POPOARELE PRE-ISRAELITE DIN CANAAN

Conform Ex. 3 : 8, 17 : Canaaniţii, Hittiţii, Amoriţii, Periziţii, Hiviţii,şi Jebusiţii.

Conform Deut. 7 : 1 : Hittiţii, Girgashiţii, Amoriţii, Canaaniţii, Periziţii, Hiviţii, şi Jebusiţii.
Conform Josh. 3 : 10 : Canaaniţii, Hittiţii, Hiviţii, Perizziţii, Girgashiţii, Amoriţii şi Jebusiţii.

PERIZZIŢII :

- populaţie pre-israelită care se afla în apropierea Schechem-ului ( Gen. 13 :7; 34 :30; Josh. 17 : 15; Judg. 1 :
4, 5), în particular în Bezek ( Khirbat Ibziq, nord – est de Shechem).
- Faţă de celelalte populaţii preisraelite, ei nu apar incluşi printre descendenţii lui Canaan ( Gen. 10 : 15-17 ).
- Originea termenului PERIZZIT este necunoscută :
o 1) ar putea avea o legătură cuvântul PERAZOT= oraşe neîntărite sau suburbii.
o 2) pornind de la rădăcina brz din numele lor, s-a găsit în akkadiană şi în semita-vestică cuvântul
barzel, care înseamnă “ fier “. Această poate sugera că Perizziţii au fost prelucrători de metal
migratori.
o 3) pornind de la faptul că Pire/izzi este atestat ca numele unui mesager trimis de regele Tushratta
al Regatului Hurri-Mitani către Egipt, identifică pe Perizziţi ca un grup etnic anatolian care au
sosit în Canaan fie ca sclavi fie ca muncitori emigranţi, ca parte a unei înţelegeri politice între
Hittiţi şi Egipt în timpul dinastiei a XVIII-a. Sursele sunt din tăbliţele de la Tell Amarna, nr. 27,
28, 29. În tăbliţa cu nr. 27 există o notă în scrierea egipteană hieratică : Pirasi. Alte forme ale
aceluiaşi nume personal, în transliterare egipteană sunt : Pirisija, Pirisim, -ca nume de sclavi. Mai
există şi numele personal Hurrian : Pirzu. Aceste asemări pot duce la concluzia ca Perizziţii, care
în Tanah sunt întradevăr separaţi de Canaaneniţi, au o origine Anatolo- Hurriană.

AMORIŢII :

În textele sumero-akkadiene din perioada 3200-1600 î.e.n, termenul sumerian MAR. TU şi cel akkadian
Amurrŭ, desemnează amândouă un termen geografic, tradus literal “ vestic”. Zona în speţă, se întinde în vest de
la râul Eufrat până la marea Mediterană. În mod special cuprinde marele deşert sirian, valea râului Orontes şi
munţii Amanus. În textele asiriene târzii, Amurru este un nume consacrat pentru Siria- Palestina.
- Vorbind în mod strict, folosirea extra-biblică a numelui de Amoriţi a fost aplicată aproape în exclusivitate
populaţiei care a venit din sudul Mesopotamiei în jurul anului 2000 î.e.n.
- Purtătorii acestui nume, Amoriţii, apar la început ca nomazi călărind pe măgari, care au venit din deşertul
Sirian şi s-au aşezat peste o parte din Siria – Palestina, înlăturând regimurile politice existente. La Mari,
aproape de locul lor de baştină- deşertul, se pare că au avut o concentrare de populaţie mai mare.
- Referiri în Tanach despre amoriţi :
o 1) ca populaţie preisraelită ( Gen. 15 : 16; Josh.7 : 7)
o 2) locuitori ai regatelor transiordaniene al lui Og şi Shihom ( Num.21 : 3; Josh. 2 : 10; 9 : 10;
Judg. 10 : 8 )
o 3) locuitori ai regiunilor montane de la vest de Iordan – în contrast cu Canaaniţii de pe coastă sau
de la câmpie-, ( Deut. 1 : 19 ff, 27, 47; Josh. 10 : 5ff.).

HIVIŢII:

Sunt al Şaselea trib descendent din copii lui Canaan, ( Gen. 10: 17) şi unul dintre cele 7 naţiuni care locuiau
în Canaan în timpul Cuceriri Canaanului ( Ex. 3:8, 17; 13:5; 23:23,28 etc). În Perioada Patriarhilor, Hiviţii
locuiau la Shechem ( Gen. 34:2). În timpul şi după cucerirea Canaanului, ei au fost asociaţi celor patru
oraşe : Gibeon, Chephirah, Beeroth şi Kiriath-jearim ( Josh. 9:17), şi pământului Mizpah de la poalele
Muntelui Hermon ( Josh. 11:3). Hiviţii din cele 4 oraşe au fost exceptaţi de războiul dus de Israel împotriva
ce lor 7 naţiuni printr-un tratat solemn ( Josh. 9:19). Cei care locuiau în pământul Mizpah au fost şi ei
neafectaţi de război, atâta timp cât aria de lângă Muntele Hermon a fost limita cuceririi lui Joshua ( Josh.
11:17; Judg. 3:3).
Termenul Hiviţi nu apare în surse extra-biblice. S-a presupus că ei sunt Greci Acheeni, cunoscuţi din Iliada.
Aceştia din urmă apar în documentele egiptene ca : akioasha.
E.A. Speiser a enunţat ipoteza că hiviţii erau un termen biblic pentru Huriţi.

1
HITIŢII:

Sunt un popor antic din Anatolia. Sosiţi în Asia Mică la sfârşitul mileniului al III-lea, hitiţii, împărţiţi în
seminţii vorbind limbi indo-europene apropiate, înving pe vechii băştineşi protohitiţi sau hatti şi, pe
malurile râului Halys, întemeiază capitala lor Hatuşaş.
-numele derivă de la cuvântul ebraic biblic Hitti ( =arian, ne-evreu), la pural Hittim, a cărui rădăcină
provine de la forma Hatti, găsit ca un termen geografic în textele cuneiforme. ( Vocala este schimbată din
cauza vocalizării ebraice.).
-În Tanach : Acele cărţi din Tanach care îi menţionează pe hittiţi în legătură cu evenimentele din timpul
monarhiei, clar se referă la “ Hitiţi Târzii” a acestei perioade:
1) “ Uriah Hittitul” sub David ( II Sam. 11:3, 1; I Chron. 11: 41.
2) Soţiile hitite ale lui Solomon ( I Regi 11:1).
3) Caii trimişi de Solomon “ tuturor regilor Hittiţi şi regilor Aramei” ( I regi 10:29; II
chron. 1:17; cf. de asemenea II Regi 7:6.).
4) În timpul lui David un om cu numele Ahimelech ( semitic) este numit “ Hittitul” ( I Sam. 26:6),
aceasta arată că autorul acestui pasaj foloseşte termenul foarte larg ca şi Asirienii.
În contrast cu aceste pasaje sunt cele care îi menţionează pe Hittiţi printre populaţiile pre-israelite ale
Canaanului: Ge. 15:20; 23; 26:34 etc. Ex. 3:8; Deut. 71; Josh. 3:10; 9:1. Judg. 3:5. I regi 9:20= IIChron.
8:7. Ezra 9:1. Neh. 9:8.
De fapt Imperiul Hittit din mileniul II î.e.n. nu a inclus niciodată Palestina.

GIRGASHIŢI:

-una din populaţiile care locuia în Canaan ( Gen. 15:21; Deut. 7:1; Josh. 3:10; Neh. 9:8). Numele mai apare
şi ca al V-lea grup etnic descendent din Canaan ( Gen. 10: 16; I Cron. 1:14.). Deşi Girgashiţii nu apar în
naraţiunile despre războaiele de cucerire, nu li se cunoaşte locaţia, ei sunt numiţi de către Joshua printre
populaţiile pe care israeliţii I-au întâlnit. ( Josh. 24:11).
Ei au fost identificaţi ca posibilii Qaraqisha, aliaţii Hittiţilor în războaiele acestora cu Ramses II.
În Ugaritică apare un nume personal grgš, dar nu este cunoscută legătura cu acest popor. Terminaţia
numelui lor indică o origine Hurrită.

JEBUSIŢII:

sunt menţionaţi în Tanach în 4 ipostaze diferite :

1) În “ Tabla naţiunilor” ( Gen. 10: 15-19; cf. I Chron. 1 : 13-14), Jebusiţii apar după Sidon şi Heth, ca al
treilea fiu a lui Canaan.
2) Jebusiţii apar în listele de populaţii pe care israeliţii I-au înfrânt la cucerirea Canaanului. ( Gen. 15:21;
Ex. 3:8, 17). Invariabil, Jebusiţii apar la coada listei, şi în proximitatea Hiviţilor. Aceasta poate duce la
aserţiunea că ambele grupuri etnice erau de origine Hurrită. Faptul că Jebusiţii sunt plasaţi întodeauna
la coada listei indică că ei sunt ultimii care au venit în Canaan; iar plasarea lor numai în Ierusalim
poate fi faptul că erau cel mai mic grup dintre restul populaţiilor Canaanului.
3) Jebusiţii sunt în special menţionaţi ca locuitori ai Ierusalimului. Deşi numele Jebus era larg cunoscut în
perioada cuceririi, este posibil ca el să nu fi fost comun în perioada Tell-Amarna( prima jumătate a sec.
14 î.e.n.); de asemenea se poate ca Jebusiţii locuitori ai Ierusalimului în sec. 14 şi 13 î.e.n., să se fi
aşezat nu cu mult timp înainte de aşezarea triburilor israelite în Canaan.
4) Cucerirea israelită a Ierusalimului şi transformarea oraşului în capitala regatului davidic a pus sfârşit
autonomiei regatului Jebusit.
Originea Jebusiţilor este neclară şi sunt mai multe opinii în acest sens:
1) pornind de la numele regilor Jebusiţi li s-a găsit o origine Hurrită
2) O altă opinie este că ei sunt semiţi pentru că sunt amintiţi printre popoarele din Canaan, şi Adoni-Zedek,
rege al Ierusalimului, a condus o alianţă amorită împotriva lui Joshua ( Josh. 10).
3) O altă ipoteză este că Jebusiţii sunt Amoriţi deoarece numele lor este sinonim cu numele labu-sum,
menţionat în surse datând de la începutul mileniului II î.e.n. şi găsit la graniţa nord-vestică a Babiloniei.
O altă ipoteză este că la cucerirea Ierusalimului, oraşul era compus din elemente Jebusite şi Hittite.