Pădurea este o componentă a mediului terestru cu cea mai complexă

structură și are o mare importanță economică, socială și ecologică.  Astfel,

plantele sunt reprezentate prin arbori, arbuști și diferite specii ierboase.
În pădure se întâlnesc ciuperci, licheni,. alge, bacterii etc.
Aici trăiește o mare diversitate de animale. În pădure viețuitoarele sunt
dispuse în straturi succesive care, în general, corespund cu dispunerea pe
verticală a vegetației. Pădurea, datorită copacilor săi, are o climă moderată
care influențează  zonele înconjurătoare. Ea menține umiditatea și scade
temperaturile extreme din timpul verii și iernii; de asemenea, micșorează
puterea vânturilor, copacii rețin picăturile de apă pe frunze și ramuri, care apoi
se scurg, astfel nu se ridică nivelul apelor râurilor.
Datorită fotosintezei, ea îmbogățește atmosfera cu oxigen, contribuind
la menținerea vieții.
Pentru omul modern, pădurea este un loc recreativ, de odihnă și uneori
terapeutic.

[…] pădurea Petrişorului, bătrână şi nestricată de mână de om, îşi desfăşura

tăcută bolţile de frunzişuri. Urca domol coline trăgănate, se ridica departeîntr-un pisc
prăpăstios, în vârful căruia săgeta spre cer un brad vechi, care vestea cel
întăi, printr-un şuiet adânc, sosirea vânturilor. Aşa urca lin spre asfinţit, şi de pe
cerulrăsăritului soarele începea să-i pătrundă ascunzişurile.
[…]Şi într-un covru scurmat în pămînt, între frunze şi păiuş, sta un iepure
roşcat, pitit pe labe,cu urechile lăsate pe spatele gheboşat. în mângâierea căldurii
dormita ; îşi lumina ochiideodată, apoi îi întuneca încet şi-şi mişca botul crăpat, ca-
ntr-un vis.Pe cărări, înlăuntru, era încă umezeală. Numai ici-colo, mişcarea vieţii:
răzbătea ochemare nedesluşită moale, stânsă; o gârneaţă subţire se clătina încet;
foşneau un timpfoile galbene ale anilor trecuţi. […] (În Pădurea Petrișorului de Mihail
Sadoveanu)