INSTALAŢII DE CAZANE

Proiectarea unui cazan

de tip DE
1. Descrierea cazanelor
Cazanele de abur de tip DE sunt destinate pentru producerea
aburului saturat sau supraîncălzit până la 225 0C cu presiunea de 1,4 şi
2,4 MPa. Ele se utilizează preponderent la Centralele termice ale
întreprinderilor industriale. Cazanele se confecţionează cu
productivitatea de 4; 6,5; 10; 16 şi 25 t/h. Caracteristicile tehnice ale
cazanelor sunt prezentate în tab.8.20 [1].
Cazanele (vezi fig.1) sunt constituite din două tambururi
amplasate longitudinal unul deasupra celuilalt. Diametrul tambururilor
este de 1000 mm, distanţa dintre axele lor – 2750 mm, lungimile lor sunt
egale şi diferă de la un cazan la altul în funcţie de productivitatea
acestora. În ambele capete, tamburele sunt dotate cu guri de vizitare
pentru revizii, reparaţii şi curăţare.
Fascicolul convectiv şi ecranele sunt formate din ţevi cu
diametrul 51 x 2,5 mm, cu capetele mandrinate în tambururi. Ţevile sunt
amplasate în fascicol aliniat, câte 11 în rând, cu pasul longitudinal - de
90 mm şi cel transversal – 110 mm. Pentru asigurarea valorilor necesare
ale vitezei gazelor la cazanele cu productivitatea de 4; 6,5 şi 10 t/h în
canalul de gaze sunt amplaţi pereţi despărţitori.La cazanele DE-6,5 şi
DE-10 pereţii despart fascicolul convectiv în două părţi, formând două
treceri pentru gaze. Gazele părăsesc cazanul printr-o fereastră în partea
stângă a peretelui posterior al canalului convectiv. La cazanele de 16 şi
25 t/h aceşti pereţi nu sunt prevăzuţi. Pentru dirijarea gazelor din partea
frontală spre cea posterioară la ultimile este prevăzut un canal amplasat

1
deasupra focarului. Focarul cazanului este amplasat în partea laterală din
dreapta a fascicolului convectiv.

2
Fig.1. Cazanul DE-10/14; secţiune longitudinală (A-A)
3
Fig.2. Cazanul DE-10/14; secţiune B-B

4
Fig.3. Cazanul DE-10/14; secţiune transversală
(C-C)

5
 Pentru toate cazanele lăţimea focarului este de 1790 mm,
înălţimea medie - 2400 mm. Lungimea lui variază, în funcţie de
productivitate: la 4 t/h - 1980 mm, la 6,5 t/h – 2650 mm, la 10 t/h -
4180 mm, la 16 t/h – 5720 mm şi la productivitatea de 25 t/h - 6960 mm.
Focarul este separat de canalul de gaze al fascicolului convectiv de un
perete despărţitor format din ţevi cu acelaşi diametru de 51 x 2,5 mm,
amplasate cu pasul de 55 mm. În partea posterioară este prevăzută o
fereastră pentru trecerea gazelor în canalul convectiv, formată din ţevi cu
pasul de 110 mm. Tavanul, vatra şi pereţii focarului sunt ecranaţi cu ţevi
cu acelaşi diametru. Vatra focarului este izolată cu cărămidă refractară.
Focarul este dotat cu arzătoare de tip ГМГ (vezi tab.7.52 [1] cu
productivitatea termică de 1,75...5,75 MW şi distanţa temperaturii
maxime de la gura lor de 1,0...2,0 m, în funcţie de productivitate.
Schema hidrodinamică este analogică la toate cazanele şi include
ecranele şi fascicolul convectiv. Fascicolul convectiv şi ecranele laterale,
iar la cazanele cu productivitatea de 16 t/h şi 25 t/h şi cel frontal, sunt
conectate prin mandrinare, nemijlocit la tamburul de sus şi cel de jos.
Ţevile ecranelor peretelui posterior, iar la cazanele cu productivitatea de
4; 6,5 şi 10 t/h şi celui frontal, sunt sudate cu ambele capete la colectoare
cu diametrul de 159 x 3,5 mm. Colectoarele, la rândul lor, sunt conectate
la tambururi. Celelalte capete ale colectoarelor sunt unite cu o ţeavă de
circulaţie de 76 x 3,5 mm amplasată în zona neîncălzită. La cazanele cu
productivitatea de 4; 6,5 şi 10 t/h este aplicată schema de vaporizare într-
o treaptă, la acela de 16 şi 25t/h – în două trepte. Treapta a doua include
primele după mersul gazelor ţevi convective şi conductele de coborâre
(neîncălzite) cu diametrul de 159 x 4,5 mm (două la cazanele de 16 t/h şi

6
trei la cele de 25 t/h). La toate cazanele în calitate de conducte de
coborâre servesc ultimile după mersul gazelor ţevi ale fascicolului
convectiv.
În volumul de apă al tamburului de sus, sunt amplasate conducte
de introducere a apei de alimentare de la economizor şi conducta de
introducere a fosfaţilor. În spaţiul de abur sunt amplasate dispozitivele de
separare a aburului. În tamburul de jos a cazanelor de 4; 6,5 şi 10 t/h este
amplasată o ţeavă perforată pentru purjarea continuă a cazanului, care
este cumulată cu purjarea periodică. La cazanele de 16 şi 25 t/h purjarea
continuă este prevăzută din treapta a doua (cea sărată) a tamburului de
sus, iar din tamburul de jos – numai cea periodică. Tamburul de jos la
toate cazanele este prevăzut cu dispozitive de încălzire a apei la pornirea
cazanelor şi ştuţ pentru deşertarea cazanului.

Fig.4. Elementele economizorului

din fontă:
a) tub cu aripioare,
b) racordarea tuburilor

7
Fig.5. Blocul unui economizor din tuburi cu aripioare

8
Cazanele de tip DE sunt dotate cu economizoare din fontă, asamblate din
tuburi cu aripioare (vezi fig.4). Tuburile se asamblează în pachete câte

Fig.6. Economizor în două coloane

9
4...5 rânduri. Între pachete se instalează aparate de suflare a suprafeţei.
Între 2 aparate pot fi instalate 8 rânduri (vezi fig.5). Numărul de tuburi în
rând trebuie să asigure viteza medie a gazelor de ordinea 10 m/s. În
cazul când numărul de rânduri este mai mare de 20, economizoarele se
execută în două coloane (vezi fig.6). Caracteristicile tuburilor sunt
prezentate în tab.1.
Tabelul 1
Lungimea, mm Suprafaţa de schimb de Aria secţiunii pentru
căldură din partea gazelor, trecerea gazelor, m2
m2
1500 2,18 0,088
2000 2,95 0,12
2500 3,72 0,152
3000 4,49 0,184

Blocul economizorului se instalează separat în partea posterioară

a cazanului la distanţa de 1,5 m şi se uneşte cu cazanul printr-un canal de
gaze.
2. Sarcina lucrării
Să se efectueze calculul termic şi gazodinamic al cazanului DE,
care funcţionează pe combustibil gazos. Productivitatea de vapori
saturaţi a cazanului şi combustibilul se vor selecta din tab.2, conform
variantei date de profesor.

10
 Tabelul 2
Varianta Productivitate, t/h Combustibilul din conducta
1 4 Breansk-Moscova
2 6,5 Buhara-Ural
3 10 Gazli-Kagan-Taşkent
4 16 Gazli-Kagan
5 25 Gogolev-Poltava
6 4 Daşava Kiev
7 6,5 Giarkak-Taşkent
8 10 Igrim-Punga-...
9 16 Carabulak-Gpoznyi
10 25 Caradag-Gpoznyi
11 4 Corobki-Jirnoe-...
12 6,5 Corobki-Log-...
13 10 Cumertau-Işimbai-...
14 16 Lijvo-Kologrivovca-
15 25 Orenburg-Sovhoznoe
16 4 Pervomaisk-Storojevka
17 6,5 Promyslovka-Astrahan
18 10 Rudki-Minsk-...
19 16 Saratov-Gorki
20 25 Saratov -Moscova
21 4 Sauşino-Log-...
22 6,5 Serpuhov-St.Petersburg
23 10 Asia Mijlocie-centru
24 16 Stavropol-Groznyi
25 25 Stavropol-Moscova 1
26 4 Stavropol-Moscova 2
27 6,5 Stavropol-Moscova 3
28 10 Siberia de Nord
29 16 Iacutsk-Viliui
30 25 Şebelinka-Harcov

11
 3. Mersul lucrării
Mersul lucrării va fi prezentat pentru cazanul DE 10/14
consumând gaz din conducta Haji-Abad – Fergana.
3.1. Compoziţia şi caracteristicile combustibilului
Din tab.2.9. [1] selectăm compoziţia, căldura de ardere,
densitatea şi volumurile stehiometrice ale aerului şi gazelor de ardere.
Pentru gazul din conducta Haji-Abad – Fergana acestea vor fi:
Compoziţia – CH4= 85,9 %;
C2H6= 6,1 %;
C3H8= 1,5 %;
C4H10= 0,8 %;
C5H12ş.a.= 0,6 %;
N2= 5,0 %;
CO2= 0,1 %.
Căldura de ardere – Qdi= 38,35 MJ/m3.
Densitatea –  = 0,832 kg/m3.
Volumul teoretic de aer necesar arderii – Va0= 10,03 m3/ m3.
Volumele teoretice ale produselor arderii – VRO2= 1,09 m3/ m3;
V0R2= 7,97 m3/ m3;
V0H2O= 2,20 m3/ m3;
V0g= 11,26 m3/ m3.

3.2. Caracteristicile focarului. Coeficienţii de exces de aer

Din tab.II.29 [2], sau tab.XX [3] selectăm caracteristicile
focarului ecranat pentru arderea gazului:
încărcarea termică volumetrică – qv= 350 kJ/m3;
pierderea de căldură cu arderea chimic incompletă – q 3= 1,50 %;
12
 coeficientul de exces de aer în focar – f = 1,10.
Din tab.XVI.A [3] luăm valorile infiltrărilor de aer fals în
elementele cazanului:
în focar - f= 0,05;
în fascicolul convectiv - c= 0,05;
în economizor - ec= 0,10.
Calculăm valorile coeficientului de exces de aer în elementele
cazanului:
în fascicolul convectiv:
c = f +f= 1,10+0,05= 1,15;
la intrare în economizor:
’ec = c +c= 1,15+0,05= 1,20;
la ieşire din economizor:
”ec = ’ec +c= 1,20+0,10= 1,30.

3.3. Calcularea procesului de ardere

Calculele le prezentăm în tab.3.
Tabelul 3
Simbol, Valori
Mărime, unităţi
formulă f=1,10 c=1,15 ’ec=1,2 ”ec=1,3
Volumul teoretic de Va0 10,03
aer, m3/ m3
Volumul gazelor VRO2 1,09
triatomice, m3/ m3
Volumul teoretic al VN2 7,97
azotului, m3/ m3
Volumul teoretic al V0H2O 2,20
vaporilor, m3/ m3
Exces de aer, m3/ m3 Va=(-1) Va0 1,003 1,505 2,006 3,009

13
 Continuare tab.3
Simbol, Valori
Mărime, unităţi
formulă f=1,10 c=1,15 ’ec=1,2 ”ec=1,3
Volumul excesiv al VH2O=0,016Va
0,015 0,023 0,030 0,045
vaporilor, m3/ m3
Volumul real al Vg.u.= VRO2+
gazelor uscate, VN2+Va 10,06 10,56 11,07 12,07
m3/m3
Volumul real al VH2O=
vaporilor, m3/ m3 0
V H2O+VH2O 2,215 2,223 2,230 2,245
Volumul total al Vg.a.= Vgu+ VH2O
gazelor, m3/m3 12,28 12,79 13,30 14,31
Fracţiuni gaze tria- rRO2= VRO2/ Vg
volume- tomice 0,089 0,085 0,082 0,076
trice vapori rH2O= VRO2/ Vg 0,180 0,174 0,168 0,157
total rt= rRO2+rH2O 0,269 0,259 0,250 0,233
Temperatura punc- tpr=f(pH2O= rH2O)
58 57 56 55
tului de rouă, 0C
Densitatea gazelor, ga=(g+1,293·
1,230 1,231 1,233 1,236
kg/m3 Va0)/ Vg.a

Calculăm entalpia gazelor de ardere, considerând valorile

respective ale temperaturii lor în fiecare parte a cazanului cu formula:
 
H g  t g V RO 2 cCO 2  V N 2 c N 2  V H0 2O c H 2O     1Va0 c a , kJ/m3,

(1)
în care tg este temperatura gazelor de ardere, în 0C;
cCO2, cN2, cH2O, ca – capacităţile termice specifice ale gazelor
respective, în kJ/(m3K).
Calculele se introduc în tab.4. Valorile temperaturilor şi,
respectiv, ale capacităţilor termice se iau aceleaşi pentru toate variantele.
Ele sunt date în tab.4.

14
 După valorile obţinute ale entalpiilor construim diagrama H-t a
produselor arderii (vezi fig.4), care va fi ulterior folosită în calcule.

15
 Tabelul 4
t g.a., Gaze triatomoce Azot Vapori Aer excesiv Hg,
0
C VRO2 cRO2 Vc VN2 cN2 Vc VH2O cH2O Vc Dva Cva Vc Vc kJ/m3
= 1,10
2000 1,09 2,439 2,658 7,97 1,485 11,838 2,2 1,965 4,322 1,003 1,534 1,539 20,357 40714
800 1,09 2,141 2,334 7,97 1,368 10,907 2,2 1,670 3,673 1,003 1,412 1,417 18,330 14664
= 1,15
1000 1,09 2,217 2,416 7,97 1,393 11,104 2,2 1,724 3,793 1,505 1,438 2,165 19,478 19478
400 1,09 1,932 2,105 7,97 1,318 10,506 2,2 1,567 3,447 1,505 1,355 2,040 18,098 7239
= 1,20
500 1,09 1,999 2,179 7,97 1,329 10,596 2,2 1,591 3,499 2,006 1,369 2,747 19,020 9510
200 1,09 1,798 1,959 7,97 1,301 10,372 2,2 1,523 3,351 2,006 1,333 2,674 18,356 3671
= 1,30
400 1,09 1,931 2,105 7,97 1,318 10,506 2,2 1,567 3,447 3,009 1,355 4,079 20,136 8054
100 1,09 1,714 1,868 7,97 1,297 10,339 2,2 1,507 3,315 3,009 1,325 3,988 19,509 1951

16
 45000
40000
35000
30000
3
H, kJ/m

25000
20000
15000
10000
5000
0
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000
0
t, C
Fig.4. Diagrama H-t a gazelor de ardere
Fig.7.

17
 3.4. Bilanţul termic.
Calcularea consumului de combustibil
Calculăm pierderile de căldură cu entalpia gazelor la coş cu
formula:
H g .ev  H a
q2   100%,
Qid
(2)
în care: Hg.ev. este entalpia gazelor evacuate,
Ha – entalpia aerului rece aspirat din încăpere sau din exterior.
Hg.ev. se determină din diagrama H-t după temperatura gazelor
evacuate, care se admite în limitele 120...140 0C. Considerăm tg.ev.= 130
0
C. Din diagrama H-t avem: Hg.ev. = 2550 kJ/m3.
Entalpia aerului se calculă cu formula:
Ha = ”ecVa0cata, kJ/m3, (3)
în care ta este temperatura aerului; se consideră ta = 30 0C.
ca – capacitatea termică volumetrică a aerului; la temperatura ta = 30 0C
ca = 1,323 kJ/(m3K).
Ha = kJ/m3.
Calculăm valoarea pierderilor de căldură cu entalpia gazelor
evacuate
2550  518
q2  100  5,30 %
38,35 103
Din graficul fig.8 luăm valoarea pierderii de căldură în mediul
ambiant. Pentru productivitatea cazanului D= 10 t/h
q5= 1,75 %.
Determinăm randamentul brut al cazanului:

18
 Fig.8. Pierderea de căldură a cazanului în mediul ambiant prin
răcirea exterioară, q5, în funcţie de productivitatea cazanului

q2  q3  q5 5,30  1,5  1, 75
br .  1   1  0,915
100 100
Calculăm consumul de combustibil la cazan cu formula:
D ( hv  ha.a. )
B ,
Qid br
(4)
în care: D este productivitatea cazanului, în kg/s;
hv – entalpia aburului la ieşire din cazan, în kJ/kg;
ha.a. – entalpia apei de alimentare la intrare în cazan, în kJ/kg.
Productivitatea cazanului DE-10/14 este
D= 10 t/h = 2,778 kg/s;
entalpia aburului saturat uscat la presiunea de 14 bari –
19
 hv= 2778 kJ/kg;
Cazanele cu presiunea nu mai mare de 3,5 MPa se alimentează
cu apă de la degazorul atmosferic cu temperatura de 100 0C. Entalpia ei
va fi:
hv= 4,19·100 = 419 kJ/kg.
2, 778  (2778  419)
B 
38,35 103  0,915 0,187 m3/s.
Consumul de calcul al combustibilului se determină din relaţia:
q3 1,5
Bc  B (1  )  0,187  (1  )  0,185 m3/s.
100 100

3.5. Calculul termic al focarului

3.5.1. Caracteristicile geometrice ale focarului
Suprafaţa pereţilor laterali se calculează după valorile
perimetrului lor şi a lungimii focarului, date în compartimentul 1.
Fp.l.= П·Lf= 8,3·4,18 = 34,7 m2.
Suprafaţa peretelui frontal, egală cu cea a peretelui posterior:
Fp.f.= bf ·hf= 1,79·2,40 = 4,3 m2.
Suprafaţa totală a pereţilor focarului:
Fp.= Fp.l.+ 2· Fp.f= 34,7 + 2· 4,3 = 43,3 m2.
Volumul focarului:
Vf = Fp.f. ·Lf= 4,3 · 4,18 = 17,97 m3.

3.5.2. Temperatura de ardere

Determinăm cantitatea de căldură degajată în focar la arderea
unui m3 de gaz natural:

20
 100  q3
Q f  Qid  H a , kJ/m3. (5)
100
Aici Ha este entalpia aerului introdus în focar; se calculă cu formula (3),
pentru excesul de aer din focar:
Ha = kJ/m3.
100  1,5
Q f  38350  438  38213 kJ/m3.
100
Din diagrama H-t (fig.2) după valoarea Qf găsim
tf.= 1760 0C.

3.5.3. Determinarea temperaturii gazelor la ieşire din focar

Calculele le efectuăm prin metoda iteraţiilor. Admitem o valoare

preliminară a temperaturii gazelor la ieşire din focar, după care efectuăm
calculele. Dacă valoarea obţinută din calcule se va deosebi de cea
preliminară, calculele le considerăm terminate. În caz contrar calculele
se repetă pentru valoarea obţinută, considerând-o preliminară.
Calculele le prezentăm în tab. 5.

Tabelul 5

Mărime, unităţi Simbol Argumentare sau Valoare

formulă
Suprafaţa de radiaţie, m2 Fr. Tab.8.20 [1] 39,02
Grad de ecranare a    Fr / Fp.  39, 02 / 43,3 0,90
focarului
Grosimea efectivă a S S=3,6·Vf/Fp.=3,6·17,97/43,3 1,49
stratului radiant, m
Amplasarea relativă a X X= Lt.max./Lf = 1,5/2,65 0,566
temperaturii maxime
Absorbtanţa gazelor PtS PtS = rtS =0,269·1,49 0,40
triatomice, m.bar

21
 Continuare tab.5
Mărime, unităţi Simbol Argumentare sau Valoare
formulă
Temperatura gazelor la t "
f
Se admite cu precizarea 1200
ieşire din focar, 0C ulterioară
Coeficientul de slăbire a kg După nomograma din fig.9 0,77
radiaţiei de către gazele
triatomice
Idem, de către mediul k k = kgrt=0,77·0,269 0,203
focarului
Absorbtanţa fluxului de k Pt S k PtS=0,203·1,49 0,301
gaze, m.bar
Factorul de emisie al afl afl=1-e-kPS=1-e -0,081 0,26
flăcării
Coeficientul de  La arderea gazului [2] 0,8
murdărire a pereţilor
Produsul  0,9·0,8 0,72
Încărcarea termică a BQ f 0,185  38213 163,3
suprafeţei focarului, 
Fp 43,3
kW/m2
Valoarea coeficientului M M=0,52-0,3X 0,35
=0,52+0,3·0,566
Temperatura calculată a t "
f
Nomograma din fig.10 1190
gazelor la ieşire din
focar, 0C
Entalpia gazelor la ieşire H "
f
Din diagrama Ht 23130
din focar, kJ/m3
Coeficientul de păstrare  q5 1,75
a căldurii   1  1 0,983
100 100
Căldura transmisă prin Qr.f. Qr.f.=  (Qf- H f
"

radiaţie în focar, kW/m3 14820

)=0,983 ·(38213-23130)
Încărcarea termică qv B Q d 0,184  38350
volumetrică a focarului, qv  c i  393
Vf 17,97
kW/m3

22
Fig.9. Nomograma pentru determinarea coeficientului de slăbire a radiaţiei de către gazele triatomice
23
Fig.10. Nomograma pentru determinarea temperaturii gazelor
la ieşire din focar

24
 Temperatura calculată diferă de cea admisă cu 10 0C şi calculele
pot fi considerate finite. Încărcarea termică volumetrică a focarului este
cu 12,5 % mai mare decât cea recomandată, ceea ce este în limitele
admisibile.

3.6. Calculul termic al fascicolului convectiv

Calculul se reduce la determinarea temperaturii gazelor la ieşire
din fascicol. Pentru aceasta folosim metoda grafică. Admitem preliminar
două valori ale acestei temperaturi: 200 0C şi 500 0C, pentru care
efectuăm calcule paralele. Determinăm valorile cantităţilor de căldură cu
ecuaţiile bilanţului termic, Qb, şi a transferului de căldură, Qt. Construim
graficele acestor mărimi în funcţie de temperatură. Temperatura căutată
va fi la intersecţia liniilor, adică în cazul Q b= Qt.
Calculele se introduc în tab.6.

25
 Tabelul 6
"
Valoare la t c
Mărime, unităţi Simbol Argumentare sau formulă , 0C
300 500
Suprafaţa de încălzire, m2 Fc Tab.8.20 [1] 110
Numărul de ţevi în rând zt Capitolul 1 11
Diametrul ţevilor, mm de Capitolul 1 51
Pasul longitudinal, mm slg Capitolul 1 90
Pasul latitudinal, mm slt Capitolul 1 110
Lăţimea medie a bc Fig.1 1,0
canalului, m
Înălţimea medie a hc Fig.1 2,0
canalului, m
Aria secţiunii de trecere a Fcg Fcg = (bc hc - zt de hc)/2=1·2-11·0,051·2)/2 0,439
gazelor, m2
Grosimea efectivă a Sc slg  slt 0,165
stratului radiant, m S c  (1,87  4,1) d e 
de
0,09  0,11
(1,87  4,1)  0,051
0,051
Temperatura gazelor la t c' Din tab.5 1190
intrare în fascicol, 0C
Entalpia gazelor la intrare H c' Din tab.5 23130

26
în fascicol, kJ/m3

27
 Continuare tab.6
"
Valoare la t c
Mărime, unităţi Simbol Argumentare sau formulă , 0C
300 500
Entalpia gazelor la ieşire H "
c
Din diagrama H-t 5365 9500
din fascicol, kJ/m3
Coeficient de păstrare a  Din tab.5
0,983
căldurii
Cantitatea de căldură Qb Qb  B c ( H c'  H c" )  0,983  0,185  (23130  5365)
după ecuaţia bilanţului 3404 2657
Qb  Bc ( H c'  H c" )  0,983  0,185  (23130  9510)
termic, kW
Temperatura apei în ts Din tab.3.1 [1] după presiunea P=14 bar
194
cazan, 0C
tm

Diferenţa medie de
'
t
t m  c

t '
c 
ln
t "

temperatură, K
c

1240  300
; t m 
ln((1240  194) /(300  194)) 412 602
1240  500
t m 
ln((1240  194) /(500  194))
Temperatura medie a tc.m. t c .m.  (t c'  t c" ) /tc.m.
2= (1240+300)/2 770 870
gazelor, 0C tc.m.= (1240+500)/2
Debitul gazelor de ardere Vgc Vgc=BcVg.a.=0,185·12,79
2,366
în fascicol, m3/s
28
 Continuare tab.6
"
Valoare la t c
Mărime, unităţi Simbol Argumentare sau formulă , 0C
300 500
Viteza medie a gazelor în wc 2,366  (273  770)
fascicol, m/s wc 
V gc (273  t cm ) 273  0,439
wc  20,6 22,6
273Fcg 2,366  (273  870)
wc 
273  0,439
Temperatura medie Jc.m. c.m.= tc.m./1000 0,77 0,87
redusă, 0mC
Conductibilitatea gazelor, gc gc =1,163·(0,019641+0,07261·c.m.+
W/( m.K) 0,089 0,098
0,00149·c.m2)
Viscozitatea gazelor, m2/s gc gc =(0,122+0,743·Jc.m.+1,124*Jc.m.2-
1,2·10-4 1,4·10-4
0,404Jc.m.3+0,082*Jc.m.4)/104
Fracţiunea volumetrică a rH2O Din tab.2
0,174
vaporilor de ară
Criteriul Prandtl Pr Pr=(0,94+0,56*rH2O.c )·(0,67-Jc.m./10) 0,62 0,60
Diametrul ţevilor, m dţ Din descrierea cazanului (cap.1) 0,051
Coeficientul de transfer c c =0,2·( gc /dţ)· (wc·dţ /gc) 0,65 0,33
·Pr
convectiv de căldură, 94,1 98,9
W/(m2K)

29
 Continuare tab.6
"
Valoare la t c
Mărime, unităţi Simbol Argumentare sau formulă , 0C
300 500
Absorbtanţa gazelor PtS PtS = rtS =0,269·1,65
0,444
triatomice, m.bar
Coeficientul de slăbire a kg După nomograma 3 [3], sau fig.IV.1 [2],
radiaţiei de către gazele 0,86 0,80
triatomice
Idem, de către fluxul de k k = kgrt=0,75·0,259 k=0,86·0,259
0,223 0,207
gaze k=0,80·0,259
Factorul de emisie al ag ag=1-e-kPS=1-e -0,081 ag=1- e-0,223
0,200 0,187
gazelor ag=1- e-0,207
Coeficientul de murdărire  Tab.IV.3 [2]
0,005
a pereţilor
Temperatura exterioară a tp ts+ Qb/Fc tp= 194 +0,005·3404·103/110
349 315
peretelui ţevii, 0C tp= 194 +0,005·2657·103/110
Coeficientul de transfer
de căldură prin radiaţie,
r
r 
3

5,06a g Tg 1  (T p / Tg ) 3, 6  7,7 12,2

W/(m2K) 10 8 (1  T p / Tg )

 
3
5,06  0,2  (273  300) 1  (( 273  349) /(273  300))3, 6
r 
108 (1  (273  349) /(273  300))

30
  
3
5,06  0,2  ( 273  500) 1  ((273  315) /(273  500))3, 6
r 
108 (1  ( 273  315) /( 273  500))
Continuare tab.6
"
Valoare la t c
Mărime, unităţi Simbol Argumentare sau formulă , 0C
300 500
Coeficient de umplere a  0,95
canalului de gaze
Coeficientul de transfer kc  c   r k  0,95  94,1  7.7
global de căldură, kc  g
1  0,005  (0,95  94,1  7,7)
1   ( c   r ) 65,4 69,4
W/(m2K) 0,95  98,9  12,2
kg 
1  0,005  (0,95  98,9  12,2)
Cantitatea de căldură Qk Qk = kc Fctm10-3 Qk = 65,4·110·412·10-3
după ecuaţia transferului Qk = 69,4·110·602·10-3 2962 4592
termic, kW
Temperatura gazelor la "
tc Din graficul fig.4
337
ieşire din fascicol, 0C

31
 4600
Qk
4200

3800
Q, kW

Qb
3400

3000
Qk Qb
2600
300 320 340 360 380 400 420 440 460 480 500
0
tg, C

Fig.11. Graficul pentru determinarea temperaturii gazelor

la ieşire din fascicolul convectiv

După valorile obţinute ale Qb şi Qk construim graficul fig. 11, din care
determinăm valoarea temperaturii pentru punctul de intersecţie a liniilor
respective. Valoarea ei este de 337 0C.
3.7. Calculul termic al economizorului
Spre deosebire de suprafeţele precedente ale cazanului, care
au un caracter de verificare, calculul economizorului este
constructiv: obiectivul lui este determinarea valorii suprafeţei şi
compoziţia ei. Calculele introducem în tab.7
Tabelul 7
Mărime, unităţi Simbol Argumentare sau Valoare
formulă
Temperatura gazelor la '
t ec Din tab.5 337
intrare, 0C
Entalpia gazelor la '
H ec Din diagrama H-t 6800
intrare, 0C

32
 Continuare tab.7
Mărime, unităţi Simbol Argumentare sau Valoare
formulă
Temperatura gazelor la "
t ec A fost admisă în paragraful
130
ieşire, 0C 3.4
Entalpia gazelor la H ec" Din diagrama H-t
2550
ieşire, kJ/m3
Căldura cedată de gaze Qec Qec  Bc (H '

apei în economizor, kW 773 ec
0,983  0,185  ( 68
Debitul apei prin D Din caracteristica cazanului
2,778
economizor, kg/s
Temperatura apei după "
ta t "
 t 
Qe
a a .a .
166 Dc
economizor, 0C
Diferenţa de temperatu- t’ t   t ec
'
 t a"  337  166 171
ră la intrare, K
Diferenţa de temperatu- t”- t "  "
t ec  t aa
30
 1
ră la ieşire, K
Diferenţa medie de tm t '  t " 171 
t m  81
temperatură, K ln(t ' / t " ) ln(171
Temperatura medie a m
t ec
m
t ec  0,5(t ec
'
 t ec
"

gazelor, 0C 234
0,5  (337  130)
Viteza medie a gazelor wec Admitem în prealabil
10
în economizor, m/s
Volumul total al gazelor '
V ga Din tab.2
la intrare în economizor, 13,30
m3/m3
Volumul total al gazelor "
V ga Din tab.2
14,31
după economizor, m3/m3
Volumul mediu al m
V ga m
V ga =0,5·(13,30+14,31) 13,8
gazelor, m3/m3
Debitul mediu al gazelor m
BcV ga 0,185  13,8  (273  234)
prin economizor, m3/s BcV gam  4,74
273

Continuare tab.7
Mărime, unităţi Simbol Argumentare sau Valoare
formulă

33
Aria secţiunii de trecere Fec BcV gam 4,74
a gazelor, m2 Fec   0,474
wec 10
Aria secţiunii de trecere fec Din tab.1
0,088
a unei ţevi, m2
Numărul de ţevi în rând zţ zţ = Fec/ fec = 0,474/0,088 5
Viteza precizată a wec BcV gam 4,74
gazelor, m/s wec   10,78
f ec z ' 0,088  5
Coeficientul de transfer kec kec=7,6+1,69wec=
global de căldură, W/mK 25,8
7,6+1,69·10,78
Suprafaţa de schimb de Sec Qec 773  10 3
căldură a economizo- S ec   369,5
k ec t m 25,8  81
rului, m2
Suprafaţa de schimb de sec Din tab.1
2,18
căldură a unei ţevi, m2
Numărul rândurilor de zr S ec 369,5
ţevi zr   34
s ec z ' 2,18  5

Economizorul se va executa în 2 coloane din câte 3 blocuri: 4; 8

şi 5 rânduri în fiecare.

34
 4. Calculul gazodinamic
Obiectivul calcului este determinarea rezistenţei
gazodinamice a cazanului împreună cu economizorul. Calculul este
prezentat în tab.8.
Tabelul 8
Mărime, unităţi Simbol Argumentare sau Valoare
formulă
Rezistenţa gazodinamică Pc Din tab.8.20[1] 1,96
a cazanului fără
economizor, kPa
Viteza medie a gazelor wec Din tab.7 10,78
în economizor, m/s
Temperatura medie a m
t ec Din tab.7 234
gazelor în economizor, 0C
Densitatea medie a  ec
m
 ga 273 1,234  273
gazelor în economizor,  ecm   0,664
kg/m3 273  t m
ec 273  234
Numărul de rânduri în zr Din tab.7 34
economizor
Rezistenţa gazodinamică Pec wec2 m
a economizorului, kPa Pec  0,0005 z r  ec 
2
0,66
10,78 2
0,0005  34   0,664
2
Rezistenţa canalelor de Pr Considerăm
10
racordare, %
Rezistenţa gazodinamică Pcaz Pcaz = (Pc + Pec)(1+
totală a cazanuului, kPa Pr/100) 2,88
=(1,96+0,66)·(1+10/100)

35
 Literatura recomandată
1. Роддатис К.Ф., Полтарецкий А.Н. Справочник по котельным
установкам малой производительности. Москва.
Энергоиздат. 1989.
2. Гусев Ю.Л. Основы проектирования котельных установок.
М. Стройиздат. 1973.
3. Тепловой расчет котельных агрегатов. (Нормативный
метод). Под ред. Кузнецова Н.В. и др., М., «Энергия», 1973.

36
 Cuprins
1 Descrierea cazanelor……………………………..……. 3
2 Sarcina lucrării…………………………………...……. 11
3 Mersul lucrării…………………………………….……. 13
3.1 Compoziţia şi caracteristicile combustibilului………. 13
3.2 Caracteristicile focarului. Coeficienţii de exces de
aer………………………………………………..
13
3.3 Calcularea procesului de ardere……………………. 14
3.4 Bilanţul termic. Calcularea consumului de combustibil 18
3.5 Calculul termic al focarului………………………... 20
3.5.1. Caracteristicile geometrice ale focarului……… 20
3.5.2. Temperatura de ardere ………………………….. 20
Determinarea temperaturii gazelor la ieşire din
focar……………………………………………….. 21
3.6 Calculul termic al fascicolului convectiv…………… 25
3.7 Calculul termic al economizorului ………………….. 31
4 Calculul gazodinamic………………………………….. 34
Literatura recomandată………………………………… 35

- 37 -