Ipoteze și întrebări de cercetare

I. sunt exprimari explicite cu privire la modul in care

cercetatorul crede ca fenomenele de interes sint legate intre ele;
- presupuneri despre modul in care variabilele independente le
influenteaza pe cele dependente.
Exprima modul in care variatia variabilei dependente poate fi
explicata prin cea a variabilei independente.
Forma generala este:

H: A il determina pe B (intr-un anumit fel)

Caracteristici ale ipotezelor bune
1. Au un caracter empiric si nu normativ: sint despre ce este si nu
despre ce ar trebui sa fie.

2. generalitate: afirmatii nu despre un senator, dar despre senatori

in general, nu despre o tara dar despre tari in general, nu despre un
razboi ....

3. plauzibilitate

4. consistente cu datele

5. sint testabile

6. este precizata relatia dintre variabile: sens, forma, intensitate.

VARIABILE: estimari (masuri) ale unor proprietati empirice .

Ex: sex, virsta, proprietatea de a raspunde intr-un anumit fel la o intrebare (da, foarte
mult...), numarul de cuvinte dintr-un articol, mortalitatea infantila a unei tari, numar de
conflicte armate intr-o regiune intr-o perioada, rata de participare la vot pe sectii de
votare.

variabila, cazuri, valori. Variabila se refera la o multime de obiecte (oameni, raspunsuri

ale unor oameni, tari, conflicte armate) - pe care le numim cazuri - si la un atribut
comun tuturor aceste obiecte. Pentru fiecare caz variabila ia o valoare.

Ex. 1000 de persoane sint intrebate:

in ce masura sinteti de acord cu afirmatia: Guvernul este eficient in reducerea coruptiei.
1. complet de acord 2. oarecum de acord 3.nu prea sint de acord 4. deloc de acord.

variabila independenta: masuri ale unor fenomene despre care se crede (se presupune)
ca influenteaza, afecteaza, cauzeaza alte fenomene.
variabila dependenta: var. despre care se incearca sa se arate ca este influentata de
var.ind.
Tipuri de variabile
1. Nominale: cazurile sunt impartite in categorii intre care nu
exista o relatie de ordine
ex. Etnie, Sex, Numele unui ziar
2. Ordinale: cazurile sunt impartite in categorii intre care exista o
relatie de ordine, insa numerele care desemneaza categoriile
nu pot fi incluse in operatii algebrice
ex. Tip de localitate (1 rural, 2 orase sub <10 mii, 3 orase
peste 10 mii), Nivel de educatie (1 fara liceu, 2 liceu, 3 studii
superioare), varsta in categorii de venit.
3. De interval/rapoarte: numerele care desemneaza categoriile
pot fi folosite pentru adunari, scaderi dar nu si pentru impartiri.
pot fi facute impartiri—”Variabila X are o valoare de doua ori
mai mare pt. cazul A1 decat pentru A2”.
ex. Venit, varsta in ani impliniti.
 Ce este
statistica?
 Ce este
statistica?

• Subdomeniu al matematicii dedicat culegerii, prelucrării

analizei și vizualizării datelor
Tipuri de „statistică”
1. Statistică descriptivă
Statisticile descriptive se mulțumesc să spună ceva despre
obiectele, indivizii sau fenomenele care au fost măsurate.
- S.D. face măsurători și ne spune ceva despre indivizii
(cazurile) analizați/e
- nu este generalizatoare (Ce înseamnă „generalizare”?)
- poate fi redusă la reprezentări grafice și tabelare, precum și la
valori agregate
- Nu prelucrează prea mult datele, dar oferă o imagine ușor de
înțeles, pentru diferite tipuri de publicuri
Tipuri de „statistică”
1. Statistică inferențială
- Statistici inferențiale sau inductive (complexe)
- Au la bază asumpții teoretice matematice și au ca principal scop
testarea ipotezelor
- Își propun să generalizeze rezultatele pentru grupuri de indivizi
sau obiecte

„Teorema fundamentală a statisticii”

- Rezultatele măsurătorii ce se fac pe un anumit eșantion se pot,
în anumite condiții, generaliza la nivelul întregii populații
Distributii de frecvente, distributii procentuale

Obiectivul principal al colectarii de observatii empirice este de a testa

ipoteze despre fenomene sociale. Realizarea sa necesita analiza
relatiilor dintre variabile si, deci, considerarea simultana a e doua sau
mai multe variabile. O etapa preliminara a acestui tip de analiza, aplicata
relatiilor, consta in studiul distributiilor variabilelor care intervin, luate
separat.
Acest tip de activitate, prin care este investigata distributia valorilor unei
variabile, prin reprezentari grafice sau cu ajutorul unor marimi numerice,
este numita analiza univariata.

1.Distributia de frecvente a unei variabile este o succesiune de numere

care exprima numarul de observatii pentru fiecare din valorile variabilei.
Distributia procentuala este o succesiune de procente care exprima
proportia observatiilor pentru fiecare din valorile variabilei.

distributie valida, distributie cumulativa

Erori de masurare, Validitate

Eroare de masurare – diferenta intre valoarea ‘reala’ si valoarea

observata.
Apar din mai multe motive:
1. este masurat si altceva decit se intentiona sa se masoare;
ex: dezirabilitate sociala,
2. conditii conjuncturale: dispozitia persoanei (respondentul tocmai a
vazut meciul Romania – Danemarca), intervievatori diferiti
3. generalizare (studii asupra unor parti ale populatiei, esantioane)

Notiunea de validitate se refera la intrebarea: "masor ceea ce vreau

sa masor?".
ex: este prezenta la vot o masura a dezvoltarii democratice a unei tari?
Este rata somajului un indicator bun pentru somaj in Romania?
In ce mod ar trebui evaluat nivelul de educatie (nr. de ani de scoala
sau ultima scoala absolvita)?