Tao ro stit

Porteo o potro din serio de discursuri Too:

Comentarii asupra unor fragmente

din Tao Te Ching, de Lao Tzu

oSHO

Tladucere
Carmen, Nehcgu

EDI-TURA,MIX
CRISTIA}},2018
't;
Culegere: Carmen Neacpu
Tehnoredactare: Dorel Bralrr
Corecturi text: Tudor Chirili
Concept grafic/ Design: Ciprian Burcovschi
Consilier editorial: Florin Zamfir

Autorul gi editorul nu dau niciun fel de garanlii exprese sau implicite CupRrNs
referitoare la conlinutul acestei ce4i. Prin urmare, cititorul ipi asumA intreaga
responsabilitate pentru utilizarea informafiilor cuprinse in aceaste carte.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei

OSHO CRprolur- I Nu ti niciodati primul in 1ume....................7
Tho rostit : comentarii asupra unor fragmente din Tao Te
Ching de Lao Tzu / Osho ; trad.: Carmen Neac;u. - Cristian : Mix, Cnptrolul 2 nAu-i ;i pe ceilalli doi buddha! .................39
201,8

rsBN 978-606-8460-59-8
CRprolut- 3 ri nu m; cunosc. .....................69

I. Neacsu, Carmen (trad.)

Caprolut- 4 ce fel de rai e acesta?.... ..........95

299.5t3 Cnprrolul 5 smintea1a.,............. .....,..."....123

Cnpnolut- 6 Aceasta este toati lumea

Copyright @ 1975, 2012 OSHO International Foundation, Switzerland.

avem
pe care o .... 147
Pentru mai multe informalii vizitali www.osho.com/copyrights. Ceptrolul 7 Tare si moale..... ...................173
'Iitlul original: TAO: The Three Treasures
Cnprolul 8 f doaroglumi ....195
Aceastd carte cuprinde transcrierea pirfii
a patra a seriei de discursuri cu-
noscute sub numele de Tao: cele trei comod, Iinute in public de Osho. CRprolut- 9 ttimic nu e mai moale dec6t apa.............223
Toate discursurile lui Osho au fost publicate integral sub formi de carte
tipiriti, dar sunt disponibile si sub formd inregistrati audio. inregistririle
audio ;i arhiva completd a textelor pot fi gisite in Biblioteca Osho la www. Despre autor......... .....253
osho.com/library. Centrul international de meditatie Osho..... ...255
OSHO este o marci inregistratd a Osho International Foundation. Pentru Alte cirti de Osho, apdrute la Editura Mix:......................259
mai multe informafii vizitali www.osho.com/trademark.
Romanian translation: Copyright @ 2018 Editura Mix.
Toate drepturile asupra prezentei edilii in limba romini aparlin in
exclusivitate Editurii Mix.

Pentru informalii actuale pi comenzi vizitali site-ul nostru:

www.edituramix.ro sau contactali-ne la:
teI.: O72O 499 494; fax: O268 257 811
e-mail: contact@edituramix.ro
 Nu fi niciodati primul
in lume

Cele trei comori ale lui LaoTzu

i

Toatd lumea spune cd tnud.ldtura nte*, Tao,

seamdnd foarte m.ult cu nebunia.
Pentru cd e mdreald, de aceea seamdnd cu
nebunia.
Dacd n-ar serndna cu nebunia,
ar fi d.euenit'de mub mdruntdi

Eu am trei comori;
Ie pdzesc Ai le ocrotesc.
, Prima e iubirea.
A doua este moderalia.
A treia este lipsa ambipiei de a fi primul in lume.
Iubirea te face netnfricat; i

mode.ra[ia tn acliune i\i arnplificd rezeruele de

eqergie. l

hpsa ambiyiei de a fi primul tn lume

,,
8 TAO ROSTIT
face aSa tncdt sd-pi popi dezuoha talentul Si sd-l
lasi sd se maturizeze.
Dacd te lipseSti de iubire Si de netnfricAre,
de cumpdtare gi de rezeruele de energie,
dacd alegi sd nu rdmhi la wrmd, ci dai nduald sd
fii tn frunte,
eSti sortit pieirii!
(-rl mai mare miracol din viagi este iubirea, 9i tot ea este ;i
\-rcel
.
mai mare mister; mai mare decit viaga insisi, fiindci
t.
luDlrea este lnsasl esenfa pentru care ex$ta uala.
Iubirea .rr. ,.rrr" vieiii ;i, totodati, scopul ei. Aga
care rateazl. iubirea, rateazi" totul.
Dar nu ingelege gresit iubirea ca fiind o emogie - nu este.
Iubirea nu este o emogie, nu este un sentiment. Iubirea este
cea mai subtili energie; mai subtili decAt electricitatea. insusi
substratul tuturor energiilor este iubire.
Ea se manifesti in multe moduri. Mai intAi incearci si
ingelegi iubirea, apoi celelalte comori vor fi ugor de ingeles.
Daci mi intrebi care sunt cele trei comori ale mele, igi voi
spune: mai intAi, iubirea; apoi, iubirea, iar a treia este tot iubi-
rea. $i, de fapt, asta spune gi Lao Tzu - dar vom ingelege asta.
Omul e o trinitate, asa cum cre;tinii au spus despre
Dumnezeu ci. este o trinitate. Dumnezeu poate si fie sau si
nu fie, dar omul este o trinitate: corp, minte, suflet. De fapt,
datoriti ingelegerii sale profunde privitoare la fiingele ome-
negti, Hristos a ajuns si spuni ci Dumnezeu este o trinitate.
Daci existi vreun Dumnezeu, el trebuie si fie o ffinitate,
fiindci tot ceea ce existi are trei straturi. Hindugii le numesc
cele trei guna, trei calitigi: satua, rtjas ;i tamas. Hristos le-a
numit trinitatea.
CAnd iubirea se exprimi prin tine, ea se exprimS. mai intAi
la nivelul corpului. Devine sex. Daci se exprimi prin minte,
Nu fi niciodatd primulin lume 9
care este mai inalti., mai profundi, mai subtili, atunci se
numegte iubire. Daci se exprimi, prin spirit, devine rugiciune.
Si existi in tine o dimensiune care este chiar si dincolo de
trinitate. Hindqii i-au zis ,,apatri', ,,tltriyA". Nu au numit-o,
fiindci nu poate fi numiti.
Cele trei pot fi numite; ele apargin lumii manifeste. Cea
de-a patra nu poate fi numiti.; ea fine de ceea ce e nemanifes-
tat. Dar e substratul a tot. Ei ii spun pur gi simplu ,,a patri',
turiya.
in cea de-a patra, iubirea devine samadhi, nirvana,
iluminare.
Mai intAi, cAnd iubirea - aceea;i energie - se exprimi prin
ci cel corp, ea devine sex. Daci totul merge bine gi sexul e natu-
ral ;i curgitor, el reprezinti o experiengi frumoasi, fiindci igi
poate oferi o strifulgerare a celei de-a doua etape. Daci sexul
pitrunde cu adevirat foarte profund, aga incAt si pogi uita
complet de tine in timpul lui, pogi avea chiar o strifulgerare
a celei de-a treia etape prin intermediul lui. Iar daci sexul
devine o experienti cu totul orgasmici, existi momente rare
in care poli avea o strifulgerare chiar gi a celei de-a patra stiri,
a turiyei, a ceea ce este dincolo, ffanscendent.
insi daci sexul egueazi, atunci multe perversiuni apar in
minte. Aceste perversiuni se exprimi prin uri. LJra este egecul
sexului, o eguare a energiei iubirii. Violenga, licomia fa;i de
bani, atitudinile continuu confictuale ale egourilor: rizboiul,
politica - toate acestea sunt perversiuni sexuale.
(Jn om al cirui sex nu e pervertit nu poate deveni poli-
tician. E imposibil. Togi politicienii au nevoie de o terapie
sexuali profundi, dtminteri toati energia lor se va duce iarigi
inspre dobAndirea de puteri politice si mai mari. CAnd sexul
e natural, simgi ci ai putere, nu te mai duci si o cauli. Sexul
inseamni potengi, putere. Simgi ci puterea se revarsi asupra
ta, nu te mai duci s-o caugi niciieri. Dar cAnd ratezi pute-
rea aceasta, se nagte o nevoie imperioasi de a ciuta Putere:
 IO TAO ROSTIT
ia nastere politica. $i atunci iau na;tere rizboaiele, violenta
continui; ura, furia gi o mie de alte tipuri de perversiuni.
Oamenii devin prea atagagi de lucruri atunci cAnd sexul
egueazi, fiindci atunci nu mai pot fi atagagi de persoane. Cici
pentru a fi in relagie cu o persoani trebuie si curgi, trebuie si
fii deschis.
Cu lucrurile nu e nevoie si curgi sau si fii deschis. Lucrurile
pot fi posedate, persoanele nu pot fi posedate. Lucrurile sunt
moarte, persoanele nu sunt moarte. Persoanele sunt in esenfi
libertate: pogi sI le iube;ti, poti si te bucuri de prezenga loq
dar nu pogi si le posezi.
Oamenii a ciror functionare fireasci a sexului a eguat
devin prea posesivi in privinta banilor, a lucrurilor lumegti.
$tiinga face gi ea parte din sexualitate, din fenomenul cor-
poral. De aceea stiinta insisti ci numai corpul existi: fiindci
sexul nu cunoagte altceva in afari de corp. $tiinga nu poate
crede nici micar ci mintea existi, ce si mai vorbim de spirit;
gi sigur ci dimensiunea de ,,dincolo" e mai presus de puterea
ei de intelegere. Stiinta insisti. ci omul e doar corp - asra arati
inclinatia ei.
$i toati investigatia ;tiingifici se bazeazd, pe curiozitate
sexuali. Iar asta e tot o perversiune.
Daci gtiinta ar fi creativi, atunci n-ar mai fi vorba despre o
perversiune. Atunci sexul ar funcgiona bine, energia ar curge,
n-ar fi stituti si putredi. Dar stiinta asa cum e ea asrizi - gi la
fel a fost si in trecut - e distructivi.
E pur 9i simplu de necrezut ca omul poate ajunge pe luni
- ;i in curAnd va ajunge pe alte planete, iar mai tirziu. va
ajunge la stele - gi in tot acest timp jumitate din umanitate
moare de foame. E de necrezut ci omul poate si dezvolte o
tehnologie atAt de complexi incAt si faci posibili bomba cu
hidrogen si bomba atomici, dar nu poate gisi nici mi"car un
remediu pentru riceala obignuiti - am suferit doui zile din
cauza ei!
Nu fi niciodatd primul in lume I I
Pur gi simplu totul arati stupid. itrtreaga gtiingi e orientati
spre rizboi, spre violengi, e distructivi. Daci totul ar merge
bine cu sexul - ceea ce e foarte dificil, fiindci toate religiile
sunt impotriva lui, ele iEi otrivesc mintea. E dificil, fiindci
toati civilizagia, toate culturile sunt lmpotriva lui - deoarece
au ajuns si cunoasci un tertip: daci vrei si exploatezi un om,
pervertegte-i sexul; atunci nu va mai putea niciodati sd fie
stipAn pe fiinEa sa. Pervertegte-i sexul gi va rimAne un auto-
mat. Atunci vei putea siJ trimigi in rizboaie, ;i vei putea siJ
sacrifici pentru scopuri prostetti.
Un om care a cunoscut iubirea nu poate fi forgat si urasci.
Un om care ajuns si aibi micar strifulgeriri ale iubirii va fi
^
atit de iubitor incAt ii va fi foarte dificil si fie distructiv. Dar
toate naliunile au nevoie de oameni distructivi, de oameni
care fierb pe diniuntru de distructivitate, care sunt intr-un
anume sens nebuni; altminteri ce s-ar intAmpla cu armatele
lumii? E nevoie de o anumiti nebunie pentru ca un om si
devini soldat.
Daci viaga ar fi frumoasi gi iubirea s-ar revirsa, cine s-ar
mai deranja si se duci la rizboi? $i cine ar vrea si se faci
soldat? Te afi aici nu ca si distrugr, ci ca si implinegti.,\a
ci fiecare culturi., fiecare religie, fiecare natiune, ftri excep-
9ie, incearci si iEi perverteasci sexualitatea, nu-gi permite si te
bucuri. Nu-gi permite si fii natural. in mome.ttul in care egti
natural, ai ie;it de sub controlul lor. Pogi fi controlat numai
atunci cAnd egti bolnav.
De aceea spun: daci totul merge bine;i daci sexul rimAne
natural, atunci - a doua etapi: prin sexul profund, risare
iubirea.
Iubirea nu e sexuali, dar risare din sexualitate, lucrul
acesta trebuie inEeles.
E la fel ca o foare de lotus care risare din mizerie ;i din
noroi. Dar ea nu e noroi 9i nu e mizerie. E o transformare
totali a acestora. i.rtte r.* si iubire este o distanti. la fel de
 I2 TAO ROSTIT
Nu {i niciodati primulin lume l3

mare ca intre apa noroioasi., noroiul, si floarea de lotus. Daci

acolo, si in locul ei iti zAmbeste Dumnezeu. Te uigi la o foare
n-ai fi $dut, n-ai fi putut si-gi imaginezi c5. acest lotus a apirut
din noroi. E imposibil de concepur aga ceva, de neingeles, ;i intregul a pitruns in rugiciunea.
ea. Aceasta este
Acestea sunt cele trei straturi aleunui om.
fiindci lotusul e un fenomen rransformat. E diferit. Apargine
Crqtinismul, iudaismul - ele au putut ajunge doar la al
unei alte lumi. Nu pare sa facd. parte din lumea asra. Dar el
treilea. Nu au idee despre cel de-al patrulea; dar in Orient,
provine din acest pimAnt.
Buddha, Krishna, Mahavira, Lao Tzu - ace$tia l-au vizut pe al
Iubirea risare ca un lotus.
patrulea, pe cel care e dincolo de toate. Acel al patrulea, turiya,
La fel cum stiinta - in special gtiinga distructivi - poli-
este extazul, samadhi, nirvana, Tho. in acel al patrulea chiar gi
tica, banii si goana dupi bani, posesivitatea, apargin corpului
celSlalt dispare.
gi sexului, la fel arta, poezia, muzica, pictura, sculptura apar-
Mai intii, in sex, dispare corpul 9i rimine mintea. in
tin celui de-al doilea srrar, al iubirii. CAnd iubirea ra curge,
iubire dispare mintea, dar rimAne spiritul. in rugiciune dis-
cind ai ajuns la un anumir tip de relagionare cu o persoani,
pare gi spiritul, dar celilalt, Tho, Dumnezeu, r5.mAne. in cel
la o anumiti unitate cu o persoani, chiar daci pentru numai
de-al patrulea dispare ;i Dumnezeu. Nu mai rimine nimic -
cAteva clipe, tot e suficient ca sI igi schimbe intreaga viagl.
sau ri.mine doar nimicul.
Daci micar pentru o singuri clipi ai ajuns si simEi ci doui
persoane s-au dizolvat gi au devenit una - in sex doui corpuri
in acel gol total in care toate dualititile se dizolvi, iubi-
rea este absolut impliniti. Iubirea este cheia tuturor comori-
se dizolvi 9i devin unul singur; in iubire doui mingi se dizolvi
lor. Iubirea nu e o emolie. Iubirea nu e un sentiment. Iubirea
9i devin una - daci chiar gi pentru o singuri clipi ai cunoscur
e energie, iar energia se poate exprima pe patru niveluri. $i
acea unitate, viaEa ta va deveni poezie, viaga ta va avea un dans,
intotdeauna si. gii minte ci energia trebuie transcensi, trans-
viaga ta va avea o mare armonie gi o muzici in ea.
formati, dusi la un nivel mai inalt. Dar nu e nimic riu; numai
A treia etapi e rugiciunea. CAnd ai privit in adAncul exis-
daci rimii impotmolit undeva, abia atunci e riu.
tengei prin intermediul unei persoane - a iubitului ti.u, a sogu-
Sexul e frumos, nu e nimic riu in el, dar daci rimii blocat
lui tiu, a sogiei, a prietenului, a copilului, a maestrului, daci ai
la nivelul lui, atunci e riu. E ca si cum ai rimAne blocat la ugi
privit in interiorul unei persoane gi ai vizut infinitul, daci, ai
gi n-ai putea intra in palat. Nu e nimic riu in legituri cu u$a
privit prin fereastra unei persoane si intregul cer al infinitului
in sine, e o usi si ar trebui si,-i fii recunoscd.tor; nu e un zid.
9i s-a deschis in fati, acum gtii ca iubirea re poare ini.lga - ea
Dar daci rimii blocat la us5., atunci u;a a devenit un zid.
poate deveni rugiciune.
Rugiciunea este intAlnirea spiritului cu spirit. Sexul este
Din cauzata a devenit u$a un zid. Acum nu mai pofi intra.
Sexul e frumos. Folosegte energia aceea pentru a curge
foarte limitat, e limitat la corpul material. Iubirea e mai vasti,
dar e lnci limitati la o singuri persoanS.. Rugiciunea e neli-
in plan liuntric. Mergi inainte, permite-i si se schimbe in
iubire. Dar nu rimAne blocat in iubire, permite-i si devini
mitati. Atunci gtii ci poti si treci de la o persoani la infinit.
rugiciune. Dar nu rimine blocat in rugiciune. PAni cind nu
Atunci fiecare persoanS. devine o trambulini. Te uigi in ochii
ajungi la vid, la starea de nimic, trebuie si mergi inainte, frri
unui copil - 9i acolo il vezi pe Dumnezeu. Te uigi in ochii per-
oprire. CAnd totul s-a dizolvat, ai ajuns la inflorirea supremi
soanei iubite - 9i deodati persoana iubiti a dispirut, nu mai e
rr lotusului.
I4 TAO ROSTIT
De aceea hindugii, care sunt cei mai profunzi ciutitori
ai lumii interioare, au spus ci atunci cind energia ajunge la
culmea ei cea mai inalti, e o inforire a lotusului, snltAsrAra,
lotusul cu o mie de petale. Aceasta este ultima chahra a corPu-
lui. Prima este sexul, ultima este lotusul, saltasrara.
Nu rimAne blocat niciieri! Ar trebui si pistrezi mereu in
minte lucrul acesta. Daci igi pofl aminti asta, atunci nimic nu
igi mai poate sta in cale.
Depinde de tine daci o folosegti ca pe o barierS. sau ca Pe o
scari. Acolo, in drumul tiu, e o piatri. Pogi si te gAndegti la ea
ca la un obstacol; dar pogi si p{egti peste ea, gi atunci devine
o treapti care te ajuti si urci mai sus. De aceea eu accept totul.
Nu condamn nimic.
Indiferent ce ai fi ;i indiferent ce ai face, nu rimine blocat
acolo. Mergi mai departe. Pini cind nu ai ajuns la ticerea
absoluti in care dispari, in care celilalt dispare gi numai iubi-
rea curge, ftri si mai existe iubigi - abia atunci a devenit ea
inforirea supremi a lotusului: iubirea care infloregte, ftri si
mai existe iubiEi; ambele maluri au dispirut, numai rAul a
rimas. Iar cAnd malurile au dispirut - rAul devine ocean.
Acum, incercagi si urmirigi aceasti sutra de mare forgi a
lui Lao Tzu.
Toatd.lumea spune cd tnudpdturA rnea, Tao,
seamdnd foarte mult cu nebunia.
Iubirea pare intotdeauna nebuneasci; celor care au rimas
ingepenigi undeva, celor care n-au cunoscut nimic superior
trupului, celor care n-au cunoscut nimic altceva de prq in
afard. de bani, celor care n-au cunoscut nimic paradoxal, celor
care, de fapt, n-au cunoscut nimic misterios, care au triit ghi-
dagi de logici, aristotelienilor - acestora le pare nebuneasci.
Se spune ci maestrul lui Aristotel, Platon, il botezase pe
Aristotel ,,Mintea". Acesta era numele pe care i-l diduse el
Nu fi niciodatd primul in lume l5
- Mintea. Ori de cAte ori voia si intrebe: ,,LJnde e Aristotel?",
el intreba: ,,LJnde e Mintea?"
Cei care sunt minti si nimic mai mult - aceia consideri
inima o nebunie, fiindci inima are n\te morive ale ei pe
care mintea nu le ingelege. Inima are propria ei dimensiune a
fiingei, care e complet intunecati pentru minte. Inima e mai
inalti gi mai profundi decAt mintea; mintea nu poare ajunge
la inimi. De aceea, mingii ii pare nebuneasci inima. Iubirea
a pirut mereu nebuneasci, fiindci iubirea nu e utilitaristi,.
Mintea e utilitaristS". Ea folosegte totul pentru un scop - asta
inseamni si fii utilitarist. Mintea e orientatS" spre scop, ea
transformi totul intr-un mijloc pentru atingerea scopurilor;
iar iubirea nu poate fi transformati intr-un mijloc - aici e
problema. Iubirea in sine este scopul.
Daci iubesti pe cineva, nu spui de ce iube;ti acea per-
soan5. Nu poli rispunde la intrebarea aceasta: de ce iubegti?
Pur si simplu ridici din umeri. Daci qri cu adevS"rat cinsrir,
vei spune ci nu 9tii. Daci nu egti cinstit, pogi gisi o mie de
motive. Dar nimeni dintre cei care au iubit cu adevirat n-a
putut vreodati si indice vreun motiv. Ei au spus pur 9i simplu:
,,,Asa s-a intAmplat. M-am indrigostit, habar n-am de ce!" De
aceea spune mintea ci iubirea e nebuneasci. Daci nu pogi ris-
punde la intrebarea ,,de ce", inseamni. cd faci ceva nebunesc:
Opregte-te! intoarce-te! Fii rezonabil!
Si trebuie si-ti spun un lucru: daci incerci mereu si fii
rezonabil, nu pofi fi niciodati fericit, fiindci fericirea are in
ea ceva iragional. insqi ingredientul fericirii este faptul de a fi
iraEional. Daci pogi fi fericit in mod irational, atunci si numai
atunci pogi fi fericit, altminteri nu. Daci incerci si gisegti
motivul, vei fi pur si simplu nefericit. Nefericirea are multe
motive, fericirea nu are niciunul. Pogi rispunde la intreba-
rea ,,De ce egti nefericit?", dar nu poti rispunde la intrebarea
,,De ce egti fericit?" intotdeauna esti nefericit din cauza ta. Si
intotdeauna egti fericit in ciuda ta. Nu existi niciun moriv.
I6 TAO ROSTIT
,,De ce"-ului nu i se poate rispunde. Iar inima nu e aritme-
tici., e poezie, e paradoxali! Ea trece de la o extremi la alta.
Cuprinde toate extremele. E atAt de vasti, contine in ea toate
contradic;iile.
Spune LaoTzu:
Toatd lumea spune cd tnudydturt rnea, Tao,
seamdnd foarte mult cu nebwnia.
Fiindci in tot ceea ce spune LaoTzu, el spune: triiegte aici gi
acum!lqa ceva e o nebunie! Pentru ci un om ragional sacrificl
mereu ziua de azi pentru cea de mAine. El spune: am si triiesc
mAine. Cind lucrurile se vor fi aranjat, cAnd va veni momentul
potrivit gi voi avea un rigaz, destui bani, un palat mare in care
si triiesc, atunci voi trii - deocamdati cum si pot trii?
Fiecare pirinte isi invagi copilul: sacrifici prezentul
pentru viitor. Sacrifici momentul acesta pentru urmitorul.
Sacrifici'te pentru ceva din afarata.
Acesta e un lucru rational: si amini viata. Inima spune:
triiegte acum. Asta spune LaoTzu - triiegte acum. De fapt,
nu existi alt mod de a trii. Fie triiesti acum, fie doar te prefaci
ci triiegti. Nu triiegti niciodati, doar amAni. Nu faci decAt
si mori, nu triiegti niciodati. Cici pentru a trii nu existi alt
timp decAt prezentul. Existenga e mereu in prezent. Dar ragiu-
nea se gindegte mereu la viitor gi-qi face planuri pentru viitor.
Sigur ci daci cineva igi spune: ,,Tiiiegte acum!", tu ii vei
rispunde: ,,Cum e posibil aga ceva? Tiebuie ca mai intii si
aranjez lucrurile. Tlebuie si planific. Cind vine momentul
potrivit, atunci am si triiesc."
Momentul potrivit nu vine niciodati. Milioane ;i mili-
oane de oameni au murit; pentru ei, momentul acela nu a
venit niciodati, ;i nu va veni nici pentru tine.
inud,td.tura mea seamdnd foarte rnuh cu nebunia, spun
oamenii.
Nu fi niciodata primul in lume lZ
Tlebuie si semene cu nebunia. Orice mare intelepciune
seami.ni. cu nebunia. Numai progtii par ragionali in lumea
asta. Numai progtii sunt rezonabili. Orice om intelept pare
pugin excentric. El nu apartine multimii. El nu apargine noti-
unilor mulgimii. El i;i triiqte fiinta lui proprie. Pare pugin
idiot * cuvintul acesta, idiot, e foarte frumos. Vine din cuvin-
tul grec idioti.Iar in greaci, idiotihi inseamni personal, intim.
E mare lucru! Un idiot e cineva care i;i triieste viaEa personali,
intimi. Nu o viagi a mulgimii. Nu face parte din masa colec-
tivi. Cel care isi triiegte propriaviagi., ln felul lui propriu, e
un idiot.
Dostoievski a scris un roman foarte frumos, Idiotul. Daci"
Lao Tzu l-ar fi citit, i-ar fi pllcut. Idiotul din romanul lui
Dostoievski este exact omul care va fi numit nebun, dar care
e intelept. Lumea a innebunit intr-atAt incit daci vrei si fii
intelept, trebuie si fii nebun, judecind dupi criteriile celor
din jur.
Toatd luntea spune cd tnudydtura rnea, Tao,
searndnd foarte mub cw nebunia. Pentru cd e
mdreald, de aceea seamdnd cu nebunia.
Orice mS.regie depige;te complet minrea mediocri! Iar
mintea este mediocri! Retine asra: mintea in sine este medio-
cri. Mintea nu poate fi niciodatl mS.reati; n-au existar nicio-
dati minti mirege. Daci ai auzit despre minti mirege, ai auzir
gresit. Daci intrebi roare mingile mdreEe, iti vor spune ci toarc
realizirile lor au venit de dincolo de minte, nu din minre; ccva
care trece prin minte, dar nu face parte din minte.
intreab-o pe Marie Curie cum a rezolvat problerna gi
:r devenit laureati. a Premiului Nobel. S-a striduit ani de
zile, aproape trei ani, si rezolve o problemi maremarici
de care depindea intreaga ei cercetare; nu reusea cu niciun
chip. intr-o noapre, frustrati, a abandonat intregul Proiect