Curs I

Bibliografie :
- Ioan Lazăr – dreptul finanțelor publice (ediție 2016)
- Constituția României
- Legea 500/2000 – privind finanțele publice
- Legea 273/2006 – privind finanțele publice locale
- Legea 69/2010 – a responsabilității fiscal-bugetare
- OUG 64/2007 – privind datoria publică
- OG 119/1999 – privind controlul intern și controlul financiar preventiv
- Legea 672/2002 – privind auditul public intern
- Legea 94/1992 – privind Curtea de Conturi a României
- Legea 90/2001 – privind organizarea organizarea și funcționarea Guvernului României și
ministerelor
- Legea 24/2000- privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
normative
- Legea 207/2015 – privind Codul de procedură fiscală
- Legea 227/2015 – privind Codul fiscal
- Tratat de drept financiar – D. Șaguna
- Drept financiar drept fiscal – Cosmin Castaș
- Tratat de drept fiscal – Radu Bufon

Conținutul cursului :
I. Drept financiar :
1. Noțiuni generale, finanțe (publice, private), autorități care realizează activitatea
financiară a statului.
2. Dreptul finanțelor publice (definiție, izvoare, normă juridică, raport juridic de drept
financiar).
3. Sistemul bugetar (buget de stat, bugetul asigurării sociale de stat, bugete locale).
4. Datoria publică.
5. Împrumutul public
6. Controlul financiar public

II. Drept fiscal :

1. Drept fiscal considerații generale
2. Sistemul fiscal, politică fiscală, fiscalitate
3. Obligația fiscală – noțiune, particularități, exigibilitate, stingere
4. Impozite și taxe – noțiune, temei legal, categorii
5. Tipuri de impozite – datorate de persoane fizice, impozite pe profit, dividende, impozite
locale.
6. Inspecția fiscală, evaziunea fiscală

INTRODUCERE ÎN STUDIUL DREPTULUI FINANCIAR :

1. Relația de guvernare – administrație publică
- Legea și puterile statului într-un stat de drept. Forța juridică a actelor normative
- Conceptul de administrație publică
- Relația executiv-administrație publică
2. Noțiuni fundamentale pentru dreptul financiar
 - Finanțe publice
- Autoritate publică, putere publică
- Interes public, serviciu public
- Putere discreționară
- Sistem financiar, mecanism financiar, politică financiară
Statul – teritoriu
– populație
– suveranitate

Putere legislativă Putere executivă

Parlament Guvern

LEGE

Putere judecătorească

Instanțe

Emiterea – de la un organ unipersonal

Adoptarea – în urma votului

FORȚA JURIDICĂ A ACTELOR NORMATIVE

Ierarhie autorități ierarhie acte normative

Constituția și legile constituționale

Legile organice și ordinare

Actele Guvernului (HG-regula, OUG, OG, Tratate internaționale- excepții)

Actele administrației publice ministeriale

Decretele președintelui

Ordinele prefectului, Hotărârile Consiliului Județean, Hotărârile Consiliului Local, Dispozițiile

primarului.
 Forța juridică – trăsătura actelor normative care determină puterea și poziționarea lor în
cadrul sistemului de drept național. Forța juridică a fiecărui act depinde de organul care îl emite și
procedura care conduce la emiterea lui.
Actele normative sunt subordonate unele altora.
Un act cu forță juridică mai mică trebuie să respecte prevederile unui act cu o forță juridică
mai mare.
Noțiunea de administrație publică :
- Ad = la, către (arătând direcția)
- Minister = servitor, supus ( a activității subordonat, pusă în slujba cuiva)

Administrația publică – activitatea de organizare a executării și de executare în concret a

legilor realizate de autoritățile publice pentru satisfacerea interesului public prin asigurarea unei
bune funcționări a ..... public (în sens de autoritate, sens funcțional, .... a unui ansamblu de autorități
publice, care, în regim de putere publică duc la îndeplinire legile, sau prestează servicii publice (sens
organic, de organizare).
- Este înfăptuită de structuri administrative.

FINANȚE : (latină= finis – scadență, termen de plată, financia pecuniaria – înscrierea unei
tranzacții prin plata unei sume de bani).
Începând cu sec.XVIII, noțiunea de finanțe s-a răspândit mai ales în Franța cu înțelesul de
”bani și venituri publice” destinate cheltuielilor statului.
Mai târziu, devine curentă noțiunea de finanțe publice = relații sociale de natură economică,
ce apar în procesul realizării și repartizării în formă bănească a resurselor necesare statului pentru
îndeplinirea funcțiilor sale – regim de drept public.
Apare noțiunea de finanțe private – resurse private – persoana fizică/ juridică private, ONG-
uri, întreprinderi care administrează resurse ale agenților economici privați.
Autoritatea publică = organ al administrației publice, colectiv organizat de oameni care
exercită prerogative de putere publică, structură organizatorică ce acționează în regim de putere
publică pentru satisfacerea unui interes public.
Putere publică = prerogativele de care dispune orice autoritate a Administrației Publice, în
vederea exercitării atribuțiilor sale și pentru satisfacerea interesului public, care, în cazul unui
conflict cu cel particular trebuie să se impună. Sau, ansamblul de prerogative acordate administrației
pentru a-i permite să facă, să prevaleze interesul general atunci când el se găsește în conflict cu
interesul particular.
Interes public – necesitățile materiale și spirituale ale cetățenilor la un moment dat.

Administrația publică (financiară) :

- Mijloace :
- - prerogative:
- Poziție de superioritate:
 CURS II
DREPTUL FINANCIAR – RAMURĂ DREPTULUI PUBLIC

Definiție : dreptul financiar reprezintă totalitatea actelor normative care reglementează

relațiile de constituire, administrare, repartizare și utilizare a fondurilor bănești ale statului și ale
instituțiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale societății.
- Are în centrul reglementării sale finanțe publice
- Se ocupă de reglementarea primară și secundară s aspectelor care țin de : administrarea
banului public, evidența patrimoniului statului și instituțiilor publice.
Particularități :
- Caracter eminamente practic
- Influența în toate domeniile vieții sociale
- Raporturi juridice cu efect imediat (nevoia de clarificare)

PRINCIPIILE DREPTULUI FINANCIAR :

1. LEGALITATEA – principiu cu consacrare constituțională expresă în art. 137 ”formarea,
administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, ale unităților
administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice sunt reglementate prin lege”.
2. PLANIFICAREA FINANCIARĂ – consacrare constituțională expresă în art. 138 (instrument-
bugetul public național)
- Strictă : ia forma legii prin legea anuală bugetară
- Suplă : legea bugetară poate fi modificată în timpul anului
- Predictibilă : la baza planificării financiare stau rapoarte de specialitate despre evoluția
economică și financiară pe termen scurt și mediu, despre impactul anumitor măsuri, etc.
3. VERIFICAREA LEGALITĂȚII MODULUI DE UTILIZARE A BANULUI PUBLIC
- reglementări constituționale
- verificarea legalității prin instituții de rang constituțional
- Curtea de Conturi
- Care prezintă Parlamentului rapoarte anuale cu privire la situația cheltuirii banului public

IZVOARELE DREPTULUI FINANCIAR :

Totalitatea actelor normative care reglementează raporturi juridice financiare.
După gradul de generalitate :
- Izvoare comune dreptului financiar cu alte ramuri ale dreptului
- Izvoare specifice dreptului financiar – acte normative cu dispoziții referitoare exclusiv la
sfera finanțelor publice
- Legea finanțelor publice : legea 500/2002 – legea cadru
- Legea 273/2006 – privind finanțele publice locale
- Legea 227/2015 – Codul fiscal
- Legea 2017/2015 – Codul de procedură fiscală
- OUG 146/2002 – trezoreria statului
- Legea 94/1992 – organizarea și funcționarea Curții de Conturi

NORMELE DREPTULUI FINANCIAR :

Norma juridică : regula de conduită generală, impersonală și obligatorie, instituită de
puterea publică sau recunoscută de aceasta, a cărei respectare este asigurată, la nevoie, de forța de
constrângere a statului.
 Norma de drept financiar : regula de conduită stabilită prin lege, care cuprinde drepturile și
obligațiile subiectelor participante la raportul de drept financiar, a cărei respectare este asigurată de
către stat :
a. Structura logico-juridică : ipoteză, dispoziții, sancțiune
b. Reglementare legală :
- Primară de nivelul legii ordinare (lege, OUG, OG)
- Secundară : acte normative adoptate de Guvern (HG), organe de specialitate ale
administrației de stat și norme de aplicare sau explicații cuprinse în reglementările
primare.

STRUCTURA NORMEI JURIDICE :

Norma juridică :
a. Structură internă (logico-juridică) :
- Ipoteză
- Dispoziție
- Sancțiune
b. Structura externă (tehnico-juridică) :
- Capitole
- Sancțiuni
- Paragrafe
- Articole
- Alineate

NORMELE ȘI RAPORTURILE DE DREPT FINANCIAR

Normele de drept financiar :
Tehnica elaborării normelor de drept financiar – stabilirea instituțiilor, condițiilor, ordinea
elementelor componente – legea 24/2000.
Structura normei de drept financiar :
- Tehnico-juridică (externă) : art. .... modul de exprimare al elementelor structurii interne
în cadrul actelor normative
- Logico-juridică (internă) – trihotomie : orice normă trebuie să prevadă:
a. Împrejurările în care unele subiecte vor avea o anumită conduită
b. Care este conduita prescrisă
c. Ce se întâmplă dacă nu este urmată conduita prescrisă

NORMELE ȘI RAPORTURILE DE DREPT FINANCIAR

1. Ipoteză : elemente necesare identificării cadrului legal în care norma de drept va acționa,
împrejurări, condiții, subiecte, definiții, principii, scop, semnificația unor termeni.
- Absolut determinată : se precizează exact în împrejurările în care se aplică aceasta, fără a
lăsa loc de eventuale interpretări – autoritatea are competență legală
- Relativ determinată : când este creat numai cadrul general, stabilirea existenței concrete
a împrejurărilor fiind lăsată la aprecierea organului care aplică norma - autoritatea are
putere discreționară (libertate de apreciere) (ex. măsura poate fi luată dacă sunt date
specifice, etc).
2. Dispoziție : conținutul, fondul normei juridice, indicând conduita pe care trebuie să o
urmeze subiectele – drepturile și obligațiile corespunzătoare ale subiectelor vizate de
norma juridică.
 - Sunt categorice și imperative : rezultatul unor activități desfășurate în regim de putere
publică
Caracter :
- Onerativ : se impune o anumită conduită
- Prohibitiv : se interzice o anumită conduită
- Permisiv : se permite o anumită acțiune, dar nu se impune
3. Sancțiune : cuprinde consecințele juridice care apar în urma nerespectării normei (are
funcție reparatorie, preventivă și educativă)
- Negativă : indică urmările nefavorabile care intervin în cazul nerespectării dispoziției
- Pozitivă : cuprinde măsuri de stimulare, de cointeresare a subiectului, în vederea
promovării conduitei prescrise.

RAPORTURILE DE DREPT FINANCIAR

Relații sociale care apar în sfera de realizare a administrației financiare și supuse normelor
dreptului financiar.
Relații sociale care iau naștere și se sting în procesul constituirii, repartizării și utilizării
fondurilor bănești ale statului și care sunt reprezentate prin norme juridice financiare.
Raportul de drept financiar este principalul mijloc de realizare a normei de drept financiar.
Trăsături :
- Unul din subiecte este întotdeauna purtător al autorității publice
- Sunt raporturi de putere
- Ambele subiecte pot fi titulare de drepturi sau de obligații

Etapa de aprobare a bugetului : raporturi între puterea legislativă și puterea executivă –

Parlament, consiliu local, consiliu județean și Guvern, primar, etc.
Etapa de execuție bugetară : raporturi juridice între instituția publică și persoanele care
beneficiază de cheltuieli publice.
Persoanele pot fi : prestator remunerat al unui serviciu public – societate care execută un
contract, medic salariat, beneficiar al serviciului public – student, pacient, etc.
Etapa de control a exercițiului bugetar : raporturi între puterea legislativă și puterea
executivă.
Procedură guvernată de norme de drept administrativ – legea contenciosului administrativ
554/2004 ”orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim,
de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a
unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea
actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost
cauzată.
 Curs III

INSTITUȚII ȘI AUTORITĂȚI COMPETENTE ÎN DOMENIUL FINANȚELOR PUBLICE

I. Autorități cu competențe generale – în baza mandatului constituțional de gestiune a

structurii statale :
1. Parlamentul –unic legiuitor – organ reprezentativ suprem;
Dezbate și aprobă:
* Bugetul de Stat;
* Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat;
* Bugetul fondurilor speciale;;
* Bugetul fondurilor externe;
* Bugetul creditelor externe;
* Legile de rectificare a bugetului;
* Contul general anual de execuție
2. Guvernul – organ suprem al administrației de stat;
* Elaborează proiectul bugetului de stat, proiectele legilor de rectificare și le
supune spre aprobare Parlamentului;
* Întocmește contul general anual de execuție;
* Exercită conducerea generală a activității executive în domeniul finanțelor
publice;
* Răspunde de realizarea prevederilor bugetare;
* Examinează periodic:
* Situația financiară din economie;
* Execuția bugetului public
* Stabilește măsuri pentru îmbunătățirea echilibrului
financiar
* Asigură folosirea fondului de rezervă și de intervenție

II. Autorități cu competențe specifice – în baza competențelor punctuale de gestiune a

sistemului bugetar
* Ministerul Finanțelor Publice
* organ de specialitate al administrației publice centrale, cu
personalitate juridică;
* În subordinea Guvernului;
* Aplică strategia de guvernare în domeniul finanțelor publice.
* Atribuții: Executarea în concret și organizarea executării legii cu privire la domeniul
finanțelor publice (emite norme metodologice, precizări, instrucțiuni prin care se stabilesc
procedurile de încasare a veniturilor);
* Dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare;
* Analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetului;
* Blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate a fi fără temei
legal;
* Colaborează cu BNR la reglementările din domeniul monetar;
* Participă, în numele statului, la tratative privind acordurile de protejare a investițiilor
 * Ministerul Muncii și Justiției Sociale
* organ de specialitate al administrației publice centrale, cu
personalitate juridică;
* În subordinea Guvernului;
* Cu rol de sinteză pentru asigurarea și coordonarea aplicării strategiei
politicilor Guvernului în domeniile muncii, familiei și protecției
sociale
* Atribuții:
* Fundamentează proiectele de bugete pentru activitatea proprie a instituțiilor
subordonate și cele administrate de aparatul propriu – bugetul asigurărilor sociale
de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj etc;
* Monitorizează execuția bugetară și ia măsuri pentru asigurarea plății drepturilor de
protecție socială;
* Analizează și avizează proiecte de acte normative inițiate de alte autorități;

* Casa Națională de Pensii Publice;

* Instituție publică autonomă, de interes național, cu personalitate juridică;
* Organ de specialitate al administrației publice centrale, sub autoritatea
Ministerului Muncii și Justiției Sociale;
* Administrează și gestionează sistemul public de pensii și alte drepturi de
asigurări sociale;
* Propune indicatorii de fundamentare ai bugetului de asigurări sociale de stat
și face public salariul mediu brut pe economie, pentru anul următor;
* Repartizează, în plan teritorial și pe trimestre, bugetul asigurărilor sociale de
stat;
* Constituie fondul de rezervă și asigură utilizarea acestuia;
* Colectează și virează contribuțiile de asigurări sociale;
* Ia măsuri pentru protecția fondurilor de asigurări sociale;
* Asigură plata pensiilor și a celorlalte drepturi de asigurări sociale care se
finanțează din bugetul asigurărilor sociale;
* Achită contravaloarea serviciilor medicale, bilete de tratament etc;

* Casa Națională de Asigurări de Sănătate;

* Instituție publică autonomă, de interes național, cu personalitate juridică;
* Organ de specialitate al administrației publice centrale;
* Administrează și gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate;
* Asigură o funcționare unitară și coordonată în vederea aplicării politicilor din
domeniul sanitar;
* Administrează și gestionează fondul național unic de asigurări sociale de
sănătate;
* Propune Ministerului Sănătății proiecte de acte normative care au incidență
în constituirea și utilizarea fondului național unic de asigurări de sănătate
 * ANAF – Agenția Națională de Administrare Fiscală;
* Organ de specialitate al administrației publice centrale;
* Instituție publică cu personalitate juridică – subordonată MFP;
* Asigură administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor venituri bugetare
date de lege în competența sa;
* Asigură aplicarea politicilor din domeniul vamal;
* Asigură controlul operativ privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror
acte și fapte care au ca efect evaziunea fiscală;
* Are în subordine:
* Direcții generale regionale cu personalitate juridică (cu administrații
județene în subordine);
* Direcția generală antifraudă fiscală (DGAF) – structură fără personalitate
juridică – cu atribuții în prevenirea, descoperirea și combaterea actelor de
evaziune fiscală;
* Are și competențe de cercetare penală, sub îndrumarea procurorilor de pe
lângă Tribunal și a celor din DIICOT;

* BNR – BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI;

* Bancă centrală a statului; autoritate administrativă autonomă de nivel central
nesubordonată Guvernului – asigură echilibrul între puterile statului;
* Organ unic de emisiune monetară; stabilește reglementările în domeniul monetar;
* Supraveghează activitatea tuturor societăților bancare;
* Stabilește și conduce politica valutară a statului;
* Departamentul pentru Lupta Antifraudă – DLAF – structură independentă, cu
personalitate juridică în coordonarea Prim-Ministrului;
* asigură contactul cu OLAF (Oficiul European de lupta Antifraudă) – din cadrul
Comisiei Europene;
* Asigură îndeplinirea obligațiilor ce revin României privind protecția intereselor
financiare ale UE;
* Curtea de Conturi - autoritate administrativă autonomă de nivel central
nesubordonată Guvernului; prezintă rapoarte Parlamentului; își desfășoară
activitatea conform Constituției și legii de organizare;
* Controlează modul de formare, administrare și întrebuințare a resurselor statului și
modul de gestionare a patrimoniului

* III. AUTORITĂȚI LOCALE

* Primarul – este ordonator principal de credite;
* Verifică – din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local;
* Consiliul local, Consiliul județean
* Elaborează și aprobă bugetele locale, bugetele de împrumuturi externe și
interne;
* Aprobă bugetele instituțiilor publice, finanțate integral sau parțial din
bugetele locale;
* Aprobă rectificarea bugetelor UAT subordonate;
* Stabilește, constată, controlează și încasează impozitele și taxele locale prin
compartimente specializate;
* Urmărește raportarea execuției bugetare locale, pe tot parcursul anului, în
condiții de echilibru bugetar
* SISTEMUL BUGETAR
* ETIMOLOGIC, „buget“ provine din franceza veche, din „bouge“ „bougette“= o pungă din
piele sau o pungă de bani. Termenul a fost preluat în Anglia odată cu cuceririle normande
s-a răspândit în toată lumea cu semnificația lui financiară;
* În România – apare prima dată în Regulamentele Organice (1831-1832);
* 1712 – Mavrocordat – prima încercare de realizare a unui plan financiar despre venituri și
cheltuieli;
* Constituția din anul 1866, în Titlul IV intitulat „Despre finanțe“, dispune că „în fiecare an
Adunarea deputaților încheie socotelile și votează bugetul (art. 113 alin. 1)“. Și „toate
veniturile sau cheltuielile statului trebuiesc trecute în buget și socoteli“ - alin 2;
* Constituțiile Române din 1923 și din 1938 reproduc textul Constituției din 1866 privitor la
bugetul de stat;
* În reglementarea actuală, sistemul bugetar al “țării este organizat într-o concepție nouă,
impusă de economia de piață;
* se renunță la formula bugetului unic de stat, (derivată din planul național unic, instrument
al centralismului excesiv);
* se trece la un sistem de bugete distincte, elaborate, aprobate și executate în condiții de
deplină autonomie: (bugetul de stat; bugetul asigurărilor sociale de stat; bugetele fondurilor
speciale; bugetul trezoreriei statului; bugetele instituțiilor publice autonome etc);
* Bugetul are o reglementare:
* Constituțională – art. 138;
* Legală –legea 500/2002, legea 273/2002

* DEFINIȚIA SISTEMULUI BUGETAR

* planul financiar al statului, prin care sunt prevăzute veniturile și cheltuielile pentru o perioadă
determinată de timp.
* Importanța deosebită a sistemului bugetar în cadrul finanțelor publice și al relațiilor social-
economice poate fi sintetizată astfel:
* participă în mod direct la îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor statului;
* asigură autonomia reală la nivel local;
*  garantează realizarea efectivă a protecției sociale a unor categorii importante din
rândul populației;
* asigură echilibrul financiar, monetar și valutar al statului;
* are un rol stabilizator al economiei naționale.

* Natura juridică a sistemului bugetar

* opinii cu privire la natura juridică a sistemului bugetar:
* este un act administrativ – veniturile și cheltuielile sunt evaluări de ordin financiar
realizate de organe administrative –bugetul este un act –condiție pus de legiuitor la
dispoziția organelor administrative;
* este un act legislativ – emană de la puterea legislativă;
* este un act administrativ și legislativ, în același timp;
* este un plan financiar – este principalul plan al statului cu venituri și cheltuieli;
* are natura juridică de lege – este adoptat de Parlament
* Legiuitorul nu poate adopta un plan (act fără trăsăturile normei juridice)  adoptă o
lege de aprobare a sistemului bugetar – subterfugiu de tehnică juridică… astfel:
* Rămâne plan dar capătă forța obligatorie a normei de drept!!
* Sistemul bugetar = venituri + cheltuieli
VENITURI PUBLICE SISTEM BUGETAR CHELTUIELI PUBLICE
IMPOZITE MILITARE
TAXE PENTRU APARATUL DE STAT
CONTRIBUȚII DATORIA PUBLICĂ
VENITURI ORDINARE VENITURI LOCALE SUBVENȚII
DIN PROPRIETĂȚI ACȚIUNI SOCIAL-CULTURALE
DEZVOLTARE
CERCETARE-DEZVOLTARE

DIVIDENDE REDEVENȚE DOBÂNZI

BONURI DE TEZAUR
VENITURI EXTRAORDINARE REZERVA DE AUR
ÎMPRUMUTURI

OBLIGAȚIUNI DE STAT

Camera Deputaților;
Senat;
Instituții fără organe superioare

BUGETUL ASIGURĂRILOR BUGETELE

SOCIALE DE STAT FONDURILOR
SPECIALE

BUGETUL DE STAT
BUGETUL TREZORERIEI
BUGETUL PUBLIC NAȚIONAL

BUGETE ANEXE
BUGETE LOCALE

BUGETUL INSTITUȚIILOR
PUBLICE AUTONOME
BUGET PROVENIT DIN CREDITE

BUGETUL FONDURILOR
EXTERNE NERAMURSABLE
 TEMĂ
1. Realizați ierarhia actelor emise/adoptate de autoritățile cu competență în materie
financiară;
2. Analizați Sistemul bugetar al UE;
3. Identificați în Legea finanțelor publice locale tipuri de cheltuieli bugetare;
4. Constituția cuprinde în art. 138 referiri la bugetul public național iar legile finanțelor publice
și finanțelor publice locale vorbesc despre sistem bugetar și fonduri publice locale.
Comentați;
5. A.B. solicită Administrației Finanțelor Publice Bihor restituirea TVA plătit în luna decembrie
2015, cu motivarea că această taxă nu era datorată, în raport cu prevederile Directivei
2008/112/CE și cu jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a UE.
Administrația îi răspunde printr-o adresă cu următorul conținut: “Codul fiscal
aplicabil în România prevede obligativitatea plății TVA pentru operațiunea fiscală efectuată de dvs.
Prin urmare, atâta timp cât prevederea din Cod nu este abrogată, nu putem da curs cererii dvs,
Directiva 2008/112/CE nefiind obligatorie pentru organele fiscale”. Comentați afirmațiile organului
fiscal.
 Curs IV

PROCEDURA BUGETARĂ A STATULUI ROMÂN

* PROCEDURA BUGETARĂ - Totalitatea actelor și operațiunilor cu caracter tehnic și normativ,

înfăptuite de organe specializate ale statului în scopul elaborării, adoptării, executării și
încheierii execuției bugetare ;
* Se desfășoară pe 3 ani calendaristici:

Anul anterior anul în curs anul următor

Elaborarea proiectului executarea propriu-zisă Contul de încheiere

a bugetului a exercițiului bugetar

an bugetar - anul financiar pentru care se aprobă bugetul; anul bugetar este anul
calendaristic care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie

* PRINCIPIILE PROCEDURII BUGETARE

* CF. LEGII 500/2002
* Directe – precizate expres de textul legal:
1. Universalității;
2. unității;
3. anualității;
4. specializării bugetare;
5. Unității monetare;
6. Neafectării veniturilor;
7. Publicității;
8. Legalității.
* Indirecte – a) princ. realității – art 15. alin 1
- b) princ. legalității –art. 15 alin 2

1. Principiul universalității bugetului – art 8

* Veniturile și cheltuielile publice trebuie să figureze în sistemul bugetar în
totalitate;
* nici un venit și nici o cheltuială de stat nu trebuie să se realizeze în afara
cadrului bugetar;
2. Principiul unității bugetare – art 10
* toate veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document 
utilizare eficientă +monitorizare;
* Este interzisă elaborarea de acte normative prin care se creează cadrul legal
pentru constituirea de venituri care pot fi utilizate în sistem extrabugetar –
(excepție – înființarea de activități finanțate integral din venituri proprii pe
lângă instituții publice – art 67)
Este corelat cu universalitatea ;
3. Principiul anualității – art 11
* se referă la întinderea exercițiului bugetar pe o perioadă de 1 an;
 * durata de timp pentru care Parlamentul autorizează Guvernul să încaseze
veniturile și să efectueze cheltuielile aprobate, după care se impune
reînnoirea autorizației parlamentare pentru o nouă perioadă de timp
4. Principiul specializării bugetare – art 12;
* Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe surse de
proveniență și, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor
economică și destinația acestora, potrivit clasificației bugetare;
5. Principiul unității monetare – art 13;
* toate operațiunile bugetare se exprimă în moneda națională;
6. Principiul neafectării veniturilor – art 8, alin 2;
* veniturile publice, prelevate la dispoziția statului, trebuie să se
depersonalizeze, să servească la acoperirea cheltuielilor bugetare privite în
ansamblul lor.
7. Principiul publicității – art 9;
* bugetul de stat trebuie adus la cunoștință opiniei publice prin mijloacele de
care societatea dispune
* În timpul dezbaterilor, cifrele se comentează mult în spațiul public;
* După adoptare se publică în M.O.;
* Contul de încheiere a exercițiului bugetar, aprobat în Parlament se publică;
8. Principiul legalității
* Bugetul se aprobă prin lege adoptată de către Parlament;
* Execuția și rectificarea de fac numai prin acte normative;

Principii indirecte:
* Principiul realității bugetului – art. 15 alin 1;
* la elaborarea legilor bugetare anuale și a bugetelor trebuie:
* luate în calcul previziunile cele mai realiste;
* avute în vedere variantele cele mai prudente în realizarea
veniturilor și efectuarea cheltuielilor bugetare
* Principiul echilibrării bugetului – art 15 alin 2;
* sistemul bugetar trebuie să se prezinte echilibrat,  veniturile sale să
acopere integral cheltuielile

ETAPA 1 - ELABORAREA PROIECTULUI SISTEMULUI BUGETAR

1. ELABORAREA PROIECTULUI BUGETULUI DE STAT

* Asigurată de Ministerul Finanțelor Publice pe baza proiectelor ministerelor,
autorităților publice centrale sau a proiectelor locale;
* Comunicarea propunerilor se face până la 15 iulie pentru anul următor cu estimări
pentru următorii 3 ani;
* MFP examinează și solicită modificări – divergențele se soluționează de către
Guvern;
* Proiectele cu modificări se depun până la 1 august, iar MFP întocmește proiectele
legilor bugetare și le depune la Guvern până la 30 septembrie;
* Guvernul supune spre aprobare Parlamentului până la 15 octombrie proiectul legii
bugetului însoțit de proiecția pentru următorii 3 ani;
* Parlamentul adoptă conform procedurii legislative
 2. ELABORAREA PROIECTULUI BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT – E asigurată de
MFP
* Distinct de bugetul de stat – cuprinde relațiile financiare de constituire, repartizare si
utilizare a fondurilor bănești necesare asistenței si protecției sociale;
* Casa Națională de Pensii Publice propune Ministerului Muncii si Justiției Sociale
indicatorii de fundamentare, Ministerul Muncii elaborează proiectul de buget al
asigurărilor sociale și îl înaintează MFP;
* MFP are responsabilitatea finală pentru bugetul asigurărilor sociale;
* Bugetul asigurărilor pentru șomaj;
* Fondul pentru asigurările sociale de sănătate – fond special constituit din:
1. contribuția de asigurări de sănătate suportată de angajați;
2. Subvenții de la bugetul de stat;
3. Alte fonduri – donații, sponsorizări, dobânzi;
4. Administrația fondului se realizează în afara bugetului de stat, în condițiile
legii, de către Casa Națională de Sănătate;

ELABORAREA BUGETELOR LOCALE

Bugete locale = bugetele UAT cu personalitate juridică;
Fiecare UAT întocmește propriul buget;
Reglementare: legea 273/2006 – finanțelor publice locale și legea 215/2001 – a
administrației publice locale;
Proiectele bugetelor se elaborează de către ordonatorii principali de credite cu respectarea
prevederilor legale, având în vedere:
* Resurse proprii – impozite, taxe, venituri din întreprinderi și domenii proprii;
* Subvenții de la bugetul de stat;
1. Cu destinație specială;
2. Automat, într-o anumită proporție din totalul cheltuielilor bugetare locale
* împrumuturi;

ETAPA 2 - APROBAREA SISTEMULUI BUGETAR

APROBAREA BUGETULUI DE STAT – competența Parlamentului până cel târziu la 31
decembrie – în caz contrar, Guvernul funcționează după bugetul anului precedent, dar pe o perioadă
de cel mult trei luni;
Aprobarea se face pe ansamblu, pentru ministere și celelalte organe centrale de stat;
Dezbaterile au loc separat în cele două camere - eventualele divergențe fiind soluționate de
o comisie comună parlamentară;
După adoptare, legile bugetare sunt promulgate de Președinte și publicate în M.O.

APROBAREA BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT;

Are loc odată cu aprobarea bugetului de stat, în aceeași procedură, dar distinct, separat de
bugetul de stat;
APROBAREA BUGETELOR LOCALE – de către organul local ales – la propunerea Primarului/
președintele CJ.
 CUPRINSUL LEGILOR BUGETARE ANUALE
* Legile bugetare cuprind veniturile centralizate ale statului și repartizarea acestora pentru:
* realizarea cu prioritate a drepturilor cetățenilor români cu privire la învățământ,
sănătate, asistență socială, alocații și ajutoare pentru copii, alte activități social-
culturale, protecția mediului;
* susținerea unor programe prioritare de cercetare;
* desfășurarea în condiții normale a activităților regiilor autonome, instituțiilor
publice, a unor societăți comerciale cu capital social integral de stat;
* asigurarea apărării țării și ordinii publice;
* Legile bugetare cuprind, sintetic, principalele elemente ale programului financiar al
Guvernului;
* Cuprinsul este în mare același – diferă cifrele din conținut;
* Fond de rezervă – sub 7% la dispoziția Guvernului

ETAPA 3 - EXECUȚIA BUGETARĂ

* Constă în realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare stabilite prin
legile bugetare anuale;
* Fazele execuției bugetare:
1. repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetare – în funcție
de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada necesară
efectuării cheltuielilor;
2. Execuția de casă bugetară
- Se realizează prin Trezoreria Statului pe baza normelor emise de MFP;
- Toate fondurile publice din toate bugetele sistemului bugetar se derulează prin Conturile
Trezoreriei statului;
- Contul general al Trezoreriei funcționează la BNR și este deschis în numele MFP;
- La decontarea sumelor în numerar sau prin virament din conturile instituțiilor publice,
Trezoreria verifică existența bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate în condițiile legii

3. realizarea veniturilor bugetare;

Principii:
- nici un impozit, taxă sau alte obligații de natura acestora nu pot fi încasate dacă nu au
fost stabilite prin lege;
- lista impozitelor și taxelor, precum și a cotelor acestora se aprobă prin legile bugetare
anuale;
-  inadmisibilitatea perceperii, sub orice titlu ori sub orice denumire, de contribuții directe
sau indirecte în afara celor stabilite de Parlament
4.  efectuarea cheltuielilor bugetare – ansamblu de acte și operațiuni prin care:
- Se solicită și se pun la dispoziția ordonatorilor fondurile bugetare;
- Se repartizează fonduri regiilor autonome, societăților comerciale cu capital public și
instituțiilor publice;
- Se fac transferuri între unități, când acestea nu își pot acoperi cheltuielile din venituri
proprii;

FINANȚAREA - alocarea de fonduri bănești necesare entității finanțate pentru îndeplinirea

unor activități social- economice;
- sunt sume primite cu titlu gratuit și nerambursabile;
 Particularități:
* beneficiază de alocații bugetare numai întreprinderile și instituțiile publice;
* scopul pentru care sunt alocate fondurile bugetare este bine precizat prin lege: “pentru
acțiuni social-culturale, activități economice, cercetare științifică fundamentală, apărare,
funcționarea aparatului de stat.
* Schimbarea destinației creditelor bugetare este interzisă.
* Schimbarea destinației fondurilor bănești, așa cum au fost ele aprobate prin legea
bugetară anuală, este calificată de legea penal" ca întrunind elementele infracțiunii
de deturnare de fonduri, pedepsită de legea penală cu închisoare de la 6 luni la 5 ani
sau, pentru circumstanțe agravante, de la 5 la 15 ani.

MODIFICAREA DESTINAȚIEI CREDITELOR BUGETARE

Regulă: - Creditele aprobate prin legile bugetare anuale pentru cheltuielile unui exercițiu
bugetar nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui exercițiu;
- cheltuielile bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi folosite
pentru finanțarea altui ordonator (art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002);
- cheltuielile aprobate la un capitol al clasificației bugetare nu pot fi utilizate pentru
finanțarea altui capitol.
Excepții – modificări ale destinației fondurilor prin:
- virări, transfer, suplimentare, anticipare, blocare, anulare

ETAPA 4 – ÎNCHEIEREA EXECUȚIEI BUGETARE

* Se face prin contul general de execuție;
* Se încheie la 31 decembrie – când are loc încetarea tuturor actelor și operațiunilor ce decurg
din executarea bugetului;
* MFP elaborează contul general anual de execuție a bugetului de stat și al bugetului
asigurărilor sociale (cu anexe conturile pentru bugetele speciale);
* Guvernul prezintă parlamentului contul general până la 1 iulie anul următor execuției;
* Parlamentul aprobă până la data de 30 noiembrie;

CONTROLUL EXECUȚIEI BUGETARE

* Execuția bugetului public național presupune ca realizarea veniturilor si efectuarea
cheltuielilor aprobate prin legea bugetară anuală să se facă sub controlul unor organisme
de stat cu răspunderi în activitatea bugetară.
* Atribuțiile de control al execuției bugetare sunt îndeplinite de diferite organe ale statului, în
funcție de tipul de control efectuat:
* control politic – exercitat de Parlament prin Camera Deputaților și Senat – în 2 etape:
adoptarea bugetului + aprobarea contului de execuție;
* control jurisdicțional – exercitat de Instanțele judecătorești specializate;
* c. control administrativ-financiar specializat – realizat de Curtea de conturi, MFP  ANAF
Dir. Antifraudă

RĂSPUNDEREA JURIDICĂ ÎN PROCEDURA BUGETARĂ = raporturi juridice care iau naștere

ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite
* Intervine în situații de încălcare a disciplinei bugetare:
* Infracțiuni – în cazul ordonatorilor de credite pentru nerespectarea dispozițiilor
legislației finanțelor publice privind angajarea și utilizarea bugetelor în alte scopuri
decât cele aprobate;
 - este atrasă răspunderea penală doar dacă sunt înfăptuite elementele constitutive
ale infracțiunii (…)
* Contravenții – în general pt. ordonatorii de credite la constatarea nerespectării
legislației financiare publice;
* Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se face, potrivit legii, de
Curtea de Conturi, MFP etc;
* Cercetarea poate evidenția situații care implică și răspunderea disciplinară a
persoanelor în cauză (abateri de la legislația muncii
* Legislație aplicabilă – în general OG2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor

TEMĂ
1. Analizați tipurile și atribuțiile ordonatorilor de credite din sistemul bugetar;
2. Analizați și exemplificați mecanismele prin care se poate modifica destinația creditelor
bugetare conform legii 500/2002;
3. Organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Atribuții în domeniul financiar;
4. Ce efecte are fiecare formă de control asupra procedurii bugetare? Exemplificați.
5. În urma unui control desfășurat cu privire la activitatea societății ABC, Direcția Generală
Antifraudă Călărași întocmește un proces verbal. În cuprinsul acestuia se precizează că
inspectorii antifraudă au realizat un control operativ și inopinat. Totodată se constată că în
sarcina societății ABC există obligații fiscale în valoare de 1.358.200 lei și penalități aferente.
În temeiul acestui proces verbal se instituie, de asemenea, măsuri asiguratorii asupra
bunurilor aflate în proprietatea societății ABC.
Societatea ABC contestă procesul verbal, considerându-l ilegal.
Direcția Generală Antifraudă Călărași, refuză să analizeze contestația comunicând o
adresă prin care informează societatea că procesul verbal nu este un act administrativ, prin urmare
nu poate fi contestat.
Analizați susținerile organului fiscal și poziția societății ABC
 Curs V

VENITURI PUBLICE
* Venituri = sume care “intră” în bugetul statului;
* Ordinare – impozite, taxe, contribuții sociale, contribuții la fondurile speciale
extrabugetare;
- dividende, dobânzi, vânzarea acțiunilor sau activelor din patrimoniul privat al
statului sau UAT, redevențele din concesionarea bunurilor aparținând domeniului public, venituri
provenite din contracte cu parteneri privați (închirierea, asocierea în participație, parteneriatul
public-privat)
* Extraordinare – împrumuturi interne și externe, emisiuni de obligațiuni,
bonuri de tezaur;

Ministere BS autorități centrale ordinare

Sistem bugetar = BASS = venituri
BL extraordinare

VENITURILE ORDINARE
1. IMPOZITELE – contribuție bănească obligatorie și cu titlu nerambursabil, datorat, conform
legii, bugetului de stat de către persoanele fizice și persoanele juridice pentru veniturile pe
care le obțin sau bunurile pe care le posedă.
Trăsături:
* Sunt contribuții bănești;
* Sunt contribuții obligatorii;
* Sunt prelevări cu titlu nerambursabil;
* Sunt datorate conform dispozițiilor legale – nullum impositum sine lege (princ. Constituțional
prezent în C. din 1866, 1923, 1938, 1952);
* Sunt datorate de către contribuabili;
Sunt datorate pentru veniturile realizate și bunurile deținute;
PRINCIPALELE IMPOZITE
* Impozitul pe profit - impozit direct, datorat de contribuabili;
- se calculează asupra profitului;

IMPOZIT PE PROFIT
CONTRIBUABILI OBIECTUL IMPOZITULUI
Persoanele juridice române profitul obținut din orice sursă din România sau
străinătate

persoanele juridice străine care profitul impozabil atribuibil sediului permanent

desfășoară activități prin intermediul
unui sediu permanent în România

persoanele juridice străine și persoanele partea din profitul impozabil al asocierii

fizice nerezidente care desfășoară atribuibile fiecărei persoane
activitatea în România într-o asociere
fără personalitate juridică
 IMPOZIT PE PROFIT

CONTRIBUABILI OBIECTUL IMPOZITULUI

Persoanele juridice străine care realizează profitului aferent acestor venituri

venituri din/sau în legătură cu proprietăți
imobiliare situate în România sau din
vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică română.

Persoanele fizice rezidente asociate cu veniturile realizate atât în România cât și în

persoane juridice române străinătate din asocieri fără personalitate
juridică.
Impozitul datorat se calculează, se reține și
se varsă de către persoana juridică română.

IMPOZIT PE VENIT
CONTRIBUABILI
Persoane fizice rezidente
Persoane fizice nerezidente care desfășoară
activități independente prin intermediul unui
sediu permanent în România
Persoanele fizice nerezidente care desfășoară
activități dependente în România
Persoanele fizice nerezidente care obțin
prevăzute la art. 89 Cod Fiscal
Persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc
condițiile de rezidență timp de 3 ani consecutiv
OBIECTUL IMPOZITULUI
Veniturile din orice sursă din România și din
afara României
Venitul atribuibil sediului permanent
Venitul salarial net din activitatea dependentă
Venitul determinat conform regulilor prevăzute
la categoria respectivă de venit
Venitul începând cu al 4-lea an

* persoană fizică nerezidentă - orice persoană fizică ce nu îndeplineşte condiţiile de rezidență,

precum şi orice persoană fizică cetăţean străin cu statut diplomatic sau consular în România,
cetăţean străin care este funcţionar ori angajat al unui organism internaţional şi
interguvernamental înregistrat în România, cetăţean străin care este funcţionar sau angajat
al unui stat străin în România şi membrii familiilor acestora;
* persoană fizică rezidentă - orice persoană fizică ce îndeplineşte cel puţin una dintre
următoarele condiţii:
a)are domiciliul în România;
b)centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;
 c)este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc
în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se
încheie în anul calendaristic vizat;
d)este cetăţean român care lucrează în străinătate, ca funcţionar sau angajat al
României într-un stat străin

CATEGORII DE VENITURI SUPUSE IMPOZITULUI PE VENIT

2. TAXELE -
Plăți efectuate de persoane fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de
instituțiile publice;
Trăsături:
* Reprezintă plata neechivalentă pentru servicii sau lucrări efectuate de instituții care primesc,
întocmesc sau eliberează diferite acte, prestează servicii sau rezolvă interese ale persoanelor
fizice sau juridice;
* subiectul plătitor este precis determinat din momentul când acesta solicită efectuarea unei
activități din partea unui organ sau instituție de stat;
* reprezintă o contribuție de acoperire a cheltuielilor necesare ser- viciilor solicitate de diferite
persoane (diferit de impozite care se întrebuințează la acoperirea cheltuielilor generale ale
societății);
* reprezintă plăți făcute de persoanele fizice sau juridice pentru servicii sau lucrări efectuate
în mod direct și imediat acestora de către organe sau instituții de stat specializate;
Principii în stabilirea și aplicarea taxelor:
- unicitatea taxării,  pentru unul și același serviciu prestat unei persoane, aceasta nu
datorează taxa decât o singură dată;
- răspunderea pentru neîndeplinirea obligației de plată revine funcționarului sau
persoanei încadrate de la instituția sau organul de stat respectiv, și nu debitorului;
- nulitatea actelor nelegal taxate;
- taxele sunt anticipative  se datorează și se achită în momentul solicitării serviciilor
sau lucrărilor ce urmează a fi efectuate de organe sau instituții de stat.

TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

* Impozit indirect, datorat bugetului de stat;
* Impozit stabilit asupra consumului care se regăsește în prețul final al
produsului livrat sau serviciului prestat;
* Cota TVA – 19%;
* Baza impozabilă – prețul sau tariful serviciului;
ACCIZELE
* Taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat;
TAXELE VAMALE
* Impozite indirecte aplicate asupra prețului mărfurilor în momentul
importului acestora;
* Se determină pe baza Tarifului vamal de import care se aprobă prin lege

IMPOZITE ȘI TAXE DATORATE BUGETELOR LOCALE

 Contribuții sociale:
* Contribuția de asigurări sociale - o prelevare obligatorie a unei părți din veniturile
persoanelor fizice și juridice, cu sau fără posibilitatea obținerii unei contraprestații;
* Este unică;
* Se datorează lunar;
* Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale;
* Contribuții la fonduri speciale extrabugetare:
* Contribuția la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate;
* Contribuție obligatorie pentru toate persoanele fizice cu domiciliu sau
reședința în România;
* Se achită lunar – pentru salariați; t5irmiestrial – pentru profesii liberale;
anual – pentru dividende
* Contribuția la bugetul asigurărilor de șomaj – legea 76/2002;

VENITURI EXTRAORDINARE
* ÎMPRUMUTURI ACORDATE DIN DISPONIBILITĂȚILE TREZORERIEI STATULUI;
* Pentru acoperirea unor cheltuieli ce nu pot fi acoperite din veniturile
ordinare se pot utiliza disponibilitățile contului curent general al trezoreriei
statului.
* ÎMPRUMUTURI TEMPORARE;
* la înființarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor
instituții publice sau a unor activități finanțate integral din venituri proprii,
* DATORIA PUBLICĂ - Ansamblul veniturilor extraordinare, adică totalitatea
obligațiilor financiare interne și externe ale statului, la un moment dat, provenind
din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat prin Ministerul Finanțelor
Publice, în numele României de pe piețele financiare
* Datoria publică guvernamentală;
* Titluri de stat;
* Garanții guvernamentale
* Datoria publică locală = titluri de valoare +împrumuturi

TEMĂ
1. În literatura de specialitate se reține ca trăsătură a impozitelor faptul că acesta reprezintă o
prelevare fără o contraprestație sau fără vreun echivalent. Comentați;
2. Identificați în legea 76/200 persoanele care pot beneficia de una din formele de asigurare
din partea statului;
3. Ce înseamnă, potrivit legii fiscale, nerezident?
4. Ce înseamnă, potrivit legii fiscale, sediu permanent și ce relevanță are definiția în contextul
impunerii activității sale?;
5. Ce venituri pot obține, în România, nerezidenții? Exemplificați
6. Cine este obligat să plătească impozitul pe venit, conform Codului fiscal? Exemplificați;
7. Identificați persoanele fizice și juridice scutite de la plata impozitului pe venit;
 Curs VI

SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE :

NOȚIUNE : cheltuielile publice reprezintă modalitățile de repartizare și utilizare a fondului
bănesc bugetar în vederea satisfacerii necesităților generale ale societății.

ROLUL CHELTUIELILOR PUBLICE :

În orice stat, o parte importantă din venitul național este preluat la dispoziția acestuia
pentru a servi la acoperirea cheltuielilor pe care le generează îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor sale.
Statul ca instituție, servește societatea din punct de vedere politic și social = creează
condițiile necesare, întreține întreg sistemul de instituții și organe : armata, poliția, jandarmeria,
siguranța, justiția, aparatul administrativ, școala, biserica, etc.
Îndeplinirea funcțiilor statului : internă și externă, cheltuieli publice.

CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE :

1. Administrativă : are la bază structura organelor și instituțiilor de stat :
A. Organică : grupează cheltuielile :
- După instituțiile la care se referă : ministere și alte organe centrale, unitățile
administrativ teritoriale, alte instituții publice.
- După fondurile din care sunt finanțate : BS, BASS, BL; bugete anexe; conturile speciale de
trezorerie.
B. Funcțională : după profilul activității instituțiilor publice :
- Puterea publică și administrația generală
- Justiție și poliție
- Relații internaționale
- Armată
- Cultură, etc.

2. Economică :
a. După rolul lor în procesul reproducției sociale :
- Cheltuielile reale – negative – consum definitiv de PIB.
- Cheltuieli economice – pozitive – creștere de PIB – dezvoltarea infrastructurii, etc.
- Neutre.
b. Cheltuieli de funcționare (curente), transfer, investiții (de capital).
c. După caracterul permanent sau incidental :
- Ordinare – regulate
- Extraordinare sau excepționale – în situații deosebite.
d. Din punct de vedere juridic :
- Cheltuieli cu titlu definitiv – ieșire definitivă din resurse – majoritatea.
- Cheltuieli cu caracter temporar – ieșire temporară – ex. împrumuturi.
e. După tipul lor :
- Cheltuieli de personal
- Cheltuieli de materiale

STRUCTURA CHELTUIELILOR PUBLICE :

I. Cheltuieli publice în domeniul social :
1. Cheltuieli pentru învățământ – din resurse bugetare, împrumuturi contractate, resurse
din taxe, donații, venituri din exploatarea proprietăților sau din activități.
 2. Cheltuieli pentru sănătate :
- Din Fondul Național Unic pentru Asigurări de Sănătate
- Sunt de 6-9 ori mai mici decât cheltuielile militare
- Pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice s-a cheltuit cu 40-45% mai mult decât
pentru sănătate.
3. Cheltuieli în sistemul asigurărilor sociale
- Acordarea de pensii, ajutoare bănești, pentru persoane aflate în situații speciale sau în
incapacitate temporară.

II. Cheltuieli pentru cercetare- dezvoltare :

1. Cercetare fundamentală : dezvoltarea cunoștințelor
2. Cercetarea aplicativă – crearea de noi produse
3. Dezvoltarea – urmărește verificarea prealabilă a posibilității realizării unui produs pe
scară industrială.

III. Cheltuieli militare : unul dintre cele mai importante capitole bugetare.
1. Directe – cheltuielile cu întreținerea în țară și pe teritorii străine a armatei, flotei
maritime și aeriene, achiziționarea de armament.
2. Indirecte :
- Cheltuieli legate de lichidarea urmărilor războiului (plățile în contul datoriei publice
contractate în timpul războiului, reparațiile de război.
- Pensiile datorate invalizilor, văduvelor și orfanilor de război
- Cheltuieli legate de aplicarea unor acorduri internaționale cu caracter militar (acordarea
de ”ajutoare militare”)
- Cheltuielile cu pregătirea de războaie (pentru cercetări științifice în scopuri militare,
dezvoltarea industriei de război, etc.

IV. Cheltuieli publice pentru acțiuni economice – creștere în perioada postbelică :

1. Pentru dezvoltarea sectorului de stat :
- Dezvoltarea unor ramuri industriale
- Cheltuieli cu construirea unor ramuri industriale
- Răscumpărarea întreprinderilor de la particulari
- Achiziții de bunuri, servicii, lucrări – proceduri de achiziții strict reglementate.
2. Pentru finanțarea invențiilor de stat – construcții, utilaje, obiecte de inventar:
- Din fondul central : investiții de interes național privind construirea de noi întreprinderi
- Din fondul local al unităților administrativ-teritoriale : invențiile de interes local privind
construirea de noi unități
- Din fondul propriu al unităților economice : investițiile privind dezvoltarea, modernizări,
amenajări, reînnoiri de capacități, îmbunătățirea proceselor tehnologice.

CONTROLUL FINANCIAR :
Etimologic : contra rolus – verificarea actului original după duplicatul care se încredințează în
acest scop unei alte persoane.
Este acțiunea de stabilire a exactității operațiunilor materiale care se efectuează anticipat,
concomitent sau ulterior (la scurt timp) executării acestora.
 Obiective :
- Cunoașterea de către stat a modului în care sunt administrate mijloacele materiale și
financiare de către societățile comerciale publice.
- Cunoașterea modului de realizare și cheltuire a bunului public
- Asigurarea echilibrului financiar
- Realizarea eficienței economico-financiare
Obiectul controlului = identificarea și soluționarea erorilor, abaterilor, lipsurilor și
deficiențelor, în vederea remedierii și prevenirii lor pe viitor.
- Reprezintă un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficiențelor și de
stabilire a măsurilor necesare pentru restabilirea legalității.

OBIECTUL CONTROLULUI FINANCIAR – actele și operațiunile emise sau înfăptuite de agenți

economici, instituții publice sau de alți participanți la viața economico-financiară a statului;
Direcții ale controlului financiar:
* Organizarea mai bună a muncii;
* Organizarea și desfășurarea activității economice;
* Gospodărirea eficientă a mijloacelor de muncă;
* Respectarea și aplicarea fermă a legislației țării de către toți membrii societății
* buna desfășurare a procesului de transformare a deciziei în acțiune și a acțiunii în
rezultate mai eficiente;

FUNCȚIILE CONTROLULUI FINANCIAR:

* Funcția de evaluare;
* Funcția preventivă;
* Funcția de documentare;
* funcția. recuperatorie;
* Funcția pedagogică

FORMELE CONTROLULUI FINANCIAR AL EXECUȚIEI BUGETARE

* OG 119/1999 – privind controlul intern și controlul financiar preventiv;
* Legea 672/2002 – privind auditul public intern;
* Legea 92/1992 – organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României;

Forme de control:
- După momentul efectuării controlului:
* Anterior;
* Concomitent;
* Ulterior;
- După organul care realizează controlul:
* Control exercitat de ministerul de Finanțe;
* Control exercitat de ordonatorul principal de credite la cel din subordine;
* Control propriu exercitat de entitatea publică asupra propriilor operațiuni;
* Control exercitat de Curtea de Conturi
 CONTROUL FINANCIAR PREVENTIV
* SCOP: identificarea operațiunilor care nu respectă condițiile de legalitate și regularitate
și/sau, de încadrare în limitele și destinația creditelor bugetare și de angajament și prin a
căror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public și/sau fondurile publice.
* OBIECT: operațiunile care vizează, în principal:
* angajamentele legale și angajamentele bugetare;
* Deschiderea și repartizarea de credite bugetare;
* modificarea repartizării pe trimestre și pe subdiviziuni a clasificației bugetare a
creditelor aprobate;
* constituirea veniturilor publice, în privința autorizării și stabilirii titlurilor de încasare;
* concesionarea sau închirierea de bunuri aparținând domeniului public al statului sau
al unităților administrativ-teritoriale;
* vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri aparținând domeniului
privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale;
* alte categorii de operațiuni stabilite prin OMFP

ENTITĂȚI LA SE CARE ORGANIZEAZĂ CONTROL FINANCIAR PREVENTIV:

* Autoritățile publice și autoritățile administrative autonome;
* instituțiile publice aparținând administrației publice centrale și locale și instituțiile publice
din subordinea acestora;
* regiile autonome de interes național sau local;
* companiile sau societățile naționale;
* Societățile comerciale la care statul sau o UAT deține capitalul majoritar și
utilizează/administrează fonduri publice și/sau patrimoniu public;
* Agențiile, cu sau fără personalitate juridică, care gestionează fonduri provenite din finanțări
externe

Control financiar preventiv – caracteristici

* se exercită asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau
patrimoniul public;
* se exercită asupra documentelor în care sunt consemnate operațiunile patrimoniale,
înainte ca acestea să devină acte juridice;
* se exercită pe baza actelor și/sau documentelor justificative certificate în privința
realității, regularității și legalității, de către conducătorii compartimentelor de
specialitate emitente;
* unde nu sunt organizate compartimente de specialitate juridică și/sau financiar-
contabilă, controlul financiar preventiv se va exercita exclusiv prin viza persoanei
desemnate de conducătorul entității publice;
* Conducătorii compartimentelor de specialitate răspund pentru realitatea,
regularitatea și legalitatea operațiunilor ale căror acte și/sau documente justificative
le-au certificat sau avizat;
* Obținerea vizei de control financiar preventiv pentru operațiuni care au la bază acte
și/sau documente justificative certificate sau avizate, care se dovedesc ulterior
nereale, inexacte sau nelegale, nu exonerează de răspundere șefii compartimentelor
de specialitate sau alte persoane competente din cadrul acestora.
 Tipuri de control financiar preventiv:
* Control financiar preventiv propriu – Entitățile publice, prin conducătorii acestora,
au obligația de a organiza controlul financiar preventiv propriu și evidența
angajamentelor în cadrul compartimentului contabil;
* Prin control financiar preventiv propriu se verifică legalitatea – prin
operațiunea de avizare (se acordă sau se va refuza viza de control financiar
preventiv);
* Se exercită prin semnătura persoanei desemnate și prin aplicarea sigiliului
personal cu informațiile prevăzute de lege (denumire, mențiune “vizat
pentru CFP”, nr. Sigiliului, data)
* Control financiar preventiv delegat –MFP poate exercita prin controlori delegați
numiți de MFP, controlul preventiv la unele entități publice asupra unor operațiuni
care pot afecta execuția în condiții de echilibru a bugetelor sau care sunt asociate
unor categorii de riscuri;
* MFP poate, prin OMFP, decide exercitarea controlului financiar preventiv
delegat și asupra operațiunilor finanțate sau cofinanțate din fonduri publice
dacă operațiunile presupun un grad ridicat de risc.

CONTROLUL INTERN
* ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entității publice cu scopul asigurării
administrării fondurilor într-un mod economic, eficient și eficace;
* Este mai puțin specific decât controlul preventiv;
* Se referă la orice tip de control, mai puțin controlul preventiv;
* Pune accentul pe randamentul operațiunii (deosebire CFP= accent pe legalitate!);
* Se organizează la inițiativa conducătorului unității;
* Scopul final = buna gestiune financiară;
* MFP îndrumă metodologic, coordonează și supraveghează asigurarea bunei gestiuni
financiare în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public

AUDITUL PUBLIC INTERN

* obiective:
* Asigurarea obiectivă și consilierea – pentru îmbunătățirea serviciilor;
* sprijinirea îndeplinirii obiectivelor entității publice printr-o abordare sistematică și
metodică de evaluare și îmbunătățire a sistemului de conducere;
* Gestionarea riscurilor;
* Asigurarea unei bune administrări și păstrări a patrimoniului;
* Îmbunătățirea eficienței și a eficacității operațiilor administrative;
* Asigurarea evidenței contabile și a unui management informatic fiabil și corect;
* Se realizează pe baza unui plan de audit public intern elaborat de conducătorul
compartimentului;
* Se poate desfășura ad-hoc sau prin misiuni de audit
 CURTEA DE CONTURI
* Organizare și funcționare – legea 94/1992, modificată și republicată;
* Instituția supremă de control financiar ulterior extern.;
* Autoritate administrativă autonomă de nivel central, nesubordonată Guvernului;
* Principii de funcționare:
* Principiul unicității;
* Principiul autonomiei;
* funcție de control ulterior – verificarea legalității, nașterii, modificării și stingerii raporturilor
juridice financiare în scopul aplicării corecte a legislației financiare;
* exercită controlul general asupra:
* gestionării bugetului public;
* cauzelor care conduc la deficiențe în ceea ce privește: BS, BASS, BL, împrumuturi,
utilizarea alocațiilor bugetare, a subvențiilor sau fondurilor UE;
* Controlează activitatea BNR;

Subiectele raporturilor juridice supuse controlului financiar al Curții de Conturi

* Statul și UAT în calitate de persoane juridice de drept public cu serviciile și
instituțiile lor publice, autonome sau neautonome;
* BNR;
* Regiile autonome;
* Societățile comerciale la care statul, UAT, instituții publice dețin mai mult de
jumătate din capitalul social;
* beneficiarii care administrează, în baza unui contract de concesiune sau de
închiriere, bunuri aparținând domeniului public sau privat al statului sau al UAT;
* Instituțiile care beneficiază de investiții financiare, asociații și fundații care utilizează
fonduri publice, verificările urmând a se efectua în legătură cu legalitatea utilizării
acestor fonduri;
* Exercită controlul exclusiv asupra bugetelor Președinției, Guvernului, ICCJ, CC,
Camera Deputaților, Senat

TEMĂ
1. Identificați în legea 94/1992 statutul personalului și modul de funcționare a Curții de
Conturi;
2. Identificați în reglementările legale structura și atribuțiile Curții de Conturi;
3. Ce sunt cheltuielile publice?
4. Cheltuielile din domeniul educației reprezintă 40% din cheltuielile militare. Comentați…
5. De câte tipuri este controlul financiar. Explicați fiecare tip de control prin prisma
operațiunilor și instituțiilor în care se desfășoară;
 CURS VII

RĂSPUNDEREA JURIDICĂ ÎN DREPTUL FINANCIAR

* PUNCT DE PLECARE: Încălcarea regulilor prestabilite printr-o conduită necorespunzătoare
 răspunderea socială a celui vinovat consecințe ale faptei sale – diferite!!
* RĂSPUNDERE - raportul dintre individ și autoritatea societății, raportarea activă a societății
la individ;
* RESPONSABILITATE - asumarea conștientă și deliberată, În fața societății și a propriei
conștiințe, a prudenței pentru succesul sau riscul, rezultatul sau eficiența, consecințele și
valoarea activității pe care individul o desfășoară;

NOȚIUNE
* RĂSPUNDEREA JURIDICĂ – complex de drepturi și obligații care se nasc ca urmare a
săvârșirii unei fapte ilicite;
* constituie cadrul de realizare a constrângerii de stat prin aplicarea unor sancțiuni
juridice în scopul asigurării stabilității raporturilor juridice;
* Este o formă a răspunderii sociale;
* Constă în raporturile juridice care iau naștere ca urmare a săvârșirii unei fapte
ilicite și, care cuprinde:
- Dreptul persoanei vătămate (și al societății) la repararea prejudiciului și restabilirea
ordinii de drept;
- Obligația celui vinovat de a acoperi paguba și de a se supune sancțiunilor legale atrase
de conduita sa;

FUNCȚIILE RĂSPUNDERII JURIDICE

- Este de dorit ca respectarea normelor de drept să fie realizată firesc sau prin metoda
convingerii;
- Sancțiunile juridice aplicabile În cazul nerespectării normelor de drept îndeplinesc
următoarele funcții:
 Coercitivă – constrângerea celui vinovat de încălcarea ordinii de drept să se
conformeze normelor juridice;
o Constrângerea nu este un scop în sine
 educativ-preventivă
o prin influența pe care o exercită dreptul asupra
conștiinței oamenilor ca instrument de ordonare socială;
o Cultivarea sentimentului de respect al disciplinei și
ordinii sociale;
o Conștiința că fapta ilicită nu rămâne nesancționată, ci
atrage dup sine obligația de dezdăunare – asigură
prevenirea producerii unor asemenea fapte;
 I. RĂSPUNDEREA PENALĂ
1. Infracțiuni săvârșite în legătură cu modul de efectuare a cheltuielilor
publice:
- Depășirea plafoanelor de cheltuieli stabilite prin legea bugetară anuală și angajarea de
cheltuieli suplimentare fondurilor bugetare alocate pentru îndeplinirea anumitor sarcini
sau realizarea anumitor obiective investiționale, (cu referire la bugetul de stat sau
bugetul local) constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare sau cu amendă penală
– art 4, legea 500/2002;
2. Infracțiuni săvârșite în legătură cu datoria publică locală:
- Constituție infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani folosirea ori
prezentarea de documente sau date false, inexacte sau incomplete pentru primirea
aprobărilor sau garanțiilor necesare acordării finanțării rambursabile, care are ca rezultat
obținerea pe nedrept a acestor fonduri
3. Infracțiuni care pot fi săvârșite de persoane având ca atribuții gestiunea
patrimoniului public sau cheltuirea banului public:
- Abuzul de încredere - Însușirea unui bun mobil aparținând domeniului public sau privat
al statului sau unităților administrativ-teritoriale de către cel căruia i-a fost încredințat în
baza unui titlu și cu un anumit scop ori dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de
a-l restitui se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă (art 238 CP);
- Gestiunea frauduloasă – pricinuirea de pagube unei autorități publice sau oricărei
entități publice în general, cu rea credință, cu ocazia administrării sau conservării acelor
bunuri de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor
bunuri se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Gestiune frauduloasă săvârșită în
scopul de a dobândi un folos material se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani (art
242 CP)i;
- Delapidarea – însușirea, folosirea, traficarea de către un funcționar public în interes
personal ori pentru altul de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le
administrează se pedepsesc cu închisoare de la 2 la7 ani. În cazul în care delapidarea a
avut consecințe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și
interzicerea unor drepturi;
- Deturnarea de fonduri – schimbarea destinației fondurilor bănești sau a resurselor
materiale, fără respectarea prevederilor legale, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5
ani. Daca fapta a avut consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se
majorează cu jumătate. (reglementarea veche - pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15
de ani și interzicerea unor drepturi!);
4. Infracțiuni în materie contabilă - efectuarea de înregistrări inexacte, precum și
omisiunea cu știință a înregistrărilor În contabilitate, având drept consecință
denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare constituie
infracțiunea de fals intelectual și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5
ani;
5. Infracțiuni în materia asigurărilor sociale
- Furnizarea de informații false la stabilirea contribuțiilor datorate sau prestațiilor cuvenite
constituie infracțiunea de fals intelectual și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani;
- Completarea declarației nominale de asigurare de către funcționar cu date nereale,
având ca efect denaturarea evidențelor privind asigurații, stagiul de cotizare sau
contribuția de asigurări sociale ori efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul
asigurărilor sociale de stat, constituie infracțiunea de fals intelectual;
 II. RĂSPUNDEREA CONTRAVENȚIONALĂ
1. Contravenții în legătură cu modul de efectuare a cheltuielilor publice:
a. Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1000 la 2500 lei încălcarea
reglementărilor cu privire la:
- Fundamentarea și aprobarea cheltuielilor bugetelor locale în strictă corelare cu
posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetare, estimate a se realiza;
- Folosirea creditelor bugetare aprobate prin deschideri de credite efectuate de
ordonatori, în limita sumelor aprobate, potrivit destinației stabilite și cu reglementarea
dispozițiilor legale;
b. Reglementări în materia plății salariilor personalului bugetar:
- Plata salariilor o data pe lună în perioada 5-15 ale lunii următoare – amendă de la 1000
la 2000 lei;
- Nr. de salariați, permanenți și temporari și fondul de salarii de bază se aprobă distinct
prin anexa la bugetul fiecărei instituții publice; nr. de salariați nu poate fi depășit –
amendă de la 1000 la 2500 lei;
- Cheltuielile de personal nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare - amendă de la
1000 la 2500 lei;
- Alocațiile pentru cheltuieli de personal nu pot fi virate și utilizate la alte articole de
cheltuieli - amendă de la 1000 la 2000 lei;
c. Condiții pentru angajarea cheltuielilor bugetare:
- Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în sistemul bugetar și nici angajată și efectuată dacă
nu există bază legală pentru ea - amendă de la 500 la 1000 lei;
- Nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonată sau plătită dacă u
este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare -amendă de la 500 la 1000 lei;
- Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se face numai cu existența vizei de control
preventiv - amendă de la 1000 la 2000 lei;

2. Contravenții în legătură cu realizarea sau administrarea veniturilor publice și patrimoniului

statului
- În cazul bugetelor echilibrate prin subvenții, excedentele rezultate se regularizează la
sfârșitul exercițiului bugetar în limita subvențiilor primite - - amendă de 2000 la 3000 lei;
- Instituțiile publice finanțate integral de la BS, BASS sau bugetele fondurilor speciale,
după caz, varsă integral veniturile realizate la bugetul din care sunt finanțate - amendă
de 2000 la 3000 lei;
- În situația nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele instituțiilor publice finanțate
integral din venituri proprii cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate -
amendă de 2000 la 3000 lei;
3. Contravenții în materia raporturilor juridice de trezorerie
- Preluarea de sume din contul curent general al trezoreriei statului și din conturile în
valută ale MFP fără acordul persoanelor autorizate sa efectueze operațiuni - amendă de
2000 la 5000 lei;
- Efectuarea de către instituțiile publice de încasări și plăți în alte conturi decât cele
stabilite prin lege - amendă de 2000 la 5000 lei;
 Contravenții în materia asigurărilor sociale
- Contravenții prevăzute de legea 263/2010 – amenzi de la 500 la 10000 lei:
* Nedepunerea la termen a declarației e asigurare;
* Nedepunerea sau/și nerespectarea cotelor de contribuție;
* Nerespectarea metodologiei și a criteriilor de încadrare în condiții deosebite de
muncă;
- Contravenții prevăzute de legea 95/2006 – amenzi de la 50 la 50000 lei;
* Refuzul de a pune la dispoziție organelor de control ale caselor de asigurări
documentele justificative și actele de evidență financiar-contabilă;
* Nedepunerea la termen a declarației privind obligațiile față de Fondul național
unic de asigurări sociale d e sănătate;
- Contravenții prevăzute de legea 76/2002 – amenzi de la 3000 la 10000 lei:
* Necomunicarea lunară a locurilor de muncă vacante;
* Neutilizarea clasificării ocupațiilor din România la completarea documentelor
oficiale;

* CONTRAVENȚIILE din domeniul financiar se constată de organele abilitate:

* MFP;
* Ministerul muncii etc;
* Sunt supuse regimului general al contravențiilor reglementat de OG 2/2001

ACTE :
I.
- ACTE JURIDICE
- ACTE EXCLUSIV POLITICE

II.
FORME DE ACTIVITATE A ADMINSTRAȚIEI PUBLICE
- FAPTE MATERIALE JURIDICE
- OPERAȚIUNI TEHNICO-MATERIALE

Forme de activitate a administrației publice

În activitatea autorităților administrației publice intervin ca forme de activitate:
 Acte juridice – manifestări de voință făcute cu scopul de a produce efecte juridice (naște,
modifica ori stinge un raport juridic) a căror realizare este asigurată prin forța coercitivă a
statului;
 Acte exclusiv politice- declarații de voință prin care se afirmă principii directoare (declarații
ale autorităților la cele mai înalte niveluri – mesaje adresate de Guvern organelor de același
rang din stat, declarații ale Președintelui cu privire la anumite evenimente internaționale)
 Fapte materiale juridice - acțiuni sau inacțiuni care au loc independent de voință,
caracterizate ca transformări în lumea materială, ele dând naștere la efecte juridice datorită
legii, și nu datorită manifestării de voință a autorului –
 Ex. – acțiune: construirea unui spital de către CL conduce la dobândirea dreptului de
proprietate și la nașterea obligației de a plăti impozite;
 - inacțiune: neefectuarea le timp a unor lucrări de reparații la o clădire din
proprietatea UAT conduce la prejudicii asupra unor terțe persoane (despăgubiri),
adică, efecte juridice
 Operațiuni tehnico-materiale (operațiuni administrative cf. L.554/2004) - activități ale
autorităților administrației publice, desfășurate în vederea realizării atribuțiilor care îi revin,
dar care nu produc prin ele însele efecte juridice (nu creează prin ele însele situații juridice
noi) – avize, acorduri, propuneri, permise – reprezintă condiții de valabilitate pentru un act
juridic;
 Categorie foarte cuprinzătoare – activități variate;
 - operațiuni cu caracter preponderent intelectual – presupun un act de voință –
avize, acorduri;
 - alte operațiuni care produc transformări fără a fi necesară vreo manifestare de
voință, nu influențează valabilitatea actului administrativ – furnizarea energiei
electrice, îngrijirea bolnavilor
TEMĂ
1. Ce înseamnă responsabilitate socială? Ce forme poate îmbrăca?
2. Identificați formele de răspundere care pot interveni în dreptul financiar;
3. Analizați prin comparație termenii: RĂSPUNDERE și RESPONSABILITATE
4. Construiți situații ipotetice, din sfera activității de execuție bugetară în care să intervină
diverse tipuri de răspundere;