34 DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECTIILOR CAUZATE DE PSEUDOMONADE 34.1. DATE GENERALE 34.1.1. O minidefinitie Pseudomonadele sunt bacili gramnegativi, mobili prin unul sau mai multi flageli polari (o singura specie este imobila: Psedomonas malle). Strict aerobi. Unii cresc anaerob In prezenja nitrasilor. Oxidazopozitivi $i catalazoporitivi. Nefermentativi, ataca zaharurile oxidativ fra producere de gaz. Uncle specii produc pigmenti difuzabili fluorescensi. 34.1.2. Repere taxonomice Gemul Pseudomonas are peste 260 de specii si face parte din familia Pseudo- ‘monadaceae. Pe baza homologici rARN/ADN genul a fost impartit in 5 grupe de specii, dar aceasta depaseste obiectivele manualului. Noi vom imparti pseudomonadele din punct, de vedere medical n: 1» specii patogene pentru animale si om: P.mallet, agentul etiologic al morvei, si P.pseudomallei, agentul melioidozei; = specii conditionat sau accidental patogene: P.aeruginosa, specia tip a genului si cel ‘mai frecvent izolata din prelevate patologice, P.cepacia, P fluorescens, P.putida, P.stutzeri, P.maltophilia etc. 34.1.3. Habitat Pscudomonadele sunt organisme saprofite larg rispandite in natura: apa, sol, nmol, vegetale, intestinul omului si animalelor. Singura specie obligat paraziti a animalelor, P.mallei, este astizi cradicat& in majoritatea tarilor, iar P.pseudomallei traieste in apa si solul umed din zonele ecuatoriale, unde tmbolnaveste animale si accidental omul. P.geruginosa, numita comun bacilul piocianic (adica bacilul puroiului albastru, dupa capacitatea sa de a colora in verde-albastru puroiul), este frecventa in fondul microbian al anumitor spitale (mai ales in sectii de urologie, pediatric etc.), pentru ch este uzual prezentS in microflora organismului, contamineazA suprafeele din jur si se multiplica rapid, chiar si in frigidere, in alimente, soluii medicamentoase, apa distilata, solufii de antiseptice si dezinfectante cu nivel jos de eficienta. In schimb, moare instantaneu la fierbere, in 10 289minute Ja 60°C, dupa 2—S minute in solutie 35% de cloramind sau 2—3% fenol. 34.1.4. Factori de patogenitare Bacilul piocianic este 0 bacicrie invaziva gi toxigend. Are factori de patogenitate: 1 somatici: pili cu functie adeziva, glicocalix cu functie adeziva si protectoare, en- dotoxina; e = solubili: dow’ exotoxine, A si S, care inhib& sinteza proteicd, enzime (proteaze, elastaze, lipazé), hemolizine, un chelator de fier (piochelina) si piocine. 34.1.5. Receptivitatea la infectiile cu pseudomonade In ciuda echipamentului variat de patogenitate (mai bogat si mai bine cunoscut Ia P.aeruginosa) psexdomonadele saprofite nu pot cauza infectii Ia gazda normoreactiva cu barierele antiinfectioase externe integre. Porti de intrare ale infectici sunt: plagile si arsurile intinse, epiteliul respirator cu transportl mucaciliar afectat, uroepiteliul paciensilar cateterizasi pentru uropatii ahstrc- tive, La pacienjii cu imunodeficiente avansate (e, g. hemopatii maligne 5. a.) bacilul piocianic translocat prin mucoasa intestinala intacta genereazA bacteriemii. Administrari medicamentoase prin aerosolizare cu instalafii sau solufii contaminate, cateterizarea cailor xespiratorii in serviciile de reanimare si terapie intensiva sunt alte condi de risc. Foarte gray evolueazA infectiile cu pseudomonade 1a pacienfii hipocomplementemici sau neutropeni 34.1.6. Infectii cu pseudomonade P.ceruginosa si alte pseudomonade determina: = infectii supurative ale plagilor si arsurilor; infectii ombilicale la nou-nascufi; = otite externe maligne; ootite medii, mastoidite, sinuzite, bronhopneumonii, pleurezii; = boald diareica la copii, de la diaree ugoard pand la enterite necrozante; a cistite, pielite; = infecfii oculare; 1= infectii bacteriemice si septicemice cu localizari metastatice: endocardite, en- darterite, ostcomiclite, artrite, meningite. P.aeruginosa determin’ peste 15% din infectiile nozocomiale la copii si adulfi, mai ales in clinicile de chirurgie, urologie, in sectiile de reanimare si terapie intensiva sau la copii distrofici. Infectia este endogenA (tulpini de bacil piocianic din microflora normal’ sau disbiotica a pacienfilor) sau exogend (instrumentar, medicamente, obiecte, apa sau alimente contaminate) 29034.2. INVESTIGATIA ETIOLOGICA A INFECTIILOR CU PSEUDOMONADE 34.2.1. Diagnosticul microbiologic 34.2.1.1. Prelevate patologice ‘Se examineaza, in functic de forma clinica si localizarea infectiel: exsudate si puroi, put, lichid cefalorahidian, biopsii, urind, fecale. Pentru investigatia epidemiologica se preleva lavajul instrumentarului, aparaturii de anestezie si reanimare, solutii medicamentoase (colire, solujii pentru inhalafii, pentru perfuzii), medii nutritive pentru sugari, solutii de antiseptice si dezinfectante cu nivel jos de eficienta. 34.2.1.2, Microscopia directa Microscopia directa este orientativa: depisteaza bacili fini gramnegativi, nesporulati. 34.2.1.3. Izolarea $i identificarea Etapa I. Se insamanjeaza prelevatele, dupa natura lor, pe medii care permit izolarea, pe langa bacilul piocianic, si a altor specii eventual asociate: geloz8-sange, mediul Endo, ‘geloza nutritiva, bulion peptonat glucozat etc. Izolarea din prelevatele contaminate se face cantitativ: se ins&manjeaz4 pe placile de izolare cate 0,1 ml din dilutiile decimale ale prelevatelor in solutie salina izotona. Se incubeaza culturile peste noapte la 37°C. Etapa Il. Se repicd coloniile suspecte, $ sau R, cu tendinja de invadare a mediului, homolitice, pigmentate, cu luciu metalic gi cu miros asemindtor florilor de salcam, pentra a obfine cultura pura necesara identificari Etapa I11, Se identifica izolatele pe baza urmatoarelor caractere (veri si tabelul 34.1). = De cultivare (vezi mai sus). Pigmengii produsi difuzeaza in mediu. Cele mai multe tulpini de bacil piocianic produc pioverdina (pigment galben-verzui fluorescent) si piocianina (pigment albastru), uncle produc pigment rosu, altele nu sunt pigmentogenc. Pigmentogeneza se studiazA cel mai bine in culturile pe mediul King-Ward-Roney. 1 Microscopice: bacili fini gramnegativi, nesporulai, mobili. 1 Biochimice. Studiul caracterelor biochimice este indispensabil pentru tulpinile nepigmentogenc si pentru difcrenticrea corecta a speciilor (tabelul 34.1). Bacilul piocianic este strict aerob. oxidazopozitiv, scindeaza glucoza oxidativ, produce gelatinaza, lipazs, frecvent ureaza si foarte rar lecitinaza. Utilizeaza citratul. Nu produce indol, H2S, iar reacfiile cu rosu metil si Voges-Proskauer sunt negative. a In laboratoarele de referinfé sunt identificate serovarul si lizovarul, testata patogenitatea. 291actuals Tabelul 34.1, Caractore ciferentiale ale preudomonadelor cu impor nf mec Paaens- cepacia | Pstutzeri | Pamal- | P.atcal sinosa. tophilia_| genes Pigmenp ‘= pioverdina ‘ + é = = Z = 1 piocianina 4 eS = S = cs = | oxiaana + + + + + ze + [Arginindthideotasa | + = + a S _ = Lizindecarboxlaza | — = = + = + = ‘Orntindecarboxilaza | — = = 4 = = = Hemoliza @ 4 = = = = 4 Micron: pi 1 gelatine! a + - a i + _ ectnet = + = 4 = = = ween 80 (ipa) ¢ = + + + 4 ‘ureeh 4 6 é 4 4 = 4 Crepes: 7 ia 42% ' a 5 ‘ ‘ Stamediven1% | 4 4 a = = ca srr Sensibiitatea a: ; = potimixing B + + + a + + + ‘Simbolur: +t» — 90% din tulpinl poalive; «—» — 90% din tulpinl negative; d= 11-89% din tulpint postive; TTC — tifeitetrzoivclord, Antibiograma este obligatorie pentru cd bacilul piocianic dobandeste frecvent rezis~ tong multipla Ia antibiotice. Fiind natural rezistent la o serie din antibioticele clasice, se testeaza tulpinile izolate fafa de: anumite peniciline (carbenicilina, azlocilina, ticarcilina efe.), anumite aminoglicozide (gentamicina, tobramicina, amikacina), anumite cefalosporine (cefsulodina, cefoperazona etc.), chinolone si polimixina B. Ftapa 1V. Se analizeaz’, se imterpreteazA rezultatele si se completeaza buletinul de analizi. La examenul prelevatelor contaminate pseudomonadele au semnificatie clinica numai izolate in cantitate mai mare de 10°UFC/ml sau g de produs patologic. Aceste rezultate sunt esenfiale pentru terapia infectilor determinate de pseudomonade $i pentru masurile de combatere si profilaxie a infectiilor nozocomiale in care sunt atit de frecvent implicate.