NUVELA Alexandru Lăpuşneanul

I. Prezintă, rezumativ- într-o manieră PERSONALĂ-, subiectul nuvelei.

Completează tabelul următor:
Capitolul I Capitolul al II-lea Capitolul al III-lea Capitolul al IV-lea

„Dacă voi nu mă vreți „Ai să dai samă, „ Capul lui Moțoc „ De mă voi scula, pe
eu vă vreu” doamnă” vrem.” mulți am să popesc și
eu”

Expozițiunea: Desfâșurarea acțiunii: Punctul culminant: Deznodământul: Trec

Alexandru Ștefan Tomșa fuge în boierii primiră 4 ani și A.L se
Lăpușneanul, vândut Valahia, iar invitație la sărbătoare liniștește și deși nu
de boieri, fuge la A.L.ocupă tronul la mitropolie. A.L se mai tăiase niciun
Constantinopol, de Moldovei, fiind bine îmbracă în tot tacâmul boier, îi schingiuia,
unde ia oști turcești și primit de popor. domnesc și când lăsându-i fără mâini
pornește în Acesta dă foc tuturor slujba începe, ține un sau ochi. Pe cei doi
recuperarea tronului cetaților, în afară de discurs de iertare față boieri scăpați nu îi
Moldovei alături de Hotin, cu scopil de a de boieri. După, 47 de prinse, căci trecuseră
Vornicul Bogdan, cu opri comploturile boieri fără Spancioc și granița.
care poposește boierilor, Stroici, iau masa la
aproape de Tecuci. confiscându-le și curtea lui Vodă Lăpușneanul se mută
averile și omorându-i mâncând bucate alese in cetatea Hotinului,
Nodul declanșator: 4 sub orice pretext, cât și bând vin de Catan unde se îmbolnăvește
boieri, 2 mai bătrâni, de mic. și Odobești. Boierii se de lingoare. Le spune
2 mai juni( Spancioc, Doamna Ruxanda, amețiră de la vin, iar boierilor și episcopilor
Stroici, Moțoc și soția lui A.L, se duce când Veveriță vru să să aibă grijă de
Veveriță) îl la el, spunându-i că închine pentru, Bogdan, iar pe el să îl
atenționează că jupânesele văduve i se armașul îl omorî cu facă călugăr, căci de
poporul nu-l vrea, plâng ei. Acestea și-au cu buzduganul. Ostași va scăpa se va duce la
acesta fiind condus de pierdut frații, bărbații și lefeci intră apoi mănăstirea Slatina.
Ștefan Tomșa, care îl și părinții și îi dă peste ei, aprinzând o Leșinul îl făcu să cadă
înfrânsese pe Iacov exemplu pe jupâneasa luptă aprigă din care înghețat, iar episcopii
Eraclid, poreclit văduvă cu 5 copii, toți boierii ieșira îl tund, dându-i
Despotul. care i-a atras atenția, morți. Slujitorii numele Paisie. Îl
strigând „ ai să dai scapați dădură alarma proclamează pe
Intriga: Alexandru samă doamnă”. în popor și toată Bogdan domn, iar
Lăpușneanul este și Alexandru lumea era la curtea lui Stroici și Spancioc se
mai hotărât să ocupe Lapușneanul îi Vodă, cerând Moțoc, întorc.
tronul Moldovei, promite că de care rămăsese cu A.L. Când A.L. se trezește
spunându-le: „ Dacă poimâine nu va mai În ciuda tuturor și își aude numele, îi
voi nu mă vreți, eu vă vedea asemenea rugăminților dă afară pe toți,
vreu”. crime, acesta având boierului, acesta este insultându-i și o
un plan împreună cu târât de armaș și amenință pe Ruxanda
armașul. capitanul de lefeci și că o va tăia în bucăți
aruncat în mâna și pe ea și pe copilul
poporului, ce îl ei. Spancioc o
omoară. A.L făcu sfătuiește să îl
piramdă din capetele otrăvească și după ce
boierilor, trupul îi cere și sfatul
 aruncându-l pe preotului, Ruxanda îl
fereastră și o cheamă otrăvește pe Vodă,
pe soția lui, care punând-o in paharul
stătuse îngrijorată în lui. Cei 2 boieri intră
odaia sa. Când aceasta la bolnav, spunându-i
văzu capetele, leșină. că va muri și că soția
și copilul său l-au
Deși Vodă îi voia și lăsat și îi dau cu forța
pe Stroici și Spancioc, otrava rămasă pe
aceșstia fug aproape funful paharului. Într-
de Nistru, unde își o jumătate de oră,
pun în plan să îl ucidă Alexandru
pe Alexandu Lăpușneanul moare.
Lapușneanul. Acesta este îngropat la
mănăstirea Slatina,
unde se află și
portretul familiei sale.

!!! Menţionează, de asemenea, momentele subiectului!

II. Completează următorul tabel, având în vedere nuvela romantică, istorică Alexandru
Lăpuşneanul, de Costache Negruzzi.

ELEMENTE ELEMENTE ELEMENTE ELEMENTE

CLASICE ROMANTICE REALISTE NATURALISTE
Izvorul artei este Se contureaza directia Aspecte sumbre ale
istoria nationala. realista numita realitatii, grotesti ale
Conceptul creativ este balzacianism realitatii umane.
mimesisul ( imitatia
artistica a
elementelor lumii
obiective...in limitele
verosimilului si ale
necesarului.)
Izvorul artei este Modelul uman este Este identificata Degradarea psihica a
istoria Antichitatii. utopia unui om formula romanului personajului, ce
complet anormal, doric(realismulobiectiv actioneaza ca niste
dezechilibrat si , social concret) brute, instinctual.
bolnav.

Rationalismul actului Imbogatirea limbii Imitarea realitatii social

artistic literare, prin istorice
includerea limbii
populare, a
arhaismelor si
regionalismelor.
Spatiul configurat este
unul traditional, inchis,
in care oamenii sunt
Verosimilitatea, conudusi de legi
mentinerea nescrise
subievtului in
marginile ratiunii.

Personajele sunt
deosebite de cele
Stilul se romantice sau clasice,
caracterizeaza prin acestea fiind valabile
precizie, claritate, pentru un anumit
sobrietate, armonie, cronotop.
rigoare
comozitionala,
cultivarea expresiei
echilibrate simple,
elegante.

Actiunea este
prezentata liniar si
cronologic, pe
momentele subiectului

Cronotop real, ce
corespunde unei
realitati geografice.
Sunt valorificate teme
de facutra balzaciana,
tema confruntarii
exterioare si interioare
si tema razboiului