ŞCOALA NAŢIONALÃ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

INTEGRITATE PUBLICÃ ŞI POLITICI ANTICORUPŢIE

FUNCŢII SENSIBILE

LA NIVELUL PRIMÃRIEI

Profesor univ.dr Student

Adriana Grigorescu Cercel Carina-Ioana

Bucureşti, 2020

1
 I. INTRODUCERE

În contextual actual, fenomenul de corupţie este tot mai prezent şi răspândit în toate
sectoarele şi domeniile, fie că vorbim de economie, politică, educaţie, sănătate.
De aici a pornit şi necesitatea implementării unor măsuri şi activităţi menite să prevină,
monitorizeze şi să verifice corupţia.
Aşa cum am menţionat anterior, fenomenul se manifestă în toate aspectele vieţii, dar o arie
importantă este constituită de incidenţa sa în cadrul instituţiilor publice.
Pentru a tine sub control aspectele ce ţin de calitatea serviciilor întreprinse de autorităţile şi
instituţiile publice, s-a ajuns la implementarea unui control intern managerial.
Astfel, potrivit legislaţiei, controlul intern este definit ca reprezentând “ansamblul
formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de
conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea
asigurării fondurilor publice în mod economic, eficient şi eficace; acesta include de asemenea
structurile organizatorice, metodele şi procedurile.”1
“Controlul intern este un proces realizat de către personalul de la toate nivelele, fiind
efectuat atât de managementul de la vârf, dar și de managementul de linie, adică responsabilii
de compartimente, cât și de toți ceilalți angajați, fiecare fiind responsabil de controlul lui
intern.”2
Controlul managerial nu este doar o noţiune generală, o doctrină sau o multitudine de rapoarte
şi tabele de completat, ci un ansamblu de metode prin care poate fi condusă o entitate publică,
valorificând cele mai indicate posibilităţi de organizare a activităţilor desfăşurate.3
Sistemul de control intern managerial face referire la acea parte a sistemului de
management al unei instituţii/autorităţi publice care se orientează spre definirea sarcinilor
personalului, identificarea de metode de lucru caracterizate de eficienţă şi eficacitate,
implementarea de sisteme privind informarea şi supervizarea activităţilor desfăşurate de
personal, având ca obiectiv final satisfacerea nevoilor părţilor interesate.
O component importantă, unul din standardele SCIM este reprezentat de funcţiile
sensibile. Acest standard face referire la problemele cu care se confruntă instituţiile publice în
cauză, aspecte legate de organizare, managementul resurselor umane, etică şi integritatea,
precum şi deontologie.
Astfel, funcţia sensibilă defineşte acea funcţie care, prezintă un risc în raport cu
obiectivele entităţii, manifestă deficient de natură etică sau operaţională şi care poate aduce un
prejudiciu sau poate avea consecinţe negative de natură financiară, reputaţională sau
funcţională asupra instituţiei publice.

1
Conform ordinului Secretariatului General al Guvernului nr. 400 din 12 iunie 2015 pentru aprobarea Codului
controlului intern/managerial al entităţilor publice.
2
Emil Ghiță, „Audit Public Intern”,Editura Sitech, Craiova 2007, p.7.
3
Manual de implementare a sistemului de control intern managerial, p.11., https://sgg.gov.ro/new/wp-
content/uploads/2018/07/Manual-SCIM-site.pdf, accesat 30.01.2020.

2
II. IDENTIFICAREA FUNCŢIILOR SENSIBILE DIN CADRUL PRIMÃRIEI

La stabilirea şi identificarea oricărei funcţii sensibile se au în vederea anumiţi factori de risc,

precum:
1. accesul la informaţii confidenţiale;
2. accesul la resurse financiare, materiale;
3. implicarea în realizarea unor evaluări pentru angajarea de personal;
4. achiziţia publică de bunuri/servicii/lucrări, prin eludarea reglementărilor legale în materie;
5. lucrul în relaţie directă cu cetăţenii, politicienii sau terţe persoane juridice;
6. competenţa de a lua decizii importante privind entitatea sau de a le influenţa;
7. neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a sarcinilor de muncă atribuite, conform
fișei postului.

a. Funcţie sensibilă- Primarul

În îndelinirea funcţiei pe care o deţine, primarul întreprinde o serie de activităţi şi îi revin
sarcini care pot fi predispuse vulnerabilităţilor la corupţie.
Astfel, primarul poate face parte din categoria funcţiilor sensibile pentru că:
 poate contribui la efectuarea de operaţiuni financiare, acte de comerţ ce sunt incompatibile
funţiei, în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite;
 fals intelectual, declararea de documente sau informaţii false în scopul de a obţine ilegal
fonduri europene;
 se poate implica în procesul de achiziţii publice, influenţând procedurile de atribuire;
 stabilirea intenţionată a unei valori diminuate a unor bunuri publice în cadrul unor
activităţi de vânzare a acestora;
 spălare de bani;
 luare de mită în aprobarea de contracte cu firme locale, oameni de afaceri, eliberarea
certificatelor de urbanism;
 aprobarea unor proiecte de urbanism la costuri supra-apreciate;
 licitarea de lucrări de amenajare, infrastructură şi alte achiziţii către firme favorizate;
 abuz în serviciu, instigare de abuz în serviciu prin determinarea altor functionari publici
din primărie să îşi exercite defectuos atribuţiile de serviciu cu scopul de a incheia
contracte cu anumite firme;
 poate dispune aprobarea ilegală a unor autorizaţii de construcţii pe baza de documente
false, incomplete;
 se poate folosi de funcţia pe care o deţine pentru a utiliza credite garantate din fonduri
publice în scopuri proprii sau alte scopuri decât cele pentru care sunt contractete creditele.
Consider că această funcţie este expusă la numeroase vulnerabilităţi. Primarul constituie o
funcţie sensibilă din cauza gradului mare de sarcini şi atribuţii ce-i revin. a influenţei pe care o
exercită. Acesta are acces la informaţii clasificate, confidenţiale, dar şi de asemenea la resurse

3
financiare, materiale. Este o personaă privilegiată prin puterea politică pe care o deţine, îşi
poate exercita compeneţa şi influenţa în luarea de decizii.

b. Funcţie sensibilă- arhitect şef urbanism şi amenajarea teritoriului

Urbanismul reprezintă procesul tehnico-politic prin care se iau decizii cu privire la folosinţa
terenurilor şi spaţiilor publice. Procesul presupune, de asemenea, un grad ridicat de expertiză
tehnică, în privinţa utilizării terenului, legalitatea actului urbanistic.
Responsabilul cu elaborarea procesului şi modului în care un oraş sau altă suprafată pot fi
construite şi conservate este arhitectul urbanistic.
Îl consider făcând parte din funcţiile sensibile pentru că acesta se ocupă cu preluarea şi
înregistrarea de cereri, in conditiile legii, pentru emiterea certificatului de urbanism, a
autorizatiilor de constructie, a avizelor si a altor acte administrative, cu redactarea şi
înregistrarea certificatelor de urbanism, autorizaţii de construcţie, avize, activităţi ce pot fi
predispuse diverselor vulnerabilităţi.
Acţiuni care pot cataloga funcţia de arhitect urbanism drept o funcţie sensibilă:
 primire de mită de la dezvoltatori imobiliari pentru aprobarea de autorizaţii de construcţie,
emiterea certificatului de urbanism, a avizelor şi a altor acte administrative;
 îndeplinirea unor acte, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce îi revin, verificarea şi
aviarea de documentaţii de arhitectură, întocmite pentru dezvoltatori imobiliari pretinşi-
favorizarea altor persoane prin funcţia deţinută;
 autorizări de PUZ şi PUD ilegale;
 mită pentru autorizarea de construcţii a planurilor urbanistice derogatorii( modificările
regulilor stipulate în PUG).

c. Funcţie sensibilă- Consilier Resurse Umane

Aceasta urmăreşte latura de dezvoltare umană a instituţiei, asigurarea forţei de muncă,
satisfacerea nevoilor specifice angajaţilor, elaborează activităţile privind organizarea,
coordonarea, salarizarea.
Consilierul de Resurse Umane asigură întocmirea formalităţilor privind scoaterea la concurs a
posturilor şi a promovărilor din cadrul aparatului de specialitate şi răspunde de organizarea în
condiţii optime a procedurilor specifice concursurilor – recrutarea şi selecţia candidaţilor
pentru funcţii publice şi contractuale. În baza acestei sarcini ce-i revine, putem considera ca
fiind o funcţie sensibilă pentru că:
 poate favoriza anumiţi candidaţi la concurs, prin oferirea de informaţii cu privire la acesta,
în schimbul unor foloase;
 primirea de mită în procesul de recrutarea şi selecţie a candidaţilor pentru funcţiile
publice;
 atribuirea de cerinţe specifice în fişele posturilor “special destinate” competeţelor unor
persoane;

4
  promovarea personalului pe criterii subiective;
 conflict de interese, legături de rudenie sau amiciţie cu candidaţii la posturile scoase la
concurs;
 oferirea de informaţii cu privire la tematica şi subiectele de concurs.
Este considerată drept o funcţie sensibilă pentru că are acces la anumite informaţii
confidenţiale, este supusă unor relaţionări directe cu personalul din instituţie şi implică
evaluarea directă a angajărilor de personal. Activitatea desfășurată presupune stabilirea
performanțelor individului prin concursuri pentru ocuparea funcțiilor publice, evaluări
profesionale etc.

III. CONCLUZII

Indiferent că este un post care presupune o mai mare responsabilitate şi un ansamblu mai
mare de sarcini şi atribuţii sau că este vorba de un post cu un număr redus de sarcini, este
important ca acestea să se conformeze legislaţiei şi să fie efectuate în mod responsabil, şi de
asemenea, să se exercite un control asupra întregii instituţii.
Sistemul de control intern managerial este important pentru că datorită acestuia se pot
identifica riscurile specifice oricărui post precum şi mecanismele principale de control ale
acestora.
Prin elaborarea, dezvoltarea şi implementarea sistemului de control intern managerial se
doreşte ca entităţile, instituţiile publice să adopte un minimum de reguli de management. De
asemenea, SCIM umăreşte să asigure protejarea fondurilor publice împotriva unor pierderi
cauzate de abuzuri, fraudă, delapidări sau furturi. Totodată SCIM veghează la respectarea
legii, a dispoziţiilor şi reglementărilor legale.
Standardul “ funcţii sensibile” are rolul de a identifica funcţiile care prezintă un risc de
afectare a obiectivelor instituţiei prin utilizarea necorespunzătoare a resurselor umane,
materiale, financiare şi informaţionale sau de corupţie sau fraudă. 4
Odată identificate riscurile asociate funcţiei sensibile, se vor aprecia măsurile menite să
diminueze risurile fată de funcţia în cauză.
Cele trei funcţii sensibile identificate în cadrul oricărei primării reprezintă funcţii
determinante tocmai de aceea este important ca ele să fie realizate cu profesionalism,
seriozitate, respectând principiile de etică şi integritate, contribuind astfel la buna funcţionare
a întregii instituţii.

4
Ordonaţa Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern /managerial şi controlul financiar.

5
III. BIBLIOGRAFIE

1. E. Ghiţă, Aduit Public Intern, Editura Sitech, Craiova, 2007;

2. Manual de implementare a sistemului de control intern managerial;

3. Ordonanţa Guvernului nr.199/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul

financiar;

4. Ordonanţa Secretariatului General al Guvernului nr.400 din 12 iunie 2005 pentru

aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice.