ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

1. La bursa de valori, vanz a castigat, dintr-o op la term, suma de 100.000€.Intrucat cump a platit ptr cele 100
actiuni, suma de 500.000€,deoarece cursul la scadenta a fost: c)4000€.
2. In cadrul unei op la term, cump a castigat suma de 50.000€.Intrucat vanz a primit pt cele 100 de actiuni,
suma de 500.000€,cursul actiunilor la scadenta a fost de: a)5500€.
3. Urmarind realiz unui venit anual garantat de 10.000.000€, un cump a decis sa cumpere 100 de obligatiuni.
Intrucat rata dobanzii pt depuneri este de 20%, marimea sumei pe care o va chelt ptr fiecare obligatiune va
fi de: c) 500.000€.
4. Marimea cea mai expresiva, la nivel macroec, a nivelului productivitatii muncii, se poate stabili, utilizand
ca mod de calcul raportul dintre: c) PIB si populatia ocupata.
5. Marimea cea mai expres, la nivel microec, a nivelului product muncii se poate stab, utiliz ca mod de
calcul, raportul dintre: d)valoarea adaugata bruta si nr ore-om lucrate.
6. Dintre modalitatile de calcul al product muncii, cea mai expres e var:d) a.rap dintre productia fizica si nr
ore-om lucrate+c.rap dintre val adaug bruta si nr ore om lucrate.
7. Expresia de maxima sinteza a eficientei ec se poate realiza,in princ, prin indic: d)rata profitului.
8. In cazul unei cresteri a veniturilor banesti, evol cererii va inreg urm sens: b)creste.
9. Gruparea cheltuielilor in cele 2 mari categ-directe si indirecte-foloseste in princ urm criterii: e) a.modul in
care evol marimea, in rap cu evol productiei fizice+c.posibilit identif pe prod, faza,op+d.eficienta identif si
evidentierii pe prod.
10. Dezvoltarea de tip intensiv se realiz, in princ, in urm cond: c)crest ponderii contributiei factorilor intensivi
la crest totala si pe locuitor a PIB.
11. Rata profitului, calculata ca rap intre profit si cost de productie, e folosita, in princ, ptr: a) aprecierea
rentabilitatii.
12. Rata profitului,calc ca rap intre profit si capital utilizat, e folosita, in princ, ptr: c)aprecierea rentabilitatii
firmei.
13. Rata profitului,calc ca rap intre profit si cifra de afaceri, e folosita, in princ, ptr: c) comparabilitatea
profitabilitatii dintre firme cu acelasi profil de productie.
14. Aprecierea eforturilor si a efectelusi a efectelor intalnite in activ ec, inregistreaza max de fidelitate atunci
cand sunt utiliz unitati de masura: c)natural-conventional.
15. In cond in care PIB-ul reprez un indicator fundamental ptr aprecierea activ ec la nivel macroec, sinonimul
la nivelul firmei este: d) valoarea adaugata bruta.
16. In cadrul orizontului de timp scurt, marimea productiei fizice aferente starii de echilibru e independenta de
costurile fixe intrucat: a)costul fix total e constant.
17. Avand in vedere faptul ca o anume banca comerciala este dispusa sa creeze un depozit la Banca Nat de
1.050.000.000. u.m, cota de rezerva obligatorie, ptr a crea 7.000.000.000 u.m de moneda scripturala, ar
treb sa fie: b)15%.
18. PIB la preturile pietei=cu PIB la pretul facturilor daca: d)impozitele directe=subventii.
19. Schimbari fundamentale in cadrul curbei productiv au loc, in princ, datorita: c)mutatii semnific in tehnica
de fabricatie.
20. Intr-o ec moderna crest eficientei ec in procesul de repartizare a resurselor are loc, indeosebi, daca:
b)existenta si functionarea pietelor sunt de tip concurential.
21. Cresterea salariului real poate fi evidentiata, indeosebi, prin indic: c) crest rap dintre indicele salariului
nominal si cel al preturilor bunurilor de consum.
22. PIN, in struc sa, nu cuprinde: c)amortizarea capitalului fix.
23. Intr-o ec de piata moderna, fiscalitatea are, in princ, urm functie: c) de redistribuire a veniturilor dintre
agentii ec.
24. In vederea stimularii cresterii gradului de utilizare a capacitatilor de productie indic care conditioneaza
salariile echipei manageriale este: c)gradul de valorificare al materiilor prime.
25. Analiza factoriala pres: c)stab factorilor care influent profitul si marimea influentei lor.
26. Analiza factoriala a profitului se poate realiza: d) numai dupa impozitarea lui.
27. Ca model de analiza factoriala e rezultatului exploatarii se poate folosi: a) RE=Vex(1-Che/Ve), RE-rez
exploat, Ve- venituri extraordinare, Che-Chelt extraord.
28. Daca la o soc com se inregistreaza urm valori ale princ indicatori ec: in t0: Ve0=100u.m, Che=60u.m, iar
in t1: Ve1=140u.m, Che=70u.m, sa se det influentele factorilor asupra rezult exercitiului: b)modificarea
rez exploatarii=30; influenta modif veniturilor din expl=24,infl modif chelt din expl la 1 leu ven din
expl=16.
29. Daca la o soc com se inregistreaza urm val ale princ indicatori ec: in t0: Ve0=150u.m, Che0=100u.m, iar
in t1: Ve1 a cunoscut o modif procent de +20% si Che1 a avut o scadere de -10%, sa se det infl factorilor
asupra rez exercitiului: a) modificarea rez exploat=-40, infl modif venit din expl=-40, infl modif chelt din
expl la 1 leu ven din expl=0.
30. Daca la o soc com se inregistr urm val ale princ indicatori ec: in t0:Vt0=100u.m din care 80% sunt venituri
din exploat si Cht0=80u.m din care 50% reprez chelt din expl, iar in t1: Ve1 a suferit o crest structurala cu
11% si Che1 cu 5%, in cond in care Vt1=110u.m si Cht1=100u.m, sa se det infl factorilor asupra rezult ex:
c) modif rezult exploat=5; infl modif veniturilor din expl=10; infl chelt din expl la 1 leu ven din expl=-5.
31. Analiza factoriala a profitulu aferent activ comerciale se realiz cu ajutorul urm model: a) Pcom=Dx(C-
N)x1/100, Pcom- prof aferent activ com, D- dinamica achizitiei de mf, C- cota medie de adaos, N-nivelul
mediu relativ al chelt de distrib(circ).
32. Sa se det modif struc veniturilor totale, daca în t0 CA=100u.m, alte venituri=50u.m, iar in t1 Ca=120 u.m
si alte ven=60u.m: c) ponderea CA si a altor venituri in total productie a ramas nemodific.
33. Schema fact de infl in cazul rentabilitatii ec poate fi: a)Re-Ace/Ae,CA/Ace,Re/CA.
34. Modelul de analiza fact a profitului e: a)P=N*CA/N*Vt/CA*P/Qe, CA/N-cifra de afac neta, Vt/CA-de
cate ori este mai mare Vt decatCa, P/Qe-rata prof.
35. In metoda iterarii, ordinea de conditionare ec a fact de influenta este: e) fact de structura, cantitativi,
calitativi.
36. In metoda iterarii, un factor a carui influenta a fost det se ia in calculele urm la: d)valoarea efectiva(realiz)
si ramane la aceasta val pana la sf iterarii.
37. In metoda iterarii, fact a carui infl nu a fost calc: b) valoarea efectiva(realiz) si ramane la aceasta val pana
la sf iterarii.
38. La analiza structurala a chelt se iau in calcul; c)chelt pe fiecare tip de chelt si pe total la momende dif de
timp.
39. Modelul de analiza fact a cifrei de afac poate fi: a) CA=NP*Qf/NP*MF/Qf, Np-nr mediu scriptic de
personal, Of- productia fabricata, Mf-val medie anuala a mijl fixe.
40. La o firma se inreg urm valori ale princ indicatori financiari: productia fizica (Qf0)= 250buc, pret mediu
de vanz pe prod(p)=150u.m cu TVA(20%). Cifra de afac a crescut in t1 cu 20% in cond in care productia a
crescut la 300buc. Sa se det influentele fact in cresterea CA: a) influenta modif productiei=6250u.m, infl
pretului=0.
41. La o firma se inregistreaza urm valori ale princ indicatori financ: productia fabricata(Qf0)=250u.m, nr
mediu de salariati(Np)=125. Nr salariati a crescut in t1 cu 20% i ncond in care productia a crescut la
3000u.m. Ca a crescut de la 2000 la 2500u.m. sa se det infl factorilor in cresterea CA: c) infl modif
productivitatii muncii=0, infl modif nr sal=400, infl modif struc CA=100.
42. La o firma se inreg urm valori ale princ indicatori financ: : productia fizica (Qf0)= 250buc, pret mediu de
vanz pe prod(p)=150u.m cu TVA(20%). Cifra de afac a crescut in t1 cu 20% in cond in care productia a
crescut la 500buc. Sa se det influentele fact in cresterea CA si caile de corectare a eventualelor deficiente:
d) Crest productiei a avut o infl favorabila, se recomanda idetificarea de noi piete in vederea menmtinerii
sau crest pretului de vanz.
43. Un model de analiza fact a valorii adaugate este: a) Qa=Qe*va, Qa-valoarea, Qe-productia ex, va-val
medie adaugata la 1leu productie ex.
44. Se dau urm indic ec-financiari... sa se analizeze fact care det modif chelt la 1000lei venituri din exploat: c)
modif chelt la 1000 ven din expl 25um, infl stuc ven di nexpl 5,49um, infl chelt la 1000lei ven aferente
productiei vandute20,51
45. Sa se analizeze fact de influenta a chelt variabile in cazul urm situatii ec-financ a firme...: b) modif chelt
variab -1500um, infl productiei fizice -662um, infl struc productiei -862um, infl costurilor variabile pe
prod -1300.
46. Sa se det influenta fact in cazul modif chelt fixe la 1000lei CA, daca se inreg urm valori ale princ indic ec-
financ...: a) infl CA -20,26um, din care dat productiei vandute 26,39 si datorita preturilor medii de vanz
+6.13um; infl sumei chelt fixe 40um
47. Analiza diagnostic reprez: e) stab pozitiei firmei pe piata in rap cu concurenta.
48. Analiza ec-financiara urm sa evidentieze: d) a.caile si mijl privind reducerea chelt in scopul mentinerii in
limitele de eficienta+b.modalitatile de realizare a echilbrului financiar pe term mediu si lung.
49. Nu constituie o functie a analizei ec-financ: a) realizarea conexiunii firmei cu mediul natural.
50. Dupa raportul dintre momentul in care se efectueaza analiza si momentul desf fenomenului distinge: d)
a.analiza post-factum+c.analiza previzionala.
51. Dpdv al insusirilor esentiale si al det cantitative ale fenomenelor distingem analiza: c) a.calitativa+b.cant.
52. In fctie de modul de urmarire in timp a fenomenelor, analiza poate fi: d) a.statica+c.dinamica.
53. Dupa nivelul la care se face investigarea, analiza poate fi: d) a.microec+b.mezoec+c.macroec.
54. In fctie de orizontul de timp pe care se cerceteaza fenomenul distingem analiza: e) c.pe term scurt+d.pe
term lung.
55. In fctie de delimitarea obiectivului analizat distingem analiza: d) a.pe ramuri sau unitati organiz+b.pe
probleme.
56. In fctie de tipurile de fenomene studiate, distingem analiza: a.economica+c.tehnico-ec +d.socio-ec.
57. Nu constituie metoda calitativa utiliz in analiza ec-financ: a)cercetarile operationale.
58. Nu constituie metoda cantitativa utiliz in analiza ec-financ: a)comparatia.
59. Dupa natura lor, informatiile pot fi: d)a.tehnice+b.economice
60. Dupa gradul de accesibilitate, inform pot fi: e) a.deschise+b.limitate+c.inchise.
61. Nu costituie cerinta care treb indeplinita de informatii: c)impertinenta.
62. Nu costituie cerinta care treb sa le indeplineasca de inform: a)filtrajul subiectiv.
63. Micromediul nu cuprinde: c)mediul demografic.
64. Macromediul nu cuprinde: a)furnizorii fortei de munca.
65. Despre relatiadintre firma si piata nu se poate afirma ca: b)legaturile firmei pe piata sunt refectate doar de
procesele de desfacere a bunurilor ec.
66. Printre mijl utiliz in relatiile de concurenta nu se afla: b)structura fortei de munca.
67. Despre concurenta directa se poate spune ca: d) a.se manifesta intre firmele care apar pe piata cu bunuri
identice sau cu mici diferentieri destinate satisf acelorasi game de nevoi+b.diferentierea dintre concurenti
se realizeaza prin imaginea de marca si pri nconcurenta dintre marci.
68. Studiul mediului concurential nu necesita investigarea cu prioritate a unor aspecte cum sunt: b)tipul de
proprietate.
69. Rata de fidelitate reprez: a)procentul consumatorilor care au cump prod unei firme de-a lungul per
precedente si care cont sa-l cump.
70. Printre probl specifice cu care se confrunta firma in perioada de lansa n use afla: a)cresterea rapida a
productiei si a vanz.
71. Printre probl specifice cu care se confrunta firma in per de crestere nu se afla: a)cret moderata si instabila a
prod.
72. Printre probl specifice cu care se confrunta firma in per de maturitate nu se afla: b)reducerea productiei si
vanz firmei.
73. Printre probl specifice cu care se confrunta firma in per de declin nu se afla: d)crest gradului de utiliz a
capacitatii de productie.
74. Printre indicatorii folositi ptr evidentierea dimensiunilor personalului muncitor nu se afla:
b)productivitatea muncii.
75. Ptr evidentierea perfectionarii fortei de munca calificata se au in ved ca forme de perfect absolvite: e)
a.cursuri postliceale+b.cursuri postuniv+c.doctorat+d.masterat.
76. Printre indicatorii folositi ptr reliefarea circulatiei personalulu imuncitor in decursul unei perioade nu se
alfa: d)productiv marginala a muncii.\
77. Stabilitatea fortei de munca va fi cu atat mai buna cu cat stagiul in aceiasi unitate: a)se apropie de 1.
78. Printre indicatorii folositi ptr aprecierea folositii timpului de munca nu se afla: a)gradul de stabilit a
potentialului uman intr-o firma.
79. Printre indicatorii de conflictualitate colectiva nu se afla: b)vechimea medie.
80. La modific productiv medii a muncii contribuie: d) a.modif struc mijl fixe+b.modif gradului de inzestrare
tehnica a personalului op+c.modif vanz la 1leu mijl fixe active.
81. In fctie de modul de exprimare a consumului de munca se disting urm tipuri de productivitati: e)
a.orara+b.zilnics+c.anuala.
82. Mijloacele fixe pot fi exprim la: d) a. valoare d eintrare in gestiune+b.val ramasa+c.val de inlocuire.
83. Cresterea mijl fixe e favorabila atunci cand: a) det o crestere mai mare a CA.
84. Printre indic care sunt folositi in analiza starii mijl fixe nu s afla: c)consumul specific.
85. Printre factorii directii care infl CA la 1000lei mijl fixe se afla: c) a.ponderea mijl fixe active in totalul mijl
fixe+b.CA la 1000lei mijl fixe active.
86. Printre factorii directii care infl profitul la 1000lei mijl fixe se afla: d) a.CA la 1000lei mijl fixe+b.rata
rentabilitatii comerciale.
87. Nu constituie factor princ de influentare a marimii stocurilor active: b)structura mijl fixe active.
88. Analiza stocurilor nu urmareste: c)schimbarea tehnologiei de fabric.
89. Nu constituie cauza a modific stocurilor finale in faza de aprovizionare: b)lipsa mijl de transport.
90. Nu constituie cauza a modific stocurilor finale in faza de aprovizionare: b)neritmicitatea productiei.
91. Nu constituie cauza a modific stocurilor finale in faza de productie: c)existenta unui ritm mai lent la vanz
decat la fabric.
92. Nu constituie cauza a modific stocurilor finale in faza de comercializa: b)schimbarea sortimentatiei.
93. Nu constituie cauza a formarii unor stocuri de marfuri lent si greu vandabile: c)efectuarea unor reduceri de
preturi.
94. In fctie de frecventa consumului, stocurile pot fi: e) a.normale+b.cu miscare lenta+c.disponibile+d.fara
miscare.
95. Modificarea stocurilor medii de prod este det de: c) a.modif CA medii zilnice+b.modif vitezei de
circulatie.
96. Ptr a creste viteze de circulatie a activelor circulante trebuie ca: d) a.nr de rotatii sa fie cat mai mare+b.nr
de zile sa fie cat mai mic.
97. Nu constituie cale de accelerare a vitezei de circulatie a mijl circulante in faza de aprovizionare:
d)constituirea unor stocuri supranecesare.
98. Nu constituie cale de accelerare a vitezei de circulatie a activelor circulante in faza de productie: d)
scaderea gradului de utiliz a capacit de productie.
99. Nu constituie cale de accelerare a vitezei de circulatie a bunurilor circulante in faza de comercializare:
a)realizarea de bunuri cerute de consumatori.
100. Reprez cheltuieli directe: d) a.consumul de materii prime, materiale, salariile lucratorilor
product+b.amortizarea masinilor si utilajelor folos la realiz unui sing prod.
101. Nu reprez chelt de exploatare: d)chelt cu comisioane,publicitate,reclama.
102. Nu reprez chelt financiare: a) taxa ptr fondul asig sociale.
103. Nu reprez chelt exceptionale: a)provizioanele pt deprecierea imobilizarilor financ si a titlurilor de
plasament.
104. Dupa gradul de autonomie al decidentului, chelt pot fi: d) a.controlabile+b.necontrolabile.
105. Dupa modul de inregistrare in contabilit financiara si de gestiune, chelt pot fi: d) a.incorporabile
sau neincorp+b.supletive.
106. Dupa influenta asupra fluxurilor de trezorerie, chelt pot fi: d) a.monetare+b.non-monetare.
107. In nivelul costurilor variabile pe prod se reflecta: d) a.consumurile fizice de resurse+b.preturile de
cump pe unit de resursa.
108. Printre fact de influenta a nivelului chelt fixe la 1000lei CA se afla: d) a.vol productiei
vandute+b.preturile de vanz.
109. In cadrul chelt de depozitare nu intra: d) chelt cu achizitionarea mf.
110. Chelt cu dobanda intra in categ chelt: a)fixe.
111. Printre fact care nu influenteaza nivelul chelt cu dobanda la 1000lei CA se afla: d)diferente nefav
la curs valutar.
112. Printre fact care influenteaza nivelul chelt cu dobanda la 1000lei CA se afla: e) a.procentul mediu
al dobanzii+b.stocul mediu de mf+c.ponderea creditului in finantarea stocului de mf+d.viteza medie de
rotatie a stocului de mf.
113. Costul antecalculat, programat sau planuficat, este folosit ptr: e) a. aprecierea evol preturilor prod
firmei+b.aprecierea schimb intervenite in marimea salariilor+c.compararea chelt aferente per curente pe
centre generatoare+d.reliefarea modului de realizare a masurilor stabilite vizand evolutia costurilor in per
curenta.
114. Limita pana la care firma poate spori productia este: a)nivelul la care se ajunge la egalit dintre
costul marginal si costul mediu.
115. Limitele metodei „direct costing” sunt: e). b.imposibilit aprecierii pertinente a rentabilitatii numai
in fctie de marimea marjei chelt fixe+c.dificultatile leg dde separarea chelt fixe de cele
variab+d.mentinerea nemodificata a chelt fixe doar pe anumite term.
116. Nu constituie avantaj adus de aplicarea met analizei valorii: c)reducerea gradului de innoire al
prod
117. CA marginala exprima: c)variatia incasarilor unei firme generata de modif cu ounit a cantitatii
vandute.
118. Intre CA totala si Ca marginala se afla urm corelatii: d) b.CA marg e nula cand CA totala atinge
val max+c.CA marg e poz cand inacasarea totala creste si neg cand incasarea tot scade.
119. Valoarea adaugata nu reprez: d) valoarea productiei agentului ec plus val consumurilor intermed.
120. Consumurile intermediare nu cuprind: e) capitalul fix.
121. Valoarea adaugata inglobeaza remunerarea: e) a.muncii, prin chelt cu pers+b.capitalului propriu
prin dividente+c.capitalului tehnic prin amortizare si capitalului imprumutat prin dobanzi+d.statului ca
generator de infrastructura prin impozite si taxe.
122. Productia exercitiului se det prin insumarea urm elem: d) a.productia vanduta+b.productia
stocata+c.productia imobilizata.
123. Intr-un interval de timp de dat, nu se consid ca fiind normale urm situatie: d)dinamica productiei
mf fabricata sa fie inferioara productiei ex.
124. Analiza structurii si dinamici CA treb sa cuprinda precizari privind cauzele evol inreg care, de reg
sunt legate: e) a.dimensionarea necorespunz a productiei in rap cu cerintele pietei+b.nerealiz productiei
prevaz+c.diminuarea cererii solvabile+d.aparitia de noi prod.
125. Faza de lansare nu se caracterizeaza prin: a) stabilirea partii de piata.
126. Faza de crestere nu se caract prin: c) manifestarea unei concurente slabe.
127. Faza de maturitate nu se caracterizeaza prin: b)crest substantiala a CA.
128. Cresterea CA nu poate fi det de: e)scaderea nr de salariati si a produc anuale.
129. In structura valorii adaugate nu intra: e)chelt cu cercetarea dezv.
130. Patrimoniul firmei reflecta: c) a.valoare ec a firmei+b.capacitatea firmei de a face necesitatilor
financ la un moment dat.
131. Nu constituie caracteristica princ a bilantului: a)structurarea elem activului bilantier in ordinea
descresc a lichiditatii.
132. Cand rezultatul obt de un agent ec la sf ex financ e beneficiu: d) a.rezult e evidentiat in gr
capitalurilor proprii, in partea nedistrib care ramane la dispozitia ag ec+b.rez e evid in gr datoriilor in
partea destinata a fi distrib ca dividende propriet.
133. Activul unui bilant nu cuprinde: e)fondul de amortizare.
134. Despre activele imobilizate nu se poate afirma ca: c)se transforma in lichiditati in per mai mici de
un an.
135. In struc activelor imobilizate intra :d) a.imobilizari necorp si corporale+ b.imobiliz corp.
136. Imobiliz necorp: e) a.licente+b.brevete+c.marci de fabrica+d.fond comercial.
137. Nu reprezinta imobiliz necorp:d)echipamentul de birotica.
138. Imobilizarile corporale nu cuprind: e)programele informatice.
139. Imobilizarile financiare nu cuprind: d)fondul de amortizare.
140. Activele circulante nu cuprind: d)programe informatice.
141. Pasivul bilantier nu cuprinde: e)prime de rambursare a obligatiunilor.
142. Capitalurile proprii cuprind: e) a.subventii ptr investitii+ b.fond de
amortizare+c.rezerve+d.provizioane.
143. In componenta capitalurilor proprii nu intra: d)provizioane ptr riscuri si chelt.
144. In componenta capitalurilor proprii intra: e) a.fondurile de rezerva+b.rezult ex+c.subventii pt
investitii+d.sume provenite din vanz mijl fixe.
145. Provizioanele pt riscuri si chelt sunt fonduri create pri autofinant constituite la sf ec pt plati incerte
cum sunt: e) a.amenzi+b.penalizari+c.chelt leg de activ de service+ d.pierderi din schimb valutar.
146. Nu constituie sursa de finantare a activ firme: c)prime de rambursare a obligat.
147. Cresterea stocurilor de active circulante nu e normala atunci cand: c)s-au constituit deliberat unele
rezerve de materii prime.
148. Coef de capitalizare bursiera se det pe baza rel: d) a.valbursiera/rezultex+
b.cursuluneiactiuni/profitpeactiune.
149. Randamnentul unei actiuni se det pe baza rel: e) a.rezult
ex/valbursiera+b.profitpeactiune/cursuluneiactiuni.
150. La nivelul firmei, valoarea adaugata de piata se det pe baza rel: c)val bursiera-aportul de capital al
actionarilor.
151. Notiunea de investitii, in sens contabil reprez: b)achizit sau construirea unor noi imobiliz
corp,necorp,financ.
152. In fctie de riscul pe care-l implica pt perspectiva firmei, investitiile sunt: d) a. de
inlocuire+b.modernizare.
153. Investitiile care au un grad de incertitudine si un risc mai ridicat sunt: d)invest stategice.
154. Term de recuperare a investitiei arata: e) a.nr de ani in care este amortizata val invest din
profiturile de numerar nete generate+c.timpul in ani in care se recupereaza suma investita.
155. Printre dezavantajele met traditionale de evaluare a proiectelor de investitii se afla: e) a.neluarea in
consid ca o invest genereaza profit+b.eliminarea proiectelor care genereaza profit inalte+c. Neluarea in
consid a erodarii in timp a val banilor.
156. In scopul compararii indicatorilor valorici care se ref la per dif de timp se apeleaza la: d)
a.capitalizarea valorilor+b.actualizarea valorilor.
157. Frecventa relativa de aparitie a unui event se det: c)prin raportarea nr de aparitii ast la nr total de
incercari
158. Valoarea astepata a unui joc de noroc reflecta: e) a.probabilit cea mai mare de aparitie a rezult+b.
care e castigul mediu de joc.
159. Despre probabilitatea obiectiva se poate afirma ca :e) a.este aceeasi pt toate pers+b.se det prin
masurarea unui nr suf de experimente.
160. Printre explicatiile comportamentului diferit al oamenilor fata de jocul de noroc se afla: e)
a.ipoteza diminuarii utilit marg a ven+b.sensibilit mai mare a unor oameni+c.atitudinea dif a oamenilor
fata de risc+d.informarii suf a oamenilor atunci cand ei nu cunosc ca jocul are o val neg
161. Coef de volatilitate reprez: d)indicatorul de pozitie in marimi rel
162. Se poate afirma ref la rel dintre valoarea coef de elasticitate si pozitia nivelului de activitate fata de
de pragul rentabilitatii ca: d) a.elasticit e cu atat mai redusa si riscul de exploatare e cu atat mai mic, cu cat
firma se indeparteaza de pragul de rentabilitate+b.elasticit exploat este mai ridicata, iar riscul de exploatare
marit atunci cand activitatea firmei se situeaza in proximitatea pragului de rentabilitate.