ANALIZA COMPUTERIZATĂ A DATELOR

Unitatea de învăţare 1.
FAMILIARIZAREA CU PROGRAMUL SPSS 22.0

1. TIPURI DE VARIABILE. DIFERENŢA DINTRE VARIABILE, VALORI ŞI SCORURI

Variabile sunt definite ca proprietăţi ale fenomenelor, obiectelor sau proceselor, care pot lua
diferite valori. Există mai multe criterii în funcţie de care se pot clasifica variabilele:
1. după natura măsurii variabilele pot fi:
- cantitative (variază cantitativ, cum ar fi de exemplu greutatea sau vârsta subiecţilor)
- calitative (sunt cele care variază calitativ, cum ar fi genul sau etnia subiecţilor);
2. după felul variaţiei, variabilele pot fi:
- continui (teoretic pot lua orice valoarea, între două valori ale variabilei putând să apară o a treia
valoare; vârsta subiecţilor este un exemplu de variabilă continuă)
- discrete (pot avea numai anumite valori, între care nu mai apar altele; religia, tipurile
temperamentale sunt exemple de variabile discontinui);
3. după scopul folosirii lor în studii experimentale:
- independente (sunt variabilele manipulate de experimentator şi care se presupune că influenţează
variabila dependentă)
- dependente (reprezintă răspunsurile subiecţilor).
O variabilă poate lua diferite valori. Valoarea reprezintă o măsură calitativă sau cantitativă a
unui fenomen. În psihologie se face distincţia între valori şi scoruri. Scorul este valoarea obţinută de o
persoană, fenomen sau obiect atunci când ne referim la o anume variabilă.

EXEMPLU
Pentru variabila “nota şcolară” valorile acesteia sunt toate notele de la 1 la 10. Pentru variabila
“zilele săptămânii” valorile sunt toate cele şapte zile ale săptămânii. Nota pe care o obţine un elev la o
materie (să zicem 7) reprezintă scorul subiectului la variabila “nota şcolară”.

2. PREZENTAREA APLICAŢIEI SPSS

ACRONIM UTILIZAT ÎN TEXT

SPSS – Pachet statistic pentru ştiinţele sociale

SPSS este numele unui pachet de programe care ajută la analiza datelor obţinute în
cercetările din domeniul ştiinţelor sociale.
Deschiderea programului se poate face cu ajutorul mouse-ului, cu dublu-click asupra

pictogramei programului de pe desktop. Aplicaţia mai poate fi deschisă de la butonul START/ALL

PROGRAMS, opţiunea IBM SPSS STATISTICS 22, ca în imaginea de mai jos:

121
RUXANDRA-LOREDANA GHERASIM

Oricare ar fi metoda de deschidere a programului, pe ecran va apărea următoarea fereastră:

Prima bară din partea de sus a ferestrei oferă informaţii despre denumirea aplicaţiei şi numele
fişierului cu care se lucrează. Urmează bara de meniuri a programului şi cea cu butoane.
Foia cu date este organizată tabelar. Întotdeauna coloanele tabelului reprezintă variabilele
studiului, în timp ce liniile, rândurile numerotate ale tabelului reprezintă subiecţii cercetării. În partea de
jos a ferestrei sunt două opţiuni: DATA
VIEW şi VARIABLE VIEW. Putem
vizualiza datele brute ale subiecţilor,
dacă este activă opţiunea DATA VIEW
sau putem vizualiza descrierea
variabilelor introduse în baza de date,
dacă este activată opţiunea VARIABLE
VIEW. De obicei, atunci când deschidem
programul, este activă opţiunea DATA
VIEW, cum se poate observa şi în
imaginea de mai sus. Printr-un simplu click
stânga pe opţiunea VARIABLE VIEW, pe
ecran apare un alt tabel care permite
definirea variabilelor din baza de date:

122
 ANALIZA COMPUTERIZATĂ A DATELOR

Din meniul FILE putem alege comanda deschidere a unei noi baze de date (opţiunea NEW
DATA) sau a unei noi foi de rezultate (NEW OUTPUT):

Acest program prezintă rezultatele prelucrărilor statistice într-o pagină separată, numită
OUTPUT. Comenzile care sunt colorate în gri sunt comenzi inactive pentru că baza de date nu conţine,
deocamdată, nici o informaţie.
Din acest meniu putem deschide, folosind opţiunea
OPEN, o bază de date care a fost creată anterior (DATA) sau un
fişier cu rezultatele prelucrărilor statistice anteriore (OUTPUT).
Comanda SAVE permite salvarea obişnuită a fişierului cu
date sau cu rezultate, comanda SAVE AS permite salvarea unui
fişier modificându-i numele. Opţiunile RECENTLY USED DATA şi
RECENTLY USED FILES deschid bazele de date şi foile cu
rezultate recent create sau utilizate în programul SPSS.
Din meniul EDIT, comenzile COPY, CUT şi PASTE sunt
folosite pentru copierea sau mutarea datelor din celule, rânduri sau
coloane. Copierea sau mutarea datelor presupune selectarea
datelor, activarea comenzii COPY/CUT din meniul EDIT, plasarea
cursorului în noua locaţie şi apoi activarea comenzii PASTE.

3. DESCHIDEREA UNEI BAZE DE DATE

Pentru deschiderea unei baze de date create anterior se activează meniul FILE/OPEN opţiunea
DATA. După activarea comenzii
pe ecran apare o casetă de
dialog care permite selectarea
directorului şi respectiv fişierului
care conţine baza de date. Vom
deschide fişierul opinii.sav (în
aplicaţia SPSS, fişierele cu
baze de date au întotdeauna
extensia sav) care se găseşte la
adresa C:\MY DOCUMENTS\EXEMPLE
SPSS. În momentul încărcării
bazei de date pe ecran va
apărea următoarea imagine:

123
RUXANDRA-LOREDANA GHERASIM

Valorile din baza de date reprezintă răspunsurile brute ale subiecţilor. Pe coloane sunt definite
variabilele. În această bază de date
avem pe coloană variabile (ca de
exemplu, gr_mult, prezent, viitor,
directie, guv, parlam), valorile
numerice din fiecare coloană
reprezentând scorurile subiecţilor la
aceste variabile. Rândurile conţin
răspunsurile subiecţilor la diferiţi
itemi. De exemplu, subiectul de pe
rândul 9 are valoare 3 la variabila
gr_mult, valoarea 3 la variabila
prezent, 4 la variabila viitor etc.
Pentru a vedea ce înseamnă
fiecare dintre aceste variabile trebuie
activată opţiunea VARIABLE VIEW:
Variabilele sunt aşezate pe rânduri, coloanele reprezentând diferite caracteristici ale
variabilelor. De exemplu, variabila gr_mult este o variabilă de tip numeric, cu 20 de caractere la partea
întreaga şi 0 zecimale, reprezentând itemul „Cât de mulţumit sunteţi în general de felul în care trăiţi?”.

4. CREAREA UNEI NOI BAZE DE DATE

Pentru a crea o nouă bază de date trebuie activată opţiunea DATA VIEW.

APLICAŢIE
Creaţi o baza de date care să conţină rezultatele la
anxietate obţinute de un număr de subiecţi, înainte şi după
intervenţia terapeutică (anxietatea a fost măsurată cu ajutorul
unei scale de anxietate). La studiu au participat subiecţi de
gen feminin şi masculin. Baza de date va conţine patru
variabile: numărul subiecţilor (nrsub), nivelul anxietăţii
subiecţilor înaintea terapiei (ANX1) şi nivelul anxietăţii
subiecţilor după terapie (ANX2) şi genul subiecţilor (1-subiecţi
de gen masculin şi 2-subiecţi de gen feminin).

Pentru introducerea datelor se plasează cursorul în celulă şi

se introduce valoarea cu ajutorul tastelor. Spre exemplificare,
vom introduce prima valoare (1) a primei variabile. După
introducerea primei valori automat programul a denumit prima variabilă (var0001), iar indicativul primei
linii devine activ.

124
 ANALIZA COMPUTERIZATĂ A DATELOR

La fel se vor introduce şi celelalte valori ale primei variabile. Pentru a utiliza cu uşurinţă datele
este indicată definirea sau redenumirea variabilelor cu care lucrăm.
Definirea variabilelor presupune activarea câmpului VARIABLE VIEW, prin executarea unui
dublu click pe numele variabilei (în cazul nostru var0001) sau prin activarea butonului VARIABLE VIEW
din partea de jos a câmpului. Rezultatul va fi următorul:

Numele variabilei poate să cuprindă maxim opt caractere, fără spaţiu sau semne de
punctuaţie. Pentru a defini o variabilă, trebuie plasat cursorul în celula în care este trecut numele
(NAME) generic al variabilei (var0001), apoi se introduce numele variabilei NRSUB folosind tastatura.
Opţiunea TYPE permite specificarea tipului de date. Această opţiune poate fi activată cu
ajutorul mouse-ului cu un click stânga pe butonul gri din celula corespunzătoare variabilei.

Tipul NUMERIC permite introducerea valorilor cu sau fără zecimale. Tipurile COMMA şi DOT
permit introducerea valorilor cu orice număr de zecimale (mai mare de 16), reţinând întreaga valoare.
Tipul SCIENTIFIC NOTATION transformă logaritmic valorile introduse, DATE permite folosirea spaţiilor,
punctelor, virgulelor, a barelor de separarea pentru a delimita zilele, lunile şi anii, respectiv orele şi
minutele. Tipul DOLLAR inserează în faţa valorilor simbolul dolarului, iar CUSTOM CURRENCY permite
introducerea de valorilor pozitive dar şi a celor negative, cu sau fără separator pentru mii. Ultima opţiune
STRING permite introducerea variabilelor alfanumerice.
Este posibilă alegerea numărului de cifre pentru partea întreagă (WIDTH) şi a numărului de
zecimale (DECIMAL PLACES). Deşi sunt mai multe tipuri de variabile, în psihologie se utilizează două
tipuri de variabile, NUMERIC şi STRING (foarte rar). Automat la crearea unei noi baze de date, apare
selectat tipul NUMERIC, presupunându-se că noile variabile vor fi numerice. Opţiunea TYPE este de
obicei folosită pentru modifica acest tip de date.
Caracteristica LABELS permite definirea detaliată a variabilei (pot fi folosite până la maxim 256
caractere, inclusiv spaţiul). Definirea detaliată a variabilei apare în pagina de rezultate.
VALUE LABEL permite descrierea valorile pe care le poate lua o variabilă. Opţiunea este
folosită pentru variabile care folosesc coduri numerice pentru a reprezenta categorii (de exemplu, se pot
folosi valorile 1 şi 2 pentru a codifica genul feminin şi masculin).
MISSING VALUES permite stabilirea valorilor care nu vor fi luate în seamă la prelucrarea
datelor.
COLUMN permite specificarea numărului de caractere pentru o coloană, afectând vizualizarea
datelor.
ALIGNMENT permite modificarea modului în care sunt prezentate datele pe ecran, aliniate la
stânga, dreapta sau central.
În exemplu nostru, vom defini numele variabilei NRSUB şi vom detalia eticheta la opţiunea
LABEL ca în imaginea de mai jos:

125
RUXANDRA-LOREDANA GHERASIM

Vom introduce valorile şi vom defini şi următoarele variabile, ANX1, ANX2 şi Gen. Variabila Gen
este de tip categorial, în funcţie de această caracteristică subiecţii fiind împărţiţi în două categorii
distincte, femei şi bărbaţi. Din acest motiv trebuie precizată semnificaţia valorilor variabilei. Acest lucru
presupune atribuirea de valori şi etichete celor două grupuri de subiecţi. Astfel, subiecţii de sex masculin
îi vom codifica cu valoarea 1, iar pe cei de gen feminin cu valoarea 2. În acest scop vom activa opţiunea
VALUE:

Se trece valoarea în câmpul VALUE şi numele grupului sau categoriei în câmpul VALUE
LABEL, după care se apasă butonul ADD. Astfel, vom scrie „1” în câmpul VALUE şi „subiecţi de gen
masculin” în câmpul VALUE LABEL şi activăm butonul ADD, apoi vom scrie „2” în câmpul VALUE şi
„subiecţi de gen feminin” în câmpul VALUE LABEL şi activăm butonul ADD.

Se activează butonul OK pentru a salva modificările şi închide caseta de dialog.

Această opţiune se foloseşte numai pentru variabilele categoriale, care împart subiecţii în
grupuri distincte.

126
 ANALIZA COMPUTERIZATĂ A DATELOR

IMPORTANT
Salvarea fişierelor se face fie acţionând butonul SAVE care se găseşte în bara de instrumente,
fie din meniul FILE se alege opţiunea SAVE. Reamintim că trebuie ales mai întâi directorul în care
vream să salvăm fişierul si apoi scriem numele fişierului.

Pentru exemplu nostru, vom salva fişierul cu numele Baza1.sav în subdirectorul EXEMPLE
SPSS care se găseşte în directorul MY DOCUMENTS.

APLICAŢIE
Realizaţi, folosind aplicația SPSS, o baza de date pe care o salvaţi în My Documents cu numele
BD1 care va conţine următoarele variabile, NS (numele întreg al variabilei – nivel de sociabilitate), NO
(numele întreg al variabilei – nivel optimism) şi gen (cu valorile 1 – feminin şi 2 – masculin). Pentru toate
aceste variabile, stabiliţi 3 caractere la partea întreagă şi 2 la zecimale. Valorile variabilelor sunt
următoarele:
NS: 35, 12, 33, 11, 15, 13, 20, 17, 32, 11, 15, 21
NO: 17, 26, 17, 22, 31, 18, 24, 17, 9, 14, 6, 7
Gen: 1, 1, 2, 2, 2, 1, 2, 1, 1, 1, 2, 1

127