NuBună ziua, stimaţi studenţi!

Propun atenţiei dstră următorul set de variante la tema Infecţia. Rezistenţa

nespecifică. Sper, că răspunsul la întrebările propuse va înlesni însuşirea temei.

Varianta 1 Arnăut Anastasia

1. Formulaţi noţiunea de infecţie
a. INFECŢIE (lat. ,,Inficere” = a otrăvi, a deteriora)
- capacitatea agentului patogen de a se localiza şi multiplica în organismul-
gazdă prin colonizare tranzitorie sau pe termen lung şi de a se transmite cu
succes la o gazdă nouă sensibilă ;
- totalitatea proceselor biologice care se produc în ma/o în urma penetrării
mi/o patogene sau potenţial patogene.

2. Din ce categorie de factori fac parte toxinele microbiene? Numiţi proprietăţile

endotoxinelor
Toxinele microbiene fac parte din ,, factorii de patogenitate ai bacteriilor”.
**Microbul = bacterie patogenă.
Un rol deosebit în determinarea virulenței are capacitatea microorganismelor de a
sintetiza toxine (otrăvuri). Toxinele sintetizate de către microorganisme,se împart în
două grupe : exotoxine și endotoxine.
Endotoxinele – compuși lipopolizaharidoproteici,strâns legați de celula
microorganismului. Spre deosebire de exotoxine, ele nu sunt specifice.
Proprietățile endotoxinelor:
a. Complex lipopolizaharidoproteic.
b. Sunt legate de celula microbiană.
c. Puțin toxice.
d. Condiționează fenomenul general de intoxicare.
e. Termostabile.
f. La acțiunea formalinei se inactivează parțial.
g. Sunt produse în special de bacteriile gramnegative.
h. Sunt eliberate în urma lizei bacteriilor (sub influenţa sistemului imun al gazdei
sau a unor AB).
i.Ne-imunogene (slab imunogene).
j. Nu pot fi transformate în anatoxine.
k. DLM de ordinul μg/kg.
l. Efectul se manifestă imediat.
m. Determină efecte generale, indiferent de provenienţă.
n. Tabloul clinic,cauzat de acestea este uniform : de regulă, reacția organismului este
însoțită de fenomenul general de intoxicare : febră,dureri de cap ș.a.m.d.
3. Care obiecte pot servi drept cale de transmitere a infecţiei? Numiţi - le şi indicaţi
mecanismele de transmitere
Pătrunderea şi răspândirea mi/o în ma/o :

Mecanismele de transmitere a agenților patogeni ai bolilor sunt diferite,dar stabile

pentru fiecare specie de microorganisme și sunt determinate de localizarea în
organismul omului bolnav (vectorul) , precum și eliminarea lor.

Infecția poate fi transmisă prin oricare obiect , care a fost folosit de persoana
infectată, ca de exemplu : obiectele de uz personal,mânerul de la ușă,suprafața mesei,
cartea, vesela etc.
Mecanismul de transmitere este cel de contact :
= la contactul indirect, transmiterea agenților patogeni are loc prin intermediul
obiectelor din jur ( jucării ,pe care pot fi dispuși agenții bolilor, de exemplu,
dizenteria).
➔Agenții se localizează pe piele,membranele mucozitare,suprafețele rănilor.
Astfel,odată ce pielea,conjunctiva ochiului,mucoasa nazală/bucală a noastră
contactează cu vreun obiect pe care se află agenții patogeni, riscul de a ne infecta este
mare, și din păcate, inevitabil.
De aceea, ca profilaxie, ar fi bine să dezinfectăm obiectele înainte de a le folosi, în așa
mod, reducem riscul de a ne infecta.

Varianta 2-Caraman Daniela

1. Argumentaţi, dacă noţiunea „infecţie” este sinonimă noţiunii „proces infecţios”

Da,sunt sinonime
a.ambele reprezintă interacțiunea dintre mi/o și ma/o in diverse condiții ale mediului
ambiant
b.Ambele pot determina o colonizare tranzitorie a mi/o care nu manifesta simptome
c.Ambele pot determina procese patogene

2. Numiţi proprietăţile patogene ale bacteriilor, realizate de pilii bacterieni

a.Adezivitate,prin care se mediază interacțiunea celulei bacteriene cu o varietate de
celule ale gazdei
b.Agresivitate,deoarece pilii oferă un grad de protecție a celulei fata de factorii a
celulei fata de factorii de apărare a gazdei
c.Toxigenitate,indirect prin eliberarea toxinelor din interiorul celulei

3.Prin care obiecte se realizează transmiterea infecţiei prin mecanismul contact

indirect
a.manerele usilor
b.balustradele scarilor
c.obiecte de lemn(de ex.masa)
d.obiecte de igiena personala

Varianta 3
1. Enumeraţi deosebirile dintre o boală infecţioasă şi boala „mi-a căzut o piatră în
cap”
a.
b.
c.
d.

2. Numiţi proprietăţile patogene ale bacteriilor, realizate de capsula bacteriană

a.
b.
c.
d.

3. Care sunt căile de transmitere a mecanismului fecal - oral?

a.
b.
c.
d.

Varianta 4 - Chiulaflî Anna

1. Numiţi verigile indiscutabile a lanţului, necesare pentru apariţia unui proces

infecţios
a.Contaminarea - prezența germinilor pe tegumente și mucoase
b. Infecția - atașarea pe tegument și/sau mucoase a germenilor patogeni, multiplicarea
locală și pătrunderea în țesuturi
c.Boala - răspunsul organismului la infecție manifestat aperent sai inaparent

2. Numiţi proprietăţile patogene ale bacteriilor, realizate de enzima plasmocoagulaza

bacteriană
a.Formarea trombilor septici
b.Efect antifagocitar
c.Propagarea in organism
d.Producerea leziunilor

3. Care sunt căile de transmitere prin mecanismul aerogen?

a.Aer-praf
b.Aer-picături

Varianta 5 Colesnic Cristina

1. Cum numim un microorganism, capabil sa inducă o boală infecţioasă?

a. Agent patogen

2. Numiţi proprietăţile patogene ale bacteriilor, realizate de enzima hialuronidaza

bacteriană
a. Diseminare
b. Leziuni tisulare
c. Reducerea vâscozității acidului hialuronic din țesuturi
d. Capacitatea de a pătrunde şi a se localiza în organismul-gazdă
e. Multiplicarea în ţesuturile acestuia şi/sau invadarea lor
f. Capacitatea de a rezista mecanismelor de apărare ale gazdei sau de a împiedica
declanşarea lor (persistenţa)

3. Care sunt căile de transmitere prin mecanismul transmisiv?

a. Prin intermediul vectorilor
b. Prin insecte (ex: purice-ciumă)
c. Prin seringi nesterile

Varianta 6

1. Daţi exemple de câteva microorganisme oportuniste. Cum le mai putem numi, dacă
ei îşi realizează factorii de patogenitate în macroorganism?
a.
b.
c.

2. Numiţi proprietăţile patogene ale bacteriilor, realizate de enzima colagenaza

bacteriană
a.
b.
c.
d.
3. Prin care mecanism se realizează transmiterea infecţiei prin intermediul
instrumentelor medicale?
a.

Varianta 7 Trohin Iurie

1. Numiţi cauzele/circumstanţele, când microorganismele potenţial patogene nu pot

declanşa un proces infecţios
 Mediu nefavorabil (temperatura, pH etc.)
 Este supresat de sistemul imun al organizmului
 Nu poate trece prin barierele imune
 Inhibat de medicamente (inhibarea replicației, sintezei de protein,
inhibarea receptorilor etc.)

2. Numiţi proprietăţile patogene ale bacteriilor, realizate de enzima neuraminidaza

bacteriană
 Clivează particulele virale de pe celula host. Fără această enzimă virușii
noi vor rămîne legate de ea
 Previne agregarea virușurilor noi-formați, agregarea va preveni
disseminarea
 Permite virusului de a penetra mucina bogată în acid sialic care acoperă
epiteliul respirator, astfel favorizează răspâdindirea și diviziunea sa
 Crește clearance-ul hepatic al IgA, fiindcă regiunea hinge a IgA e sialilată,
cum NA clivează acidul sialic din această regiune, receptorul ASGPR
detectează IgA “gol” și îl metabolizează
 Scoate stratul de acid sialic de pe mucoasa de pe suprafața celulelor
gamma/delta T și celulelor B care produc IgA

3. Numiţi o boală infecţioasă, sau agentul patogen, care provoacă o boala, la care aveţi
rezistenţă constituţională
 Salmonella typhi
 Influenza

Varianta 8

1. Numiţi un microorganism patogen, pe care îl puteţi găzdui fără prejudicii

a.
2. Precizaţi, dacă dezaminaza şi decarboxilaza sunt enzime metabolice şi nu de
patogenitate. Care sunt produşii finali activităţii lor? Rolul acestor produşi în
manifestările bolii?
a.
b.
c.

3. Numiţi factorii de barieră a rezistenţă nespecifică, proprii macroorganismului

a.
b.
c.
d.

Varianta 9- Gonța Mihaela

1. Cum se numeşte persoana, care poartă fără prejudicii în organism un

microorganism patogen?
a. purtători sănătoşi de germeni

2. Daţi exemplu de o „ţintă de atac” a unei exotoxine

b. toxina difterică – inhibă sinteza proteinelor,
c. toxina botulinică şi tetanică sunt neurotoxine- inhibă eliberarea mediatorilor
sinaptici (neurotransmiţătorilor)
d. toxina holerică şi pertusică – activează adenilat-ciclaza membranară

3. Numiţi factorii celulari a rezistenţei nespecifice, proprii macroorganismului

a. Fagocitele (leucocite, macrofage)
b. Celulele dendritice
c. Celulele NK (killeri naturali)
d. Celulele NKT (killeri naturali tisulari)

Varianta 10 Lozovan Vlada

1. Formulaţi (scurt) noţiunea de patogenitate a microorganismelor

● Patogenitate – capacitatea potenţială a bacteriilor de a declanşa infecţia. Este

un caracter de specie determinat genetic (cromosom, plasmide, bacteriofagi).
În cadrul unei specii patogene pot exista tulpini cu manifestare variată a patogenităţii
– de la absenţa totală până la foarte înaltă.

2. Numiţi manifestările/semnele clinice specifice la om, realizate de o anumită

exotoxină (exemplu de extoxină)
a) Febră (eliberarea pirogenilor IL-1, TNF de către celulele care au captat
endotoxina)
b) Leucopenie, urmată de leucocitoză
c) Creşterea permeabilităţii vasculare
d) Tulburări de coagulare (activarea factorului XII – formarea fibrinei şi
obstrucţia capilarelor sanguine – coagulare intravenoasă diseminată)
e) Hemoragii (consumarea factorilor de coagulare) în diverse organe (rinichi,
suprarenale, plămâni, creier)
f) Vasodilatare, urmată de colaps vascular (sechestrarea periferică a sângelui,
hipovolemie, acidoză metabolică, scăderea bruscă a presiunii sanguine)

3. Numiţi factorii umorali a rezistenţei nespecifice, proprii macroorganismului

Proteine de fază acută

a) Complementul (C)
b) Properdina
c) β-lizinele
d) X – lizina
e) Lizozimul
f) Anticorpii normali
g) Interferonii

Varianta 11 Lupascu Dumitrita

1. Care este măsura cantitativă a patogenităţii?

a. Virulenţă – gradul de patogenitate al unei tulpini (măsură cantitativă a
patogenităţii). Se apreciază prin infectarea animalelor de laborator cu cantităţi diferite
de microorganisme.
Unităţile de virulenţă:
DLM – numărul de bacterii necesar pentru a ucide 80% din animalele infectate
DL50 – 50% letalitate
DCL – 100% letalitate
DI50/DI – provoacă boala la 50% / 80% animale
Modificarea virulenţei:
- Amplificarea prin transfer de gene şi recombinare genetică, condiţii optime
pentru creştere
- Reducerea (atenuarea) prin menţinerea bacteriilor în condiţii nefavorabile (t,
factori chimici, etc), mutaţii

2. Numiţi circumstanţele eliberării endotoxinelor în mediul extern/ macroorganism

a. Este eliberată în urma lizei bacteriilor (sub influenţa sistemului imun al gazdei
sau a unor AB).
b. Actiunea limfocitelor si macrofagelor asupra antigenului
c. Actiunea lizozomului asupra membrane celulare

3. Care sunt structurile fagocitelor, care realizează recunoaşterea agenţilor patogeni?

Numiţi - le
a. receptorii pentru glucide bacteriene- lectine
b. receptorul de manoză
c receptori pentru opsonine (C3b, fibronectină, Fc al IgG)
d. Toll-like receptori
e. Fc receptor
h. receptori pentru citokine

Varianta 12

1. Ce reprezintă DLM? În ce valori se măsoară?

a.

2. Bacteriile gram pozitive posedă endotoxină?

a.
b.

3. Care este organul – originea şi celula - originea fagocitelor?

a.
b.

Varianta 13-Rotari Violeta

1. Ce reprezintă DL50? În ce valori se măsoară?

a. Doza letală (DL) este cantitatea de substanță care are efect toxic letal asupra unui
unui organism adult. DL50 (doza letală 50%), utilizată în practică medicala pentru
caracterizarea toxicității unei substanțe, este doza care provoacă efectul letal la 50% .
Se masoara in mg/l, ppm sau % volume.

2. Numiţi semnele clinice/simptomele pacientului la eliberarea în organism a

endotoxinelor bacteriene
În doze mari citokinele pot provoca şocul endotoxinic (septic), comun pentru toate
bacteriile G-:
-Febră (eliberarea pirogenilor IL-1, TNF de către celulele care au captat endotoxina)
-Leucopenie, urmată de leucocitoză
-Creşterea permeabilităţii vasculare
-Tulburări de coagulare (activarea factorului XII – formarea fibrinei şi obstrucţia
capilarelor sanguine – coagulare intravenoasă diseminată)
-Hemoragii (consumarea factorilor de coagulare) în diverse organe (rinichi,
suprarenale, plămâni, creier)
-Vasodilatare, urmată de colaps vascular (sechestrarea periferică a sângelui,
hipovolemie, acidoză metabolică, scăderea bruscă a presiunii sanguine)

3. Numiţi celulele fagocitare din sânge

a.leucocite(eozinofile,neutrofile,mastocite)
b.macrofage tisulare

Varianta 14 - Suman Lidia

1. Ce reprezintă DCL? În ce valori se măsoară?
a. Este o unitate de măsură : DCL (dosis certae letalis)– 100% letalitate

2. Care obiect poate servi drept sursă de infecţie la om?

a. omul bolnav
b. reconvalescent
c. purtător sănătos (infecţii antroponoze)
d. animalele (infecţii zooantroponoze)

3. Numiţi celulele fagocitare fixe

a. monocite
b. cel. Kupffer
c. osteoclaste
d. neuroglia
e. histiocite

Varianta 15—Șveț Mihai

1. Numiţi clasificarea factorilor de patogenitate a bacteriilor

a.Factori de patrundere și aderență-----O leziune traumatica care intrerupe integritatea
pielii, principala bariera externa antiinfectioasa, creeaza conditii de patrundere pentru
germeni care se gasesc in mod normal pe tegumente.
b. FACTORI DE INVAZIE MICROBIANA---Diseminarea bacteriilor in organsim
se poate face pe mai multe cai:din aproape in aproape, prin intermediul unor
exoenzim si a unor elemente structurale ale
bacteriilor;prin endocitoza si translocare;pe cale sanguina sau/si limfatica.
c.Multiplicarea in organismul gazda și secreția unor factori de patogenitate

2. Produsele alimentare alterate pot fi sursă de infecţie?

Da, deoarece apariția toxiinfecției alimentare este datorată consumului de alimente
contaminate și de igiena precară. De regulă, vara există riscul ca alimentele
consumate să fie păstrate în condiții improprii, iar acest lucru poate deveni o cauză
favorizantă ingerării unei cantități suficient de mare de agenți patogeni, care să ducă
la apariția acestei afecțiuni digestive.

Alimentul contaminat poate fi cel mai frecvent un preparat pe baza de ou, inclusiv
derivate din ou care poate însemna: maioneză, frișcă sau produse de patiserie. Alături
de ou, se mai pot adăuga crustaceele, peștele, mezelurile din surse neverificate și alte
preparate pe bază de carne.

3. Numiţi fazele fagocitozei

a)Chemotactismul------Ca semnale de deplasare servesc componentele bacteriene.
Proteinele serice amplifica raspunsul imun acestea fiind cunoscute de complement,
apoi produse ale limfocitelor, limfochine, precum si factori eliberati de neutrofile
b)Recunoasterea si atasarea fagocitelor de particule.
Prin recunoasterea receptorilor din membranele fagocitelor se recunosc liganzii de pe
suprafata particolelor. Daca se indeparteaza acidul sialic de pe membrana eritrocitelor
acestea ar fi rapid fagocitate de splina. De cele mai multe ori, in cazul bacteriilor, este
necesara acoperirea lor cu anticorpi si/sau complement pentru a putea fi fagocitate.
Acest proces de modificare a suprafetei bacteriene pentru a putea fi fagocitate se
numeste opsonizare.
c)Inglobarea
Se face prin pseudopode care inconjura particola inchizand-o intr-o vezicula din
citoplasma numita fagozom.

d)Distrugerea celulelor fagocitate si degradarea lor

Se face dupa fuziunea fagozomului cu un lizozom primar si formarea
fagolizozomului.
e) Produsele degradate pot fi eliminate din celulă (PMN, macrofagele) sau după o
selecţie şi pregătire prealabilă (processing) unele peptide vor fi expuse pe
membrana macrofagelor în asociaţie cu molecule ale CMH.

Varianta 16 – Ticalenco Valeria

1. Numiţi factorii structurali de patogenitate a bacteriilor

a. Adezine - fimbriile, glicocalixul, proteine de adeziune ale peretelui celular. Asigură
aderarea bacteriilor la receptorii de pe suprafaţa celulelor-ţintă sau la proteine
matriciale extracelulare (colagen, fibronectină, laminină, elastină, etc)
b. Capsula – antifagocitar, anti-complement
c. Antigenul O - antifagocitar
d. Peptidoglicanul (agresie tisulară- efect artritogen, pirogenitate, stimularea
producerii de citokine - şoc)
e. Acizii teichoici/lipoteichoici (adeziune, toxicitate)

2. Aerul poluat cu microorganisme poate servi drept sursă de infecţie?

a. da
b. sigur ☺
prin aer-praf si aer-picaturi ne putem imolipsi/imbolnavi in cazul in care aerul contine
agenti patogeni

3. Numiţi mecanismele prin care fagocitul distruge bacteria înglobată

FAGOCITOZA
a. Chemotaxisul (atractanţi – fracțiile C3a și C5a, provenite din activarea
complementului, peptide bacteriene cu un rest de formil-metionil, chemokine, etc)
b. Adeziunea mi/o la fagocit este mediată de către receptorii pentru glucide
bacteriene (lectine), receptorul de manoză, receptori pentru opsonine (C3b,
fibronectină, Fc al IgG)
c. Ingestia (înglobarea) şi formarea fagosomei
d. Distrugerea (digestia) intracitoplasmatică
 Varianta17 Curnic Valeria

1. Numiţi enzimele de patogenitate a bacteriilor

a. Plasmocoagulaza (formarea trombilor septici – efect antifagocitar , propagare in
organism)
b. Fibrinolizina (eliberarea bacteriilor din trombi)
c. Hialuronidaza (diseminare , leziuni tisulare)
d. Colagenaza (diseminare , leziuni tisulare)
e. Neuraminidaza (lichifierea mucusului)

2. Apa poluată cu microorganisme poate servi drept sursă de infecţie?

a.Da , epidemiile datorate microorganismelor patogene de origine intestinală (febra

tifoidă, holera, poliomelită, hepatita epidemică) sunt adesea de origine hidrică (adică
din cauza consumului de apă contaminată cu microorganisme patogene).

3. Care sunt funcţiile biologice a complementului?

a. Opsonizarea bacteriilor
b. Actiune citolitica
c. Activitate anafilactica – stimuleaza chimiotaxisul si activeaza neutrofilele ,
determina degranularea mastocitelor si bazofilelor
d. Activarea limfocitelor B

Varianta 18 Chetraru Dan

1. Din ce categorie de factori fac parte toxinele microbiene? Numiţi proprietăţile
exotoxinelor
Toxinele microbiene fac parte din factorii de patogenitate.
Proprietăţile exotoxinelor:
a. Hidrosolubile şi acţionează la distanţă
b. Termolabile ( cu excepţia enterotoxinei stafilococice şi a toxinei termostabile (TS) a
E. coli )
b. Efectul se instalează după o perioadă de latenţă
c. Toxicitate înaltă ( DLM de ordinul ng/kg )
d. Imunogene ( induc sinteza anticorpilor – antitoxine )
e. Proteine produse de bacterii G+/G-
f. Pot fi secretate în mediul extracelular sau injectate direct în celula-ţintă prin sisteme
de secreţie
2. Clasificati mecanismele de transmitere a infecţiei
a. Transmisiv ( prin intermediul vectorilor )
b. Prin contact ( direct, indirect )
c. Vertical ( transplacentar )
d. Fecal-oral ( alimentar, hidric, etc )
e. Aerogen ( aer-praf, aer-picături )
3. Câte mecanisme de activare a complementului cunoaşteţi?
a) Activarea Sistemului Complement poate fi efectuată de microbi în absenţa
anticorpilor, în cadrul imunităţii/rezistenţei nespecifice ereditare, pe două căi:
- Calea alternativă
- Calea lectinică
b) Activarea Sistemului Complement poate fi efectuată şi de către Ac fixati pe
microbi, în cadrul imunităţii specifice, dobândite ( Calea clasică )

Varianta 19
1. Ce reprezintă formaţiunea biochimică CMA (complex membranar atacant)?
a.
2. Cum se realizează mecanismul citolitic de distrugere a bacteriilor prin intermediul
complementului?
a.
b.
3. Formulaţi noţiunea de infecţie
a.