Universitatea “Aurel Vlaicu’’ Arad

Facultatea de Inginerie Alimentară, Turism şi Protecţia

Mediului

Specializarea: Protecţia Consumatorului şi a Mediului

Referat la Drepturile Consumatorilor şi Autorităţi

Responsabile
Îndrumător ştiinţific:

Ş.l. dr. ing. Dicu Anca

Student: Arsănache Loredana

Arad

2020
Politica concurenţei – instrument principal de protecţie a
consumatorilor în Uniunea Europeană

Arsănache Loredana
Existența unei economii de piață funcționale, presupune, alături de libertatea de mișcare a bunurilor,
persoanelor, serviciilor și capitalului, și un mediu concurențial nedistorsionat.

Principala pârghie de reglementare a mediului concurenţial este politica concurenţială care se referă
la “comportamentul pe piaţă al agenţilor economici şi include măsurile relevante privind concurenţa
pe piaţă, respectiv politica comercială, politicile de reglementare, măsurile adoptate de către
guverne cu privire la politicile anticoncureţiale ale firmelor atât din domeniul privat, cât şi din cel
public”. Prin politica de concurenţă se asigură cadrul necesar manifestării unei concurenţe loiale,
adică a unei concurenţe care are loc în condiţiile respectării de către agenţii economici a normelor şi
mijloacelor considerate corecte şi recunoscute ca atare prin reglementările în vigoare. Când
concurenţa este neloială se ajunge la o distorsionare şi o abatere a acesteia de la scopul său prin
favorizarea unor agenţi economici în defavoarea altora, precum şi în defavoarea consumatorilor.

Raţiunea de a fi a concurenţei este satisfacerea mai bună a trebuinţelor consumatorului, fără

sacrificarea intereselor producătorului. Concurenţa este benefică atât pentru consumatori, cât şi
pentru producători. Primii au posibilitatea de a-şi satisface necesităţile de consum potrivit,
gusturilor şi posibilităţilor lor financiare, în vreme ce producătorii sunt stimulaţi să producă mai
bine şi mai eficient.

Prin natura sa, concurenţa este considerată principalul factor al progresului economic şi tehnico-
ştiinţific, iar principalul beneficiar al acestui progres este consumatorul, care recepţionează efectul
benefic al concurenţei prin costuri mai scăzute, cantitate, calitate şi diversitate a bunurilor şi
serviciilor, promtitudinea cu care acestea îi sunt oferite, facilităţile care i se acordă, în condiţii de
raţionalitate economică, pentru a-şi maximiza satisfacţia. Datorită acestor consecinţe, concurenţa
reprezintă un instrument principal de protecţie a drepturilor și intereselor consumatorilor.

Obiectivul principal al politicii concurenţei îl constituie protecţia, menţinerea şi stimularea

concurenţei şi a unui mediu concurenţial care să solicite agenţii economici în direcţia eficientizării
activităţii lor economice şi să promoveze interesele consumatorilor pentru asigurarea bunăstării
acestora. Plasarea interesele consumatorilor în centrul activităţilor desfăşurate în domeniul
concurenţei, pleacă de la considerentul că bunăstarea consumatorilor trebuie să constituie
componenta esenţială a politicii în acest domeniu. Atunci când politica concurenţei este efectiv şi
corect aplicată, drepturile şi interesele consumatorilor sunt protejate, ei având şi cele mai mari
beneficii.

Luând în considerare cele mai sus menționate, articolele din secțiunea tematică a acestui număr de
revistă aduc în prim plan o serie de aspecte referitoare la politica concurențială raportată la
drepturile și interesele consumatorilor, astfel:
Analiza corelaţiei dintre gradul de concentrare concurenţială şi nivelul de protecţie a consumatorilor
se referă la asigurarea deplinei suveranităţii a acestora, precum şi a bunăstării lor. Prin intermediul
analizei regresionale aplicate pe datele din două sectoare de activitate, respectiv, asigurări de
răspundere civilă auto obligatorie şi telecomunicaţii mobile, s-a demonstrat existenţa unei corelaţii
directe, respectiv faptul că un grad ridicat de concentrare concurenţială “expresie a competiției
reduse” , determină scăderea nivelului de protecție a consumatorilor.

Concurența și protecția consumatorilor în contextul economiei digitale investighează relația

dintre concurență și procesul decizional de cumpărare online, integrând ca mediatori conștientizarea
politicilor de protecție a consumatorilor și comportamentul subiecților în contextul existenței
acestor politici. Accentul cade deopotrivă asupra unor dimensiuni subiective și obiective referitoare
la nivelul de conștientizare și de actiune al consumatorilor în contextul unei concurențe acerbe,
potențată de economia digitală. S-a demonstrat că procesul decizional de cumpărare online este
influențat indirect de concurența ridicată din cadrul economiei digitale, prin intermediul
conștientizării și comportamentului cumpărătorilor online în raport cu politicile de protecție a
consumatorilor.

Interdependența dintre politici și reglementări vizând concurența și protecția consumatorului

în generarea și asigurarea unei concurențe eficiente pe piața europeană a telecomunicațiilor
aduce în prim plan faptul că pe piețele cu monopoluri naturale, politica de protecție a
consumatorilor are nevoie să fie susținută de o politică eficientă de reglementare. Autorii consideră
evidentă încercarea Comisiei Europene de a stabili și armoniza norme aplicabile tuturor statelor
membre în vederea protejării drepturilor și intereselor consumatorilor pe piața telecom. În cazul
telecomunicațiilor mai multe inițiative ale Comisiei Europene și ale autorităților naționale de
reglementare au condus la scăderea prețurilor și au obligat operatorii să implementeze norme
favorabile clienților și să protejeze datele și viața privată a consumatorilor.

Concurenţa în sectorul bancar şi protecţia consumatorilor în România evidenţiază relaţia

existentă între mediul concurenţial în sectorul bancar autohton şi protecţia drepturilor şi intereselor
consumatorilor. Cercetarea a fost orientată pe trei direcţii: analiza mediului concurenţial,
fundamentată pe analiza detaliată a gradului de concentrare, spreadlui ratei medii de dobândă a
creditelor faţă de depozite şi gradului de mobilitate a clienţilor; analiza distribuţiei şi cauzelor
reclamaţiilor consumatorilor de produse şi servicii bancare; evidenţierea corelaţiei existente între
cota de piaţă a băncii şi numărul de reclamaţii înregistrate de către aceasta, utilizând testul
neparametric Spearman al corelaţiei diferenţei rangurilor. Rezultatele analizelor realizate au relevat
existenţa unei relaţii directe şi puternice între poziţia concurenţială a băncii şi numărul de reclamaţii
înregistrate de către aceasta, ceea ce demonstrează că mediul concurenţial în sectorul bancar nu
asigură o protecţie reală a drepturilor şi intereselor consumatorilor.

Politica concurenței în industria filmului european cu accent pe interesele consumatorilor – o

perspectivă românească examinează traseul pieței europene de cinematografie şi relaţia cu
interesele și atitudinile consumatorilor față de filmele europene precum și cele mai importante
măsuri luate de către instituţiile Uniunii Europene în cadrul politicii concurențiale de a sprijini
filmele europene prin schemele de ajutor de stat.

Concurenţa pe piaţa serviciilor educaţionale universitare din românia și protecția drepturilor

şi intereselor studenților are ca principal scop cuantificarea gradului în care sunt protejate
drepturile și interesele studenților din România. În acest sens, autorii au realizat o analiză
comparativă de natură descriptivă între cinci centre universitare reprezentative din România, urmată
de o cercetare cantitativă realizată în rândul studenților din cadrul acestora. Pe baza rezultatelor
obținute se impune ca managementul universităților să elaboreze strategii eficiente care să permită
protejarea drepturilor și intereselor studenților, să identifice permanent nevoile clienților efectivi,
dar și a celor potențiali, precum și să adapteze oferta de servicii educaționale în funcție de
solicitările existente pe piața forței de muncă.

Protecția consumatorului, ca un factor de competitivitate al destinațiilor turistice în Uniunea

Europeană studiază impactul protecției consumatorilor asupra competitivității celor 28 de state
membre ale Uniunii Europene, ca destinații turistice. Obiectivul este acela de a utiliza o
metodologie corespunzătoare pentru a identifica o corelație între protecția consumatorului, ce se
măsoară prin indicatori de consum, și competitivitatea statelor observate ca destinații turistice,
măsurate prin Indexul Competitivității Calatorie & Turism.

Consumul responsabil – sursă de avantaje competitive și soluție pentru protecția turiștilor are
drept obiectiv evidențierea măsurii în care consumul responsabil este conștientizat de către factorii
de decizie din pensiunile rurale considerate și transpus în acțiuni concrete, menite a contribui la
protejarea drepturilor și intereselor turiștilor și ale comunităților locale. Noutatea și originalitatea
prezentei lucrări constă în elaborarea unor matrici de importanță care corelează consumul
responsabil sub raport conceptual, operațional și strategic cu factorii determinați, generatori de
avantaj competitiv pentru pensiunile turistice românești.

Referindu-se la rolul concurenţei şi al consumatorului, economistul Ludwig von Mises scria: „Tot
ceea ce trebuie este libera concurenţă. Întreaga producţie trebuie să se supună voinţei
consumatorului. Din momentul în care nu reuşeşte să se conformeze cerinţelor consumatorului, ea
devine neprofitabilă. Astfel, libera concurenţă îl obligă pe producător să se supună voinţei
consumatorului şi face totodată, în caz de nevoie, transferul mijloacelor de producţie din mâinile
celor incapabili sau care refuză să realizeze ceea ce solicită consumatorul, în mâinile celor care se
pricep mai bine să administreze producţia. Atunci când politica concurenţei este efectiv şi corect
aplicată, drepturile şi interesele consumatorilor sunt protejate, ei având şi cele mai mari beneficii.