1.

Unitati de masura pentru presiunea hidraulica

1Pa=1N/mp
1atm=1,018*105
10mca=98100Pa=1at
1N/mp=1Pa=1*105 bar

2. Cum se ridica apa si de ce?

𝑣𝑎𝑠 =ϓ*z+𝑃
Vas inchis 𝑃𝑀 0 =>h1=z+(𝑃0 - 𝑃𝑎𝑡 )/ϓ
𝑑𝑟 =ϓ*h1+𝑃
𝑃𝑀 𝑎𝑡

𝑃𝑀𝑠𝑡 = ϓ*h2+0 =>h2=z+𝑃0 /ϓ

𝑣𝑎𝑠 =ϓ*z+𝑃
𝑃𝑀 0

𝑣𝑎𝑠 =ϓ*z+𝑃
Vas deschis 𝑃𝑀 𝑎𝑡 =>h1=z
𝑑𝑟
𝑃𝑀 =ϓ*h1+𝑃𝑎𝑡

𝑃𝑀𝑠𝑡 = ϓ*h2+0 =>h2=z+𝑃𝑎𝑡 /ϓ

𝑣𝑎𝑠 =ϓ*z+𝑃
𝑃𝑀 𝑎𝑡

3. Cum va fi presiuna pentru un tronson de conducta AB daca o conducta e din polietilena, iar
cealalta din fonta?
Presiunea e mai mare la polietilena decat la fonta din cauza rugozitatii.
4. Care sunt parametrii pierderilor de presiune?
a. Lungimea tronsonului de conducta
b. Rugozitatea
c. Densitatea lichidului
d. Diametrul conductei
e. Regimul de scurgere
5. Ce este rugozitatea?
Rugozitatea reprezinta proprietatea materialului de a fi aspru si de a prezenta mici denivelari
ale elementului. Ea mai este si gradul de netezire a peretilor ce vin in contact cu apa.
Ruzitatea depinde de: tipul de prelucrare, tipul materialului, vechimea conductei
6. Criteriul lui Reynold
𝑣∗𝐷
Curenti sub presiune 𝑅𝑒 = Ѵ
𝑣∗𝑅
Curenti cu miscare libere Re= Ѵ

D-diametrul
v-viteza curentului
R-raza hidraulica
Ѵ-curent cinematic de vascozitate
7. Regimul de miscare
Regim laminar Re<2320
Regim tranzitoriu 2320<Re<40000
Regim turbulent Re>40000(100000)

8. Caracteristicile unei statii de pompare

𝛼∗𝑣 2 𝑃
Hm=Hr,a+Ha+Hr,ref+Href H= + +𝑧
2𝑔 ϓ
Hr,a+Ha= inaltimea totala a aspiratiei
Hr,ref+Href=inaltimea totata de refulare
Href-inaltime geodizica de refulare
Ha-inaltime geodezica de aspiratie
α-coeficientul lui Coriolis la statii de pompare

𝐴′ ∗𝑄𝑝∗ϓ
P= ∗ 𝐻𝑚
102𝑛
P-puterea instalata
Qp-debit de pompare
A’-coeficientul care tine cont de timpul pompei
ϓ-greutatea specifica a lichidului de pompare
n-randamnetul pompelor
102-coeficientul de transformare

9. Apa freatica
Apa freatica e apa care se misca prin porii pamantului, iar determinare se face in laborator sau
pe teren
K=v/i=Q/Ai=v*L/t*A*ϫh
k-coeficientul de permeabilitate si de filtrare
-prin valoarea lui se oglindeste usurinta cu care apa poate sa treaca prin stratul respective

10. Lp-linie piezometrica

Hd-pierdere de presiune
-apa curge de la 1 la 2 din cauza pantei liniei piezometrice
-presiunea in 2 ar fi mai mare, daca conducta ar fi din polietilena si nu din otel
11. Daca la capatul B al unei conducte AB cu un diametru constant, se constata ca in puctul B
presiunea e insuficienta, asupra carui parametru trebuie actionat si cum actionam ca preiunea
in B sa creasca?
Trebuie marit diametrul conductei pentru ca cu cat diametrul e mai mare, pierderile de
presiune vor fi mai mici
12. A)Daca cota lui A e de 100 si B de 105, iar cota lineii piezometrice e de 150 pana la 130, cat e
presiune in A si B si cu cat e egala pierderea de presiune
Pa/ϓ=150-100=50mca=5at
 Pb/ϓ=130-105=25mca=2,5at
Hd=150-130=20mca=2at
B)Cum va fi presiunea de serviciu in punctual A daca diamterul conductei de 100mm si
punctual B daca diametrul conductei e de 200mm?
A-presiunea de serviciu e mica, pierderile de presiune sunt mari
B-presiunea de serviciu e mare, pierderile de presiune sunt mici
Cu cat diametrul conductei e mai mic, cu atat pierderile de presiune sunt mai mari

13. Daca in stratul freatic avem granule de +2,8, iar in altul +2,5, cum va fi K?
K e mai mare la +2,8, deoarece cu cat granulozitatea e mai mare cu atat K e mai mare.
K-coeficientul de permeabilitate si de filtratie
14. Care sectiune are debitul mai mare, daca unu are sectiunea 2*2 iar cealalta 8*0,5? Care e raza
hidraulica?
A1=2*2=4
P1=2+2+2=6
A2=8*0,5=4
P2=8+0,5+0,5=9
R1=A1/P1=2/3
R2=A2/P2=4/9
Debitul e mai mare in sectiunea cu perimetrul mai mic
15. Clasificarea regimurilor de scurgere
h<hcr ; i>icr; Fn>1 are un regim rapid
h=hcr; i=icr; Fn=1 are un regim critic
h>hcr; i<icr are un regim lent
16. Tipuri de debit
Qan- cantiatea de apa care se consuma intr-un an
Qan/365=Qzi,med
Qzi,max- catintatea din ziua de maxim consum intr-un an
Qzi,maz/24=Qorar,med
Qorar,med-K=Qorar,max
17. Sistem canalizat de alimentare cu apa
a. Captare
b. Statie de pompare de treapta 1
c. Statie de tratare
d. Rezervor cu apa tratata
e. Statie de pompare de treapta 2
f. Rezervor de compensare
g. Statie de distributie
h. Aductiune
18. Statie de tratare
a. Deznisipator
b. Statie de coagulare
 c. Decator
d. Statie de filtare
e. Statie de dezinfectie
Totalitatea constructiilor si instalatiilor care transforma apa naturala in apa potabila

19. Tipuri de filter

Sunt 3 tipuri: lente, rapide si ultra rapide

20. Mijloc de dezinfectie

-clor
-ozon
21. Fuctiile unui rezervor
-conservarea apei
-de a asigura o rezerva de apa in caz de incendiu
-de a asigura o rezerva de apa in caz de avarie
-de a limita lovirea de berbec
-compensarea debitelor
-de a asigura presiunea apei in retea
22. Sisteme de canalizare
-unitar- toate apele uzuale si cele fluviale sunt trasportate din localitate prin aceeasi sectiune
de conducta
-separativ-printr-o sectione de canal avem expulzarea apei menajere, iar apa fluviala e
eliminate prin rigole
-mixt
23. Pierderi de presiune
-distribuite(hd=I*L)- acele pierderi ce se produc in lungul unei conducte de presiune care nu isi
modifica parametrii geometrici si hidraulici la ciocnirea conductei
-locale(hl=𝑣 2 /2g) – au loc in jurul rezistentelor hidraulice intalnite in calea curentului

24. Retele de conducte

-ramificate(arborescente)
-inelare(ciclice)
25. Constructii si accesorii pe reteaua de canalizare
-camine de vizitare: la rupere de panta, in schimbare de directive, in aliniament
-guri de scurgere
-statii de pompare
 -deversare
26. Tipuri de retele de epurare
-mecanice
-chimice
-bilogice
-mecanico-chimice
-mecanico-biologice
27. Axe hidraulice
-axa normal N-N
-axa critica K-k
Daca axa normal e deasupra axei critice avem un regim lent(i<icr), iar daca axa critica e
deasupra axei normale avem un regim rapid(i>icr)
28. Daca avem 2 tuburi, unul cu apa iar celalalt cu mercur, cu aceeasi presiune, la care va fi
denivelarea mai mare?
Denivelarea mai mare e la apa deoarece ϓapa<ϓHg
29. Asemanari si deosebiri intre deznisipator si decantor
Ambele au acelasi principiu de functionare, sedimentarea particulelor care se afla in apa
Deznisipator retine particule cu dimensiuni mai mari, iar decantorul retine particule cu
dimensiuni mai mici
30. Asemanari si deosebiri intre statia de tratare si statia de epurare
Ambele imbunatesc apa zu deznisipator si constructii asemanatoare
Statia de tratarea imbunatateste apa si se de spre sonsum, statia de epurare curate apele
menajere