CREDINŢĂ ŞI CUNOAŞTERE

PROIECT
TOAMNA- UN CÂNTEC ÎN CULOARE

Realizat de: Silaghi Patricia Iulia

Master: Management curricular, Anul I

Argument
 Anotimpul toamna, prin schimbările variate şi ritmice ale naturii, cât şi prin bogăţia de
elemente specifice activităţii umane, asigură cadrul propice de stimulare a curiozităţii copiilor, de
incitare la explorare şi exersare.

Încercăm, astfel, în cadrul acestui proiect să răspundem interesului deosebit manifestat

de preșcolari și nevoii de cunoștere, ajutându-i să înțeleagă: schimbarile din natura in anotimpul
toamna,importanța legumelor și fructelor în alimentație, modul în care se consumă și se
păstrează și cât de necesar este, atât pentru oameni, cât și pentru viețuitoare să-și facă provizii
pentru iarnă.

OBIECTIVUL FUNDAMENTAL

1. Cunoaşterea anumitor schimbări şi transformări din mediul înconjurător.

2. Explorarea directă şi descrierea verbală a unor fructe, legume, flori de toamnă.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:

-să exploreze şi să descrie verbal anumite caracteristici ale anotimpului toamna;

-să descopere şi să enumere părţile componente ale unei flori;

-să descrie original şi creativ fructele şi legumele;

-să realizeze clasificari de obiecte(după mărime, culoare, grosime, formă);

-să stabilească relaţii între obiecte şi grupuri de obiecte realizând comparaţii;

-să înţeleagă relaţiile spaţiale;

-să-şi îmbogăţească vocabularul cu cuvinte şi expresiii noi;

-să înţeleagaă şi să transmită mesaje simple despre toamnă;

-să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului;

-să manifeste prietenie şi stări afective pozitive în cadrul activităţilor;

-să redea liber teme plastice despre toamnă;

-să cunoască diferite materiale naturale şi sintetice cu culorile anotimpului;

-să realizeze lucrări practice inspirate din natură;

 Activităţile proiectului s-au derulat la grupa Cometelor albastre (grupa mijlocie) pe
parcursul unei săptămâni, tema a fost “Lădiţa cu legume”. În fiecare zi s-a urmărit familiarizarea
preşcolarilor cu elemente de toamnă în special legumele şi pregătirea Zilei Recoltei-serbare la
nivel de grădiniţă.

Centrele deschise în această sătămână au fost în număr de cinci (Ştiinţă, Bibliotecă, Artă,
Construcţii, Joc de rol). La centrul Bibliotecă, preşcolarii aveau jetoane cu ghicitori, iar fiecare
ghicitoare avea în centru un fruct sau o legumă de toamnă. Centrul Construcţii a fost dedicate
depozitării legumelor şi fructelor astfel copiii au construit lădiţe pentru fructe şi legume din lego
şi alte material destinate construcţiei, iar supriza cea mare au fost construcţia figurinelor din
legume, această activitate i-a bucurat pe copii şi au fost foarte surpinşi de cât de multe lucruri se
pot face din legume şi fructe. Jocul de rol/colţul căsuţei a fost primit foarte bine de cometele
albastre, dacă jocul “De-a gospodinele” a fost îndrăgit de fetele din grupă, “La piaţă” a fost un
real success în rândul băieţilor, aceştia erau fascinaţi de cântarul din grupă şi de balanţă, pe care
aşezau legumele şi fructele. Ştiinţa a făcut deliciul acestei săptămâni, la propriu, după ce
preşcolarii sortau legumele şi fructele aceştia erau puşi în situaţia de a ghci, legaţi la ochi, din ce
legume şi fructe au gustat. Centrul Artă i-a bucurat pe copii, care au avut din nou şansa să vadă
cât de multe lucruri frumoase se pot face cu legumele, la acest centru, cometele aveau pregătiţi
într-un bol cartofi tăiaţi în jumătate pe care i-au folosit pe post de pensulă pentru a desena mere.

Ziua de luni a avut ca activitate principală o activitate de verificare şi consolidare de

cunoştinţe „De vorbă cu Toamna”, cele două domenii integrate au fost Domeniul Ştiinţe şi
Domeniul Estetic şi Creativ.

Scopurile activităţii au fost:

- consolidarea cunoştinţelor referitoare le elemente ale lumii înconjurătoare precum şi

interdependenţa dintre ele;

- fixarea cunoştinţelor despre anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat;

- exersarea capacităţii de a descrie verbal cunoştinţele tematice,

- verificarea deprinderii de a efectua operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de

diferite criterii date: triere, comparare, clasificare, apreciere a cantităţii prin punere în
corespondenţă;

- verificarea capacităţii de a număra de la 1 la 3, recunoscând grupele cu 1-3 obiecte şi cifrele

corespunzătoare;
- consolidarea deprinderii de a participa la activităţile de grup, inclusive la activităţile de joc, atât
în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor;

- exersarea capacităţii de a cunoaşte şi utiliza unelte simple de lucru pentru realizarea unei
activităţi practice.

OBIECTIVE OPERATIONALE-

O1 – Preşcolarul va fi capabil să cunoască fenomene meteorologice şi aspecte generale specifice

anotimpului toamna având la bază experienţa proprie;

O2 – Preşcolarul va fi capabil să cunoască şi să denumească fructele şi legumele de toamnă în

stare

naturală după modelul dat;

O3 – Preşcolarul va fi capabil să enumere principalele caracteristici ale acestora pe baza

cunoştiinţelor acumulate;

O4 – Preşcolarul va fi capabil să separe corect fructele, legumele şi florile folosind informaţiile

învăţate;

STRATEGII DIDACTICE:

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, brainstorming-ul, metoda „Lotus”, Turul

galeriei .

Mijloace didactice: legume, fructe şi flori în stare naturală, jetoane, medalioane, lipici, carton
colorat, coşuleţe, păpuşă Zâna Toamnă, recompense.

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII: frontal, pe grupe, individual.

Defăşurarea activităţii:

Activitatea începe cu asigurarea condiţiilor optime necesare desfăşurării

activităţii:aerisirea sălii de grupă, pregătirea materialului didactic. Pregătirea climatului psiho-
afectiv necesar desfăşurării, asigurarea ordinii şi disciplinei. Intrarea ordonată a copiilor în sala
de grupă.

Captarea atenţiei s-a făcut printr-o ghicitoare:

„Frunzele pe ramuri

Au îngălbenit

Plouă, plouă întruna,

Cine a sosit?”

S-a descoperit elementul surpriză, păpuşa Zâna Toamnă. Aceasta le-a adus copiilor
legume, fructe şi flori specifice sezonului.

„Astăzi vreau să-mi arătaţi

Dacă ştiţi să vă jucaţi;

Bine toţi să vă gândiţi,

Şi să-mi spuneţi tot ce ştiţi!”

S-a transmis copiilor că pe parcursul acestei activităţi vor trebui să arate Zânei Toamna
cât de bine cunosc ei fructele, legumele şi florile şi ce au învăţat despre ele. S-au comunicat
regulile jocului: copiii au trebuit să guste bucăţi de fructe şi legume, încercând să ghicească ce au
gustat.

„Eu sunt Toamna cea ghiduşă

Ce vă-mbie jucăuşă

Ca din coşurile-ncărcate,

Să alegeţi pe gustate!”

Fructul sau leguma ghicită, se aplică pe panou, formând două mulţimi separate, ca
reprezentare simbolică.
Pentru că au lucrat corect, Zâna dăruieşte flori copiilor, cu rugămintea de a le
aşeza în vaze separate, în funcţie de culoare. Vor remarca parfumul, culoarea, petalele, frunzele,
etc. A urmat mai apoi complicarea jocului: S-a cerut copiilor să o ajute pe Zâna Toamna să
sorteze legumele de fructe şi să le aşeze în două coşuri diferite. În timp ce câte un copil a fost
numit să o ajute pentru a separa legumele de fructe, s-au dat indicaţii de genul: „Aşează două
mere în coşul fructelor de toamnă”, “Pune trei cepe în coşul legumelor de toamnă”.
După terminarea acestei sarcini, Zaâna i-a împărţit pe copii în
patru echipe: echipa frunzelor galbene, echipa fructelor, echipa legumelor, echipa crizantemelor.
Zâna le-a oferit în dar copiilor câte un medalion, în funcţie de care se va face repartizarea
acestora pe echipe, aşezându-se fiecare la măsuţe dinainte stabilite. S-au explicat regulile jocului.
Astfel, fiecare echipă a primit diferite jetoane pe care vor trebui să le sorteze şi să le lipească pe o
bucată de carton.
În realizarea sarcinii copiii au fost supravegheaţi şi la nevoie îndrumaţi.
După ce au terminat sarcina de lucru, câte un reprezentant al fiecărei echipe a adus cartonul pe
care a lucrat echipa sa şi l-a fixat pe panou în jurul imaginii cu Zâna Toamna. Munca fiecărei
echipe a fost analizată şi la nevoie corectată sau recompensată cu aplauze.
Obţinerea performanţei s-a realizat cu ajutorul unei fişe de lucru. După
rezolvarea fişei s-au facut aprecieri colective şi individuale asupra modului de participare la
activitate şi se vor împărţi recompense.

Cea de a doua activitate a aparţinut Domeniului Estetic şi Creativ, o activitate de pictură,

Scopul activităţii a fost formarea deprinderii de a realiza picturi si redarea prin pictură a unor
cunostinţe dobândite despre Zâna Toamnă ,stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin picture.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1 – Preşcolarul va fi capabil să să compună în mod original spaţiul plastic având la baza

caracteristicile toamnei;

O2- Preşcolarul va fi capabil să utilizeze materiale şi tehnici diverse alese de el în intervalul de

timp dat;

O3 – Preşcolarul va fi capabil să utilizeze culori potrivite pentru redarea realităţii după modelul
dat;

O4 – Preşcolarul va fi capabil să combine culori pentru obţinerea unei picturi originale utilizând
informaţii despre obţinerea culorilor;

O5- Preşcolarul va fi capabil să aibă o poziţie corporală corectă atunci când lucrează(în poziţia
stând) respectând explicaţiile profesoarei de artă;

STRATEGII DIDACTICE:

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, demonstraţia, exerciţiul

Mijloace didactice: hârtie de bloc de desen , pensule , tempera , apă , serveţele, model

S-au asigurat condiţiile optime necesare desfăşurării activităţii: aerisirea sălii, aranjarea
scaunelor şi a meselor, pregătirea materialelor folosite în timpul activităţii.
Captarea atenţiei s-a realizat prin prezentarea unor imagini cu Zâna Toamnă şi se va purta
o scurtă discuţie despre toamnă.
S-a anunţat tema activităţii: “Zâna Toamnă” şi s-au prezentat succint obiectivele care
urmau a fi urmărite, prezentate pe înteleşul copiilor . S-au intuit materialele puse la dispoziţie şi
s-a realizat aşezarea copiilor la mesele de lucru. Le-am prezentat un model realizat de mine. Le-
am atras atenţia copiilor asupra culorilor pe care urmau să le folosească, îmbinarea unor culori,
precizând că acestea sunt aceleaşi culori care le vom găsi şi în natură.
Prin demonstraţie şi explicaţie le-am orientat atenţia copiilor spre orientarea în
spaţiu de lucru, culorile folosite şi îmbinarea lor, precum şi tehnici de lucru cu materialele puse
la dispoziţie. Le-am explicat copiilor şi demonstrat cum trebuie să lucreze cu materialele puse la
dispoziţie pentru a putea realiza pictura aşa încât fiecare pictură a fost admirată la expoziţia
grădiniţei .
Înainte de a începe munca am facut căteva exerciţii de încălzirea muşchilor mâinii. Apoi
am dat semnalul de începere a picturii. Fiecare copil şi-a prezentat lucrarea realizată,
argumentând aşezarea elementelor, utilizarea culorilor, respectarea tehnica de lucru.
Împreună cu copii vom am făcut aprecieri stimulative asupra fiecărei picturi
realizate, aşezând în final toate lucrările într-o expoziţie pentru a fi admirate şi de alţi copii şi de
părinţi. Lucrările cometelor au fost foarte reuşite şi originale, marea majoritate folosind
culorile representative ale toamnei: maro, portocaliu, roşu, galben.

Cea de a doua zi a avut la bază tema “Eu spun una, tu spui multe! Această activitate a cuprins
domeniile Limbă şi Comunicare şi Estetic şi Creativ.

Prima activitate a realizat sub forma unui joc didactic care a avut ca scop formarea auzului
fonematic şi deprinderea de a alcătui propoziţii utilizand corect numarul singular şi plural al
substantivelor.

Obiectivele activităţii au fost:

O1: Preşcolarul va fi capabil să utilizeze corect substantivele la diferite genuri, atât la singular
cât și la plural, pe baza citirii jetoanelor date ;

O2: Preşcolarul va fi capabil să transforme singularul în plural şi invers utilizând imaginile

specifice temei săptămânale;

O3: Preşcolarul va fi capabil să participe în rezolvarea unor sarcini didactice dovedind că au

înţeles modul de exprimare în propoziţii simple și dezvoltate;

O4: Preşcolarul va fi capabil să rezolve cel puțin două sarcini din fişa individuală de lucru.

Strategiile didactice folosite:

Metode şi procedee: Diagrama Venn, jocul didactic, jocul exerciţiu, explicaţia, conversaţia,
observaţia, demonstraţia, descoperirea, exercitiul, problematizarea, jocul de mişcare .

Mijloace didactice: Jetoane cu diferite imagini reprezentaind o legumă sau mai multe legume,
panoul cu evidenţa scorului, fişe individuale de lucru şi fişă individuală de lucru adaptată
preşcolarului N.E.R. , materiale didactice de la Zâna Toamna pentru captarea atenţiei (scrisoare,
săculeţ magic, cercuri pentru Diagrama Venn ).

Sarcina didactică:

Denumirea imaginilor, găsirea formei de plural sau singular a substantivelor din jetoane şi
alcătuirea de propoziţii simple sau dezvoltate cu cuvintele date.

Regulile jocului:

Pentru prima sarcină didactică, câte un copil de la o echipa alege un jeton de pe prima
masuţă, denumeşte imaginea, cheamă un coleg de echipă care va căuta opusul acesteia de pe
masuţa a doua( singularul sau pluralul) şi vor pune la panou jetoanele găsite. Sarcina a doua
constă în alcătuirea de propoziţii folosind corect substantivele la numarul singular şi plural
pentru imaginile ce s-au găsit la prima sarcină .
După fiecare răspuns echipa va primi buline roşii pe panoul cu evidenţa scorului şi vor fi
aplaudaţi. Jocul se reia pentru ambele echipe.

Elemente de joc: Surpriza, întrecerea, aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor.

Forma de organizare: Pe echipe

Am aranjat mobilierul şi am pregătit materielele didactice necesare activităţii de educarea

limbajului, joc didactic pe echipe. Am desfăşurat jocuri-exerciţiu pentru a putea să pronunțăm
corect sunetele și grupurile de sunete:
Exerciţii de gimnastică respiratorie:

Joc „suflăm în lumânările de pe tort”;

Joc „ fulgul”;

Joc „mirosim florile” ;

Joc „ umflăm balonul”.

Exerciţii de gimnastică facială :

Joc „peştişorii”;

Joc „clătim gura cu apă”;

Joc „piticii râd” ;

Joc”sforăitul calului

Le-am prezentat surpriza pregatită, scrisoarea trimisă de Zâna Toamna, în care i-a anunţat
pe copii că vor desfăşura, la activitatea de educarea limbajului, jocul “Eu spun una, tu spui
multe”, în cadrul căruia vor învăţa să pronunţe corect cuvintele din imagini, să găsească acele
cuvinte care denumesc una sau mai multe legume şi vor spune ceva frumos despre legumele
desenate atunci când sunt reprezentate singure sau mai multe.
S-a purtat o discuţie cu copiii într-un anumit context şi aceştia au sesizat diferenţele între
singularul şi pluralul substantivelor. Am anunţat, pe înţelesul copiilor, obiectivele urmărite
pentru activitatea de educarea limbajului. Mai apoi am explicat regulile jocului:
Copiii au fost împărţiţi în echipa ardeilor şi echipa castraveţilor (ecusoane), iar în faţa
celor două echipe au fost aşezate două măsuţe. Pe prima măsuţă au fost aşezate jetoane cu
legume pentru singular, iar pe a doua măsuţă jetoane cu legume pentru plural.
Pe rând, câte un copil de la fiecare echipă a ales un jeton cu singularul
substantivului, a denumit imaginea şi a numit un coleg din aceeaşi echipă să găsească pluralul
imaginii de pe măsuţă a doua. Împreună cu echipa au formulat propoziţii pentru ambele variante-
singular şi plural. După fiecare raspuns echipa a primit buline roşii pe panoul cu evidenţa
scorului şi au fost aplaudaţi. S-a realizat jocul de probă, copiii au înţeles din prima ce au de făcut
şi s-a trecut la jocul propriu-zis.
Prima sarcina a jocului a fost: “Denumeşte imaginea şi gaseşte-o
pe aceea care are mai multe obiecte desenate pe ea şi pune-o pe panou.”
Sarcina a doua: “Spune ceva frumos despre imaginile găsite, atât
pentru singular, cât şi petru plural.”Pentru ambele sarcini de lucru au fost solicitaţi cât mai mulţi
copii în timpul jocului pentru a sesiza singularul şi pluralul substantivelor . S-au folosit jetoane
cu imagini reprezentând o legumă sau mai multe legume. În joc au fost antrenaţi toţi copiii,
urmărindu-se realizarea sarcinii didactice, au fost corectate greşelile de exprimare şi răspunsurile
corecte au fost recompensate cu aplauze.
În complicarea jocului s-a folosit diagrama Venn. S-a prezentat copiilor
cea de-a doua surpriză a Zânei Toamna. Săculeţul magic în care s-au găsit jetoane cu un element
sau mai multe elemente specifice temei săptamânale, legumele de toamnă, iar pe covor s-au
regăsit două cercuri (roşu şi verde) intersectate. S-a explicat că, pe rând, vor extrage din săculeţ
un jeton, vor denumi imaginea şi îl vor pune respectând cerinţa Zânei: în cercul roşu jetoanele
cu forma de singular, iar în cel verde pe cele cu formă de plural (se va explica pe înţelesul lor).
La intersecţia celor două cercuri se aşază elementul care are aceiaşi formă de singular şi de
plural. Fiecare grup şi-a rezolvat sarcina, iar apoi s-a verificat, s-a corectat, iar
educatoarea a apreciat rezolvarea sarcinii.
La finalizarea jocului didactic copiii au fost antrenaţi în rezolvarea unor
fişe de lucru individuale. Li s-a explicat pe rând sarcinile de lucru, iar educatoare i-a îndrumat pe
tot parcursul exerciţiului individual şi le-a dat explicaţii suplimentare copiilor care nu au înţeles.
Atunci când au terminat de rezolvat , copiii au fost antrenaţi să verbalizeze rezolvarea fişei de
lucru. În încheierea activităţii s-au facut aprecieri asupra modului în care au răspuns şi
s-au comportat copiii în timpul activităţii de educarea limbajului. Au fost numărate bulinele
obţinute de ambele echipe şi astfel a fost desemnată echipa ardeilor ca fiind câştigătoare.
Preșcolarii au intonat două cântece folosind mișcările sugestive: „Dacă vreau să fiu voinic/ Fac
gimnastică de mic/ Merg în pas alergător,/ Apoi sar într-un picior,/ Mă opresc, respir ușor/
Deschid brațele și zbor,/ Toată lumea e a mea, / Când mă așez pe podea,/ Ăsta e doar un început
/ Ia priviți cât am crescut!”.”Bat din palme clap, clap, clap/ Din picioare trap, trap, trap/ Ne-
nvârtim, ne răsucim/ Și la fruct noi ne pornim”.
Preşcolarilor le plac mult astfel de activităţi, sunt foarte
implicaţi în găsirea soluţilor pentru rezolvarea sarcinilor, le-a placut mult idea cu cerculeţele.

Cea de a doua activitate a zilei a fost educaţia muzicală, mai exact pregătirea cântecului pentru
serbare.

Obiectivele operaţionale au fost:

-Preşcolarul va fi capabil să înceapă (şi să termine) cântecul la semnalul educatoarei;

-Preşcolarul va fi capabil să interpreteze cântecul corect, expresiv şi omogen, în colectiv ;

-Preşcolarul va fi capabil să-si păstreze poziţia corectă în timpul cântului respectând explicaţiile
educatoarei;

-Preşcolarul va fi capabil să execute mişcările sugerate de textul jocului cu cântec după modelul
dat ;

Strategiile didactice folosite:

Metode si procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul, povestirea

Mijloace de învăţământ: planşa ilustrativă.

Pentru educaţia muzicală s-au asigurat condiţiile necesare unei bune desfăşurări a
activitătii: aerisirea sălii de grupă, aşezarea scaunelelor în semicerc, pregătirea materialului
didactic. Le-am spus copiilor: “Astăzi avem un musafir care a venit special pentru voi. El este
un copil de la grupa mică şi a venit la noi pentru că vrea să înveţe să facă o supă de zarzavat.
A aflat ca noi am învăţat despre legume săptămâna aceasta şi ne roagă dacă putem să-l
ajutăm. M-am gândit ca astazi să învăţăm un cântec despre legume ca să-l ajutăm şi pe
colegul nostru să facă acea supă. Cântecul chiar aşa se numeşte: Supă de zarzavat, cântec pe
care îl vom cânta toţi copilaşii din grădiniţă la Ziua Recoltei. Va trebui să aveţi o poziţie
corectă pe scăunel, să cântaţi corect, să fiţi atenţi la tonul dat de mine, să cântaţi corect, să
executaţi mişcările.”
Pentru familiarizarea copiilor cu conţinutul cântecului le-am prezentat o planşă care
conţine elementele la care se referă cântecul (legume necesare pentru a face supa…). Le-am
povestit conţinutul cântecului utilizând cuvinte din text, şi versuri întregi, pentru a se obişnui mai
uşor cu textul.
Am interpretat cântecul iar mai apoi am executat împreună cu copiii exerciţii pentru
reglarea respiraţiei, omogenizarea şi acordarea vocilor: exerciţii de respiraţie : mirosim floarea,
suflăm într-o lumânare, umflăm un balon; exerciţii de mobilizare a corzilor vocale: claxonul
maşinii, sunetul trompetei;
Am interpretat cântecul singură, după care cu întreaga grupă de copii (de 2-3 ori),
am sesizat şi corectat pe loc greşelile întâlnite, pentru a nu se forma deprinderi greşite (am
urmărit interpretarea corectă şi nuanţată, buna pronunţie a cuvintelor, poziţia corectă, începerea
şi terminarea la semnal). Copiii s-au distrat şi bucurat de acest cântec care este uşor de reţinut.
Au fost apreciaţi de către educatoare copiii care au cântat corect, şi drept recompensă, am
jucat cântând, Bate vântul. Le-am amintit jocul cu cântec, intonând o dată cântecul. Le-am
amintit mişcările pe care le sugerează textul cântecelului. Am executat jocul cu cântec, copiii au
intonate corect şi executat mişcările corespunzatoare. Am făcut aprecieri verbale asupra modului
de desfăşurare a activităţii şi copiii au fost recompensaţi cu legume din “Supa de zarzavat”.

Miercuri s-au integrat domeniile Ştiinţă şi Psiho-motric în activitatea integrate denumită

“Proviziile veveriţei”. Pentru domeniul Ştiinţă s-a realizat o activitate matematică care a avut la
bază poziţiile spaţiale, iar pentru domeniul Psiho-motric s-a învăţat mersul cu ridicarea coapsei la
piept.

Obiectivele operaţionale au fost:

O1:–Preşcolarul va fi capabil să recunoască poziţii spaţiale ale obiectelor aşezate de educatoare;

O2: –Preşcolarul va fi capabil să recunoască poziţia în care a fost aşezat obiectul ;

O3:– Preşcolarul va fi capabil să aşeze obiectele în diferite poziţii spaţiale indicate de

educatoare;

O4:– Preşcolarul va fi capabil să corecteze poziţii spaţiale ale obiectelor în cazul aşezării
intenţionat greşit de către educatoare;

O5:– Preşcolarul va fi capabil să corecteze poziţii spaţiale ale obiectelor.

Strategiile didactice folosite:

Metode şi procedeee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, corectarea;

Mijloace de învăţământ: jetoane, fişa de evaluare,diferite jucării (iepuraş, păpuşă, căţel, elefant,
maimuţă), panoul cu buzunare;

Desfăşurarea activităţii:

Folosind metoda conversaţiei, educatoarea captează atenţia printr-o discuţie despre

aşezarea în spaţiu:

“– Cine îmi spune unde ne aflăm? ” (în grupă).

– În faţa grupei avem …( o masă )”

“ – Dar in spatele grupei ? ”

“ În concluzie grupa noastră este un spaţiu, voi aveţi o poziţie la masă, masa în faţa grupei,
paturile în spate, deci fiecare ocupăm un loc în spaţiu.”

Folosind metoda expunerii , am anunţat scopul şi obiectivele activităţii: “

Astăzi la activitatea de matematică vom juca un joc pentru a vedea cât de bine cunoaşteţi voi
poziţiile spaţiale. ”
 S-au evaluat cunoştinţele copiilor prin mai multe tipuri de exerciţii cu privire la poziţiile
spaţiale. Am adresat întrebări legate de poziţia spaţială a mai multor legume faţă de masă.
( morcov, varză, dovleac, etc.)

“ – Unde se află morocovul ? ” (pe masă).

“ - Dar dovleacul ? ” (sub masă).

“ - Cum mai putem spune?” (dedesuptul mesei)

“-Avem măsuţa. În ce parte se află scaunul acesta faţă de masă? (în stânga). Dar acesta? (in
dreapta mesei).

“-Varza faţă de masă unde se află?” (desupra mesei).

Alte tipuri de exerciţii:

1. S-a procedat asemănător primului exerciţiu cu deosebirea că legumele vor fi aşezate

în poziţiile indicate de educatoare, de către cei mai cuminţi copii. (morcovul în
spatele mesei-inapoia mesei, varza în faţa mesei-înaintea mesei, dovleacul sub scaun).
2. Educatoarea ţine un măr în mâna dreaptă, ridicată sus, iar în mâna stângă un alt măr,
pe lângă corp.

“- Unde sunt aşezate merele ? ” (sus şi jos).

3. Educatoarea aşează cartoful în diferite poziţii spaţiale, copiii fiind solicitaţi să spună dacă este
aşezată corect. (în faţa, în spate, deasupra capului, pe lângă corp: în mâna dreaptă şi în mâna
stângă).

4. Folosind panoul cu buzunare copiii vor fi solicitaţi să aşeze jetoane în partea stângă, dreapta,
între, sus, jos, pe.

Fiind expus la panou ceapa, copilul va fi solicitat să aşeze în partea dreaptă a acestuia ardeiul. Un
alt copil va aşeza un al ardei în partea stângă. Se poartă o discuţie legată de poziţia iepuraşului
faţă de cei doi ardei.

5. Se distribuie material individual fiecărui copil, aceştia fiind solicitaţi să aşeze diferite jetoane
faţă de un alt jeton în poziţiile spaţiale indicate de educatoare.

6. Se realizează câteva exerciţii în legătură cu poziţiile spaţiale folosind fişa de evaluare.

(în mâna stângă, sub masă, în mâna dreaptă, la spate, sub masă, pe masă, deasupra mesei,
înaintea noastră, pe cap, dedesuptul scaunului, pe masă).
Evaluarea s-a făcut prin rezolvarea unei fişe. S-au făcut aprecieri generale şi individuale
asupra activităţii.
 Ziua de joi a adus în atenţia cometelor albastre poezia Hora legumelor de Lucia Muntean,
o memorizare.

Obiectivele operaţionale au fost:

O1: -Preşcolarul va fi capabil să identifice legumele din coș pe baza cunoştiinţelor acumulate;

O2: -Preşcolarul va fi capabil să reproducă corect, coerent și expresiv poezia atât integral cât și
selectiv, la cererea educatoarei;

O3: -Preşcolarul va fi capabil să răspundă la întrebări ce vizează conținutul poeziei folosind

informaţii din text ( titlu, autor, mesaj)

Metode şi procedee didactice: explicația, conversația, exercițiul, demonstrația, jocul didactic

Mijloace didactice: textul poeziei, coș cu legume,stimulente

Forma de organizare: frontal, individual, pe grupe

Desfăşurarea activităţii:

După aşezarea mobilierului în semicerc şi pregătirea materialelor necesare începerii

activității. Le-am spun elevilor că am primit de la Zâna Toamnei un coș cu legume și vom purta
o scurtă conversație despre acestea. Le spun elevilor că Zâna Toamnă ne-a mai trimis ceva și
anume o poezie pe care noi trebuie să o învățăm. Poezia se numește “Hora legumelor” de Lucia
Muntean.
Am recitat model poezia în întregime după care le-am explicat cuvintele pe care nu le-
au înţeles. Memorarea poeziei s-a făcut pe strofe și integral, individual, pe grupuri mici și cu
întreaga grupă de copii. S-a memorat prima strofă, apoi s-au memorat celelalte, de fiecare dată
reluandu-se și strofa anterioară.
Am propus jocul: “Continuă tu!” în care copiii numiți au recitat poezia de unde a
rămas copilul solicitat înaintea lui. Le-am adresat preșcolarilor câteva întrebări legate de
activitatea de astăzi. Am făcut aprecieri verbale asupra modului de desfășurare a activității.

Ultima zi a acestei săptămâni a fost cea mai aşteptată atât de către preşcolari, cât şi de
cadrele didactice şi părinţii deoarece această zi a fost dedicate Zilei Recoltei, sărtbătoare care a
devenit deja o tradiţie în grădiniţa noastră, fiind la a treia ediţie. Toţi copilaşii din grădiniţa s-au
implicat în înfrumuseţarea grădiniţei, decorarea grupelor, curţii şi în pregătirea bucatelor alese.
Copiii s-au echipat cu şorţuri, bonete sau baticuri şi s-au spălat pe mâini. S-au
spalat apoi fructele. În sala de mese copiii se aşează la măsuţele unde sunt repartizate materialele
pentru activitatea practic-gospodărească. S-au explicat regulile minime de securitate:

1.Nu ridicăm mâna cu cuţitul în dreptul feţei sau a altui copil;

2. Cuţitul se lasă pe şerveţelul de pe masă după tăierea fructului;

3.Copiii încarcă vasul cu fructele tăiate pentru fierbere, aparatul de fierbere a fructelor lucreaza
numai adultul.

S-au explicat sarcinile de lucru. Copilaşii au fost foarte încântaţi de activitate, mai ales
ştiind ca compotul de mere a fost făcut de mânuţele lor.

În această săptămână, toate grupele de grădiniţă au avut două activităţi commune:

pregătirea unui preparat care să aibă în centru o legumă sau un fruct de toamnă şi înfrumuseţarea
bostanilor/dovlecilor pentru “Ziua Recoltei”. Preşcolarii au pregătit torturi cu mere, prăjituri cu
mere, chec de morcovi, compot de mere, ardei cu varză, chifle cu mozzarella, prăjitură cu
dovleac.

Pentru a încheia această săptămână dedicată anotimpului Toamna, în curtea grădiniţei s-a
organizat o serbare la care au participat toate grupele cât şi părinţii copiilor.
Pe tot parcursul serbării s-au interpretat cântece în limba germană, engleză şi română care
au avut în centru fructe de toamnă, legume, etc. Fiecare grupă a avut o costumaţie specfică:
steluţele albastre(grupa mica engleză) au îmbrăcat costume de dovleci, steluţele verzi (grupa
mică germană) au fost fructe de toamnă, cometele albastre si verzi (grupele mijloci) au
reprezentat legume de toamnă, iar grupele de planete (grupele mari) au fost îmbrăcate în portul
traditional.
La finalul serbării, personalul didactic a invitat copii şi părinţii să participe la ateliere şi
să servească din bucatele pregătite. Atelierele au fost în număr de cinci iar scopul lor era să arate
copiilor munca pe care părinţii şi bunicii lor o practicau mai demult, muncă pe care ei o pot face
sub formă de joc, să conştientizeze bogaţia anotimpului toamna care are atât de multe de oferit.

Atelierul 1- „Proviziile veveriţei

Resursele material au fost: coşuleţe, borcane, linguri de lemn, castane, nuci, cleşti din
lemn, lădiţe.
Pe masă au fost aşezate 2 coşuri mari cu castane şi nuci, folosindu-se de cleşti din lemn
sau linguri de lemn, copiii trebuiau să adune „proviziile” din coşuleţe şi să le strângă în borcane.
Acest atelier a fost îndrăgit în mare parte de grupele mici, aceştia petreceau mult timp la atelier şi
nu din cauză că sarcina ar fi dificilă, ci pentru că le făcea placer. Unii organizam mini concursuri
între ei încercând să adune castanele sau nucile în aceelaşi timp sau cu aceelaşi instrument( cleşte
sau lingură de lemn).

Atelierul 2- „Fasolea săltăreaţă

Resursele material au fost: fasole, coşuleţe, borcane
Pe masă erau aşezate coşuleţe de rafie în care erau puse păstăi de fasole uscate,
copiii trebuiau să desfacă păstăile de fasole şi să le strângă în coşulete sau borcane. Atelierul a
fost preferat de grupele mari, părinţii erau foarte mândrii de copii şi în timp ce copii desfăceau
fasolea părinţii le spuneau că pe vremea când erau şi ei copii, îşi ajutau părinţii cu astfel de
muncă.
Atelierul 3- „Porumbul vesel”
Resursele materiale au fost: stiuleţi de porumb, instrumente de desfăcat, coşuleţe, saci.
Cu ajutorul „desfăcătoarelor” copiii aveau sarcina de a desface boabele de
porumb de pe ştiuleţi şi să le adune pe acestea în coşuleţe. La acest atelier, copii au cerut
ajutorul părinţilor, mărimea desfăcătoarelor era puţin prea mare pentru mâinile copiilor şi din
această cauză atelierul nu s-a bucurat de un success răsunător.

Atelierul 4- „Vânătoarea de cartofi”

Resursele material au fost: cartofi, lopeţi nisip, roabe,
Acest atelier le propunea copiilor ideea de a fi mici „căutători de comori”, doar că
în cazul nostru, comorile erau reprezentate de cartofi. Cu ajutorul lopeţilor copii căutau în
straturile din curtea grădiniţei cartofi pe care mai apoi îi puteau aşeza în roabă. „Vânătoarea de
cartofi” a fost cel mai îndrăgit atelier, copii erau foarte implicaţi în căutarea cartofilor, şi erau
mândri cu fiecare descoperire nouă.

Atelierul 5- „Mustul dulce”

Resursele materiale: presă de struguri, zdrobitor struguri, struguri, pahare de plastic.
Pentru a completa bucatele pregătite am ales să pregătim un must dulce împreună
cu copii. Ajutaţi de presa de struguri şi zdrobitor, copii alături de cadrele didactice au preparat
must şi au servit părinţii. Copiii au avut ocazia să vadă pentru prima dată instrumente de
pregătire a mustului, au fost implicaţi în întreg procesul (au pus strugurii în presă, au zdrobit
strugurii folosind manivela) şi bucuroşi de rezultatul final. Părinţii au fost deasemenea foarte
încântaţi, iar atelierul s-a bucurat de un real succes şi de o frumoasă coadă.