Sunteți pe pagina 1din 8

ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA

 Asepsia şi antisepsia sunt două metode cu ajutorul cărora se luptă împotriva germenilor
patogeni.
 ASEPSIA este o metodă profilactică ce cuprinde totalitatea mijloacelor prin care se
împiedică venirea în contact a microbilor cu plaga operatorie.
 gr.: a = fără, sepsis = putrefacţie

 STERILIZAREA = totalitatea măsurilor fizice şi/sau chimice care au drept obiectiv


distrugerea tuturor formelor de viaţă microbiană patogenă, nepatogenă (vegetativă sau
sporulată) şi virală
 DEZINFECŢIA = ansamblul măsurilor care permit scăderea numărului germenilor
obişnuiţi, dar nu şi a formelor sporulate sau virusurilor
 Este o punte de legătură dintre asepsie şi antisepsie
 Se realizează cu substanţe dezinfectante

CURĂŢAREA/DECONTAMINAREA

 SCOPURI:
o Diminuarea populaţiei de microorganisme
o Previne uscarea produselor biologice
o Protecţia personalului
o Protecţia medicului împotriva contaminării

 Imersia în detergent enzimatic/detergent-dezinfectant


 Curăţare mecanică
 Dezinfecţie – spectru larg – bactericid, fungicid, virulicid
 Clătire
 Uscare
 Împachetarea materialului
Sterilizarea prin căldură

 Flambarea
 Fierberea
 Fierul de călcat – temperaturi de 200-300°C
 Sterilizarea prin căldură uscată (aer cald) – pupinel / etuvă
 Sterilizarea prin căldură umedă (abur sub presiune) – autoclave

Sterilizarea cu aer cald

 Instrumente, porţelan
 Mai multe faze:

1. De încălzire
2. De latenţă (omogenizare)
3. De sterilizare 160°C – 40 min.
4. De răcire

Sterilizarea prin căldură umedă


AUTOCLAV

 Creştera temperaturii de fierbere a apei odată cu creşterea presiunii


 Cea mai utilizată metodă pentru materialul şi instrumentarul chirurgical
 1 atm. – 120°C – 30 min
 2 atm. – 136°C – 30 min
 3 atm. – 144°C – 30 min

Sterilizarea prin metode fizice


Raze ultraviolete

 Metodă de dezinfecţie
 Indicaţii: dezinfecţia suprafeţelor netede şi aerulului din sălile de operaţie, pansament,
laboratoare
 Completează măsurile de curăţenie şi dezinfecţie chimică
 Tuburi de UV cu putere 15-30 W
 Lămpi mobile sau fixe
 Timp de 5-6 ore

Sterilizarea prin metode fizice


Radiaţii ionizante

 Cea mai utilizată – radiaţia gamma


 Furnizate de elmentele radioactive Ce137, Co60
 Se folosesc pe scară industrială
 Materiale de unică folosinţă (seringi, mănuşi, tuburi, sonde, proteze, valve)
o Avantaje: - penetrare bună prin plastic şi hârtie
- durată mare de sterilizare 3-5 ani
Ultrasunete – acţionează prin distrugerea membranelor şi liza celulară – industria farmaceutică
Liofilizare – desicaţie în vid la temperatură de -194°C pentru sterilizarea antibioticelor,
substantelor medicamentoase, serurilor şi vaccinurilor

Sterilizarea prin metode chimice


Vapori de formaldehidă

 La temperaturi joase şi presiune subatmosferică


 Temperatura de 65°C – 30 min. (presiunea scade)
 Temperatura de 80°C – 10 min. (presiunea scade)
 Uz industrial sau staţie centrală de sterilizare

Vapori de oxid de etilen

 Gaz incolor, inflamabil şi explozibil – acţiune bactericidă puternică


 Obiecte sanitare din material plastic, termosensibile
 Temperatură de 55°C – presiune subatm. – 60 min. (durata procesului – 2-5 ore)
 Penetrare bună prin plastic, hârtie, cauciuc,
 Sterilizare: catetere, sonde, seringi, materiale de sutură, etc

Sterilizarea prin submersie în substanţe germicide

Pentru materiale ce nu rezistă la temperaturi crescute, uşor deteriorabile


Glutaraldehida (Cidex, Glutex, Korsolex)
 acţiune bactericidă, fungicidă, virulicidă, tuberculicidă
 Sterilizare instrumentar de laparoscopie şi endoscopie
 Valabilitate 28 de zile – timp 1 oră de submersie

Acid peracetic 2%
 Timp de 10 min.
 Valabilitate 2 zile (48 de ore)

Mijloace şi metode de control ale sterilizării

 Controlul sterilizării este obligatoriu şi se face în primul rând prin controlul parametrilor
de funcţionare a aparatelor de sterilizare
 Se bazează pe caracteristicile fizico-chimice ale unor substanţe
 Substanţe care îşi modifică culoarea sau starea de agregare (antipirină – 114°C, acid
benzoic – 120°C)
 Tuburile de control Brown îşi schimbă culoarea în funcţie de temperatură
 Tub Brown tip I – 126°C – autoclav
 Tub Brown tip III – 160°C – pupinel
 Controlul bacteriologic al sterilizării la autoclav cu indicator de tip “Stearotest 120” –
conţine tulpini de Bacillus stearothermophyllus – culoare limpede violet

Pregătire câmpului operator

Câmpul operator este zona tegumentară sau mucoasă unde se va practica intervenţia chirurgicală
Zona de securitate ≥ 20 cm în jurul viitoarei incizii
 I-a etapă:
 În preziua operaţiei – spălare apă + săpun
 În ziua operaţiei – raderea în zona de incizie
 A II-a etapă:
 Badijorea câmpului cu soluţie iodată, alcool iodat, soluţie de betadină
 Câmpuri sterile de unică folosinţă
 Aplicarea de folii adezive
Spălarea mâinilor şi dezinfecţia pielii

 Dezinfecţia igienică a mâinilor


1. Spălare + soluţii antiseptice (30 sec.-1 min.)
2. Manorapid, Sterilium

 Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor


1. Spălare repetată cu soluţii antiseptice
2. Săpun de betadină – 3-5 min.

 Protejare cu mănuşi chirurgicale sterile

ANTISEPSIA

 Gr. anti = împotriva, sepsis = putrefacţie


 Def. = metodă chirurgicală curativă prin care se urmăreşte distrugerea germenilor
prezenţi pe tegumente, mucoase, plăgi, prin intermediul antisepticelor şi dezinfectantelor.
 Antiseptice = substanţe care distrug microbii, dar nu sunt toxice pentru organism
 Dezinfectante = bactericide mai puternice, care pot fi iritante pentru organism, utilizate
mai ales pentru obiecte, suprafeţe, mediu extern.
 Acţiunea antisepticelor este condiţionată de o serie de factori: Concentraţie, durata de
acţiune, temperatură, pH, vâscozitatea mediului unde acţionează
 Din punct de vedere al acţiunii biologice pot fi:
 Citofilactice – respectă integritatea celulară
 Citotoxice/citocaustice – au acţiune celulară nocivă
 Joseph Lister – chirurg britanic, considerat parintele antisepsiei. A utilizat acidul
carbolic (1867)

 Un bun antiseptic trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

 Spectru larg (bacterii, fungi, viruşi, protozoare)


 Să aibă acţiune bactericidă
 Să acţioneze rapid
 Să nu fie iritant şi toxic pentru ţesuturi
 Să fie stabil în timp
 Să fie solubil în apă sau soluţii organice
 Să nu fie coroziv
 Să-şi conserve activitatea chiar în prezenţa lichidelor organismului (sânge,
plasmă)

Substanţe pe bază de alcool

 Alcoolul etilic, pentru dezinfecţia tegumentelor, cu concentraţie optimă de 70%


 Are acţiune bactericidă, datorită puterii osmotice de pătrundere în straturile profunde ale
epidermului
 Nu omoară sporii
 Este bine tolerat de tegumente
 Nu se introduce în plagă – precipită proteinele
 Alcoolul izopropilic – concentraţie de 50%
 Se pot folosi şi pentru dezinfecţia suprafeţelor

Substanţe pe bază de iod

 Spectru larg de acţiune bactericidă şi virulicidă şi fungicidă


 Iodul se utilizează sub formă de soluţii apoase, hidroalcoolice sau iodofori
 Folosite pentru dezinfecţia tegumentelor
 Dezavantaje: pot avea efect iritant pentru tegumente, efect alergic
 Soluţiile vechi pot genera eriteme prin formarea acidului iodhidric
 Nu se aplică pe plăgi – precipită albuminele
 Tinctura de iod
 Iodoforii – combinaţii cu detergenţii – soluţii de iod tensioactiv neionic, stabile în timp,
mai puţin iritante, cu putere mare de penetrare
 Reunesc activitatea detergentă (datorită substanţei tensioactive) şi puterea germicidă
(datorită iodului)
 BETADINA - Soluţie de povidone-iodine conc. 7,5 -10% - dezinfecţia chirurgicală a
mâinilor, dezinfecţia tegumentelor pentru diverse manevre chirurgicale, pregătirea
câmpului operator, etc.

Substanţe ce degajă oxygen

 Efect dezinfectant şi antiseptic


 apa oxigenată - soluţie apoasă ce conţine 3% peroxid de hidrogen, care prin
descompunere dă naştere la oxigen atomic.
 Are acţiune bactericidă prin oxigenul pe care îl degajă dar şi acţiune de curăţire
mecanică datorită efervescenţei, ce antrenează resturi de ţesuturi şi corpi străini;
are de asemenea şi acţiune uşor hemostatică. Se utilizează pentru dezinfecţia
plăgilor, în special a celor delabrante, cu potenţial gangrenos.
 Acţiune rapidă
 acidul boric - pulbere sau soluţie, pentru plăgi infectate cu piocianic; în plus, are acţiune
de “curatare” asupra plăgilor, prin macerarea sfacelurilor, ţesuturilor necrozate şi
crustelor, facilitând astfel eliminarea lor şi dezvoltarea ţesutului de granulaţie prin care se
realizează vindecarea.

Substanţe pe bază de clor


 clorul activ pus în libertate din aceste substanţe îşi exercită capacitatea bactericidă, dar nu
acţionează pe forme sporulate şi nici pe viruşi.
 Cloraminele sunt compuşi organici ai clorului, care în contact cu apa formează acidul
hipocloros.
 Cloramina B cea mai utilizată, solubilă în apă, degajă lent clorul, are acţiune bactericidă,
fiind activă pe bacilii gram negativi şi pe bacilul Koch.
 Se pot folosi în soluţii de diferite concentraţii:
 0,2-1% irigare continuă de plăgi,
 1-2% pentru dezinfecţia mucoaselor sau tegumentelor,
 5% pentru dezinfecţia veselei şi pardoselilor.
 Hipocloritul de sodiu – sol. Dakin – în plăgile anfranctuoase cu sfaceluri

Derivaţi ai metalelor grele (mercur, argint)

 fenosept (borat fenilmercuric în soluţie apoasă 2‰, rar folosit pentru dezinfecţia
mâinilor, a plăgilor şi a instrumentarului)
 nitrat de argint (cristale folosite la cauterizarea de ţesuturi, soluţie folosită pentru
instilaţii vezicale în urologie); în contact cu ţesuturile precipită albuminele formând o
crustă ce grăbeşte epitelizarea.

Coloranţii organici azoici

 Rivanolul efect antiseptic, se aplică sub formă de soluţie 1% pe tegumente sau plăgi
 Permanganatul de potasiu cristale de culoare violetă, se aplică sub formă de soluţie 2-
4% - culoare roz, utilizat mai ales la nivelul mucoaselor
 Metoseptul – culoare verde, antiseptic de suprafaţă
 Albastru de metilen
 Violet de genţiana sol. 1%
 Iodoform pulbere galbenă cu miros caracteristic

DETERGENŢII

 Substanţele detergente posedă înalte calităţi bactericide şi bacteriostatice.


 Deţin şi calităţi de spălare, curăţare mecanică, dând o spumă abundentă.
 Se dizolvă în apă, sunt inodori şi netoxici pentru om în concentraţii uzuale pentru practica
dezinfecţiei.
 Ca mecanism de acţiune detergenţii emulsionează grăsimile, dezorganizează membrana
celulară, denaturează proteinele esenţiale celulei bacteriene.
 Cei mai utilizaţi detergenţi sunt: Bromocetul, Tego, Deconex, Aniosym, Surfanios,
Steranios, Hexanios.