Hipertensiunea arteriala (HTA)

Despre hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea arteriala este cea mai frecventa boala cardiovasculara. Valorile normale ale
tensiunii arteriale nu trebuie sa depaseasca 140 mmHg pentru tensiunea arteriala sistolica si
85mm Hg pentru tensiunea arteriala diastolica. Aceste valori reprezinta limita superioara a
normalului, dar valorile optime sunt chiar mai joase ( sub 130/80 mmHg).

Clasificare
La peste 95% dintre pacienti HTA este esentiala. Cu alte cuvinte este determinata genetic si
nu se poate vindeca, fiind necesar tratamentul toata viata. Cand unul dintre parinti este
hipertensiv, riscul copilului de a deveni la randul lui hipertensiv este de 25%, iar cand ambii
parinti sunt hipertensivi, riscul este de 50%.

La doar circa 5% dintre pacienti HTA este secundara unei alte boli. In aceste situatii trebuie
diagnosticata si tratata boala de baza. HTA secundara apare in boli renale, endocrine, boli
cardiace congenitale, etc.

Simptome Hipertensiune
Cresterea tensiunii arteriale este periculoasa pentru ca afecteaza structura si proprietatile vaselor
de sange din intregul organism, cu importante consecinte negative. Cele mai importante organe
afectate sunt creierul, inima si rinichii.

N.B. Cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale poate ramane mult timp asimptomatica
si diagnosticul va fi pus tardiv, cand apar deja complicatiile. De aceea , tensiunea arteriala
trebuie controlata periodic si tratata corespunzator, chiar in absenta simptomelor. Controlul
trebuie sa fie riguros pentru intreaga populatie si mai ales la cei din familii de hipertensivi.

Cele mai frecvente simptome produse de cresterea tensiunii arteriale sunt:

 Durerea de cap (cefaleea)

 Tulburari de vedere (fosfene = stelute verzi)
 Tulburari de auz (acufene = tiuituri in urechi)
 Ameteli

HTA poate produce complicatii redutabile, invalidante pentru tot restul vietii sau mortale:

 Accident vascular cerebral soldat cu paralizie sau deces

 Infarct miocardic
 Insuficienta renala
Tratament
Scopul tratamentului este mentinerea valorilor TA sub 140/85 mmHg chiar in absenta
simptomelor, pentru a evita aparitia complicatiilor.

N.B. Atat TA sistolica, cat si cea diastolica trebuie mentinute la valori normale. De exemplu
daca TA este 130/90 mmHg, inseamna ca ea nu este corect tratata.

Regimul igieno-dietetic si corectia factorilor de risc sunt obligatorii in tratamentul HTA:

 Se reduce la minimum consumul de sare (regim hiposodat); sarea produce cresterea TA

atat prin retentia de apa, cat, mai ales, prin depunerea in peretii vaselor si alterarea
structurii lor.
 Se corecteaza obezitatea; simpla scadere in greutate poate duce la normalizarea valorilor
TA in formele usoare,fara niciun medicament.
 Se interzice fumatul; se corecteaza dislipidemia; se recomanda antrenament fizic regulat.

Tratamentul cu medicamente
Acesta este introdus cand masurile de mai sus nu sunt suficiente pentru normalizarea valorilor
TA. Exista foarte multe clase de medicamente, care reduc TA prin mecanisme diferite. Ele sunt
prescrise in functie de particularitatile fiecarui pacient : varsta, boli asociate, severitatea HTA,
toleranta, etc.

Principalele clase de medicamente folosite in tratamentul HTA sunt:

 Diureticele: nefrix, indapamid, etc. Acestea elimina excesul de sare si apa din organism.
 Blocante de calciu: nifedipin, amlodipina, etc. Acestea au actiune vasodilatatoare.
 Beta blocantele: metoprolol, bisoprolol,etc. Acestea au actiune complexa, atat de
protectie a inimii, cat si de blocare a actiunii si secretiei unor substante care determina
cresterea TA.
 Inhibitorii enzimei de conversie: captopril, enalapril, perindopril. Au de asemenea
actiune complexa, vasodilatatorie si de protectie cardiaca si renala.
 Sartanii: valsartan, telmisartan, candesartan, etc. Au aceleasi efecte ca si inhibitorii
enzimei de conversie, dar actioneaza printr-un alt mecanism, fiind in general mai bine
tolerati decat inhibitorii enzimei de conversie.
 Medicamente cu actiune centrala: clonidina, rilmenidina. Sunt in general medicamente
de rezerva, folosite in asociere cu celelalte in formele rezistente la tratament de HTA.
Consumul excesiv de sare si alcool si stresul se numara
printre cauzele foarte cunoscute ale instalarii hipertensiunii
arteriale.
Bisfenol A

Potrivit unui nou studiu publicat in revista Hypertension, bisfenolul A, prezent in compozitia
ambalajelor din plastic, poate contamina alimentele si bauturile din aceste recipiente,
determinand instalarea bolilor cardiace si a hipertensiunii. Specialistii recomanda folosirea
ambalajelor si recipientelor fara bisfenol A - sticla, portelan, otel etc.

Zahar

Excesul de zahar este daunator atat pentru talie, cat si pentru tensiunea arteriala. Specialistii spun
ca, de fapt, zaharul este mai daunator ca sarea in ceea ce priveste starea de sanatate a inimii. De
vina este mai ales fructoza, care se gaseste de obicei in alimente procesate si bauturi. The
American Heart Association (AHA) recomanda femeilor sa nu depaseasca un consum zilnic de
sase lingurite de zahar (100 de calorii), iar barbatilor - 9 lingurite de zahar (150 de calorii). De
exemplu, o cutie de bautura acidulata non-alcoolica poate contine peste 9 lingurite de zahar.

Apneea de somn

Apneea de somn - intreruperea respiratiei in timpul somnului - are drept caracteristica lipsa
miscarilor muschilor respiratorii. Este o boala grava, care pune in pericol viata, iar incidenta ei
este relativ mare. Printre efectele sale se numara si hipertensiunea, iar National Sleep Foundation
din SUA spune ca schimbarile in stilul de viata - precum mentinerea unei greutati normale,
operatii chirurgicale si dispozitive de asistenta respiratorie - pot fi de mare ajutor.

Singuratatea

Un studiu care s-a desfasurat pe o perioada de cinci ani, realizat de Universitatea din Chicago, a
aratat in premiera o relatie directa intre singuratate si hipertensiune arteriala in randul
persoanelor cu varsta peste 50 de ani.

Baile fierbinti si sauna

AHA recomanda evitarea acestora, mai ales in conditiile in care aceasta maladie a fost deja
diagnosticata. Baile fierbinti si sauna provoaca dilatarea vaselor sangvine, efect avut si de
plimbarile energice, de exemplu. AHA spune ca, daca medicul a recomandat evitarea activitatilor
fizice moderate, atunci trebuie sa se renunte si la baile fierbinti.

Medicamente

Anumite medicamente pot creste tensiunea arteriala, potrivit unui studiu al Archives of Internal
Medicine. Printre acestea se numara acetaminofenul (paracetamol) administrat zilnic,
ibuprofenul, naproxenul, anumite antidepresive, anumite suplimente alimentare, precum ginseng,
lemn dulce etc., decongestionante, medicamente care se inhaleaza etc. Medicii spun ca cel mai
bine este ca pacientii sa intrebe medicul inainte despre posibilele efecte adverse.

Probleme ale tiroidei

Mai precis hipotiroidia este cea care provoaca hipertensiune arteriala, potrivit unui studiu
publicat in 2007, in Journal Hypertension. Variatiile in secretia de hormoni ar contribui la
cresterea nivelului de calciu din organism, efect care este asociat cu hipertensiunea arteriala.

Hipertensiune arterială
Descriere
Hipertensiunea sau tensiunea arterială crescută este o afecţiune frecventă în care sângele
exercită o presiune exagerată asupra pereţilor arteriali, ceea ce poate duce la complicaţii
precum boli cardiace, accidente vasculare cerebrale şi insuficienţă renală.

Hipertensiunea poate fi consecinţa mai multor condiţii şi afecţiuni diverse sau poate reprezenta
ea însăşi o afecţiune.

Tensiunea sau presiunea arterială este forţa exercitată de sângele pompat de inimă asupra
pereţilor arteriali. Tensiunea arterială este exprimată sub forma a două numere urmate de unitatea
de măsură a presiunii– milimetri coloană de mercur (de exemplu, 120/80 mmHg). Prima valoare
reprezintă tensiunea sistolică care este cea mai mare presiune de la nivelul arterelor în sistolă
(când inima pompează sângele în corp). A doua valoare se numeşte tensiune diastolică şi reflectă
cea mai mică presiune de la nivelul arterelor atunci când inima este în diastolă (se relaxează între
două bătăi).

Valorile tensiunii arteriale variază şi înregistrează creşteri şi scăderi moderate ca răspuns

la diferite situaţii. De exemplu, tensiunea arterială va creşte în timpul unui efort fizic susţinut
pentru a asigura un flux adecvat de sânge arterial (oxigenat) către toate celule organismului. De
asemenea, tensiunea arterială poate creşte în situaţii stresante. Tensiunea arterială este de obicei
mai scăzută în timpul somnului şi în perioadele de relaxare.

Ca regulă, adulţii ar trebui să aibă tensiunea arterială mai mică de 140/90 mm Hg. În plus,
ultimele ghiduri medicale consideră că măsurători repetate mai mari de 120/80 mm Hg
reprezintă prehipertensiune, care ar trebui monitorizată regulat şi tratată la nevoie pentru a
preîntâmpina creşterea tensiunii arteriale.

Cea mai frecventă formă de hipertensiune arterială la adolescenţi şi adulţi, dar rară la copii este
cea primară, esenţială (de cauză necunoscută). Cea de-a doua formă de hipertensiune se numeşte
secundară şi apare ca urmare a unei alte afecţiuni. Această formă de hipertensiune apare brusc şi
determină valori ale tensiunii arteriale mai mari decât în hipertensiunea esenţială.
Valorile foarte mari ale tensiunii arteriale apărute brusc, precum şi efectele pe termen lung
ale hipertensiunii uşoare-moderate pot duce la complicaţii ce pot pune viaţa în pericol cum ar fi
accidentele vasculare cerebrale, insuficienţa renală şi atacul de cord (infarct miocardic).

Hipertensiunea arterială este adesea numită ucigaşul tăcut deoarece de obicei nu produce
niciun fel de simptome până când nu apar complicaţiile grave. În unele cazuri, persoanele
hipertensive pot prezenta epistaxis (sângerare nazală) sau cefalee.

În ciuda lipsei simptomelor, hipertensiunea arterială necontrolată solicită intens pereţii arterelor.
Această solicitare duce la deteriorarea vaselor de sânge din întreg organismul, inclusiv a celor
din organele vitale precum rinichi, inimă şi creier.

Hipertensiunea arterială este influenţată de anumiţi factori de risc. Nu toate persoanele care au
risc crescut de hipertensiune vor face boala şi nu toate persoanele care au hipertensiune au factori
de risc. Aceşti factori de risc includ:
• Strămoşii afro-americani;
• Vârsta – când numai prima valoare a tensiunii este crescută (adică cea sistolică) se numeşte
hipertensiune sistolică izolată care este frecventă la vârstnici;
• Anxietatea şi stresul;
• Diabetul;
• Alimentaţia bogată în sare;
• Consumul excesiv de alcool;
• Istoricul familial de hipertensiune arterială;
• Sexul masculin;
• Obezitatea;
• Prehipertensiunea;
• Stilul de viaţă sedentar;
• Fumatul sau mestecatul tutunului.

În unele cazuri hipertensiunea arterială poate fi atât de severă încât să pună imediat viaţa în
primejdie şi ar trebui evaluată rapid.

Aceste cazuri sunt hipertensiunea arterială malignă (accelerată) şi crizele hipertensive.

Complicaţiile hipertensiunii netratate includ:

• Anevrismul;
• Boala arterială coronariană;
• Insuficienţa cardiacă;
• Crizele hipertensive;
• Insuficienţa renală;
• Hipertensiunea arterială malignă;
• Deterioarea anumitor organe;
• Accidentele vasculare cerebrale;
• Modificări ale vederii sau orbire.

Cauze posibile
• Alcoolismul;
• Anxietatea şi stresul;
• Boala valvulară aortică;
• Ateroscleroza (rigidizarea arterelor);
• Coarctaţia de aortă (îngustarea aortei);
• Leziunile cerebrale care cresc presiunea intracraniană ceea ce poate afecta capacitatea de
reglare a tensiunii arteriale;
• Tulburări endocrine (hipertiroidism, sindrom Cushing, hiperparatiroidism);
• Febra;
• Afecţiuni renale (cancer renal, insuficienţa renală, hipertensiunea renovasculară,
glomerulonefrita);
• Dureri severe precum cele apărute în cancer sau arsuri;
• Hipercolesterolemia (nivele crescute ale colesterolului în sânge);
• Deficitul de potasiu;
• Sarcina (hipertensiunea de sarcină, preeclampsia).

Medicamente şi substanţe care produc hipertensiune arterială:

• Cocaina;
• Metamfetamina;
• Antiinflamatoarele nesteroidiene;
• Contraceptivele orale sau alte medicamente hormonale;
• Medicamentele pentru tratarea răcelii;
• Decongestionantele nazale;
• Steroizii.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

Hipertensiunea este însoţită de unul dintre următoarele simptome:
• Modificarea sau pierderea stării de conştienţă cum ar fi letargia;
• Modificări ale stării mentale sau schimbări bruşte de comportament cum ar fi confuzie, delir,
letargie, halucinaţii şi iluzii;
• Dureri în piept, senzaţie de constricţie sau presiune toracică, palpitaţii;
• Ameţeală;
• Vorbire neclară, deformată sau incapacitatea de a vorbi;
• Epistaxis (sângerare nazală) care nu se opreşte în 5 minute;
• Amorţeală;
• Paralizie sau incapacitatea de a mişca o parte a corpului;
• Tahicardie (accelerarea ritmului cardiac);
• Cefalee severă sau neobişnuită;
• Modificări ale vederii;
• Slăbiciune.