Drept de uzufruct.

Evacuarea coindivizarului - condiţii

Decizie 254/2013 din 29.05.2013

Drept de uzufruct. Evacuarea coindivizarului - condiţii

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr.

Şedinţa publică de la  Mai 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Judecător

Grefier

Pe rol fiind judecarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă B D împotriva sentinţei
civile nr. din data de 09.01.2013 pronunţată de Judecătoria Tg.Jiu în dosarul nr..

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  au răspuns apelanta reclamantă B D şi intimatul pârât
C D.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care constatând apelul în stare
de judecată s-a acordat cuvântul:

Apelanta reclamantă B D a susţinut motivele de apel formulate în scris şi a solicitat admiterea

apelului, schimbarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii. A solicitat să se dispună evacuarea
pârâtului din imobilul proprietatea reclamantei, pe motiv că acesta se află în permanenţă sub
influenţa băuturilor alcoolice, provoacă scandaluri frecvente şi produce degradări imobilului.

Intimatul pârât C D a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de faţă:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu sub nr. ….., reclamanta B D a
chemat în judecată pe pârâtul C D, solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce va pronunţa, să se
dispună evacuarea pârâtului din imobilul proprietatea sa, situat în comuna G, imobil compus din
casă, anexă şi teren, încetarea dreptului de uzufruct dobândit de pârât prin contractul de vânzare
cumpărare autentificat sub nr. 3583 din 21.07.2010, de BNP Silvia Badea, cu cheltuieli de
judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că  urmare a relaţiei de concubinaj cu pârâtul  a

cumpărat cu acesta o casă compusă din două camere, bucătărie şi sală deschisă, construită din
lemn şi acoperită cu ţiglă şi o anexă cu două încăperi, construită din chirpici şi cărămidă,
acoperită cu ţiglă imobile situate în comuna G, jud. Gorj, cu vecini la ….

Urmare a relaţiilor tensionate dintre aceasta şi pârât, prin contractul de vânzare cumpărare
menţionat mai sus, a dobândit de la acesta nuda proprietate pentru cota indiviză de 1/2 din
bunurile dobândite anterior, pârâtul prin acelaşi contract  păstrându-şi dreptul de uzufruct pe tot
timpul vieţii asupra cotei indivize de ½ din imobilul descris mai sus.

În continuarea motivării, reclamanta susţine că pârâtul îi interzice accesul în locuinţa proprietatea

sa, unde locuieşte efectiv, deşi acesta nu mai este proprietar, iar atitudinea sa este violentă, fiind
obligată în repetate rânduri să apelez la organele de poliţie, pentru a se lua măsuri împotriva
pârâtului, care o agresează fizic şi îi interzice să lucrez terenurile sau să se ocup de imobil.

Mai arată că pârâtul are locuinţă şi nu în ultimul rând acesta nu mai are un drept locativ propriu
în imobilul proprietatea sa.

Referitor la solicitarea de stingere a dreptului de uzufruct, învederează abuzul de folosinţă a

bunului susţinând  că pârâtul îi aduce stricăciuni şi îl lasă să se degradeze. Mai arată reclamanta
că pârâtul, pe fondul consumului de alcool, are probleme psihice care pot să îi pună viaţa în
pericol, diagnosticul fiind de etilism cronic.

În drept, reclamanta îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art.747 cod civil.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare, însă în şedinţa publică din data de 24.10.2012 , fiind ascultat
în conformitate cu disp. art.129 alin.4 C.pr.civ, pârâtul şi-a exprimat poziţia procesuală, nefiind
de acord cu acţiunea şi cu cele susţinute de reclamantă.

Prin sentinţa civilă nr. din data de 09.01.2013 pronunţată de Judecătoria Tg.Jiu în dosarul nr. ..a
fost  respinsă acţiunea, formulată de reclamanta B D, domiciliată împotriva pârâtului C
Dl,domiciliat în

A fost respinsă cererea pârâtului de obligare a reclamantei la plata  cheltuielilor de judecată ca

neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că în timpul relaţiei de concubinaj,
părţile au dobândit, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.
5294/22.11.2000 şi a sentinţei civile nr. 13696/19.12.2001 a Judecătoriei Tg-Jiu, imobilul cu nr.
cadastral 258 întabulat în cartea funciară nr.35120 a localităţii G situat în intravilanul com.G,
compus din teren curţi construcţii şi arabil în suprafaţă de 814 mp ,  o casă compusă din două
camere, bucătărie şi sală deschisă, construită din lemn şi acoperită cu ţiglă şi o anexă cu două
încăperi, construită din chirpici şi cărămidă, acoperită cu ţiglă.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3583/21.07.2010 de BNP Silvia Badea

pârâtul a vândut reclamantei nuda proprietate asupra cotei sale de ½ din imobilul mai sus
descris , prin acelaşi act pârâtul rezervându-şi dreptul de uzufruct , pe tot timpul vieţii sale,
asupra cotei  de ½ din imobil.

Cu privire la capătul de cerere privind stingerea uzufructului, din depoziţiile martorilor audiaţi în
cauză instanţa a reţinut că în cauză nu s-a făcut dovada unui abuz de folosinţă, respectiv că
pârâtul produce degradări bunului sau îl lasă să se deterioreze, ci dimpotrivă martorii au declarat
că imobilul este bine întreţinut, pârâtul cultivând şi terenul aferent casei de locuit, astfel că nu
sunt îndeplinite condiţiile prev.de art.558 C.civ.

Cu privire la starea conflictuală dinte părţi şi atitudinea necorespunzătoare a pârâtului faţă de

reclamantă, asupra cărora insistă reclamanta, instanţa a apreciat că acestea nu reprezintă o cauză
legală de stingere a dreptului de uzufruct, reclamanta având la dispoziţie alte mijloace legale
pentru rezolvarea acestora.

Având în vedere soluţia pronunţată  cu privire la capătul de cerere având ca obiect stingerea
uzufructului, instanţa a  respins şi cererea de evacuare a pârâtului din imobilul pe care îl ocupă în
baza contractului de constituire a dreptului de uzufruct.

Împotriva sentinţei a declarat recurs  reclamanta B D, criticând-o pentru netemeinicie şi

nelegalitate.

A susţinut că instanţa a interpretat greşit probele administrate în cauză şi a respins capătul de

cerere privind stingerea uzufructului, cu toate că din probatoriul administrat rezultă că imobilul
asupra căruia pârâtul şi-a rezervat dreptul de uzufruct se află într-o stare avansată de degradare,
tocmai datorită lipsei de întreţinere şi de conservare a bunului din partea uzufructuarului. Mai
mult, pârâtul nu îi permite nici reclamantei să folosească imobilul, aceasta fiind nevoită să
apeleze frecvent la intervenţia organelor de poliţie pentru a-l obliga pe pârât să-i permită accesul
în locuinţă.

A mai susţinut apelanta că în mod greşit a fost respinsă cererea privind evacuarea pârâtului din
imobil, deşi din probele administrate rezultă că prin comportamentul său violent pârâtul face
imposibilă convieţuirea cu reclamanta şi chiar îi pune acesteia viaţa, în pericol.

Apelanta a solicitat, în baza art. 304 indice 1 Cpr.civ., admiterea recursului şi modificarea
sentinţei în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată.

Intimatul pârât C D a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca

nefondat.
Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, precum şi disp.art. 282 indice 1
Cpr.civ., tribunalul în conformitate cu disp.art. 99 alin.3 din Regulamentul de Ordine Interioară a
calificat calea de atac ca fiind apelul şi nu recursul, cum a declarat reclamanta.

Reexaminând sentinţa apelată, prin prisma criticilor formulate, tribunalul constată şi reţine
următoarele:

Critica apelantei, în sensul că în mod greşit instanţa a respins capătul de cerere privind stingerea
dreptului de uzufruct al pârâtului asupra cotei de ½ din imobilul compus din casă şi teren, situat
în comuna G, jud. Gorj, este nefondată.

Pornind de la caracterul esenţialmente temporar al dreptului de uzufruct, dispoziţiile art.557

C.civ. prevăd modurile specifice de stingere a acestui drept şi anume: moartea uzufructuarului,
expirarea termenului pentru care uzufructul a fost acordat, consolidarea calităţii de proprietar,
neuzul acestui drept în decurs de 30 de ani sau totala desfiinţare a lucrului asupra căruia
uzufructul era consolidat.

Totodată, potrivit disp.art. 558 C.civ. uzufructul poate înceta atunci când uzufructuarul abuzează
de folosinţa bunului, îi aduce stricăciuni sau îl lasă să se degradeze, un asemenea comportament
al uzufructuarului fiind în totală contradicţie cu obligaţiile ce îi revin acestuia pentru a asigura
conservarea bunului.

Având în vedere că stingerea dreptului de uzufruct prin abuz de folosinţă a bunului conduce la
micşorarea patrimoniului uzufructuarului, încetarea uzufructului nu se produce de drept, ci prin
hotărâre judecătorească, instanţa urmând să constate, în baza probelor administrate că
uzufructuarul a produs stricăciuni bunului sau că, prin pasivitatea sa, nu a efectuat reparaţii sau
lucrări de întreţinere a acestuia.

În speţă, cu probele administrate, reclamanta nu a dovedit că pârâtul a produs degradări

imobilului, dimpotrivă, martorii audiaţi au precizat că pârâtul a efectuat lucrări de renovare a
casei, că acesta întreţine atât casa de locuit cât şi grădina, în sensul că se ocupă de cultivarea
terenului, aşadar tribunalul apreciază că în mod corect instanţa a respins acest capăt de cerere.

Este însă întemeiată critica apelantei referitoare la respingerea capătului de cerere privind
evacuarea pârâtului din imobil.

Reclamanta, în calitate de proprietar al imobilului, este îndreptăţită, potrivit disp.art.480 C.civ.,

să exercite atributele acestui drept, respectiv posesia, folosinţa şi dispoziţia fără ca o altă
persoană să intervină în exerciţiul dreptului său.

Din probatoriile administrate în cauză, rezultă că pârâtul, prin comportamentul său, face
imposibilă convieţuirea cu reclamanta şi o împiedică pe aceasta să-şi exercite dreptul de folosinţă
paşnică al imobilului.

Astfel, din depoziţiile martorilor … rezultă că pârâtul consumă în mod frecvent alcool, motiv
pentru care este o persoană recalcitrantă care provoacă dese scandaluri în domiciliu şi de multe
ori a alungat-o pe reclamantă chiar în timpul nopţii, din casă,  ameninţând-o cu cuţitul. Martorul
E V susţine că a asistat personal la certurile dintre cei doi şi a văzut că pârâtul a lovit-o pe
reclamantă, precizând totodată că pârâtul este o persoană cu care nu se poate convieţui deoarece,
sub influenţa consumului de alcool, devine violent.

Din adresele Postului de poliţie G nr.55166/29 mai 2012 şi respectiv nr.300/18.06.2012 rezultă
că la sesizările reclamantei, organele de poliţie l-au avertizat şi l-au sancţionat contravenţional pe
pârât, în temeiul Legii nr. 61/1991.

Aşadar, faţă de aceste probatorii, tribunalul constată că instanţa de fond în mod greşit a respins
capătul de cerere privind evacuarea pârâtului, doar ca o consecinţă a respingerii cererii privind
stingerea uzufructului, practica judiciară fiind constantă în admiterea cererilor în evacuarea
locatarului sau a coindivizarului pentru imposibila convieţuire.

În acest sens sunt şi dispoziţiile Legii nr. 114/1996, care prevăd că printre măsurile ce se pot lua
pentru folosirea normală a imobilului se numără şi acţiunea în evacuare a coindivizarului, care
prin comportamentul său, împiedică folosirea normală a imobilului de către ceilalţi coproprietari.

Având în vedere că în speţă, cu probele administrate s-a făcut dovada că pârâtul, prin
comportamentul său face imposibilă convieţuirea cu reclamanta şi o împiedică pe aceasta să-şi
exercite dreptul de folosinţă asupra imobilului, tribunalul constată ca întemeiat acest motiv de
apel, astfel că în baza art. 296 Cpr.civ. va admite apelul reclamantei şi va schimba sentinţa în
sensul că va admite capătul de cerere în evacuare, dispunând evacuarea pârâtului din imobilul
proprietatea reclamantei.

Se va menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite  apelul civil declarat de apelanta reclamantă B D împotriva sentinţei civile nr. 87 din data
de 09.01.2013 pronunţată de Judecătoria Tg.Jiu în dosarul nr. …...

Schimbă sentinţa în sensul că admite capătul de cerere privind evacuarea.

Dispune evacuarea pârâtului C D din imobilul compus din 814 mp teren, o casă de locuit cu 2
camere, bucătărie şi sală deschisă, construită din lemn şi acoperită cu ţiglă şi o anexă cu 2
încăperi construită din chirpici şi cărămidă acoperită cu ţiglă, situate în comuna….

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

Cu recurs. Pronunţată în şedinţa publică de la  Mai 2013.