UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Construcţii, Geodezie și Cadastru

CADASTRU

Decan FCGC, conf. univ., dr. ing. Livia Nistor-Lopatenco

CHIŞINĂU 2018

livia.nistor@fcgc.utm.md
 Structura disciplinei:
 Cadastru – 10 ore prelegeri;

 Cadastru – 6 ore seminare;

 Cadastru – 6 ore laborator.

Forma de evaluare finală – Examen

 Literatura recomandată:
 Codul Funciar, Legea nr. 828/XII din 25.12.1991;
 Codul Civil, Legea nr.1107-XV din 06.06.2002;
 Cadastru Bunurilor Imobile Vol. I-VI, ARFC,1998-2006;
 Legea cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543/XIII din 25.02.
1998
;
 Legea cu privire la formarea bunurilor imobile, nr. 354-XV d
in 28.10.2004
;
 Legea cu privire la geodezie şi cartografie, nr. 778-XV din 2
1.12.2001
;
 Prezentările și Note de curs la CADASTRU;
 Instrucțiuni diferite în cadastru, geodezie etc;
Motto:

“Cadastrul să fie o veritabilă garanţie a

proprietăţii şi o certitudine a independenţei
fiecăruia.”
(Napoleon, 1807)
 Soroca
Edineţ
Bălţi

TEMA 1. GENERALITĂŢI Străşeni Orhei

Ungheni
Chişinău
Hînceşti
Căuşeni

Comrat

Cahul Taraclia
 CUPRINS:

 CADASTRUL - SCURT ISTORIC;

 DEFINIŢII, CARACTERISTICI, ROL, SCOP,

IMPORTANŢĂ, ;

 LEGĂTURA CU ALTE DISCIPLINE.

 CADASTRUL - SCURT ISTORIC
 Cuvântul cadastru are o origine care nu este stabilită în mod cert, existând
mai multe ipoteze privind apariţia acestuia. O primă variantă atribuie
termenului origine greacă, potrivit căreia ar deriva din cuvântul compus
„katastikhon" (prefixul „kata" înseamnă de sus în jos, iar „stikhon" are
semnificaţia de registru de impunere, carte de însemnări, carte de comerţ);

 Potrivit altor opinii, termenul cadastru ar deriva din cuvântul de origine latină
„capitastrum", care are legătură cu „capitionis registrum" sau „capitum
registrum", ceea ce ar însemna impozit pe capul familiei („capitatio").
Denumirea apare într-o formă apropiată, folosită cu înţelesul actual -
„catastico" într-un document din anul 1185 găsit la Veneţia. Ulterior, a trecut
şi la alte state italiene sub forma „ii cotastro", apoi în Franţa sub forma „le
cadastre" şi Germania „der(das) Kataster“;

 Primele încercări (an. 1991) în domeniul cadastrului au fost: adoptarea de

către parlamentul Republicii Moldova a unui şir de acte legislative, care
reglementează procesul de transmitere a bunurilor imobilului în proprietate
(an. 1998) şi de creare a cadastrului bunurilor imobile (în prezent).
Începuturile cadastrului
 Data de naştere a cadastrului în Europa poate fi considerată
17 aprilie 1720, când au început lucrările de măsurare pentru
principatul Milano aflat sub ocupaţie austriacă. Documentaţia
întocmită pe parcursul a 40 de ani conţinea registrul
parcelelor, registrul caselor, mapa cu hărţile la scara 1:2000 şi
la scara 1:8000 pentru ansamblu, câte a coală de proprietate
pentru fiecare contribuabil şi harta topografică a principatului
la scara 1:72000;

 Considerat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost

preluat de Franţa sub Napoleon, de principatele italiene şi
statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg, cantoanele
elveţiene, landurile germane şi tot Imperiul habsburgic.
 DEFINIŢII, CARACTERISTICI, ROL, SCOP

Cadastru – sistem
informaţional de stat ce conţine
înregistrări despre terenuri,
despre obiectele aferente lor şi
despre drepturile asupra lor,
constituit din cadastrul
bunurilor imobile şi cadastre
specializate (conform Legii
cadastrului bunurilor imobile a
Republicii Moldova, 1543-XIII
din 25 februarie 1998).
Cadastru al bunurilor imobile
— cadastru general, care
reprezintă un sistem unic
multifuncţional de înregistrare
de stat a bunurilor imobile şi a
drepturilor asupra lor, de
estimare a valorii acestora;
Cadastrele de specialitate -
subsisteme de evidenţă şi
inventariere sistematică a
bunurilor imobiliare sub
aspectele tehnic şi economic,
bazate pe datele din cadastrul
juridic.
 Definiţii

cadastru — sistem informaţional de stat ce conţine înscrisuri despre terenuri,

despre obiectele aferente lor şi despre drepturile asupra lor, constituit din
cadastrul bunurilor imobile şi cadastre specializate;

cadastru specializat — cadastru care include date sistematizate despre

bunurile imobile în funcţie de particularităţile lor naturale şi de alte caracteristici
stabilite de legislaţie. Cadastre specializate sunt: cadastrul apelor, cadastrul
silvic, cadastrul urbanistic etc;

bun imobil — teren, construcţie capitală, apartament şi altă încăpere izolată;

teren — parte din teritoriu având hotare închise a cărei suprafaţă, al cărei
amplasament şi ale cărei caracteristici sunt reflectate în cadastrul bunurilor
imobile;
Definiţii
 construcţie capitală — clădire sau construcţie cu durată îndelungată de
exploatare a cărei strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii
destinaţiei ei. Poate fi obiect independent al înregistrării de stat;
 încăpere izolată — partea interioară a unei construcţii capitale, separată de alte
părţi adiacente ale acestei construcţii prin pereţi sau prin despărţituri fără goluri
pentru uşi, având ieşire separata pe palierul scării, în coridor comun, în curte sau
în stradă;
 hotar — linie imaginară sau fizică ce indică punctele extreme ale terenului,
delimitându-l de alte terenuri. Poate fi marcat în natură cu obiecte materiale;
 plan cadastral — reprezentare grafică a teritoriului, conţinând date despre
amplasamentul, hotarele şi numerele cadastrale ale terenurilor, precum şi alte
date;
 plan geometric — document tehnic, întocmit în urma măsurărilor geometrice la
faţa locului, în care se indică hotarele terenului şi construcţiile capitale amplasate
pe acesta;
 număr cadastral — număr individual, irepetabil pe teritoriul ţării, al bunului
imobil. Se atribuie conform procedurii stabilite de legislaţie şi se păstrează pe
toată perioada de existenţă a bunului imobil în calitate de obiect de drept unic;
 număr cadastral convenţional — număr cadastral provizoriu, care este atribuit
bunului imobil când atribuirea numărului cadastral este imposibilă şi care
urmează să fie substituit printr-un număr cadastral;
 dosar cadastral — colecţie sistematizată de documente ce confirmă drepturile,
de scheme, planuri, schiţe şi de alte documente referitoare la fiecare bun imobil;
Definiţii
 registru al bunurilor imobile — sistem de înscrisuri, efectuate conform
prezentei legi, privitoare la bunurile imobile şi la drepturile patrimoniale asupra
lor;
 înregistrare de stat primară — efectuarea primului înscris în registrul bunurilor
imobile privitor la bunul imobil, la drepturile patrimoniale asupra lui şi la titularul
de drepturi;
 înregistrare de stat curentă — efectuarea de modificări în registrul bunurilor
imobile;
 document ce confirmă drepturile — contract, act administrativ sau un alt
document legal care constituie temeiul naşterii, modificării sau stingerii drepturilor
patrimoniale;
 grevare — drepturile patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care
nu sunt proprietarii lui (ipotecă, arendare, servitute şi altele);
 servitute — drept de folosinţă limitată (posibilitatea traversării, trecerii, accesului
la obiectele de utilitate publică, instalării şi deservirii liniilor de comunicaţie etc.)
asupra unui bun imobil străin. Este unul din tipurile de grevare;
 registrator — persoană cu funcţii de răspundere din organul cadas­tral teritorial,
care este în drept să examineze documentele ce confirmă drepturile şi să decidă
asupra înregistrării bunului imobil şi a drepturilor asupra lui, să opereze modificări
în planul cadastral şi/sau geometric, să efectueze şi să rectifice înscrisuri în
registrul bunurilor imobile în modul stabilit.
Caracteristici

istoric reflectă • obligatoriu se

legile societăţii execută pe întreg
(formele de teritoriul ţării,
• obiectiv exprimă o proprietate pentru toţi
realitate obiectivă, caracteristice unei proprietarii de
independentă de rânduiri) bunuri imobile,
voinţa omului, persoane fizice
indiferent de funcţia sau juridice
socială sau tehnică general
a acestuia • dinamic exprimă
satisface
realitatea
unitar se execută naturală în cerinţe pentru
după norme şi continuă diferite
instrucţiuni unice schimbare sectoare
(impune economice
necesitatea unei
întreţineri
permanente
Rol
Cadastrul trebuie să furnizeze date reale cu privire la:
 determinarea întinderii, configuraţiei şi poziţiei corpurilor de
proprietate, a destinaţiei şi folosinţei lor;
 identificarea proprietarilor de bunuri imobile şi înscrierea lor în
registrele cadastrale;
 stabilirea categoriei de terenuri după însuşirile calitative;
 inventarierea suprafeţelor mecanizabile şi nemecanizabile, a
pantelor terenurilor;
 bonitarea solurilor după gradul de fertilitate în funcţie de
categoriile de folosinţă agricole;
 inventarierea terenurilor degradate care necesită lucrări de
îmbunătăţiri funciare, a celor care pot fi scoase din circuitul
agricol, a terenurilor amenajate şi ameliorate.
Importanţa cadastrului
• Cadastrul s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de
activităţi tehnico-organizatorice menite să deservească
administraţia şi pe proprietarii bunurilor imobile In problemele
drepturilor reale de proprietate, iar din alt punct de vedere,

I cadastrul a constituit o instituţie progresistă care a contribuit ia

dovedirea şi garantarea proprietăţii

• Lucrările de cadastru sunt importante pentru realizarea

sistemelor informaţionale ale teritoriului, capabile să

II
furnizeze rapid date reale administraţiei publice locale şi
centrale, precum şi altor sectoare interesate.
Legătura cadastrului cu alte discipline:
 Activitatea de cadastru a evoluat foarte mult în ultimele decenii, din punct de
vedere al conţinutului şi complexităţii, pe măsura punerii de acord cu cerinţele
mereu crescânde ale societăţii în ansamblu şi cu perfecţionarea mijloacelor
tehnice şi a metodelor de lucru proprii, sau a celor aparţinând altor domenii pe
care se sprijină sau cu care colaborează. Prin participarea mai multor domenii la
realizarea cadastrului general, se poate afirma că i se conferă un caracter
interdiscipilinar.
 Lucrările tehnice ale cadastrului (măsurători, prelucrarea datelor, întocmirea
documentaţiei cadastrale - hărţi, planuri, registre cadastrale) se bazează pe
discipline fundamentale ca: geodezia, topografia, fotogrammetria, cartografia.
 Pentru latura economică a cadastrului sunt necesare cunoştinţe din domenii
complementare: pedologie, geobotanică, geomorfologie. Ştiinţele agricole ajută la
încadrarea terenurilor în categorii şi subcategorii de folosinţă.
 Dreptul funciar şi alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea în mod legal a
posesorilor şi a proprietăţii, la data introducerii cadastrului general.
 Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrări, cadastrul general poate intra în
legătură cu domenii auxiliare: sistematizarea teritoriului şi localităţilor, urbanism,
organizarea teritoriului agricol, protecţia mediului, etc.
 Pentru automatizarea lucrărilor de cadastru (prelucrarea automată volumului
mare de date din măsurători, crearea bazelor de date şi întocmirea automată a
registrelor şi planurilor cadastrale) este nevoie de cunoştinţe de informatică,
programare, etc.
 VĂ MULŢUMESC !

ÎNTREBARI ...
SUGESTII / PROPUNERI…..