Dreptul civil

Țîrdea Cristina
Grupa 1805
Test grilă nr. 5
1.Care principiu guvernează efectele contractelor:
a) principiul egalității;
b) principiul forței obligatorii a contractului – deoarece contractul odată ce este
încheiat produce efecte şi are putere de lege între părţile contractante, iar cei care
şi-au manifestat acordul de voinţă trebuie să-şi respecte cuvîntul.
c) principiul echității.

2. Este nul contractul prin care se vinde un bun care nu aparține vânzătorului:
a) nu este nul, dar cumpărătorul dobândește proprietatea doar în anumite cazuri
b) este nul;
c) este nul dacă cumpărătorul este de rea-credință, deaorece actunci când o persoană
este de bună credintă și procură un bun, ea prezumă că acea presoană are dreptul
de a-l întrăina, astfel crede că contractul este valabil, însă când persoana este de
rea-credință și știe despre faptul că bunul nu îi aparține vânzătorului, contractul nu
este valabil.

3. Care instituție juridică este excepție de la principiul relativității efectelor contractului:

a) promisiunea pentru fapta altuia;
b) acțiunea directă, deaorece această acţiunea permite creditorului de a pretinde din
nume propriu şi pe cont propriu executarea unei prestaţii de la debitorul
debitorului său.
c) antecontractul.

4. Moștenitorul unei părți contractante:

a) devine parte contractantă, deoarece conform principiului relativității contractului,
succesorii universali: persoana care dobândeşte întregul patrimoniul al părţii
contractante și succesorii cu titlu de universal ai părţii contractante pot să devină
părți srvenite la contract și pot pot: urmări silit drepturile contractuale; pot
modifica contractul şi pot cere rezoluţiunea sau rezilierea contractului, deoarece
succesorii înlocuiesc partea în poziţia contractuală pe care o avea în momentul
succesiunii.
 b) rămâne terț față de contract;
c) devine parte contractantă dacă se încheie un acord adițional în acest sens după
deschiderea moștenirii.

5. În virtutea principiului relativității efectelor contractelor:

a) o parte contractantă nu poate înainte o acțiune față de un terț, întemeind-o pe contract;
b) terții pot să înainteze față de o parte contractantă dacă contractul le încalcă interesele;
c) contractul este legea părților, deaorece acest principiu stabilește puterea obligatorie,
efectele contractului, care privesc numai părţile contractante, astfel, contractul (rod
al voinţelor părţilor) nu poate să profite şi nici să lezeze interesele altor persoane.

6. Contractul de împrumut care nu prevede termenul de restituire:

a) este nul;
b) este considerat neîncheiat;
c) este valabil, deoarece Codul Civil alin. (3), art. 1247 prevede că dacă în contractul
de împrumut nu este stabilit nici termenul de restituire, nici termenul de preaviz,
împrumutul trebuie restituit în decursul a 30 de zile de la data la care împrumutatul
a primit cererea de restituire.

7. Recipisa de primire a banilor cu titlu de împrumut:

a) contituie o dovadă a contractului de împrumut, deoarece contractul de împrumut
presupune că o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi
(împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii
în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea
termenului pentru care i-au fost date. Codul Civil nu reglementează recipisa, dar
aceasta presupune dovadă sau adeverință oficială prin care se confirmă primirea
unor acte, telegrame, colete, bani . Pentru încheierea unui contract de împrumut,
legea nu prevede o formă obligatorie, astfel dacă părţile s-au înţeles asupra
condiţiilor pricipale din contract, contractul se consideră încheiat, astfel încât
recipisa poate constitui o dovadă a contractului de împrumut.
b) constituie o dovadă a părții, dar nu dovedește existența contractului de împrumut;
c) este nulă dacă nu este consemnată de împrumutător.
8.Scopul interpretării contractului este:
a) de a-l prezenta ca probă în instanța de judecată;
b) de a determina voința comună a părților contractante, deoarece în unele situații
voința nu este clară și apare necesitatea unei operaţiuni juridice prin care părţile să
stabilescă sau să clarifice conţinutul contactului, clauzele, în scopul de a stabili
drepturile şi obligaţiile părţilor în situaţiile în care între acestea există neînţelegere.
c) de a modifca contractul.

9. Victima accidentului rutier cauzat de un șofer care deține asigurare de răspundere civilă auto
(RCA):
a) nu poate înainta pretenții față de societatea de asigurări, ci față de șofer;
b) poate înainte pretenții față de societatea de asigurări sau față de sofer, la alegere;
c) devine parte la contractul de asigurare RCA

10. Cine este parte la contractul de servicii educaționale încheiat cu o grădiniță privată:
a) copilul, reprezantat de căre părinți;
b) unul dintre părinți, dar copilul este terț beneficiar, deoarece aici suntem în prezența
unui contract în favoarea unui terț, care presupune că părțile au convenit ca una
dintre ele (proeminentul) să efectueze prestația nu celeilalte părți, ci terțului
(beneficiarului) , care în mod nemijlocit obține dreptul să pretindă dreptul în folosul
său, iar terțul beneficiar nu este parte contractantă.
c) unul dintre părinți, dar copilul nu are drepturi în baza acestui contract.
11. Locatorul poate cere de la sublocatar achitarea chirie:
a) nu poate;
b) poate dacă nici locatarul și nici sublocatarul nu au achitat chiar în termen, deoarece
art. 1272 Codul Civil prevede că în caz de neplată a chiriei cuvenite în temeiul
locațiunii, locatorul îl poate urmări pe sublocatar pînă la concurența chiriei pe care
acesta din urmă o datorează locatarului. Sublocatarul nu poate opune plățile făcute
cu anticipație.
c) poate dacă este pevăzut expres de contractul de locațiune și sublocațiune.