1.3.

Domeniile cu influenţă asupra managementului resurselor umane

Societatea începutului de secol XXI este o societate profund influenţată de schimbare.
Infrastructura, produsele şi chiar concepţiile oamenilor se schimbă într-un ritm din ce în ce mai alert.
Organizaţiile şi managementul suferă o influenţă tot mai accentuată determinată atît de factori interni
cît şi de factori externi.
La rîndul lui, Managementul Resurselor Umane, se situează în sfera de interacţiune a diverşi factori
de influenţă (Fig. 1)

Structura motivaţională a
angajaţilor şi colaboratorilor

Dinamica pieţei
Valorile şi oscilaţia lor

Piaţa muncii

Internaţionalizare Organizarea

Nivelul informaţional
Evoluţia tehnologiei

Cadrul politico-social

Fig. 1. Factorii care influenţează Managementul resurselor umane

Sursa: M.Moldovan – Scholz “Managementul resurselor umane”, Ed. Economică, Bucureşti, 2000,
pag. 24

Din această prezentare rezultă că o influenţă sporită asupra Managementului Resurselor Umane
o are structura motivaţională a angajaţilor şi colaboratorilor. Motivarea angajaţilor devine foarte
importantă pentru organizaţie în condiţiile în care se cunoaşte că salariaţi diferiţi trebuie să fie motivaţi
diferit, dar şi acelaşi salariat poate fi diferit motivat în funcţie de etapa în care se află cariera lui.
Un alt factor important cu care interacţionează Managementul resurselor umane îl reprezintă
piaţa muncii. Aceasta influenţeză organizaţia atît prin structura ofertei cît şi prin modificările legate de
cererea de ofertă.
 În acest proces adaptarea organizaţiei la piaţa muncii are loc prin realizarea de prognoze şi
proiecte de dezvoltare pe termen mediu şi lung care ţin seama de tendinţele internaţionale şi locale1.
Dinamica pieţei, a organizării şi a tehnologiei care influenţează la rîndul ei într-o măsură din
ce în ce mai mare Managementul resurselor umane.
Modificările teritoriale şi temporale ale pieţelor determină o modificare atît cantitativă cît şi
calitativă a resurselor umane (conform unor studii efectuate la nivel mondial s-a constatat că în
următorii 15 ani, din 12 000 de slujbe diferite care există astăzi, 6000 vor dispărea, iar în locul lor vor
apărea alte 6000).
De asemenea, evoluţia tehnologiilor presupune apariţia unor cerinţe în plus faţă de activitatea de
conducere a resurselor umane, în sensul creşterii cererii de forţă de muncă cu o înaltă calificare,
creativă şi flexibilă şi al scăderii cererii de forţă de muncă necalificată.
În lucrarea sa “Puterea în mişcare” 2, Alvin Toffler consideră că epoca muncitorilor
“interşarjabili”, care puteau fi instruiţi în cinci minute a apus. Acum muncitorii sunt superior calificaţi,
organizaţiile plătesc mulţi bani pentru instruirea lor şi nu îşi mai pot permite să-i trateze ca pe nişte
unelte ale muncii.
Un alt factor de influenţă asupra Managementului Resurselor Umane îl reprezintă procesul de
internaţionalizare şi globalizare a pieţelor.
De asemenea, un element foarte important care determină cultura organizaţională şi care se
constituie într-un factor determinant al comportamentului uman îl reprezintă sistemul de valori pe care
oamenii îl acceptă şi îl urmează.
Ca orice componentă a vieţii social-economice şi sistemul de valori se schimbă permanent ca
urmare a evoluţiei societăţii în ansamblu. Asistăm astfel la schimbări ale atitudinii faţă de muncă, faţă
de timpul liber, faţă de sistemele de salarizare.
În concluzie, putem spune că viziunea asupra resurselor umane este total diferită de cea care se
manifestă cu cîteva decenii în urmă. Ca urmare, pentru ca o firmă să reziste pe o piaţă din ce în ce mai
competitivă, va trebui să-şi transforme proprii angajaţi într-o adevărată resursă strategică.

1
Un exemplu legat de acest aspect ar fi situaţia Spitalului Judeţean Sibiu care a început să fie confruntat cu lipsa de
personal cu pregătire medie, personal care a preferat să lucreze pentru un salariu mai mare în Germania sau SUA.
2
A. Toffler, „Puterea în mişcare”, Ed. Antet, Bucureşti, 1997, p. 62