aceasta vedere se determina tensiuni provocate de
fundatia
3. Tensiunile se calculeaza in punctele situate pe dreapta care trece prin
centrul de greutate a fundatiei si se considera uniform distribuite pe talpa
fundatiei. In realitate tensiunile variaza in ordine crescinda de la centru spre
marginile acestea
4. Tensiunile normate se limiteaza conventional in raport cu presiunea
geologica la o adincime respectiva, pe cind ele se desfasoarea si la o adincime mai
mare.
5. Deformatiile se desfasoarea atit pe vertical cit si pe orizontal insa schema de
calcul data prevede numai pe vertical deformatii.
Astfel de particularitati se considera prin coeficientul de corectie β=0.8
Pornim de la aceste date initiale se aplica urmatoarele scheme de calcul:
b- latimea talpii de fundare
d- adincimea de fundari
σzg, σzp – epurile se prezinta pe verticala la o scara concreta 1:100 iar
σzg, σzp – pe linga aceasta se mai prezinta si pe orizontala la o oarecare scara fiind
aceasi pentru ambele presiuni (σzg, σzp).
La calculul tasarii absolute a fundatiei S se aplica urmatoarea succesiune
1. Calculul presiunii geologice σzg
n
σ zg =∑ γ i hi
i =1
n – numarul de straturi geologice
γ i - greutatea volumica a stratului geologic
hi - grosimea stratului geologic i.
Primul σzg se calculeaza la nivelul talpii de fundatie
σzg0=
γ 1∗d (kPa)
 si in continuare la hotarele a tuturor straturilor geologice si la nivelul apei
subterane se calculeaza in felul urmator:
σ zgwl =γ 1 h1 + γ 2 h2 + γ 3 h3 + γ 4 h
4I
la baza coloanei geologice:
σ zg =σ zgwl +γ sb 4∗hII4
Rezultatele obtinute se exprima sub forma de epura la o scara data.
2. Pamintul de sub fundatie se imparte conventional in straturi elementare
avind fiecare grosimea: h=0.4*b

3. Calculul presiunii suplimentare provenite din incarcarile fundatiei, care

se executa cu formula
σ zp =2i P0 (kPa)
P0 =PII −σ zg 0
N 0 II +Gfp II
PII =
b∗l
Presiunea
σ zp
are valoarea maxima la talpa fundalului ∑iapoi descreste
treptat cu adincimea. Acest caracter de micsorare a P 0ce evalueaza cu coeficientul
xi
2 zi l
α i=f ξ= ( b
; η=
b )
zi – distanta de la talpa fundatiei pina la hotarul stratului elementar pentru care se
determina
σ zp .
α i - din tabel din manualele “Sutenco pg.84 si Veselov pg.292”

Rezulatatele obtinute se prezinta grafic sub forma de epura la aceeasi scara

σ zg
Calculul zonei active Ha se executa la intersectia curbelor acestor 2 presiuni
σ zg
si
σ zp
σ σ σ
Presiunile zg si zp se limiteaza in adincime cu conditia zg ¿ 0 .2
σ zp si
de unde se intersecteaza aceste curbe pina la talpa de fundare va fi Ha.
Terenul in limitele lui Ha se constituie terenul de fundare. Celelalte tasari ce au loc
σ
mai jos de Ha se neglijeaza zg > 0.2
σ zp
4. Calculul tasarii absolute a fundatiei S
 n
σ zpi hi 0
S=β ∑
i=1 Ei
m
β = 0.8 – coeficient de corectie
σ zpi - presiunea la mijlocul stratului elementar i.
hi – grosimea stratului elementar
Ei – modulul de deformatie a stratului elementar, in ce strat geologic se afla acesta.
Daca stratul elementar i apare intre 2 straturi geologice 1 si 2 modulul de
deformatie Eisse calculeaza astfel:
E 1 h1 +E2 h2
Ei =
h1 +h 2

Tasarea absoluta nu trebuie sa depaseasca tasarea admesibila.

Calculul tasarii fundatieipe axa C.F:

Date initiale:
b = 1.2 E = 268.40 kPa ¿ 100.00 kPa
β = 0.8 d = 2.6

Calculul presiunii geologice

σ zg :
 zg 0   1 * h  17.8* 2.6  46, 28
1
I

 zg1   zg 0   1 * h1II  46, 26  17.8*2.6  92,56

 zgwl   zg1   2 * h2I  92.56  18.9*2.6  139.91
 zg 2   zgwl   sb 2 * h2 II  139.91  9, 493*1,7  156
 zg 3   zg 2   sb 3 * h3  156  19* 4  232
 zg 4   zg 3   sb 4 * h4  232  27, 4*3,5  327,9

Calculul presiunii geologice

σ zp
hi = 0.4*b=0.4*1.2=0.48
P0 = PII -
σ zg 0 =251-46.28=204.72
 zp 0   i * P0  0.3555* 204, 76  143,3
2 z 2∗2 . 4
ξ= i = =3. 4
Pentru b 1.4
 zp1   i * P0  0.293* 204, 76  99,8
2 z 2∗2 . 96
ξ= i = =4 .2
Pentru b 1. 4
  zp 2   i * P0  0.2482* 204, 76  83, 5
2 z i 2∗3 . 52
ξ= = =5. 0
Pentru b 1. 4
 zp 3   i * P0  0.2155* 204, 76  68,3
2 z i 2∗4 . 08
ξ= = =5 . 8
Pentru b 1.4
 zp 4   i * P0  0.1905* 204, 76  57, 6
2 z i 2∗4 . 64
ξ= = =6 . 6
Pentru b 1.4
 zp 5   i * P0  0.1705* 204, 76  49,8
2 z i 2∗5 . 2
ξ= = =7 . 4
Pentru b 1. 4
 zp 6   i * P0  0.154* 204, 76  43, 7
2 z i 2∗5 . 76
ξ= = =8 . 2
Pentru b 1. 4
 zp 7   i * P0  0.1345* 204, 76  39, 0
2 z i 2∗6 . 32
ξ= = =9 . 0
Pentru b 1. 4
 zp8   i * P0  0.129* 204, 76  35,3
2 z i 2∗6 . 88
ξ= = =9. 8
Pentru b 1.4
 zp 9   i * P0  0.1195* 204, 76  32, 4
2 z i 2∗7 . 44
ξ= = =24 , 14
Pentru b 1.4
 zp10   i * P0  0.111* 204, 76  21,8
2 z i 2∗8
ξ= = =11. 4
Pentru b 1.4
Zona activa va fi de inaltimea de Ha=5.6m
In acesta zona vom avea 10 straturi cu inaltimea hi=0.48, hi=0.425 pentru aceste 10
straturi calculam tasarile absolute S.
Calculul tasarii absolute S
Date initiale:
E1 =16.883hi = 0.48
E2 =40.000
E3 =32.000
E4 =32.000
σ zp∗h i
S i=0. 8∗
E i∗10 3
Trecem la calcul:
 zp * hi 89.7 * 48
S1  0.8* 3
 0.8*  0.238
Ei *10 16883
  zp * hi 73.9 * 48
S2  0.8*  0.8*  0.196
Ei *103 16883
 zp * hi 62.7 * 48
S3  0.8*  0.8*  0.166
Ei *103 16883
 *h 54.4* 48
S4  0.8* zp 3i  0.8*  0.144
Ei *10 16883
 *h 48.1* 48
S5  0.8* zp 3i  0.8*  0.128
Ei *10 16883
 *h 43.02* 48
S6  0.8* zp 3i  0.8*  0.048
Ei *10 40000
 zp * hi 38.8* 48
S7  0.8*  0.8*  0.043
Ei *103 40000
 *h 33.9* 48
S8  0.8* zp 3i  0.8*  0.037
Ei *10 40000
 *h 32.6* 48
S9  0.8* zp 3i  0.8*  0.036
Ei *10 40000
 *h 30.1* 48
S10  0.8* zp 3i  0.8*  0.034
Ei *10 40000
S tot =∑ S i=1 . 07
S<Su
1.07<8
Conditia ne este satisfacuta

Pentru a rezolva problema pusa la inceput (tasarile intre 2 fundatii) efectuam

calculul tasarii absolute a acestor 2 fundatii.
ΔS=Sa 1 −Sa2 =0 . 04123−0. 0107=0 .03053
ΔS ΔS
( )( )
L
≤
L
=0. 002

0 .03053
( 6 )=0 . 0051≤0 . 002
Conditia data nu ne este satisfacuta
In asa caz trebue de ameliorat conditiile de exploatare.

0.000

d = 3,2m

Z1 =0.56m
N 0II1

h1 = 5,2m
3
223.25 kPa

Z 2 = 1.12m
?1 =17,5 kN/m
E 1 =13156 kPa 50.75 kPa
b1=1.2m 196.7
143.3kPa
80.5 kPa 99.8
83.5 kPa
h2 = 4,3m

z=1800
? zg

Ha =6.35m
3
WL 148.2 kPa
68.3 ? zp
?2 =17.8kN/m
E 2 =34000 kPa 57.6kPa
172.9 kPa 49.8
43.7 kPa
h3 = 4,0m

3 39.0
?3 =19,0 kN/m 35.3kPa ? zp = 0,2 ? zg
E 3 =32000 kPa 32,64 kPa
194.3 kPa
31.2
3
?4 =20.8 kN/m 30,81 kPa 0,2 ? zg
h4 = 3.5m

E 4 =58000 kPa 27,08 kPa

3
?sb,4 =12,12 kN/m 24,18 kPa
267.1 kPa
21,81 kPa

Particularitatile de proiectare a fundatie pe loissoiduri si paminturi loissoide.

Aceste paminturi la umeditate critica Wsl si presiunea critica Psl dau de formatie
suplimentara prin umezire Ssl. Deformatiile Ssl pot sa se desfasoare cit sub
greutatea proprie a paminturilor, cit si a sarcinilor exterioare.
Aceste tasari se calculeaza numai in limitele stratului loessoid cu formula:

n
S sl =∑ ε sli∗hi∗k sl
i =1
Unde:
hi – grosimea stratului elementar i. hi=0.4*b
ε sli - tasare specifica a stratului elementar i, care corespunde presiunii totale
Pisi se determina din graficul tasarii specifice.
σ +σ zpi la mijlocul fiecarui strat elementar i
Pi = zgi
Graficul tasarii specifice se executa dupa tabelul de tasabilitate din sarcina de
proiect
ksl – coefficient care depinde de dimensiunile latimii talpii fundatiei b.
Daca: b≥12m ksl=1
P−Psl
b≤3m ksl =0.5+1.5* P0
unde: P0 = 100 kPa
 P – presiunea pe talpa fundatiei
Psl – din graficul tasarii specifice in valoare de
ε sl=0. 01 unde respectiv P
sl
= 45
In final se cere de verificat conditia:
Sa≤ Su Sa = S + Ssl Ssl>>S

Alcă tuirea fundaţiilor şi calculul ei la rezistenţă

Dimensiunile tă lpii fundaţiei b×a= 3×2.1m sunt suficiente. Ţ inâ nd cont de
adâ ncimea considerabilă a fundaţiei se adoptă fundaţie cu talpă de înă lţime
variabilă şi joclu de tip pahar.
Grosimea pereţilor paharului la extremitatea superioară se adoptă 175 (mm), iar
restul dintre stâ lp şi pahar 75 (mm). Deoarece dimensiunile secţiunii stâ lpului sunt
egale cu 400×400 mm, dimensiunile paharului în plan:
a ph =b ph=bst +2⋅75=300+350+150=800 mm
Înă lţimea treptelor se adoptă cu 300 mm
Dimensiunile fundului paharului în plan:b0 =400 mm:b=900 mm; b1=1500 mm;
b2=2000mm.
Înă lţimea paharului (300+300+650=1,25m)
h ph=1 .25+0 .1=1. 35 m
Adâ ncimea paharului se adoptă din condiţii de ancorare fiabilă a stâ lpului şi
armă tură de rezistenţă a stâ lpului în pahar:
1) l an=0 . 33∗hst +0 .5 m=0 .33∗0 .3+0 .5=0 .599 m
2) l n =30∗d s =300∗1 . 6=48 cm
Adoptă m adâ ncimea paharului:
h1 , ph=lan,max +0. 05=0. 599+0 .05=0.65 m
În lipsa stratului egalizator sub fundaţie, grosimea stratului de acoperire cu beton,
trebuie să fie nu mai mică de 70 (mm). Se adoptă a1=70 mm. Înă lţimea utilă a
fundaţiei:
 pentru prima treaptă h01=0. 650m
 pentru a doua treaptă h02=0. 3m
 pentru a treia treaptă h03=0. 3m
În calculul corpului fundaţiei la starea limită de rezistenţă se folosesc eforturile cu
γ f ≻1 , iar rezistenţa de calcul a betonului se multiplică la coeficientul condiţiilor
de lucru γ b 2=1 .1 , pentru beton clasa B15.
Rb =γ b 2 =8 .5∗1. 1=9. 35 MPa
Rbt =γ b2 =0 . 75∗1 .1=0 . 825 Mpa
Înă lţimea utilă a plă cii fundaţiei din condiţii de asigurare a rezistenţei la strâ ngere
de pahare se determină cu relaţia:
 a ph +b ph 2
h0 =
aph+bph
4
0 . 8+0 .8
+0 . 5∗
N
√ +
Rbt ∗γ br +P II 2
1594 . 6
(
0 . 8+0 . 8 2
=)
4
Unde:
+0 .5∗
√ +
750∗1 . 1+260. 55 2 ( )
=0 . 3275≻0 . 2 m

N  PII *  b 2  bph
2
  204, 76*  2.32  0.82   952,134m
Rezistenţa plă cii de fundaţie la stră pungere de pahar este asigurată .
Înă lţimea adoptată a plă cii este egală cu 60 (cm), iar h0=60-7=53cm>23,5cm
Armă tura de rezistenţă a fundaţiei se determină din calculul la încovoiere a
secţiunii I-I
Pm1  0.5*( PII  P11 )  0.5*  262.5  262.38   204, 615kPa
a1 0.3
P11  PII   204, 615   204, 47 kPa
a 2.3
M 11  Pm1 * a12 * b  204, 615*0.32 * 2.3 2  21,18kN * m
2
Aria necesară a armă turii de rezistenţă de clasa A-II:
M 11 21,18*105
Ast   2
 3, 654cm 2
0.9* Rs * h01 0.9* 280*10 * 23
Stabilim pasul barelor S=350 mm. Pe lă ţimea fundaţiei b=2,6 m instală m 7 bare de
armă tură .

5 .3
A s=
=0. 757
Aria necesară a unei bare de armă tură : 7 .
2
Adoptă m 7 Ø10A II cu A sreal =7∗0 .785=5 . 49 cm . Idem adoptă m şi în direcţia
transversală . Placa de fundare se armează cu o reţea de armă tură
Ø16AIII-150
P 2450×2450
Ø12AIII-200 .

Calculă m armă turii longitudinale de rezistenţă a paharului

Paharul fundaţiei este solicitat la compresiune centrică :
b=0 .3 m , h ph=0 . 8 m, b f =b 'f =h ph=0 . 8 m, hf =h'f =0 .3 m , a=a' =0 . 04 m
h0 =h pfund −0 . 04=0 .8−0 . 04=0 .76 m
a' 0 . 04
δ= = =0. 05 m.
h0 0 . 76
Armarea este simetrică . Atunci:
N 1606. 5
α n= = =0 .19
Rb∗bf ∗h0 9 . 35∗0. 8∗0 .76
'R b∗b'f ∗h0 α n ( 1−0 . 5 α n ) 9 .35∗0 . 8∗0 . 76 0 .19∗( 1−0 . 5∗0. 19 )
A s= A s= ∗ = ∗ =0 . 0036≈0
Rs 1−δ 280 1−0 . 05
 Deoarece As= A′s≈0, armă tura longitudinală se determină din condiţii constructive.
A s = A's =0 .0005∗( b2ph−b 2o )=0. 0005∗( 0 . 82 −0 . 42 )=0 . 00024 m 2 =2. 4 cm2
2
A sreal =5∗0 .785=3 .04 cm

Din condiţii constructive adoptă m plase cu armă tura transversală din Ø8 AI.
Pe înă lţimea paharului instală m orizontal 6 plase de armă tură cu pasul S=150 mm.
Plasa superioară se instalează cu stratul de acoperire cu beton egal cu 50 mm.
Fundul paharului se armează constructiv cu 2 plase de armă tură .

BIBLIOGRAFIE

1.Manual ”Проектирование оснований и фундаменты”.В.А. Веселов

2.Manual ”Основание и фундаменты” Шутенко

3.Indicaţie metodică “Mecanica paminturilor”

4. Indicaţie metodică Nr. 51 “ Свай ные фундаменты „

1. Indicaţie metodică Nr. 41 “ Фундаменты мелкого заложения на

естественных
основаниях„