Managementul Riscurilor C11

Riscuri şi ameninţări globale

Alexandru BUCOI, PhD, MBA

 Riscuri şi ameninţări globale

• Riscurile, ameninţările şi acţiunile agresive nonmilitare

• Riscurile atipice
• Riscurile şi ameninţările militare propriu-zise
• Riscurile accidentale, nucleare şi ecologice
 A. Riscurile, ameninţările şi acţiunile agresive nonmilitare

Din această categorie fac parte:

• presiunile politico-diplomatice
• ameninţările şi acţiunile agresive economico-financiare şi
tehnologice
• agresiunea informaţională
• acţiunile psihologice
• migraţia cu efecte destabilizatoare
Ele au ca specific interferenţa şi, eventual, disimularea lor, în
contextul unor comportamente şi activităţi normale sau care nu
afectează securitatea.
 A. Riscurile, ameninţările şi acţiunile agresive nonmilitare
• Presiunile şi acţiunile politico-diplomatice ostile pot pot fi exercitate direct de
statul (alianţa) beneficiar, prin intermediari, sau uzând de influenţa în
anumite structuri internaţionale.
• Amenințările și acţiunile agresive economico-financiare şi tehnologice au
fost şi vor fi prezente şi în viitor în relaţiile internaţionale, atât independent,
cât şi corelate cu alte manifestări agresive. Relaţiile comerciale şi financiar-
bancare, investiţiile străine, ajutorul economic, dependenţa tehnologică pot fi
utilizate pentru a forţa un stat mai slab din punct de vedere economic să
adopte o anumită atitudine în dauna securităţii sale, sau pentru a-i perturba
unele activităţi vitale.
• Presiunile exercitate prin mijloacele financiare sunt, de asemenea, foarte
eficiente pentru exercitarea de presiuni sau acţiuni agresive împotriva
statelor dependente. Excesul de credite creează, la rândul său, o
dependenţă la fel de periculoasă, iar plata dobânzilor va deveni extrem de
dificilă.
• Agresiunea informaţională ostilă cuprinde o mare diversitate de manifestări
ostile, al căror efect se realizează, în principal, prin intermediul informaţiilor
şi are ca obiect sistemele de referinţă ale personalităţilor civile, militarilor şi
populaţiei, precum şi sistemele informatice.
 B. Riscurile atipice

Manifestările agresive implicând utilizarea forţei armatei în

modalităţi atipice subsumează, în aceeaşi categorie:
• subversiunea internă
• confruntările interetnice
• terorismul
• traficul de droguri
Acestea au ca notă comună prezenţa violenţei armate în
modalităţi şi cu o amploare diferite de cele caracteristice
războaielor.
 B. Riscurile atipice
• Acţiunile subversive, formă a luptei politice duse cu mijloace ilegale, contrar
normelor democratice specifice oricărei ordini de drept, vizează destabilizarea
sistemului politic, dezorganizarea statului şi a societăţii, pentru a i se putea impune
mai uşor condiţiile care-i lezează securitatea.
• Confruntările interetnice fac obiectul unor preocupări cu larg răsunet în perioada
actuală. Acest gen de confruntări reprezintă una din consecinţele situaţiei
minorităţilor în lumea contemporană. Abordarea problemei minorităţilor etnice din
perspectiva securităţii naţionale a fost tratată, adesea, într-o modalitate
simplificatoare, generând confuzii sau sugerând publicului interpretări eronate.
• Acţiunile teroriste se află tot mai mult în atenţia celor ce încearcă să-şi realizeze
diverse obiective politice prin forţă, fie datorită restricţiilor tot mai greu de eludat
impuse de comunitatea internaţională pentru a împiedica folosirea ilicită a forţei
armate împotriva altor state, fie datorită insuficienţei mijloacelor de care dispun.
Datorită dimensiunilor şi implicaţiilor sale în societăţile democratice actuale, în multe
state terorismul este considerat printre ameninţările principale la adresa securităţii
naţionale.
• Traficul de droguri şi, în general, criminalitatea organizată pot genera, în cazuri
extreme, riscuri şi ameninţări pentru securitatea naţională. Organizaţiile clandestine
de tip mafiot exploatează şi amplifică corupţia, îşi extind sfera de penetraţie dincolo
de traficul de droguri şi celelalte activităţi ilegale „tradiţionale”, lansându-se în
afaceri cu arme, cu deşeuri toxice şi radioactive, speculaţii financiare.
 C. Riscurile şi ameninţările militare propriu-zise

Degenerarea unor acţiuni ostile nonmilitare sau înscenarea unor manifestări

agresive atipice cu scopul de a provoca, sub o acoperire acceptabilă în plan
politico-diplomatic, confruntări armate, încadrate în sintagma „războiului local".
Riscul războiului este distribuit inegal pe continentul European:
• în vestul Europei pericolul unei agresiuni armate este aproape exclus pe
termen mediu
• în zona centrală şi estică războiul a îmbrăcat forme deschise (fosta
Iugoslavie) şi mocneşte, în prezent, în unele republici ex-sovietice,
afectând potenţial şi alte state
Riscul de război în estul Europei este determinat sau favorizat de o serie de
cauze sau fenomene potenţatoare:
• dezmembrarea statelor multinaţionale
• disputele teritoriale
• manipularea minorităţilor
 D. Riscurile accidentale, nucleare şi ecologice

Această categorie de riscuri la adresa securităţii statelor

grupează fenomene cu caracter accidental, care scapă, deci,
controlului politic sau tehnic:
• accidente nucleare civile;
• accidente cu arme de nimicire în masă în timp de pace;
• accidente nucleare pe fondul unor războaie convenţionale;
• război nuclear accidental; catastrofe ecologice.
 D. Riscurile accidentale, nucleare şi ecologice
• Accidentele nucleare
• Cu toate că armele nucleare şi mijloacele de transport la ţintă dispun
de sisteme sofisticate de siguranţă, accidentele implicând această
categorie de mijloace de distrugere nu au lipsit în timp de pace.
Accidentele cu arme nucleare sunt posibile şi în contextul unor
conflicte convenţionale.
• Proliferarea tehnologiilor nucleare a cunoscut recent o nouă formă prin
emigrarea unor specialişti de mare valoare care lucrează în acest
domeniu şi care îşi pierd slujbele în ţara de origine. Numărul
specialiştilor care posedă cunoştinţele necesare producerii armelor
nucleare se ridică la aproximativ 5000, iar mulţi dintre aceştia au primit
oferte avantajoase din partea guvernelor ţărilor islamice. Proliferarea
armelor nucleare generează inclusiv riscul terorismului cu astfel de
arme.
• Catastrofele ecologice se produc atât în timp de pace, cât şi în situaţii de
război - consecinţe involuntare ale acţiunilor de luptă - sau acţiuni
criminale, premeditate. Catastrofele ecologice de proporţii pot constitui, în
acelaşi timp, situaţii favorizante pentru declanşarea unor agresiuni directe
împotriva statului afectat.
Managementul riscurilor globale …
 Managementul riscurilor globale

Procedurile de ultimă oră în domeniul gestionării riscurilor şi

ameninţărilor globale sunt:
 existenţa unui interes comun pentru limitarea (contracararea)
acţiunii factorilor de risc
 anticiparea conflictului (a situației de risc) şi alertarea rapidă a
structurilor de gestionare
 determinarea gradului de risc şi formularea reacţiilor de
răspuns
 aplicarea procedurilor diplomaţiei moderne
 realizarea unui consens puternic
 construcţia unui sistem eficient de decizie
 existenţa unei suprastructuri adecvate de intervenţie
Raportul Riscurile Globale
al Forumului Economic Mondial (WEF)
de la Davos, pe anul 2020