PROIECT DIDACTIC

INSTITUTOR: Goje Carmen Teodora

CLASA: a IV-a C
ŞCOALA: Gimnazială „Avram Iancu”, jud. Satu Mare
ARIA CURRICULARĂ: Limbǎ şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura românǎ
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Înfloresc grǎdinile
SUBIECTUL: Pǎrţi de vorbire-recapitulare
TIPUL LECŢIEI: recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor
SCOPUL LECŢIEI:
S1 – consolidarea cunoştinţelor elevilor referitoare la cele cinci pǎrţi de vorbire învǎţate;
S2 – dezvoltarea flexibilitǎţii gândirii prin aplicarea cunoştinţelor;
S3 – dezvoltarea proceselor şi funcţiilor psihice: atenţia, gândirea, logica, memoria.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1: sǎ recunoascǎ pǎrţile de vorbire date;
O2: sǎ defineascǎ toate pǎrţile de vorbire învǎţate;
O3: sǎ rezolve corect sarcinile de lucru propuse pe tot parcursul lecţiei;

1
 O4: sǎ analizeze corect fiecare parte de vorbire precizând categoriile gramaticale ale fiecǎreia (felul, genul, numǎrul,
persoana, timpul, etc.);
O5: sǎ rezolve corect fişele de muncǎ independentǎ;
O6: sǎ-şi dezvolte spiritul competitiv.
FORME DE ORGANIZARE: frontală, pe grupe, individuală
STRATEGIA DIDACTICĂ: activ-participativă
RESURSE:→ procedurale: observaţia, povestirea, explicaţia, exerciţiul, conversaţia, problematizarea, jocul didactic;
→ materiale: planşǎ reprezentând un palat şi nişte insecte, cub, plicuri cu bileţele conţinând sarcinile de lucru, fişe de
lucru, planşǎ reprezentând un soare.
→bibliografice: Limba românǎ, Exerciţii pentru clasa a IV-a, ed. Coresi, 1995
→umane: 23 elevi;
→temporale: durata orei 50 minute;
→spaţiale: locul desfăşurării activităţii: sala de clasă

2
Evenimentele Activitatea învǎţǎtoarei Activitatea elevilor Obiecti Activi Metode, Modali
instruirii ve tǎţi de mijloace tǎţi de
operaţi învǎţare şi evalua
onale materia re
le
didactice
1. Moment Asigur climatul necesar Copiii vor fi pregǎtiţi din pauzǎ cu cele necesare Instructajul Observ
organizatoric desfǎşurǎrii în bune condiţii a orei de limba românǎ. verbal compor
lecţiei. tamentul
Întâlnirea de dimineaţǎ: elevilor
Salutul: fiecare copil va gǎsi exerciţii de
un substantiv corespunzǎtor salut
anotimpului primǎvara.
Ştirile zilei:
Bunǎ dimineaţa, copii ai Un elev va citi cu voce tare „Ştirile zilei”.
primǎverii!
Azi este vineri, 21 martie observaţia
2008. exerciţii de
Vom petrece o zi frumoasǎ citire
împreunǎ, vom învǎţa corectǎ a
jucându-ne, vom afla lucruri ştirilor
interesante despre satele şi zilei
oraşele de la noi din ţarǎ.
Astǎzi avem invitaţi speciali
cǎrora le urǎm „Bun venit la
noi în şcoalǎ!”.
................ şi ................ ne
vor împǎrtǎşi. activitate
Activitatea de grup: frontalǎ
Voi folosi metoda Elevii vor primi câte un ghiocel pe care va fi
Ciorchinelui. scris câte o parte de vorbire. Ghiocelul va fi metoda
Voi prezenta o planşǎ. ataşat pe planşǎ la partea de vorbire O1 „Ciorchine

3
 corespunzǎtoare. lui”
exerciţiul
ghiocei cu
pǎrţi de
Numera vorbire
l planşǎ
Substanti Adjectiv activitate
v frontalǎ
Pǎrţi de
vorbire

Pronume Verb

2. Captarea şi Solicit elevii sǎ gǎseascǎ jocul

orientarea rǎspunsul la urmǎtoarea didactic
atenţiei ghicitoare:
Cu sprâncene
De poiene,
Cu codiţe
De mlǎdiţe
Şi cu flori la cingǎtoare
A sosit în toatǎ ţara
Cine oare? ...primǎvara
3. Ce este cuvântul O2 exerciţii de conversaţia defini
Reactualizarea „primǎvara”? ...un substantiv definire a rea
structurilor Ce este substantivul? ...partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri pǎrţilor de corectǎ a
însuşite anterior sau fenomene ale naturii vorbire pǎrţilor
Ce alte pǎrţi de vorbire învǎţate de
cunoaşteţi? ...adjectiv, verb, pronume şi numeral vorbire
Spuneţi un adjectiv studiate
corespunzǎtor cuvântului
„primǎvara”. ...veselǎ
Ce este adjectivul? ...partea de vorbire care exprimǎ însuşirea

4
 fiinţelor, lucrurilor şi fenomenelor naturii
Haideţi sǎ alcǎtuim o
propoziţie cu acest grup de
cuvinte. Primǎvara veselǎ a venit.
Ce este cuvântul „a venit”? ...un verb
Ce este verbul? ...partea de vorbire care exprimǎ acţiunea, starea
sau existenţa fiinţelor, lucrurilor şi fenomenelor
naturii
Cu ce pronume putem înlocui
cuvântul „primǎvara”? ...cu „ea”
Ce este pronumele? ...partea de vorbire care ţine locul unui
substantiv
Câte luni îi corespund
anotimpului primǎvara? ...trei
Ce este cuvântul „trei”? ...numeral
Ce este numeralul? ...partea de vorbire care exprimǎ numǎrul sau
ordinea obiectelor prin numǎrare
4. Anunţarea Astǎzi la ora de limba Elevii sunt atenţi la tema lecţiei anunţatǎ. explicaţia
scopului şi a românǎ vom recapitula toate
obiectivelor cele cinci pǎrţi de vorbire
propuse învǎţate a cǎror definiţii le-
am enunţat mai devreme,
vom efectua exerciţii cu
acestea, veţi lucra pe grupe şi
individual. Se scrie titlul la
tablǎ: Recapitularea pǎrţilor Elevii noteazǎ titlul în caiete.
de vorbire învǎţate.
5. Dirijarea Voi purta o discuţie despre Elevii spun câteva caracteristici ale anotimpului conversaţia
învǎţǎrii anotimpul primǎvara. primǎvara. povestirea
Ştim cǎ în acest anotimp
întreaga naturǎ se trezeşte la
viaţǎ, iar vieţuitoarele se
bucurǎ de sosirea primǎverii.
De aceea Zâna Primǎverii s-a Elevii ascultǎ cu interes povestea.

5
gândit sǎ dea o petrecere la
palatul ei pentru a-şi
sǎrbǎtori întoarcerea dupǎ o
iarnǎ grea. Astfel a pregǎtit
invitaţii pentru fiecare, însǎ
cei care doresc sǎ participe
au de îndeplinit câte o
sarcinǎ.
Le prezint planşa pe care se planşǎ,
vor afla nişte insecte (fluture, insecte
greiere, albinǎ, buburuzǎ, detaşabile,
furnicǎ şi cǎrǎbuş). zâna
Voi avea un cub cu toate primǎverii
feţele colorate diferit. cubul
Exerciţiile se vor afla în plicuri cu
plicuri având culorile feţelor sarcinile de
cubului. Pe spatele fiecǎrui lucru
plic se va afla câte o insectǎ
de pe planşa prezentatǎ.
Rezolvând corect fiecare
sarcina în parte vom ajuta
insectele sǎ ajungǎ la
petrecere.
Sarcinile se vor rezolva jocul
aleatoriu, în funcţie de rotirea didactic
cubului. exerciţii de exerciţiul
1. Treceţi la numărul plural Elevii rezolvǎ sarcinile de pe bileţele. O3 numǎrare a
substantivele: substantive
copac, carte, masă, floare, lor
pălărie, şcoalǎ.
2. Gǎsiţi cât mai multe
adjective ce se potrivesc
substantivului „soare”.
Alege dintre cuvintele scrise exerciţii de

6
 pe raze şi completeazǎ gǎsire a
propoziţia de mai jos, pentru unor
a-i îmbogǎţi înţelesul: adjective
Primǎvara, soarele potrivite
_________ şi ___________ substantivu planşǎ
trezeşte la viaţǎ întreaga auriu lui „soare” reprezen
naturǎ. tând un
3. În propoziţiile de mai jos, soare
încercuiţi pronumele activitate
personale. frontalǎ
Ea a mers cu noi la recunoaşte
bibliotecă. rea
El a cumpărat o pronume
casetă cu melodii lui
noi. personal în
Noi am primit cărţi propoziţii
noi. date
4. Uniţi, cu o linie,
numeralele din prima realizarea
coloanǎ cu substantivele corespon
potrivite din coloana a doua: denţei
un carte numeral-
o mere substantiv
doi copii
douǎ copaci
doisprezece lalele
douǎsprezece caiet Elevii analizeazǎ toate pǎrţile de vorbire
5. Analizeazǎ toate pǎrţile de învǎţate. O4 analizarea
vorbire învǎţate: pǎrţilor de
Douǎ vrǎbiuţe ciripesc pe vorbire
ramurile înverzite. învǎţate
6. Obţinerea 6. Elevii vor fi împǎrţiţi în 6 Elevii lucreazǎ pe grupe. O6 exerciţii de activitate comple
performanţelor grupe. Câte un reprezentant rezolvare e pe grupe tarea
din fiecare grupǎ va extrage fişei de exerciţiul corectă a

7
 dintr-un plic câte o fâşie de lucru fişei
hârtie de culoare diferitǎ. Vor observa
primi exerciţiul rea
corespunzǎtor fiecǎrei culori. sistemati
Insectele sunt foarte cǎ
bucuroase cǎ pot sǎ participe
la petrecerea organizatǎ de
Zâna primǎverii.
7. Evaluare Voi da fiecǎrui elev câte o Elevii rezolvǎ fişa de muncǎ independentǎ. O5 exerciţii de activitate comple
fişǎ de evaluare, le dau rezolvare e individualǎ tarea
câteva explicaţii şi voi cere fişei de corectă a
rezolvarea ei. lucru fişei

Data:................... Nume şi prenume:................................

8
 Fişǎ de muncǎ independentǎ

Peştişorul de aur
Nichita Stǎnescu
Gheorghe Tomozei

Eu ştiu un peştişor de aur minunat

Care-ţi împlineşte trei dorinţi:
Întâia este-dacǎ-l rogi neapǎrat,
El te învaţǎ sǎ nu minţi.
Eu ştiu un peştişor de aur minunat,
Mai minunat decât acela din poveşti;
El te învaţǎ dacǎ-l rogi neapǎrat,
Pe mama şi pe tata sǎ-i iubeşti
Şi el te mai învaţǎ cum
Atunci când râzi copilǎreşte,
Creanga cea lungǎ de alun
Locul fântânii îl vǎdeşte.
Şi-acum, copii, sǎ-mi spuneţi toţi în cor
Voi l-aţi vǎzut pe peştişor?

a vǎdi= a demonstra, a arǎta, a dovedi

Selecteazǎ din poezie, pǎrţi de vorbire studiate:

9
Substantive Adjective Pronume Verbe Numerale

10