DARIUS BOROVIC-IVANOV

Relaţia dintre curriculumul formal şi cel nonformal:

metodologia proiectului în educaţia civică şi
predarea ştiinţelor socio-umane

.
 Prefa‫܊‬ă

Domnul Darius Borovic abordează o problematică de maximă

importanĠă pentru domeniul educaĠional în contextul actual - aceea a interdependenĠei
dintre curriculumul formal úi cel non-formal în domeniul educaĠiei civice - temă ce se
impune astăzi întregii comunităĠi útiinĠifice úi de decizie ca o concepĠie modernă úi
inovatoare, cu implicaĠii importante în proiectarea, organizarea úi managementul
procesului de învăĠământ în ansamblul său.
Încă de la primele pagini ale lucrării, autorul accentuează ideea potrivit
căreia, în actualitate, când se impune cerinĠa modernizării dar úi a descentralizării
curriculare úi instituĠionale, proiectarea úi managementul curriculum-ului formal úi
non-formal în educaĠia civică se asociază cu reforma educaĠiei úi învăĠământului în
integralitatea sa. Pe de altă parte, trebuie sa avem in vedere faptul ca educaĠia civică
în învăĠământul românesc nu beneficiază de o încadrare cu profesori special pregătiĠi.
“Practicile specifice curriculum-ului formal de educaĠie civică din România se
bazează de cele mai multe ori pe didactici tradiĠionale centrate în jurul conĠinuturilor
úi transmiterii de informaĠii. Cu toate că în educaĠia civică curriculumul urmăreúte
formarea de competenĠe úi de abilităĠi, practicile “moderne“ centrate pe elev, care
folosesc metodologie interactivă úi non-formală, sunt ocazionale.
Chiar dacă aceste concepte: “educaĠia civică” úi “ curriculumul formal
úi non-formal” reprezintă în continuare subiecte ale dezbaterilor contradictorii în
comunitatea pedagogică úi un izvor de confuzii úi neînĠelegeri, autorul recomandă
preluarea conceptelor, a extensiei ariei lor de cuprindere, atât din considerente
epistemologice, legate de evoluĠia pedagogiei contemporane, cât úi din considerente
pragmatice. Trebuie să avem în vedere faptul că dezvoltarea curriculară în domeniul
educaĠiei civice în spaĠiul euroatlantic, dar úi peste ocean presupune unitate úi
coerenĠă. Efortul de a înĠelege aceúti termeni, precum úi ideologia pedagogică ce îi
însoĠeúte, este răsplătit de asigurarea accesului la abordarea, proiectarea úi aplicarea
unor modele instructiv- educative adaptate lumii contemporane.
Cele cinci capitole úi anexele numeroase aferente ce constituie lucrarea
reuúesc, în ansamblul lor, să se armonizeze, să genereze coerenĠă, consistenĠă internă
úi posibilitate de susĠinere reciprocă a teoriei úi practicii educaĠionale. În acelaúi timp,
prin întregul său demers autorul ne convinge de faptul că “educaĠia civică trebuie să
includă cunoaúterea standardelor úi a practicilor unei democraĠii electorale úi pe cele
specifice unei democraĠii autentice. Pentru a avea rezultate semnificative pentru
dezvoltarea democraĠiei, educaĠia civică trebuie implementată la toate nivelele de
educaĠie a tinerilor úi în toate programele de educaĠie formală a profesorilor”
(Borovic, 2012).

7
 Contextul în care autorul a ales ca problematică a acestei lucrări relaĠia
dintre curriculumul formal úi cel non-formal în educaĠia civică este marcat de cel
puĠin două tendinĠe conexe:
¾ Pe de o parte, maxima lărgire a ariei semantice a conceptului de
curriculum formal úi non-formal în educaĠia civică, care vizează astăzi “procese
decizionale, manageriale sau de monitorizare care preced, însoĠesc úi urmează
proiectarea, elaborarea, implementarea, evaluarea úi revizuirea permanentă úi
dinamică a setului de experienĠe de învăĠare oferite la nivelul úcolii sau al comunităĠii“
(G. De Landsheere), úi
¾ Demersul constant, teoretic úi practic, întreprins în ultimele decenii, în
domeniul educaĠiei civice, cu vădite intenĠii de eficientizare a impactului programelor
de formare úi a experienĠelor de învăĠare asupra cadrelor didactice úi a elevilor
deopotrivă. De altfel, sunt semnale evidente, din toate mediile úi la toate nivelurile, că
îmbinarea curriculum-ului formal cu cel non-formal úi punerea în practică a
competenĠelor pentru obĠinerea unor transformări în mediul social sau politic are
efectele cele mai puternice asupra dezvoltării profilului civic al elevilor úi produce o
motivaĠie durabilă de participare civică. (Borovic, 2012)

Lucrarea de faĠă pune în legătură o serie idei majore din útiinĠele

politice referitoare la democraĠia autentică, dezvoltarea comunitară úi participare
civică cu idei din útiinĠele educaĠiei referitoare la relaĠia dintre curriculumul formal úi
cel non-formal, metodologia proiectului úi educaĠia civică a elevilor. Astfel se
surprinde legătura dintre dezvoltarea comunitară úi implicarea cetăĠenilor în procesul
de sesizare a problemelor comunităĠii úi de dezvoltare a unor politici publice. Prin
programul de instruire studiat se evidenĠiază legătură curriculum-ului non-formal cu
cel formal prin metodologia proiectului în scopul influenĠării politicilor publice locale
úi al dezvoltării comunitare.
Autorul se lansează la un studiu temeinic, în măsură să-i permită să
analizeze critic abordările conceptuale din literatura de specialitate, românească úi
străină, să prezinte paradigme, să identifice tendinĠe de interpretare, disfuncĠii în
practică educaĠională, evoluĠii în înĠelegerea, explicarea úi utilizarea diverselor
semnificaĠii în practica educaĠiei civice.

Cercetarea metodologic-procedurală pe care o întreprinde are toate

calităĠile unui asemenea demers: ipoteze pertinente, subiecĠi bine aleúi úi
reprezentativi, metodologie adecvată, interpretare subtilă. Demersul investigativ
întreprins demonstrează o operaĠie laborioasă, care a presupus multă investiĠie de
efort, perseverenĠă, capacitate de analiză úi interpretare. Mai consemnăm faptul că
sunt anexate o diversitate de instrumente de lucru ( chestionare, probe de evaluare
etc).

8
 Pe cale experimentală s-au obĠinut rezultate importante din punct de
vedere útiinĠific cu privire la procesul de instruire - predare a educaĠiei civice.
Pentru ca aceasta să aibă succes trebuie să se raporteze la fenomenele reale din viaĠa
socială úi politică a comunităĠii, să exerseze competenĠe sociale úi politice reale.
Utilizarea exclusivă a curriculum-ului formal al educaĠie civice ca disciplină face
imposibilă această participare directă la fenomene sociale reale.
În general activităĠile non-formale iniĠiate de úcoală înlătură rutina
predării frontale úi aduc participare úi interactivitate în activitatea de învăĠare. Prin
curriculum non-formal instruirea este centrată pe interesele cognitive úi competenĠele
fiecărui elev.
Rezultatele útiinĠifice ale lucrării pot fi aplicate pentru conceperea unor
programe formale sau non-formale de educaĠie civică pentru elevi úi totodată ne oferă
elementele cheie pentru un program de formare a cadrelor didactice în vederea
profesionalizării procesului de instruire în acest domeniu. Rezultatele cercetării au
permis de asemenea elaborarea unor recomandări curriculare ‫܈‬i cu privire la formarea
cadrelor didactice pentru implementarea programelor de educaĠie civică.
Domnul Darius Borovic utilizează o bibliografie bogată, diversificată,
bine valorificată dovedind o înĠelegere profundă în abordarea acestei teme,
complexitate cognitivă, spirit critic-constructiv, competenĠe investigative.

Prof. univ. dr. Marin Manolescu,

Universitatea din Bucureúti

9
Este rezonabil să presupunem că din această categorie o parte o reprezintă profesori
cu succes în plan didactic care au avut o înclinaĠie deosebită pentru educaĠia civică úi
pentru implementarea unei noi metodologii în úcolile lor. O altă parte însă sunt
profesorii cu performanĠe relativ scăzute care au dorit să participe la curs tocmai
pentru a-úi îmbogăĠi evantaiul metodologic úi a avea mai mult succes pe plan
profesional. Pe de altă parte, toĠi profesorii au implementat metodologia cel puĠin încă
o dată în ultimii 3 ani. De la început am exclus participarea acelor profesori care
implementează pentru prima oară metodologia. Profesorii care aplică metodologia
pentru prima oară necesită o atenĠie deosebită din partea coordonatorilor judeĠeni úi
formatorilor, iar rezultatele obĠinute în proiect sunt, de regulă, mult mai slabe, acest
lucru datorându-se lipsei de experienĠă. Rezultatele obĠinute în cercetarea Civitas din
Malaezia,346 care a folosit profesori care aplică metodologia Project Citizen pentru
prima oară după participarea la cursul de formare, ne arată că lipsa de experienĠă a
profesorului produce rezultate slabe care contrazic ipotezele experimentale. În acest
caz însă, rezultatul se datorează lipsei de experienĠă úi nesiguranĠei profesorului úi nu
este efectul tratamentului experimental.
Un alt factor de risc pentru validitatea externă a cercetării îl reprezintă
reactivitatea faĠă de procedeul experimental347 úi faĠă de instrumentul de
măsurare.348 Cunoscând faptul că fac parte dintr-un studiu de cercetare elevii úi-ar
putea modifica în mod pozitiv sau negativ atitudinile úi comportamentele pe parcursul
cercetării, ceea ce ar periclita posibilitatea de generalizare a rezultatelor tratamentului
Project Citizen.349 Acest lucru poate fi controlat în două modalităĠi: a) profesorii
participanĠi úi coordonatorii judeĠeni nu vor fi familiarizaĠi cu ipoteza cercetării úi cu
detalii teoretice ale studiului b) totuúi, chiar úi în acest caz, profesorii ar putea
presupune corect „direcĠia” spre care se îndreaptă studiul deoarece aceasta ar coincide
cu propriile aúteptări despre „noua” metodologie. Pentru a preveni acest lucru,
profesorii vor fi rugaĠi să divulge cât se poate de puĠin despre studiu úi să nu pună prea
multă emfază pe faptul că fac parte dintr-un proces de cercetare. În cazul nostru,
singurul instrument de măsurare care ar putea produce reactivitate este pretestul.
Pretestul s-a aplict însă cu 2-3 săptămâni înainte de începerea tratamentului propriu-
zis, atât grupului de control cât úi celui experimental (condiĠionând repartizarea
acestora în cele două grupe), iar majoritatea întrebărilor fiind de context nu pot
influenĠa în vreo formă rezultatele chestionarului final. În această situaĠie, planul
experimental cu 4 grupe de tip Solomon care controlează cel mai bine reactivitatea la
instrumentul de măsurare nu trebuie luat în discuĠie.

95
 7. Instrumentele de cercetare

Instrumentele de cercetare, chestionarele pentru pretest úi posttest au fost

dezvoltate pe baza unor instrumente create de Center for Civic Education SUA pentru
a fi folosite la evaluarea programului Project Citizen în diferite locaĠii: Indiana-
Lituania-Letonia, Bosnia úi Herzegovina,350 Indonezia,351 Malaezia352 úi Rusia. La
baza acestor chestionare stă instrumentul folosit de Vontz, Metcalf úi Patrick în
studiul comparatist Indiana-Lituania-Letonia.353 Acest instrument a fost dezvoltat de
Suzanne Soule care a utilizat pentru aproximativ 70% dintre itemi surse ca National
Election Survey (1998), S. Verba, K. Lehman, H. Brady’s Voice and Equality: Civic
Voluntarism in American Politics (1995), M.K. Jennings, R. Niemi The Political
Character of Adolescents (1975), ceilalĠí itemi fiind elaboraĠi de autoare împreună cu
expertul Ch. Quigley. Aceste instrumente au fost supuse unor procese de validare úi
revizuire cu ajutorul experĠilor. S-au utilizat, de asemenea, tehnici de analiză
factorială pentru a reduce variabilele independente úi a creúte puterea statistică a
instrumentului.354 Instrumentul de cercetare a fost supus de echipele reĠelei Civitas
unor modificări pe parcursul aplicării sale în Ġările menĠionate anterior. O altă sursă de
inspiraĠie pentru construirea instrumentului o reprezintă instrumentele folosite de IEA
în studiul comparatist internaĠional.
Din chestionarul posttest întrebările de context 5-8, întrebările despre
cunoútinĠe 9-15, provin din surse CIVITAS355, de asemenea grupul de întrebări 20a –
20h, cu excepĠia punctului g) care este creaĠie proprie. La punctul 21, subpunctele a –
f sunt preluate din Civitas úi studiul IEA356, iar g) este creaĠie proprie. La fel, itemii
referitori la abilităĠi civice (eficacitate politică) punctele 22-23 úi Atitudini faĠă de
politică úi participarea politică 24-27, precum úi AbilităĠi civice participative punctul
29, cu excepĠia subpunctului 29d care e creaĠie proprie. Blocul de întrebări referitoare
la Atitudini faĠă de sistemul politic punctul 31 este o adaptare după studiul IEA úi
Civitas cu excepĠia punctelor e) úi h), care sunt creaĠie proprie, construite pe specificul
României. Setul de întrebări de la punctul 33 Atitudini faĠă de limitele democraĠiei:
autoritarism, corupĠie, încălcarea legii este, integral, creaĠie proprie, iar punctul 32
Atitudini faĠă de oameni aparĠinând altor grupuri sau categorii (toleranĠă) este
creaĠie proprie, cu unele subpuncte inspirate din studiul IEA. CreaĠie proprie sunt, de
asemenea, întrebările 16-19 „abilitatea ta de a sesiza probleme ale comunităĠii” abilităĠi
civice participative úi punctul 30: Atitudini faĠă de oamenii din comunitate (Încredere
interpersonală).
Chestionarul de pretest este o adaptare a chestionarelor CIVITAS, mai exact
a celor utilizate la studiul internaĠional de către IEA. În esenĠă, rolul acestui chestionar
este de a strânge date demografice úi date referitoare la unele aspecte relevante ale
elevului úi a vieĠii de familie a acestuia. Aceste variabile ar putea să influenĠeze
rezultatele experimentului úi de aceea vom încerca ca variabilitatea la nivelul clasei de
96
Tabelul nr. 6b Exemple de probleme ale comunitĄʖii ʔi soluʖii din proiectele derulate de cĄtre elevi

ʓcoala Problema comunitĄʖii Soluʖia propusĄ de elevi

Sc. cu Cl. I-VIII M. Starea jalnică a parcului Refacerea parcului dendrologi ca parc de recreere úi de joacă
Eminescu, Buhuʓi dendrologic din centrul pentru copii
localităĠii
Sc. cu Cl. I-VIII SituaĠia jalnică a grădinii Găsirea unui amplasament mai bun pentru grădina zoologică
Nicolae Bălcescu, zoologice din Oradea úi mutarea acesteia
Oradea
Liceul teoretic O. Fumatul în rândul minorilor Intensificarea controalelor instituĠiilor abilitate pentru a nu se
Ghibu, Oradea vinde Ġigări minorilor în magazinele învecinate úcolilor
Sc. cu Cl. I-VIII SiguranĠa rutieră a copiilor Consilierea elevilor pe teme de circulaĠie rutieră úi
nr.148, în Bucureúti atenĠionarea autorităĠilor asupra unor probleme de
Bucureʓti semnalizare rutieră
Sc. cu Cl. I-VIII Mediul poluat din perimetrul Salubrizarea úi plantarea de copaci în spaĠiul din perimetrul
Al.V.Voevod, Cluj úcolii úcolii
Sc. cu Cl. I-VIII ViolenĠa fizică úi verbală Derularea la nivelul comunităĠii locale a unui program de
nr.31 Th.Aman, manifestată în cadrul soluĠionare paúnică a conflictelor pentru părinĠi, copii úi alte
Craiova comunităĠii persoane
Sc. cu Cl. I-VIII Problema defriúării pădurilor Promovarea turismului rural ca alternativă la ocupaĠia actuală,
Stanceni úi efectele ecologice exploatarea pădurilor
Sc. cu Cl. I-VIII SituaĠia copiilor cu părinĠii ÎnfiinĠarea la nivel local a unei agenĠii de monitorizarea a
nr.34 I. Simionesc, plecaĠi la muncă în copiilor cu părinĠi plecaĠi din Ġară, cu activităĠi tip after school
Iaʓi străinătate
Sc. cu Cl. I-VIII Degradarea blocului L de pe Acordarea unor fonduri nerambursabile de către primărie
nr.6, strada Aleea Nuferilor 11 pentru renovarea úi împrejmuirea blocului
Dr. Tr. Severin
Sc. cu Cl. I-VIII nr. Faleza degradată a râului Parteneriat Primărie – Garda de Mediu – Consiliul consultativ
12 Bega de cartier úi úcoală
Timiʓoara

119
Fig. 3 Sensibilizarea opiniei publice în presa scrisă

Pentru fiecare úcoală participantă o echipă de elevi a dezvoltat un plan de

acĠiune - un proiect simplificat de advocacy - prin care să determine autorităĠile
responsabile să aplice soluĠia propusă. Advocay poate fi definit ca un act sau un
proces de a convinge liderii úi factorii de decizie să-úi utilizeze puterea úi influenĠa
pentru a susĠine o chestiune sau o cauză pentru promovarea sau schimbarea unei legi,
politici, a unui program sau a unei anumite alocări de resurse.381 În unele úcoli s-a
mers mai departe: elevii au încercat să aplice planul de acĠiune. Acest demers
suplimentar nu este prevăzut în metodologia Project Citizen, dar poate fi considerat ca
o extensie a programului elevilor. Trecerea la acĠiunea de advocacy este facultativă úi
depinde de dorinĠa elevilor. Mai multe úcoli însă au optat pentru implementarea
planului de acĠiune prezentat în portofoliu:

Elevii au fost împărĠiĠi pe grupe de lucru, fiecare grupă având o sarcină

precisă. Astfel, unii au scris articole, alĠii au realizat pliante úi fluturaúi,
distribuite pe stadion, alĠii au încercat să stabilească o audienĠă la Consiliul
Local, un interviu cu antrenorul clubului „Poli Iaúi” úi cu alte persoane din
administraĠia clubului. (B.M.)
120
 CAPITOLUL V

1. Concluzii úi implicaĠii

Din „review-ul” literaturii de specialitate, a teoriilor úi a studiilor de cercetare

din domeniul educaĠiei civice realizate pe plan internaĠional úi naĠional, a rezultat că
un curriculum non-formal de educaĠie civică, care utilizează metodologia proiectului
úi demersuri interactiv-participative, duce la cunoútinĠe, abilităĠi, atitudini úi
comportamente superioare în domeniul cetăĠeniei. Îmbinarea curriculumului formal cu
cel non-formal úi exersarea practică a competenĠelor civice în vederea obĠinerii unor
transformări în mediul social sau politic influenĠează puternic pozitiv dezvoltarea
profilului civic al elevilor úi produce o motivaĠie durabilă de participare civică.
Profilul civic este un construct, un model teoretic cu trei dimensiuni (cunoútinĠe,
atitudini, comportamente) care ne-a permis elaborarea variabilelor din designul de
cercetare úi organizarea datelor pentru concluziile finale.
Analiza practicii referitoare la metodologia proiectului ne-a arătat că aceasta
produce o înlocuire parĠială úi temporară a curriculumului formal de către unul non-
formal. Pe durata derulării proiectului curriculumul non-formal intră în prim planul
acĠiunii didactice, dar, cu toate acestea, rămâne implicit, neexprimat.
SusĠinerea empirică a ideilor din acest studiu s-a realizat prin studierea
metodologiei proiectului de dezvoltare comunitară (prin demersul Project Citizen)
asupra unui eúantion reprezentativ de elevi la nivel naĠional. Cercetarea experimentală
derulată a supus testării următoarea ipoteză experimentală: Folosirea metodologiei
proiectului de dezvoltare comunitară Project Citizen duce la creúterea
caracteristicilor profilului civic al elevilor faĠă de cazul utilizării exclusive a
metodologiei practicate în cadrul curriculumu-lui formal.
Variabila independentă din designul de cercetare este tratamentul Project
Citizen la care au fost supuúi elevii din grupurile experimentale. Au fost analizate úi
studiate cele 11 variabile dependente corespunzătoare categoriilor profilului civic
tridimensional propus. Pentru fiecare variabilă dependentă au fost studiaĠi, utilizând
soft-ul de cercetare statistică SPSS 15, indicatorii specifici, care la rândul lor, s-au
comportat ca niúte variabile dependente. Indicatorii elaboraĠi pe cale teoretică au fost
concretizaĠi în diferitele întrebări din chestionarul posttest pentru elevi, principalul
instrument de măsură utilizat. Datele obĠinute din analiza úi interpretarea datelor
cantitative au fost corelate cu date din fiúele de observare úi monitorizare úi cu o serie
de date calitative obĠinute din chestionarul profesorului.
Pe parcursul programului experimental elevii încearcă să influenĠeze pe
multiple căi autorităĠile publice în vederea acceptării soluĠiei propuse: redactarea unor
articole de ziar, transmiterea unor comunicate úi acordarea de interviuri televiziunii
sau radioului local, scrisori către autorităĠi, înscrierea în audienĠe, formularea de petiĠii
180
 2.2.8 Atitudini faĠă de oamenii din comunitate - variabila V8

Variabila V8 se referă la atitudinea de încredere în colegii de clasă úi în

oamenii din comunitate. Încrederea interpersonală este măsurată pe o scală cu două
valori, 1 pentru lipsa de încredere úi 2 pentru existenĠa încrederii. Cu toate că variabila
are doar două valori, se poate aplica testul t pentru cele două grupe independente de
elevi deoarece asimetria distribuĠiilor în cele două grupe este în valoare absolută mai
mică decât 1, distribuĠia apropiindu-se de normalitate. Analizând datele, constatăm că
elevii din grupul experimental au, în medie, (M=1,56) mai multă încredere în colegii
lor úi în membrii comunităĠii decât elevii din grupul de control (M=1,44). Testul t ne
arată că diferenĠele dintre valorile medii ale celor două grupe de elevi sunt
semnificative din punct de vedere statistic (t= 3,833, p= 0,000). Ipoteza de „nul” este
respinsă, ceea ce ne duce la acceptarea ipotezei experimentale pentru această
variabilă. În consecinĠă, nivelul crescut de încredere este cauzat de variabila
independentă, participarea elevilor la programul Project Citizen.

Tabelul nr. 44 Testul t pentru variabilele V8 atitudini faĠă de oamenii din comunitate
Sig. Eroarea 95% Interval de
Tip (2- DiferenĠa Std. a Încredere al DiferenĠei
test t df tailed) Medie DiferenĠei inferior superior
Încredere în t
colegi ƕi în
3,833 943 ,000 ,124 ,032 ,060 ,187
oamenii din
comunitate

După cum am precizat anterior, elevii cuprinúi în programul experimental

lucrează în mai multe ipostaze în echipe cu un număr variabil de membri. Aceste
echipe sunt concentrate pe realizarea unor produse sau pe soluĠionarea unor probleme
specifice. În derularea programului, profesorul facilitează aceste procese de grup fără
să intervină în deciziile úi soluĠiile propuse de către elevi. Fiúele de monitorizare úi de
observare úi chestionarul profesorului ne arată că elevii au înregistrat succes în
activităĠile lor de grup. Succesul se concretizează, pentru grupe diferite, în produse
diferite cum ar fi: prezentările problemelor úi ale soluĠiilor propuse, planurile de
influenĠare a autorităĠilor, diferitele elemente ale portofoliului elevilor incluzând
partea de prezentare grafică. Pentru confirmarea succesului sunt folosite o serie de
prezentări ale portofoliilor realizate în faĠa colegilor de clasă úi de úcoală, profesorilor,
părinĠilor, autorităĠilor publice úi mass-mediei. Pe de altă parte, portofoliile realizate
sunt expuse în úcoală sau în diferite spaĠii publice (holul primăriei, centre comerciale,
case de cultură etc.). Succesul obĠinut de o echipă legată printr-un scop comun creúte
coeziunea grupului úi încrederea în ceilalĠi membri ai grupului.382 Faptul că elevii
intră pe parcursul derulării proiectului în contact cu membrii comunităĠii úi cu

165
reprezentanĠii autorităĠilor úi primesc un răspuns preponderent pozitiv din partea
acestora duce la creúterea încrederii în oamenii din comunitate.

Fig. 12

2.2.9 Atitudini faĠă de sistemul politic democratic - grupul de variabile V9

Grupul de variabile V9 se referă la o serie de atitudini faĠă de sistemul politic

democratic, măsurate pe o scală de la 1 la 4 (1=nu sunt deloc de acord, 2= nu sunt de
acord, 3=de acord, 4=foarte de acord) úi exprimă gradul în care elevul este de acord
cu unele afirmaĠii.
Majoritatea variabilelor din acest grup au o distribuĠie aproximativ normală úi
vor fi analizate cu ajutorul testului t úi al corelatului său Welch (pentru varianĠe
neegale). Testul din Tabelul nr. 44 ne arată că pentru 5 din cele 7 variabile nu există
diferenĠe semnificative între valorile medii ale grupului experimental úi ale celui de
control. Rezultatul obĠinut este explicabil în lumina unui considerent discutat anterior:
1. focalizarea Project Citizen asupra problemelor, politicilor úi autorităĠilor locale; 2.
lipsa unor conĠinuturi úi activităĠi de învăĠare axate pe probleme de politică în general
úi de sistem politic. Chestiunile legate de sistemul democratic, statul democratic etc.
nu sunt cuprinse în derularea proiectului, elevii din grupul experimental fiind expuúi

166
 3. AplicaĠii ale cercetării

3.1 Programul de formare ,,DemocraĠie participativă - Proiectul CetăĠeanul”

Principala aplicaĠie a cercetării de faĠă este programul de formare continuă a

cadrelor didactice „DemocraĠie participativă - Proiectul CetăĠeanul”. Curriculumul
acestui program a fost regândit pentru a permite integrarea concluziilor teoretice úi
practice obĠinute din studiul de faĠă. Programul de formare a fost acreditat la C.N.F.P.
pentru mai multe locaĠii, pe plan naĠional: Timiú úi judeĠele limitrofe, Cluj úi judeĠele
limitrofe, Mureú úi judeĠele limitrofe, Iaúi úi judeĠele limitrofe. Programul de formare
se încadrează în strategiile pe termen mediu úi lung de dezvoltare a învăĠământului,
stabilite de Ministerul EducaĠiei, Cercetării úi Tineretului. Având ca grup Ġintă toate
cadrele didactice care predau cultura civică în gimnaziu, programul de formare susĠine
principiile cu privire la perfecĠionarea pregătirii personalului didactic.386
Este vorba de un program prioritar387 pe domeniul tematicii: EducaĠie pentru
democraĠie/cetăĠenie democratică, Didactica disciplinei úi Alternative educaĠionale.
Programul propus se înscrie în categoria programelor de formare continuă,
subcategoria programe de perfecĠionare datorate reformei.388
Programul de formare vizează dezvoltarea la cadrele didactice participante a
unor competenĠe didactice de ordin general, a unor competenĠe specifice disciplinei
predate (cultură civică), precum úi acumularea unor deprinderi úi competenĠe cu
aplicabilitate practică directă. De altfel, prin structura sa, programul de formare
asigură susĠinerea úi monitorizarea cadrelor didactice în aplicarea la clasă a metodei
Proiectul CetăĠeanul.
Alte priorităĠi ale programului de formare sunt:
- Pregătirea teoretică în domeniul politicilor publice úi legislaĠiei relevante
- Formarea unei culturi profesionale axate pe stăpânirea tehnicilor moderne de
organizare a procesului didactic, având în centru învăĠarea bazată pe
elaborarea de proiecte
- ÎnĠelegerea importanĠei demersurilor centrate pe dezvoltarea gândirii critice úi
creative a elevilor
- Formarea unui ansamblu de abilităĠi practice de comunicare úi de leadership în
vederea influenĠării politicilor publice
Oportunitatea programului de formare reiese úi din rapoartele mai multor
inspecĠii úcolare care arată că, fără pregătirea oferită de un curs de formare, mulĠi
profesori care predau cultura civică sunt tentaĠi să se focalizeze pe transmiterea,
respectiv însuúirea de cunoútinĠe. În consecinĠă, acest program vine în întâmpinarea
nevoilor de formare úi de perfecĠionare continuă a cadrelor didactice în vederea
formării abilităĠilor de interacĠiune cu membrii comunită‫܊‬ii úi a dezvoltării în rândul
elevilor a unui comportament activ-participativ. Datorită acestor abilităĠi úi
competenĠe ale profesorului, mediul úcolar úi cel comunitar tinde să devină unul
benefic úi stimulativ, atât pentru cadrele didactice, cât úi pentru elevi.

200
 Textul programului de formare ne arată că discuĠiile cu profesorii care au
aplicat la clasa a VII-a metodologia de predare evidenĠiază următoarele puncte tari ale
programului: disponibilitatea cadrelor didactice de a se implica într-o activitate de
formare în condiĠiile în care ceea ce învaĠă poate fi aplicat la clasă úi numărul mare
(300) de cadre didactice care au urmat, până în 2007, cursurile úi au aplicat metoda la
clasă.
Programul de formare propus are un pronunĠat caracter novator, în principal
prin următoarele aspecte:
- Îúi propune să susĠină aplicarea în úcoli, în acord cu priorităĠile úi solicitările
politicilor educaĠionale, a unei metodologii de predare recunoscută úi validată
pe plan naĠional úi internaĠional úi care, prin studiul de faĠă, capătă validare în
contextul românesc, distingându-se radical de metodele tradiĠionale de
predare, prin:
ƒ implicarea activă a elevilor în procesul de învăĠare;
ƒ oferirea de oportunităĠi pentru dobândirea echilibrată de cunoútinĠe,
deprinderi úi atitudini privind comunitatea locală, instituĠiile
democratice úi participarea civică;
ƒ facilitarea eficientă a dobândirii de deprinderi generale deosebit de
utile, incluzând deprinderi intelectuale (gândire critică, analiză úi
sinteză), deprinderi de natură socială (lucrul în grup, organizare,
monitorizare úi conducere a unor activităĠi complexe), úi, în mod
deosebit, deprinderi de comunicare;
ƒ utilizarea de proceduri úi instrumente standardizate de evaluare a
performanĠelor elevilor în domeniul educaĠiei civice;
ƒ conectarea conĠinuturilor învăĠării cu elemente concrete ale realităĠii
sociale direct accesibile elevilor;
ƒ creúterea semnificativă a motivării elevilor pentru învăĠarea unor
aspecte deseori percepute ca neinteresante sau neimportante, dar care
joacă un rol esenĠial în viaĠa socială.
- SusĠine nu doar dezvoltarea profesională a cadrelor didactice úi creúterea
capacităĠii acestora de a atinge cu succes obiectivele prevăzute în curriculumul
de Cultură civică, ci úi dezvoltarea personală a acestora, respectiv capacitatea
lor de a participa activ, ca cetăĠeni, la viaĠa comunităĠii locale
- Asigură profesorilor de educaĠie civică cadrul structural a de a aplica practic,
la clasă, competenĠele dobândite în cadrul cursului
- Favorizează dezvoltarea de relaĠii directe, de colaborare úi de comunicare
deschisă între úcoli úi administraĠia publică locală, ceea ce, în contextul
politicii de descentralizare, poate avea o importanĠă deosebită
- De asemenea, programul de formare oferă cadrelor didactice participante
oportunităĠi de stabilire de parteneriate internaĠionale cu úcoli ce aplică metoda
Proiectul CetăĠeanul, prin intermediul Institutului Intercultural Timiúoara úi al
ReĠelei InternaĠionale CIVITAS.

201
 Structurat ca un program de tip modul lung de formare, cu durata de 89 de ore,
cele trei teme ale acestuia sunt în conformitate cu recomandările curriculare stabilite
de CNFP,389 úi au următorul conĠinut:
1. Metodologia “Proiectul CetăĠeanul” la nivel internaĠional úi în România
Pornind de la algoritmul de derulare a proiectului, participanĠii la cursurile de formare
realizează fiecare dintre paúii metodologiei ce urmează a fi aplicată cu elevii. Astfel,
cadrele didactice elaborează pe echipe de lucru un portofoliu referitor la o politică
publică care soluĠionează o problemă a comunităĠii, identificată în prealabil. Cadrele
didactice trec, în cadrul cursului de formare, prin aceleaúi experienĠe de învăĠare ca úi
elevii, parcurg, în parte, acelaúi curriculum non-formal ca úi elevii.
Pentru această grupare tematică există úi o aplicaĠie practică: fiecare
participant va aplica metodologia cunoscută úi trăită la cursul de formare la predarea
educaĠiei civice în clasă, pe parcursul a cel puĠin 8 săptămâni úcolare, respectând paúii
proiectului úi finalizând proiectul prin realizarea unui portofoliu al clasei de elevi úi
prezentarea publică a acestuia. Pe parcursul implementării la clasă, profesorii formaĠi
beneficiază de asistenĠă, monitorizare úi evaluare formativă din partea unui membru al
echipei de formatori. Astfel, această activitate devine un proces de formare ghidat,
asemănător mentoratului. Evaluarea cadrelor didactice este, de asemenea, formativă úi
constă din proiectul de organizare a cursului la clasă úi evaluarea derulării prezentării
publice organizate de cadrul didactic pentru elevi.
2. Politici publice úi participare civică într-o societate democratică
În cadrul acestui modul cadrele didactice se familiarizează cu mai multe
aspecte. În primul rând, am constatat în timpul cercetării doctorale că unii profesori de
discipline socio-umane nu sunt familiarizaƜi cu conceptul de politică publică úi nu
cunosc îndeajuns autorităĠile publice responsabile de anumite categorii de probleme
ale comunităĠii. În consecinĠă, au fost introduse în programul de formare mai multe
teme. Prima temă Conceptul de politică publică într-o democraĠie trece în revistă
definiĠii ale conceptului de politică publică, tipuri, caracteristici, factori declanúatori ai
acestora. A doua temă, AutorităĠile publice din România úi responsabilităĠile
acestora se referă la autorităĠile publice centrale úi locale din România, la funcĠia úi
responsabilităĠile acestora aúa cu reiese din ConstituĠia României úi Legea
AdministraĠiei Publice Locale. Altă temă, RelaĠia cetăĠenilor cu autorităĠile publice
are ca suport teoretic legislaĠia care facilitează raportul cetăĠenilor cu autorităĠile
publice, de exemplu, Legea accesului la informaĠiile de interes public, Legea
transparenĠei decizionale, Legea tinerilor úi LegislaĠia anti-discriminare. AplicaĠii
practice referitoare la această temă sunt: analiza principalelor prevederi ale legislaĠiei
úi discutarea de către cursanĠi a modului în care se aplică aceasta la nivel local. Tema
centrală a acestui modul, InfluenĠarea politicilor publice, are ca suport teoretic
conceptele de „lobby”, „advocacy” úi „grupuri de interes”. Ca aplicaĠie practică,
participanĠii elaborează în grupuri mici, pe baza unei fiúe de lucru, schiĠa unei
campanii de lobby sau de advocacy, care va fi evaluată în final de către formator.
3. Strategii didactice active pentru predarea educaĠiei civice

202
 Modulul acesta începe cu tema Formal úi non-formal în educaĠia civică, care
are ca scop familiarizarea profesorilor cu conceptele de curriculum formal, non-
formal, úi informal úi cu proiectare didactică în domeniul non-formal. Această temă
valorifică pe deplin metodologia de lucru non-formală úi rezultatele teoretice ale
studiului de faĠă. Pentru aceasta se utilizează úi o serie de aplicaĠii practice:
identificarea de către cursanĠi a elementelor non-formale úi informale în metodologia
Project Citizen úi în programele úcolare în vigoare úi planificarea calendaristică a
implementării metodologiei la clasă.
O altă temă a acestui modul este Evaluarea activităĠilor de educaĠie civică.
Principalele elemente de conĠinut ale acesteia sunt: evaluarea formativă, evaluare
sumativă, metode de evaluare tradiĠionale úi moderne, reflectarea asupra experienĠei
de învăĠare úi feedback–ul.
Ca activitate practică, formabilii vor realiza pe echipe câte un instrument de
evaluare pentru Project Citizen, vor realiza un poster care va fi afiúat în sala de curs
pentru a permite utilizarea metodei „turul galeriei”. După examinarea tuturor
produselor colegilor, cadrele didactice participă la discuĠii asupra instrumentelor
utilizabile pentru acest program ƕi a importanĠei reflecĠiei, în cazul utilizării
curriculumului non-formal.
Având în vedere faptul că pe parcursul derulării programului Project Citizen
cu elevii pot apărea situaĠii neprevăzute de managementul clasei am introdus în
programul de formare tema Luarea deciziilor, gestiunea conflictelor úi relaĠii
intergrupuri având ca aplicaĠii practice o serie de exerciĠii de relaĠionare, comunicare,
luare a deciziilor în grup úi de gestionare a conflictelor.
Pentru a imprima opĠiunea majoră a predării Project Citizen la clasă am
elaborat tema ÎnvăĠarea prin cooperare care abordează principiile generale ale
învăĠării prin cooperare úi prin metode caracteristice, iar în cadrul atelierelor practice
participanĠii împărtăúesc experienĠele lor personale legate de utilizarea unor metode
de învăĠare prin cooperare în clasă úi propun metode suplimentare utilizabile în cadrul
implementării metodologiei Project Citizen la clasă.
Evaluarea finală a participanĠilor constă în prezentarea portofoliului de
dezvoltare profesională elaborat pe parcursul derulării programului úi în exprimarea
experienĠelor de învăĠare úi reflecĠiilor personale legate de derularea programului în
clasă.
Acest program de formare acreditat s-a dezvoltat din programul iniĠial de
formare a profesorilor din anii 2001-2003, incluzând experienĠa personală de formator
naĠional în cadrul acestui program din perioada 2001-2006, experienĠa colegilor
formatori úi coordonatori regionali, precum úi sugestiile sutelor de profesori úi elevi
implicaĠi în program. Varianta finală a curriculumului programului de formare a fost
elaborată de noi, folosind rezultatele úi implicaĠiile practice úi teoretice ale lucrării de
faĠă.

203