Valoarea ca scop absolut

Conceptul de valoare este definit în accepţiunea lui Petru Iluţ1 ca un set de „ principii
generale abstracte despre ceea ce este de preţuit în viaţă, cum trebuie oamenii să se comporte şi
să aprecieze situaţiile, evenimentele, persoanle precum şi obiectele sociale”.
Pentru Rokeach2 o valoare se rezumă la o singură convingere de mare generalitate care
trece peste situaţii şi obiecte particulare, credinţe care ne orientează afectiv în privinţa obiectelor,
ideilor sau comportamentelor”.
Van Deth şi Scarbrough văd valoare ca” pe o modalitate de orientare selectiv legală de
preferinţe, motive, nevoi şi atitudini individuale”3.
Una din definiţiile larg acceptate ii aparţine lui Kluckhohn care considera că valoarea
reprezinţă, „o concepţie explicită sau implicită, distinctivă pentru individ sau caracteristică
pentru un grup la ceea ce este dezirabil, care influenţează selecţia modurilor, mijloacelor şi
scopurilor disponibile ale acţiunii”.
Tudor Vianu a definit valorile ca pe obiecte ale dorinţei, ceea ce înseamnă valoare în sine
nu există, ci doar dorinţa noastră pe ceva pe care il definim ca valoare 4. Esenţa valorii stă în
atitudinea polară a omului care poate reprezenta un simbol al binelui sau raului, al frumosului
sau urătului dreptăţii sau nedreptăţii, permisivităţii sau interdicţiei.
La baza oricărei societăţi create se află omul cu intelectul său format în timpul procesului
schimbărilor evolutive, acest proces producându-se prin intermediul schimbărilor evolutive ale
cunoaşterii şi comunicării, prin conexiunea interpretată de individ şi nivelul de evoluare.
Existenţa omului în societate este legată de iniţiative dar condiţionată de propriile puteri, astfel
identificându-se ca personalitate. Omul este elementul principal în existenţa unane şi socială, cel
care dă viaţă tuturor acţiunilor pozitive sau negative.
Care sunt valorile tale?
Ce te motivează in fiecare zi să te ridici din pat?
Credeti că scoala/profesorul/educatorul poate fi un real formator al unui sistem de valori?

1
Petru Iluţ, Psihologie socială şi sociopsihologie, Ed. Polirom, 2004, pag. 408
2
Milton Rokeach, Natura valorilor, Free Press, 1973, pag. 5
3
Jan W. Van Deth and Elinor Scarbrough, Impactul valorilor, European Science Foundation, 1995, p. 28
4
Tudor Vianu, Teoria culturii si problematica valorilor, Ed. Nemira, 1998, p. 20
 Filosofia umanistă este instituită şi se defineşte în mod sigur în jurul conceptului de fiinţă
umană, consacrată în două accepţiuni, pe de o parte eu, ca personalitate, individualitate,
caracterizat de unicitate, entitate de drepr existenţial, limitat temporal şi spaţial, cu dreptul
liberului arbitru,cu voinţă, libertate şi responsabilitate, pe de altă parte, de entitate cu atributul
spiritualităţii, ca existenţă superioară cu atributul raţionalităţii, inteligenţei, empatiei, iubirii.
Aferent conceptului de fiinţă umană sunt descrise în literatura de specialitate conceptele de
natură umană şi esenţă umană, categorii definitorii ale filosofiei umaniste. Asociate conceptelor
enumerate mai sus sunt valorile, idei cruciale care corespund fiinţei umane şi anume: libertatea,
autonoia, creativitatea, autodezvoltarea, toate acestea făcând parte din procesul de intregrare sau
reabilitate a unui individ. În ceea ce priveşte constituirea valorilor se remarcă faptul că omul şi- a
constituit un sistem de valori prin doua abordări: lucrurile materiale, descoperindu-le valoarea
utilitară creând o atitudine de o largă importanţă datorită raportării la fenomenle din jur. Astfel,
mai târziu, omul a creat activ valori având utilitate practică, estetică, morală sau juridică. În ere
diferite, oamenii au acordat prioritate valorilor în mod diferit, în contexul diverselor concepte in
societate.
Societatea antică şi medievală a constituit valorile fundamental eterne: Adevărul, Binele,
Frumosul şi Sacrul. Societatea modernă le- a considerat cele mai importante valori sociale, statul
subordonându-se societăţii care reprezinţă întreaga umanitate. Mai târyiu societate socialistă a
exagerat importanţa valorilor politice cărora li s-a subordonat aproape în totalitate, iar societatea
demmocratică contemporană este axată pe un ansamblu de valori interactive armonioase.
Valorile sunt structurate după un şir de criterii şi anume: autor, subiect creator,
apartenenţă naţională, importanţă, amploresau frecvenţă. Aşadar, „Adevărul, Binele, Frumosul,
Dreptatea, Libertatea şi Sacrul, după considerentele unor autori sunt proprii omenirii întregi 5. Pe
lângă acestea, revoluţşiile burgheze au avansat valori precum: Egalitate, Fraternitate şi Egalitate
derivate ale valorilor fundamentale. Ideile filosofice despre valorile fundamentale le întâlnim la
Socrate, cel care mută centru de gravitate ale cercetărilor filosofice cu lumea externă în cea
internă, de la Cosmos la om6.
Născut a Atena, Socrate a primit educaţia specifică tinerilor atenieni a acelor timpuri,
învăţănd muzică, gimnastică şi gramatică. A cochetat cu sculptura dra nu a ramas fidel acestei
arte ci s-a îndreptat căte filosofie unde a ajucat un rol considerabil. „Nu dădea importanţă
5
Cuzneţov Larisa, Educaţie prin optim axiologic, Teorie şi practică, Chişinău, 2010, p.13
6
Filimon Ilie, Socrate, www.academia.edu, accesat la data de 07.11.2019
aspectului său fizic şi nu era interesat de bunurile pământeşti, dar era loial, sincer, stapânit de
puternice sentimente morale şi religioase, plin de spirit şi umor, totdeauna cu răspunsurile gata,
atunci când era nevoie”7. Socrate a folosit în cunoaşterea lucrurilor procedeul inductiv 8 ca şi
Aristotel, susţinând că Adevărul se află în noi, iar pentru a ajunge la el trebuie să ne cunoaştem
pe noi înşine. Pentru Socrate există valori certe dar fără fundament raţional, susţinând că există o
voce interioară care îl impedică la acţiuni rele. Preocuparea de bază a lui Socrate a fost cea
morală, astfel Binele şi realizarea binelui, ca valoare universală eternă poate duce la fericirea
personală şi la progresul comunităţii. Deşi Socrate nu defineşte clar Binele, susţine că acesta
trebuie căutat continuu, aceeaşi teorie aplicându-se si Adevărului. Căutarea neîntreruptă a acestor
două valori dă naştere unor comportamente juste şi virtuoase. Concluzionăm astfel că Socrate
este atipc şi prin modul său de cercetare9.
În studiul efectuat am acordat o mai mare atenţie tinerilor aplicând un chestionar pe un
eşantion de 50 de persoane cu vârste cuprinse între 18-35 de ani vizând importanţa acordată
valorilor morale, sociale, religioase. Din întrebările adresate s-au evidenţiat răspunsuri în care
familia este primul grup de formare a valorilor morale şi de învăţare a comportamentelor, astfel
că tineri proveniţi din mai multe tipuri de familie ( familia nucleu, familia extinsă, falimia
monoparentală sau reîntregită) au concentrat esenţa valorilor orale şi sociale se află acasa,
reliefând funcţia educativă şi morală.
Ipotezele de la care s- a pornit acest studiu au fost următoarele:
1. Tinerii fac parte din grupuuri sociale diferite, cu situaţii familiale diferite cu un sistem de
valori format multidirecţional;
2. Valorile tinerilor sunt primite de la familie sau sunt formate în urma situaţiilor dificile
prin care trec;
3. Tinerii contemporani nu işi iau în mod obligatoriu ca modele persoane a căror imagine
oferă idei distorsionate asupra reusitei în viaţă.
4. Tinerii din ziua de azi se bazează pe valori etern fundamentale

7
Karl Vorländer, Gânditorii greci inaintea lui Socrate, https://philpapers.org/rec/VORDGD , accesat la data de
07.11.2019
8
raţionament care implică transferul de la un set de fapte specifice la o concluzie generală. Poate fi văzut şi ca o
formă de teoretizare, în care sunt utilizate fapte specifice pentru a crea o teorie care explică relaţiile dintre fapte şi
permite predicţii ale viitoarei cunoaşteri;
9
Nicolae Balca, Istoria filosofiei antice, Bucureşti, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, 1982, p. 101
Din analiza răspunsurilor date, s-a conturat un profil axilogic si comportamental al tinerilor din
prezent. Este important să înţelegem că deşi tinerii par să fie influenţati de societatea actuală, de
modele nepotrivite mediatizate, majoritatea sunt conduşi de valorile fundamentale implementate
incă de mici în familie. Procesul formării comportamentului moral civic al sistemului de valori
este simplu, uniliniar, neted determinat numai de explicarea, înţelegerea şi asimilarea noţiunilor
morale. Conţtiinţa morală se dezvoltă unitar dar inegal sub influenţa societăţii actuale.În acest
caz putem face referire la Mitul Peşterii, alegoria lui Platon , cel care a formulat la modul general
un tablou în care oamenii trăiesc, indiferent de timp, epocă, într-o iluzie conturată de imaginea
peşterii. Umbrele de pe pereţii acesteia reprezentând ideile, învăţăturile deformate, facându-i pe
oameni prizonieri ai judecăţilor sau prejudecăţilor , în credinţe, în reguli ale tradiţiilor şi
ignoranţă. Toate acestea contribuind la adâncirea în necunoaştere sau cunoaştere limitată,
impiedicându-i să vadă realitatea. Oamnii se află într-o stare de mediocritate explicată în trei
etape:
1. Etapa ignoranţei, ce în care omenii sunt captivi încă din copilărie, lipsiţi de experienţă şi
de cunoaştere.
2. Etapa a doua este etapa în care omul îl întâlneşte pe filosof, iar acesta le răstoarnă ideile
despre lumea lor si le arată noul, adevărul . Aici s-ar putea încadra grupul tinerilor, mânaţi de
curiozitate şi provocaţi de filosof, oamenii ies afară pentru a vedea si cealaltă parte a lumii, a
ideilor. Aceasta etapa este caraterizată de incertitudine şi curiozitate, dar o dată ieşiti din peşteră,
oamenii primesc cunoaşterea. A u tendinţa de a se întoarce la ceea ce le este familiar soar pentru
a-i convinge şi pe alţii să iasă din peştteră.
3. Etapa a treia este cea în care oameniivor fi orbiţi, imagine care simbolizează primul
contact cu adevărul .
Alegoria lui Platon subliniază două moduri posibile de cunoaştere: unul sensibil, bazat pe
simţuri şi altu intelectual, care vizează lumea ideilor. Pentru Platon educaţia, cunoiaşterea
adevărată a realităţii se referă la trecerea de la cunoaşterea sensibilă la cunoaşterea intelectuală.
Iaici se evidenţiază rolul profesorului/educatorului/a şcolii într+un cuvânt în formarea sistemului
de valori al tinerilor.
Este important să se adapteze un sistem de educare moral civică în funcţie de vârstă,
existenţa comunităţii în care se formează tânărul şi să se asigure o legătură întrte aspectul
informaţional şi cel acţional. În consecinţă putem afirma ca un al doilea motor în formarea tinerei
generaţii în ceea ce priveşte valorile poate fi considerat Educaţia.
Sfantul Ioan Gura de Aur spunea: „ Nu exsită artă mai frumoasă decât arta Educaţiei.
Pictorul şi sculptorul fac doar figuri fără viaţă, dar Educaţia creează un chip viu, uitându-se la el
se bucură şi oamenii, se bucură şi Dumnezeu şi oricine poate fi Dascăl dacă nu al acestora, cel
puţin al său”.
În concluzie valorile reprezinţă un fenomen complex şi amplu care are ca formă de
manifestare raportul funcţional dintre subiect-obiect, oferind un motor pentru actualizarea şi
adaptarea la noile societăţi. Natura acestui fenomen include şi un complex sufletesc în care intră
toate elementele psihice, de judecată şi personalitate care caută să se concretizeze obiectiv sub
forma unui scop. Valorile se află într-o conexiune permanentă şi poate ajuta lşa realizarea sau
crearea altora.
Valorile morale, estetice, teoretice, religioase sunt scopri absolute deoarece conştiinţa
umană nu le postulează ca mijloace în vederea atingerii unor scopuri mai inalte decât altele.

Bibliografie
1. Cuzneţov Larisa. Etica educaţiei familiale. Chişinău: CEP ASEM, 2000.
2. Nicolae Balca, Istoria filosofiei antice, Bucureşti, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, 1982
3. Cuzneţov Larisa, Educaţie prin optim axiologic, Teorie şi practică, Chişinău, 2010
4. Petru Iluţ, Psihologie socială şi sociopsihologie, Ed. Polirom, 2004
5. Milton Rokeach, Natura valorilor, Free Press, 1973
6. Jan W. Van Deth and Elinor Scarbrough, Impactul valorilor, European Science
Foundation
7. Tudor Vianu, Teoria culturii si problematica valorilor, Ed. Nemira, 1998
Site-uri accesate la a de 07.11.2019
Academia.edu
http://www.museum.com/ja/news_msg/id=1010
https://books.google.ro/
http://fto.ro/altarul-reintregirii/wp-content/uploads/2018/07/2016_3_15.-Ormenisan-263-280.pdf