CONSILIERE ONLINE

DURAC VALENTINA, MAI 2020

PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ PENTRU EXAMEN
Cine nu-şi înfruntă teama nu se dezvoltă.
Singurele momente în care ne
dezvoltăm şi progresăm sunt acelea în
care ieşim din zona de confort, adică
facem ceva care ne pune la încercare,
învăţăm ceva nou şi ne dă emoţii.
METODE DE AUTOCONTROL

1.Gândirea pozitivă
Oamenii cu gândire pozitivă se descurcă mai bine în situaţii care altora li se
par fără ieşire, au capacităţi de efort fizic şi psihic superioare, se adaptează
mai suplu la imprejurările noi.

A gândi pozitiv înseamnă:

- a te ocupa de lucrurile care depind de tine şi a ignora aspectele pe care nu
le poţi influenţa; ex. însuşirea materiei pentru evaluare;
-a-ţi stabili scopuri realiste, la nivelul pregătirii tale reale . ex. dacă
performanţa la matematică e 7 e nerealist ca la examen să ai asteptări să iei
10;
- a-ţi propune scopuri raţionale – ex. nu-ţi propune să n-ai emoţii că nu vei
reuşi. Trebuie să ai grijă să nu fie prea multe că sunt distructive.
- concentrarea asupra calităţilor personale şi nu asupra limitelor;
- imaginarea la capătul unor eforturi încununate de succes;
- abordarea provocărilor cu dorinţa de victorie;
- realizeazarea planurlui de studiu şi respectarea acestuia – acest lucru
oferăîncredere în sine şi control asupra învăţării.
 Stresul - consecinţe
• negative sau dezadaptative precum: teama exagerată, stare de panică,
impulsivitate, incapacitate de concentrare, incoerenţa ideilor şi a
formulărilor, agresivitate, decizii pripite, senzatii de sufocare, palpitaţii,
tulburări gastrointestinale, blocaje ale memoriei;
• pozitive: dacă stresul nu depăşeşte o anumită intensitate îl ajută pe elev să
se mobilizeze, să distribuie o energie psihonervoasă optimă, îi oferă
dinamismul necesar atingerii planurilor de pregătire şi depaşirea
obstacolelor pentru reuşita la examen;

•
2. Autocontrolul emoţional

O dozare optimă a emoţiilor este un secret al reuşitei, adică să ai

emoţii nici prea mari dar nici deloc. Relaxarea este o metodă de
autocontrol asupra emoţiilor. Relaxarea urmează întotdeauna după
un efort voluntar şi se poate realiza fie ascultând muzică, fie făcând
o mică plimbare în aer liber, fie meditând, fie imaginându-vă o
privelişte care să vă inspire calmul şi liniştea psihică.

3. Optimizarea somnului

Somnul favorizează procesele fundamentale ale intelectului. În

timpul somnului se filtrează adecvat şi se fixează optim informaţiile;
se restructurează amintirile astfel încât să corespundă scopurilor
activităţilor noastre curente. Privarea de somn duce la blocaje ale
memoriei, oboseală nervoasă, iritabilitate, nervozitate, oboseală
musculară, surmenaj, incapacitate de concentrare a atenţiei.
 4. Cum invatam?

Conform piramidei învăţării, cea mai eficientă învăţare apare atunci

când sunt folosite metodele de educaţie experienţială.
• Modalitati de facilitare a materialului de memorat

1. Utilizarea mnemotehnicilor:

Sistemul mnemotehnic CCUCCPP este foarte practic pentru structurarea

notiţelor şi elaborarea unui plan de rememorare.Fiecare literă
corespunde iniţialei unei întrebări :
Cine ? –subiectul acţiunii
Ce? – Acţiunea
Unde? – Locul
Când? Timpul, epoca
Cum (mijloc)
Pt.cine? ( scopul)
Pentru ce? (cauza)
Încercaţi să aplicaţi aceste întrebări la tot ce citiţi.Veţi constata ce bine
înţelegeţi şi reţineţi totul!
La fel de bine, puteţi întrebuinţa acest sistem atunci când urmăriţi o
poveste, rezumaţi o aventură sau un film.
2. Organizarea materialului de memorat

Metoda culorilor semaforului constă în folosirea unor marcaje

colorate.

Se marchează cu verde (subliniere, puncte sau asteriscuri) pasajele,

titlurile sau noţiunile absolut necesare pentru examen. Acestea vor fi
subiectele pe care elevul le va va studia în primul rând şi în general sunt
noţiunile fundamentale care îl vor ajuta de asemenea la înţelegerea
restului materialului.

Se marchează cu galben (sau portocaliu) noţiunile de importanţă

secundară respectiv acele părţi din materie care sunt mai importante de
reţinut, cele care nu vor necesita mult timp pentru aprofundare.

În sfârşit, se evidenţiază cu roşu acele paragrafe, titluri sau noţiuni pe

care elevul le va învăţa numai dacă are timp suficient. În general, aceste
noţiuni se încadrează în categoria celor facultative. Tot în această
categorie se încadrează unele aspecte care din cauza dificultăţilor
mărite ar putea consuma timpul de studiu în dauna noţiunilor marcate cu
verde sau galben.
Metoda PQRST. PQRST este un acronim (în limba engleză) care se referă la cinci
etape de invatare şi anume : Preview, Question, Read, Summary şi Test. Metoda
PQRST este o tehnică de structurare a materialului de învăţat conform cerinţelor
examenului. Metoda poate fi adaptată la orice situaţie specifică.
Stadiul P (Preview) constă în trecerea în revistă a întregului capitol pentru formarea
impresiei generale, a unei imagini de ansamblu asupra structurii şi problemelor
principale. În acest sens sunt de mare ajutor introducerea, sumarul şi concluziile.
Stadiul Q (Question) constă în conturarea problemelor la care materialul încearcă
să dea un răspuns.Formulaţi principalele întrebări la care consideraţi că ar trebui să
găsiţi un răspuns după aprofundarea materialului de studiat.
Stadiul R (Read) constă în lecturarea atentă a materialului , concentrându-vă în
permanenţă să găsiţi răspunsurile la întrebările conturate în stadiul precedent.
Subliniaţi cuvintele cheie şi ideile fundamentale. Acum aveţi o idee exactă asupra
conţinutului.
Stadiul S ( Summary) constă în redarea principalelor idei ale capitolelor cu propriile
cuvinte.Puteţi folosi una sau mai multe metode pentru realizarea acestui stadiu :
rostire cu voce tare, redarea în scris, cu ajutorul unor diagrame. Acesta este primul
pas la autoexaminării care vă va ajuta să depistaţi primele posibile lacune sau
înţelegeri eronate.
Stadiul T (Test) constă în verificarea cunoştinţelor însuşite din materialul studiat.
Răspundeţi la întrebările stabilite în stadiul Q. Este important să abordaţi în mod
inventiv noţiunile din mai multe unghiuri.În acest sens este util ca pe lângă
întrebările de bază, să vă puneţi cât mai multe întrebări scurte vizând chestiuni
punctuale (ex. date istorice, formule matematice etc). Asiguraţi-vă că v-aţi însuşit
datele exact.
Metoda de lectura RICAR este asemănătoare cu metoda PQRST şi are
următoarele faze :

Faza R- Răsfoirea, constă în formarea unei opinii generale asupra conţinutului,

pe baza planului de organizare a ideilor şi se recomandă alocarea a 5-8% din
timpul total.

Faza I- Întrebări, constă în formularea unui set de întrebări cu privire la

utilitatea lui, semnificaţiile, relevanţa acestuia etc. Se recomandă alocarea a
10-12% din timpul total.

Faza C- Citire propriu-zisă , constă în lectura aprofundată a textului,

identificarea ideilor principale şi pe cât posibil ierarhizarea lor după importanţă.
Pentru această etapă se recomandă alocarea a 15% din timpul total.

Faza A- Aprofundare, constă în memorarea ideilor şi mesajelor de prim rang ,

clarificarea aspectelor problematice, mai greu de înţeles, notarea ideilor de
bază etc. Se recomandă alocarea a 45 % din timpul total disponibil.

Faza R- Recapitulare, constă în revizuirea şi verificarea materialului lecturat,

avându-se în vedere realizarea sintezei celor învăţate , stabilirea de corelaţii şi
conexiuni. Acestei etape i se va aloca în medie 15% din timpul disponibil.
 MANAGEMENTUL TIMPULUI DE STUDIU

Managementul timpului de studiu este deprinderea de utilizare eficienta a

momentelor dedicate invatarii.

Aceasta presupune:
 Alegerea momentelor optime pentru studiu
 Utilizarea eficienta a timpului acordat studiului
 Evitarea amanarii sarcinilor de lucru

Alegerea momentelor de studiu se face in concordanta cu perioadele de

eficienta maxima ale unei persoane. La majoritatea oamenilor, orele de
maxima eficienta sunt situate dimineata, intre 8-12 si dupa amiaza, intre
orele 16-18. Prin reflectarea asupra experientelor de invatare, fiecare
stabileste perioada din zi in care atinge maximum de eficienta in invatare.
Pentru o eficienta folosire a timpului de este recomandabilă realizarea unui plan
de studiu si respectarea acestuia.

lunar

saptamanal

zilnic

Modalitatile prin Activitatile specifice

care se care duc la atingerea
realizeaza obiectivului propus
activitatile

Termenele
Succes şi eşec

• Succesul este urmarea efortului de învăţare depus, a

motivaţiei, a pregătirii psihologice eficiente pentru un
eveniment. Succesul nu este permanent aşa cum
eşecul nu este fatal.
• Eşecul nu este exclus chiar dacă elevul a învăţat în
mod constant, chiar dacă a înţeles importanţa
evaluării/examenului şi a conştientizat necesitatea
pregătirii temeinice la materiile verificate, deoarece
pot interveni şi alţi factori.
Eşecul poate reprezenta o provocare pentru reuşite
viitoare.
Reflecţii...
“Eşecul este locul de unde te ridici pentru a merge mai departe.” Gabriel
Liiceanu

“Succesul înseamnă a continua când ceilalţi renunţă.” Alvin Sprecht

“Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus daca vrei sa poti sa vezi
foarte departe...” Constantin
Brancusi

SUCCES!