Efectele traumelor psihice asupra stimei de sine

Întocmit de:

Andăr Maria Carla

 Efectele traumelor psihice asupra stimei de sine

Conceptul de traumă a fost folosit inițial în indicarea vătămării corporale produse prin
acțiuni externe în chirurgie, mai apoi termenul fiind extins pentru a cuprinde și afecțiunile
sufletești, fiind astfel acceptată științific noțiunea de traumă psihică.
Putem defini trauma ca fiind acel fenomen de perturbare produs în interiorul
psihismului în urma excesului de excitații exterioare în cazul unui eveniment subit, violent și
un agresor trece dincolo de mecanismele de apărare ale acestui psihism.
Mecanismele de apărare ale psihicului sunt definite pentru prima dată de Anna Freud
și ele sunt împărțite pe categoriile indentificate de către acesta astfel:

 În categoria mecanisme primitive de apărare au fost determinate ca

fiind și: satul în spectacol, disocierea individului, devalorizarea individului,
compartimentalizarea, proiecția, formația reactivă, negarea și regresia.
 În categoria mecanisme avansate de apărare au fost determinate ca
fiind: reprimarea, reorientarea, intelectualizarea, idealizarea și omnipotența, și
răscumpărarea.
 În cea din urmă categorie avem mecanismele de apărare mature și
productive, acestea fiind: sublimarea, compensarea, asertivitatea,
Conform studiilor efectuate de către Franz Ruppert care a încercat să contureze un
portret cât mai exhaustiv trauma o identifică ca fiind un eveniment care lasă impresia de
pericol vital acut și denumește ca opțiuni de răspuns reacția proactivă a individului, fie
dacă alege să lupte sau să fugă, adică mobilizarea resurselor și energiilor psihice, sau
demobilizarea și deconectarea energiei. Acesta identifică situații în care psihicul este
scindat, în încercarea de salvare a existenței în sine deși integritatea psihică este
sacrificată. Funcțiile psihice conform lui Ruppert sunt date peste cap sau chiar întrerupte
de la bunul lor mers, iar tulburările acestui proces țin de semnificația acordată
evenimentului de către individ. Acesta aduce în vedere aspectul că indiferent de
apartenența la gen, simptomele suferinței psihice sunt multiple și foarte răspândite, fie ele
angoase masive, atacuri de panică, depresii, tulburări de identitate disociative cu un număr
nesfârșit de comportamente automutilante sau care îi mutilează pe alții.
Pornind de la cele elaborate de către Ruppert, H.M: Cleckley a dezvoltat un profil
clinic, datele analizate fiind colectate de la peste 500 de deținuți, persoane majore,
condamnate definitiv, in executarea unei pedepse. Rezultatele pentru care aproape
întreaga activitate științifică Robert Hare, au indicat o incidență crescută a experiențelor
timpurii potențial traumatice în rândul persoanelor private de libertate și o diferență a
incidenței acestor experiențe negative comparând cu persoanele private de libertate aflate
la prima încarcerare cu cele în stare de recidivă.
Asociația romană pentru studiu și intervenție în traumă după efecutuarea studiilor
a enunțat că trauma erodează structura personalității și dacă gata formate, iar traumele
repetitive în copilărie formează și deformează profund personalitatea.
Pornind de la studiile deja efectuate, încercăm să ne dăm seama exact care sunt
traumele și în ce fel schimbă acestea structura personalității persoanelor, iar pentru acest
lucru trebuie să definim trauma psihologică, si anume:
  accidente grave;
 dezastre naturale;
 intervenții chirurgicale;
 moartea violentă a unui membru al familiei;
 neglijarea și abuzul în perioada copilăriei;
 vătămarea corporală;
 violență domestică;
 prezența unui părinte alcoolic;
 agresiune sexuală, etc..
Consecințele stimei de sine, adică acea trăsătură de personalitate în raport cu
valoarea pe care un individ o atribuie persoanei sale. Aceasta nu este o trăsătură
singulară sau invariabilă, ci este o evaluare pozitivă cât și negativă ale propriei
persoane (Coopersmith 1967). Consecințele unei stime de sine ridicate sau scăzute
provin din maniera în care oamenii se raportează la evenimente cotidiene, cei cu nivel
ridicat al stimei de sine sunt mai satisfăcuți de viața lor (Diener 1984), au un nivel
mai scăzut al anxietății sau al depresiei (Tennen și Herberger 1987) și sunt
caracterizați de o afectivitate pozitivă (Pelham și Swann 1989), iar în opoziție cei cu
stimă de sine scăzută sunt deprimați, anxioși, pesimiști în legătură cu viitorul lor și
supuși eșecului (Brokner 1983).
Oamenii, după Seymour Epstein procesează informaţiile prin două sisteme
independente dar care interacţionează, şi anume, un sistem inconştient adică cel
experenţial, cel guvernat de emoţii, si unul conştient anume raţional. Pentru
personalitatea umană, există 4 nevoi fundamentale, printre ele fiind şi nevoia
oamenilor de a-şi identifica stima de sine.
Diferite dezechilibre existente între nevoile fundamentale care reglează
comportamentul poate crea diferite tulburări mentale, ca și exemplu Epstein prezintă o
astfel de tulburare, în care nevoia fundamentală care se află în dezechilibru este stima
de sine. Paranoia cu iluzia grandorii poate fi interpretată ca o reacție compensatorie la
o amenințare asupra stimei de sine, sau în cazul paranoii cu iluzia persecuției persoana
încearcă să-și păstreze stabilitatea sistemului conceptual, prin extinderea stimei de
sine.
În încercarea definirii stimei de sine, Branden e cel care integrează ideile
expuse de precedentele teorii, astefl o definește ca fiind capacitatea noastră de a gândi
și de a face față provocărilor de bază ale vieții, precum și sentimentul de a fi demn,
valoros, și fericiți.
Tipurile stimei de sine:

 stima de sine bazată pe sentimentul de competență (semnificativ studiu

Mrunk,2006), definit ca și un sentiment de competență ale individului
care este bazat pe pretențiile, dorințele, aspirațiile unei persoane și
capacitatea de a le realiza, fiind nedeziderabil întrucât orice incapacitate
de a-si atinge un obiectiv scutură de la temelie fundamentul individului;
 stima de sine ca și auto-valorizare (semnificativ studiu Baumeister
1996), atunci când este definită ca și o atitudine favorabilă pe care
persoana o are despre sine, nivelurile stimei de sine, pot genera
 comportamente indeziderabile respingând sau având comportamente
imprevizibile atunci cand propria viziune nu corelează cu a celorlalti;
 stima de sine înaltă (semnificativ studiu Braden 1992), se observă pe
plan psihic un confort în a dărui și primi complimente, o ușurință în a-și
exprima afectivitatea, acceptarea criticilor și a propriilor greșeli,
atitudine deschisă spre noi experiențe, răspuns flexibil la situații
neprevăzute, un mai bun control al stării de anxietate și stres;
 stima de sine scăzută (semnificativ studiu DuBois și Flay), crește
sensibilitatea indivizilor la o gamă largă de rezultate problematice și
experiențe cum ar fi depresia, tulburări de alimentație, sarcină în
adolescență, victimizare, dificultate în susținerea și formarea de relații
strânse, implicarea în comportamente antisociale, consumul de
substanțe, tentative de suicid.

Conform studiilor făcute de către Asociația Română pentru Studiu și

Intervenții în Traumă adiacente subiectului nostru în următoarele emitem ipoteza
conform căruia traumele afectează stima de sine daca apare în prima parte a vieții și
anume până la 15 ani în mod negativ, iar traumele apărute ulterior acestor vârste nu
afectează stima de sine pe termen lung.
Ce mai pot baga: insist pe definirea traumelor care le investigam
https://bmcpsychiatry.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12888-019-2139-y

https://www.psychologytoday.com/us/blog/experimentations/201707/six-ways-
overcome-childhood-trauma-and-stop-self-sabotage

https://en.wikipedia.org/wiki/Psychological_trauma

https://pdf.sciencedirectassets.com/277811/1-s2.0-S1877042815X00061/1-s2.0-
S1877042815001780/main.pdf?X-Amz-Security-
Token=IQoJb3JpZ2luX2VjED0aCXVzLWVhc3QtMSJHMEUCIQDnmIhjfZTEFJloq792y4TmfvYzu3
bqRDoLO606k2wTzAIgVN1dJqv6mQC8BJ1dqpnKqRQf8jvuRDoSM1K5zT
%2BkncMqtAMIVhADGgwwNTkwMDM1NDY4NjUiDKsqPpkLyEGdiADw7CqRA%2FR
%2FKNjDMNe3WaUjlkFhem5hV%2BTej
%2F8A5H4t35XjrtKf7HDkvfHuL9UljYQrSNVBV3rB2Z6MnXd%2Fu3Cu
%2BfkT54EyyEcFtgy2LMu08ImmzVmSqPTmah2aJM4hcHGbtvCakj1S6fhv
%2B90z1hhJTNlaV8Jj3aFE9fSWkJxsgiGa1xQh8nzRNojaj2EWxInVrCJW2LnK2ckZxXwVXngP3%2
BbIo4IMDXicGJP%2BQ%2B%2FlGnORB5qrxKFGB8mfg
%2FaFI6ljdZBDtejGVuLIfwufgS95ZnNXxOlmPxj5ey1DNKI0rsVHhCf1CVJ8hooSUqpRZfTlfMmbyl
VOer4ytTuCi959MU9ht66AOL9U7fyeyWlSvRy28rsHPg26Cg9ycqStE3YNxMdx3LybyVpafwRI
%2FaJLnyEssgVo
%2FJcxMAw5gU8cEwflAuNsdMt9e2G8lCkxzy7bV1%2FCyK3P6fcmDjo2tdB3ARujrhnDLQZtBu0
oR%2BsSq6OKV%2BoVpcgfPwiPXEbWwfn%2FC%2BZCfMqr1FC%2Bl3VaUXLVR
%2BcrLzJPMIbTz%2FQFOusB9eILA8t2mFv3gpK8JWKdA02gacdUhO447RUTypHLKuQ%2F71d
%2BfE1xfpM5c0KPnN%2FOJIIA15AzOWxztQGsG6F4S9C%2BVr5A
%2FuWGRc0OD0A66gzhOFRsGuX6TjhvrNl72VTh1D8%2B8ViITERx5J7I%2FlcDW
%2FaPbkE7Xi19jB2faj5McOzRufNTgOEtWobXKGe6MIqsHJf9JaFtldUIT1SUkXmMb4cjfT5j
%2FfisE2VXZaSlcgDTPsca2Jpv2v2rgLpiP7OBJnSfjE%2BVH3sjQL8Vr5gQhm9woU%2F7Zk
%2FsJzFEanIUHnei%2BE8o907ovatJ9g%3D%3D&X-Amz-Algorithm=AWS4-HMAC-SHA256&X-
Amz-Date=20200413T045320Z&X-Amz-SignedHeaders=host&X-Amz-Expires=300&X-Amz-
Credential=ASIAQ3PHCVTYXKXM7ULM%2F20200413%2Fus-east-
1%2Fs3%2Faws4_request&X-Amz-
Signature=064e12621a97da16423f63441d9449a84cc0ddbf60d512458c1785f712c7fcc1&has
h=64a382341fe69b0bcd0653518e788041e704d42fef7085b97ca24153c96ca349&host=6804
2c943591013ac2b2430a89b270f6af2c76d8dfd086a07176afe7c76c2c61&pii=S187704281500
1780&tid=spdf-4e5071d4-bccc-4a80-afa8-
76ea14f45932&sid=de6f679c9e0af046050b81228c4cfadb79e7gxrqb&type=client