LA TIMPUL MIRESMELOR {La timpul miresmelor mari 4 ledert pe pulpe de soare singole ne Intloreste Sl mersul ne este regese, ‘erul detleagi-armasari, lar'cel care moare nu moare. Pirmintul se-ndumnezeleste — In sullet e sulletu-adine pul de dor sidalee durerea ne doare, De Uinlielealbastre, {risteile tainie se tring, ® singele nostru senor, pe gura se-aprinde 0 floare, Saruta-se steele noastre, te mine, de vis, In umerl se miged piu, ‘eviavie pura ‘sobor: clocrit nga Cmple, emele, (y, templu deschis, jar ochil descinta risurl 0 floare ifi arde pe gurd.. 41 pleptul ca patemi se imple — in palme seminje-ncolfese Radu CARNECI foto: Laszlé Kulesarbe ta Comisia pentrw vindtoare de pe ting’ hirou! Consitului A.G.P.V.S, PUTEM AVEA VINATORI MAI PLACUTE? Categoric, da! Putem avea vinat mai mult si zile de vind toare mai agreabile, Concret : acolo unde azi vinim un iepure, peste 1—2 ani am putea vina doi, apoi trei-patru. La aceasta $-ar-putea adtiuga o crganizare mai bund a zilei de vindtoare, Inclt $i din acest punct de vedere, satisfactia si sporeasct Cu riscul de a deveni dezagredbil, trebuic spus ed, daca in prezent, unele zile de vintitoare nu se incheie cu rezultat sa- tisfactitor, vina se imparte intre personalul retribuit si con- tribufia in natura vindtoritor. Dar si ne explictim: paza vinatului nu este ta nivelul dorit. Cel care ar fi de alta pairere, sint rugafi si se intrebe: citi paznici n-au raportat nici o in. fracfiune la legea vintitorii, in decurs de a un an, nici de doi, nici miicar de cinci ani? Indiscutabil, infractiuni s-au comis, personalul stie acest Iucru. Zi de 2i ni se macintt efectivul dé vinat, sub ochii celor chemati si retribuifi stil apere. Aga fiind, problema necesita 0 analiza mai profundd Vinatorii, vrind-nevrind si-au achitat cotizafia. Dar per- sonalul de pazii ce a ficwt? La semnalarea infracfiunié a avut © refinere. Din ce mati anume, intereseazt mai putin. Dar la incasarea salariului lunar a manifestat aceeasi retinere ? Dact ‘mi, cum se impact una cu alta?! ‘Statutul obligi pe viniitor sti presteze cinci zile anual la ac- fiunea de gospoddirire a fondurilor de viniitoare. Citi vind tori ar putea afirma, cu mina pe inimé, ct din cele 365 zile ale antlui, n-an putut sacrifica cinci, pentru gospodirirea fon- dului de vindtoare al grupel din care fac parte? Noi, vindtorii, pretindem ot sintem iubitori ai naturii, et dorim i respiram aerul ozonat al cimpiei sau al plidurii, of simfim nevoia misedrit in mijlocul naturii, Cum se tmpact acest adevir — caici adevir este — cu constacarea ci n-am contribuit 1a gospodiirirea terenurilor de vinditoare nici mécar cu 0 ora? In luna martie, se efectueazit evaluarea numirului vina- tubui. Lucrarea aceasta se face in fara noastra de peste 30 ani. Treptat, s-a imbunitipit. Toiusi s-ai mai constatat deficiente care se cer inlliturate. In acest scop, recomandam. urmétoarele tret faze : I. Intre 1 gi 18 februarie, grupele, impreund cu. paznicul de vinat, si cerceteze suprafefele de proba si sii punt semnele de recunoastere care ar fi dispirut intre timp. I, Intre 16 si 28 februarie si se efectueze controale pe teren din partea filialetor, a asoclafiilor, inclusiv a A.G.V.PS. HI. Intre 1 3i 25 martie, grupa si fact evaluarea efec- tivului, alegind in acest scop’o zi in care condifiile meteoro- logice ‘sint favorabile. Dar cu o zi tnainte, grupa si anunte asociafia despre hotiirirea Iuati. Care vintitor cu dragoste de natura $i de vinatul din fond mu se va delecta cind iepurele se ridict de pe ardturt, faza- nul isi ia zborul din Wstirts, etiprioara trece peste linia par- celara din piidure, iar nagitul se ridict de pe bolta din lan si roteste in jur? Un adeviirat tubitor al vinatului $i al naturti va esi in teren si in afara zilelor de vinitoare. Se poate afirma, cu toatti convingered, cit pentru a avea vinat mai mult si o zi de vinitoare mai plicutt, este nevole de o schimbare de mentalitate atit din partea personalului re- tribuit de toate gradele, cit si a vinttorilor. Vasile COTTA resedinte de onoare al Comisieistructor al societatii sovialiste Si comuniste, Impune ayeza- rea la baza.intregli activitati edu- cative a coneeptiel materialist stiin- fifice @ partidulul comunist despre Tome 3i viats, Tnsusirea a tot coun ceva creat mai avansat omenirea in F ormarea omului, now, con~ REVISTA. Din acest motiv considerim o& pe line de educajie in acest sens Sar putea face mult mai mult, ‘Daca pentra prescolarl se gasegte fo Iiteratura bogatd si adesea Tumea eunoasterit incepe cu lumea ani mala, pentru tineretal scolar pind Ta limita invatamintutul superior, POTENTIAL SI NECESAR MIJLOC DE EDUCATIE PENTRU TOATE VIRSTELE omen canoaser, pent @ t- legere ct mal profunda a rapor- HUsige reate'aintre om, s¢_noturh SPlor are wverneasa universal 3 leslie or oblective ale dezvoll- fuSsouidie —spunen secretarul 66. Reet al partial tovardsul Nicolae Ceausescu ‘Cadeul legal organizat i concep- tal etie al sacietati noastre in materie de educatie asigura tine- gatire temeinicd si dezvolt& dr dostea pentru avutia najionald prin foate formele “de” tnvatamint, de Calificare si de perfectionare. Bahi- featia. presupone, Inainte de orice, fmutatir fondamentale Ia structura personalitifi, formarea acestela pe Poordonatele ‘spirituale ale concep- filet materialist-stlintifice despre lun. proces Continut, confirmat si de ingelep- lunes populard ci .Omul tnvaya elt taste Referindu-ne la raporturile om “natura, 14 epoca noastr’, apare Vitald necesitatea de cunoastere, erotire si Ingrijine a naturil, deoa~ rece factorll directi rezultati din Eefivititile umane ea $i cel Indl- Teel, independenti de voin{a nos fra au efecte din ce fn ce mal dave hnifoare si tind sa distruga acest Taborator inimitabil care ese Natu: ra, acest cadr biologie care asigura viata pe pamint. ‘Oamenii de stint din intreaga lume #1 de Ia poi siat din ce In ce mal preocupati de protectia me- iului Inconiurdtor, de studieres eauzelor eare al condus Ia dispa- fitla. Unor speci sau In modifica- Fea regimnli hidrogratie orl elima- He al unor zone, cautind solutii care Sh inlature seeste fonemene. Ocrotires naturil este o necesitate vyitald sin act de cultura pe care oti, cu mic cu mare, trebuie sic] facem pentru.ea In nicl un alt colt al planelel nu se asoste o tara in care natura sisi fi revarsat daru- Sle mai maret si mal armonios de- ett pe cuprinsul patriel noastre ‘Relieful variat — de la piscul stbalpin 1 marea ces mare, cli ‘matul femperat al emisferet not ice co frumusetea distinct 9 fanotimpurilor, ipsa extremelor de femperatura 1,2 curenti de aer fa- vorizeaza existenfa unei_ vegetatli Temnoase si erbacee foarte variate shin consedints, —prezenta unei 2 Elena NEACSU faune Ja fel de variati si bosata, ‘Mioritieul vers yPe-un plelor de lai — Pe-o gurd de rai* a fost in- Spirat de aceste trumuseti si bog’ qi neasemulte fiinded cum altfel ar putea fi numita Delta cu tot pasiretul ei, codrii seculari ai Bu- €ovinel eu col mai frumosi cava- Teri — ceebii, Baraganul unduitor al lanuriior de grfu, piseurile stin- couse ale Fetezatulul unde antilopa european (eapra_neagra) tpi, face Salturile sale” ablsale, — Impiratia apelor Ini Sadoveana ‘cu pastravil SI Upanit de argint si aur, si Tot Ge miseé-n fara asta — vful, raul” sint raiol pe pamint Dragostea pentru aceste frumu- sefi_am mogtenit-o din neam-stra- eam, 0 confirma jstoria. poporultl nostra si avem datoria dea o sidi In sufletul generatiilor prezente 31 viitoare, ‘Asa cum educdm si cultivam dra- gostea de neam, de tard, de om, Ge cunoastere st’ de mune, trebuie SH cultivam si dragostea ‘fata de atin pentru’ conserva $1 perpe- tug darurile ef Gcrotires st ingrijirea naturil_ mu trebule si constitule numal © pro- Blemi a. speciatistilor, a color eare prin pfofeslune au asemenca sa in, Ci trebulie privits ea 0 pro- blema de interes. general, asa com o previ legile statulai asemenea literatura este destul de Furi; atlasele geografice, botanice Sau) de vindtoare, — eataloaze ale magumentelor naturii sau ale re zervatilon, hiefl si deserieri ale faunet si fore! ar facilita Insusizea cunostinjelor din “manualele de Zoologle, botanic, dendratogie, bio Togie, ete. (chiar dact aceste publi- cau! ar diminua pe cole politiste si Sintifico-fantastiee de duzing.. Exeursiile si drumetiile previzute in activitatile scolare “sau chiar cele jnifiate la nivelul colective= Tor de oameni at muneit au devenit fributare confortuluy modern plecam cu “attocarul, uream ct felefericul, ne odihnim ta cabana, Sau hotel sine intoareem Eira st Hi facut macar un kilometra pe jos, fare ‘STi vazut un iepurasy Sati_macar urma acestuia pe zie padi, mecum si fi contribuit cu Seva la ocrotinen Til Cercurile eu levi au un prontn= at caracter teoretic, iar cele aplic ative au un pronunjat caracter fehnic; chiar sf cele cu aplicatii Productive nu reuyese sf asigure Hinurului cunostintele necesare in a deosebiun iepure de casi, de nul de cimp sau de Vizuing. Citi inert sau virstnicl sti of pe feritoriul Yirli noastre au trait Si au disparut bourul, zimbrul, Tarmota, sau cd, th era noastr, au isparut ‘de pe’ glob aproximativ 100 de specii de mamifere din care 77 numai din anu 1900. fncoace Sau ci, in prezent, mai sint ame- raintate’ cu disparifia 650 de specil orl cA se fac eforturi urlage prin fepopuliri si conservarea_blotopt- Tui, Colaboraren cu oamenii de spe- ciailtate din cedrul ecoalelor sil- ico, asociatiilor de vindtoare si pescuit, statinallor de cercetare $i fal alés implicarea elevilor si a ca~ Grelor didactice in aplicatiile prac ce ale acestor unititi pot consti- ‘fal un mijloc ideal de educatie pen- fru viltoriisilvoclnezeticien!. "Re- vista. Vinatorul si Pesearul Sportiy, a publicatie de specialitate, -In- Structie $1 educatie a_cititorilor sai, poate constitul a rindu-t un in? Strument de lucru, de polarizare si pregiitire a viitorilor membri pes- car} si vinitor!, iar ca mijloc mass- media este deschisi tuturor ce in-~ CUM AM DEVENIT » CAMPIOANA AU TRECUT 6 ANI! E MULT DE Stanci, dar imi voi amintimereu Ziua din primivara Iai 1981 tnd mam dus pentru prima oard Ja un eampionat de casting. Nu stiam exact ce tnseamn’ eas fing, hu pusesem nicledata mina pe Vargi, cram timida si putin Speriata dar. orice [ner are. un ineeput, Mati atras Insd cel de pe teren si am vrut si cunose. mai bine, si le tnfeles pastunea. Brau foarte veseli, prietendsl, antrenamen- ful decurgea intr-o reald destindere SI aveal impresia oi tol acest grup Ge ;nebunlsimpatici™ nu face alt cevd declt si se joace, Asadar, am inceput si eu si mA Joc* cu ei slam aflat cum arata 9 mulineti, cum se prinde ea pe o wargi, cum se poate arunea greutatea din ea- Atul firulul acolo nde doresti, Nu Rimeream fintele, dar asta nu mi Gescuraja ba, difmpotriva, admirin- duct pe cellalti, primind netn- cetat Sfaturi de ja ei st Incercina ppe cit posibil si le pun in practic, Micam’ zis: Totusi, fntr-o" i, vol reusi si eu, Bram fascinath de noulatea descoperita sl de-abia ay- eptam viltostele anirenamente Tailele “au trecut repede, vacant s-a sears Sh odata cu ineeputal $0 Ti, ‘am ‘pabtieipat la’ primal. mea concurs. ‘De aceasth. dati Dum nel jucam* taceream primele ema {ist volam sf arat_ cl Inerederen fae mica fost acordata nue neyus- {ilicats. vam mindra de colesit mei de echipa th de. srumoasele rextl- {ate pe care te obtinusera de la care totodata ins, wrmarindw-s In Limpul probelor de" concurs, {0 Fasem’ Gin maiesttia lor, copios..! ‘Dupa numat dot snl, ia’ concuestl ge In Lue),_din septembrie. 1803, Feuseam si efjia Ulu ae campi? cand republican La. juntoare, “in fcestt dot ani Tins, musteisem foarte mult st trebule ai ‘sublines faptul Gh reaultatal-objinut il datore# in peimul rind antrenorului meu Vict for Tru, el find cel cate. m3 ajutat, indcumat, faults. pe- eps! adesea eli citeva ture ‘oe teren, cel care Tost permanent Tinga’ mine, area mureil cot la cot eu mine, care mua Incurajat ‘mereu Nui pot ined ital pe exceleatit oament de echipa care fica impartinit mereu cle ceva din’ experienta, lor’ Manuela Gre forescu Valevia ‘Parus, Cornel. N Cleset, Ernest Popovic Tndemraté decl permanent, am treet de la “antrenamentul ean {ati la cel calitatiy, insisting pe fiecare. proba in patte pentru "a Feist simi. coordone” misedrile st Siemi “mirese. vitera de exectie ‘Am hrectl prin’ sfocul” conoustt)- jor constatind “ined importants eestor” Intreceri_sportive. "Remar~ tind. slur! deosebite de” aruncar, Skeind. adeseort ceca) ce-milipses, Sbignuinducma cu motile specifics competitor, veatisind. iinpostana ‘unet seule pesfectionate, am inteles fe tnseamaa.performanta, si cit ‘used implica TepUliatele a0 fost pe maura do- rinjel'mele de mt perfectiona fontingd $1 de reslizn punctole tot mai masi, fh concursurile repu- blieane am oblinut la Junioare 1o- cul T in anil 1883, 1984, 1905, 1986, lar ta senioare: Tocul TIX in 1984, locul I fh 1988, locul TIL fn 1986, De asemenea, fn 1986, am participat Ja coneursul’ european de casting = junior) ce a avut Joc 1a Praga. Regaltatele de aich nu au fost mul- jumitoare cet emofiile primulti ‘eoncurs international de mare an- Vergara saw spus-cuvintal, Tottsi ele m-au ineurajat §l ma obllg’ La © muned tot mai sustintta tn noul Sezon competitional de-abia tnce- put, gindindu-ma la fapiul ca din feoSt an, vol concura numal 1 se akc Gabriela DIMITRIU PRILIE 1987 moe 1 TE aa ee papal in ait bertearce aaa stots ac ec rea an asl anes Sais ase Beet ae ales: Pearce Pabab Ptr : res eae a es (eee aaa potencies 57 | sos | A275) zs! | ala eet | es eee | t4| a5] e120 | 235) 12 48 | Ove { ieee alee | sales leea lee Peapod pad erat al ie ete aaa f Poser Paar [ee a) eselecle| pales ae ae aetna Bierce eas ee ed coat asta, eat cess eee ely ae Seale) Polar celectoa lin are ee paige selecical alee a Ss ee Grigese si trebuie si respecte nnatura-leaganul eistentel noastre ‘Aga cum fac (Si poate chiar ‘mai mult}, paginile revistel ar po- fea. constitu un cadru optim de desbatere sl dialog a temelor ma- fore ale vindtoril, pescuitalut, ehi- hologiel cinegetice $1 prin inftinta- Tea unor rubriei , pentru tineri aVreau si stiu’, SABC", ,Staturi.« sNatura asteapté de Ja nol", .De la vorbit la faptt. Stimall cltitori si cititoare, tineri silvicultori, vindtori $i peseati, con- sider ei prezenta voastra in 'pasi- nile revistei, fn. calitate de colabo- atorl, este! expresia eflel mai Inalte’ si mai devotate Jegaturi ‘cu natura 51 eu. pasitnea pentru. care ardem Inflicurat gl fat de care avem datorla si menirea de a fi adevarate si superfoare forte de conservare sl dezvoltare a bogie Wlilor cinegetice sl plscicole, a fru musetilor daruite Intru bucuria su- fleteascd si a mint, Inteu prospe- ritatea si perenitatea vietii pe Planeta Albastri 51 In vatra noas- ‘ted strdmoyeasea — culb de neam Indragostit de -gura noastrl de ral 3pind unde poate actiona potentialul cinegetic canin? Problema educabiltis se ex | slit tn certtudine inted sub Jun ima In ora aciuals im termeni de | risdietia competenpel adjlundior elu proporite “i durabilitare a achiai~ | cogene. filor dobindite de flint educa | "In psihologia personalititil se Biles, in cazul de fafa a exempla- | discutd despre premise ta, termencl Falt’ canin. Vechea disputa dintre | consacrat de dplitudind (care stat predeterminigti gt ambientalisti a | inndscute), iar ca efect al tavala- Guforit uncle mutatil, sub arbitra | rit-este acceptata sotlunea deat Sul competent si Tieuros al stiimte:, | fudine (care include totalitatens dee a ajay a Gonetdaa | eprindenion, fects le Inve cel mai important punet al acordu- rin “condifionare re Tui “Hilintitte rezida tn faptul ca) tare) ae nicl 6 trassturd sau ealtate ou esie | “Dac& am face o raportare a in- Exclusiv ereditarl, dupa cum nicl | terrelatiilor dintre acesti doi face tsa bu este amblestala 1a origine | torl eseatiali al activititil de dre- (Allport. Gordon), sa}, am obtine patru Varlante po- La ora acluald se consideré ci | sibile, prin combinarea celor dow rendamental unei Hine edueabile | variabile (aptitudini st esie determinat de aptitudiaes sa | cate pot ft positive (+) sau ned! ‘riginara In propertite de 60-80%, | tive (~) Gchema). far, restul de 20-40% reprezintd contributia mediutut (A. Stoica. ‘Dest opiniile pot fi relativ Impar- | VARTANTA 1 tite, se admite cu certitudine ca Spoea de" flonie a pedetermints- | Vavianta ideal. Behipamental_ ne- mului genetic @ apus, Nu mai poate | tiv este ‘corespunaiton, Calitarea fi acreditati idea cf fiinta umand | dresajulul este ireprosabila (condu Sau Gnmald ete een ce 1a fost | iu toring fermital, tntlegere, restris, In acelast timp, is-au mat | afectiue diviiats, supléte adapta: Fetezat avinturile si teoriet ambien | fiva in fonetie de reacuvitates Indl taliste care populariza un optimism | Vidualn a exemplarulul eanin 41 86 prea larg, exagerind in sens opus: | situate de media. ria educatie ‘se poate face total (Geen ce sa dovedit ulterior als). | VARIANTA 2 Bisputa dintre cele doug curente savterminat Ia ofa actual, dar dis. | EXemplarul canin dispune de un Cotilie continus In directia formelor | echipament nativ corespunzitor. Ae- Gohereee de Internctiune sia pone | tivitaten de dresa) este inst inadee- Gerii interventiel fiecdrula “dinire | Yall (Ingzduint’, exces “de severi- cel dol factort ta expirmarea fiintel | fate, indiferenyi, Isbilitate @ deci- oie zillor, sanctiunllor ‘sau recompen= Selon). Bxemplaral cain dispune de Tq acest context se situeaz’ gi problematica dresajului canin ! une- | Te22Ve potentiale neexploatate st- See" ereltessd emagerat rola Giont'orezemparl cinctss abso | VARIANTA 2 sete been peta went || ees ament cay gee Gf estfal seca stasiqust); | (Gin'ater metic, Beg. seamen shcgny ae copiers ‘ol antema’ | SO" Gils" Qe irepuaslane Mental in excuavitate rezolta to | sfonpinrl cis ng Se Boers Es fenlell.gertormanslor nfo Gr, adevarul ext undeva, ta mil- | Ul lees ake Tae pe alt va dos Shemplarle detest diguh | sits sacs Saisie fee ee eee tat ree |Meat ec eater ‘en ae corplexh Coen’ te fares peg termed ence | VaRIANTA « Scion ie in osc speclel, iar din acest punet de ve- | Exemplarul canin nn dispune de un dere lucrurile sint foarte clare. Dar Sop oe ne HG, Seubaaunus"entepins eae | Act cox activiaten de dresa) este Sinvdeesth'poms conser ace | compromise SMpromitans, Greta ate dat onl jens porate, | Dinye acest, doar vananta i Spaiean Bene inn gerard: | eat idclh itrac combing wa calun ole” mscaes "Sor ine | Sete Gate Into” eo Shiid SOSSS TEsiais acu | Teun scale urna Seach ealSammusts i “cre | "Auta excepvona al metodtor ORG aufGanPnorce promise | go"ntmulore'@ capac de per 4 forman{a 1 rezultatele obtinute in faceasté directic. au. determinat 0 corectie — leats ‘dar sigura— a Gislecticil admise intre qdat™ 31 sdobindit, Se considerd Chlar 8, rin educatie si exercitii corespunt zitoare, se pot sforta” unele le mite impuse de reditate (. Pa- Veleu), lata o afiematie pe eare tne buie ‘s-o acceptim prin. prisma faptului ca sina contemporana aa dispune la ora actuala ined de st ficlente metade de explorare a 20s tel geuctice in acrlune (St. Niilew), De aici apare $i. rezerva potential pe care orice fiingi, educabila 0 oarla si 0 exprima numai In. com Aig soelate (de stimula "ados- Jato tazé al edrei mesaj robust ne permite s& nu formulim cale- gorle lite imuabile atunci eind este vorba de un. exemplar canis, Cu toate acestea, admifind ceea co 0 acceptdi in planl cunoasterit po- sibilititilor speciei.s1_ ale specime- ‘mulul, este foarte important sf se dispund de Informatii §}_ mijloace adeciate privind diectle pe care le putom Intreprinde #1 perfeetiona, fn cadrul dresajului, cania. Desi vom reveni pe parcurs ou date privind aceste posbilitti, mu utem sinu Incheiem cu ideea cf orice exemplar canin dresabil. tre ule si alba nu mumai o identitats precisi si riguroasa a_acestei_acti- ‘eitagh uthitare ef, Ta-Aceeas! masur, SL una yextraprofesionala', asupra Garcia. este Tafel de important sit he concentrém grija, competenta sl afectitinea. Asa curt noua, Game flor, ne place ea dupa ce’ am #- ext 6 treaha bund la locul de munck Si ne destindem tn timpul liber, fot Ia fel Si clinele nossa trebui Sh alba-o experien{aplina des fistactii si compensatll_ allt in _pe- rimetrul padurit, cimpiel sau Tunci, ait si Sn mijlocul- familie Maria SERBANVinsloarea ne di posibilitalea sf tr8im evenimente inedile, parcuteind snatimpurile anului ey © putere Hlectivi aparte, generate deo aproplere inti, in- gtrceublt ch nate ae Inceputul primaveri este mareat de iegille 1a cor cof de munte sau de aborul sitailor vara, in Urms rea japtlti ideal: toma, ea dorul dea sual oedntlul st dea urea pe faneurl destined in ede gnea, statu mpunatoate a eaprei.negre, iarna, In escitrares bir lbe eu alilea taine ascunse {a pach care se pierd in eels paduel ‘Martutisese ch ma aflu printre privlegiatele soar- tel, tocmal finded ann intlinit in, vi{l oament care iad. devel carien nasi, lasindurma sd infoles Sevarul, prin care fiinja Uand treble ak vibrese altfel vane! cind Iti_apar in. cele. necuvinestoarele, Si stl cum s8 Ui le apropii, cum s8 le cunost cara. Herat sh prrorupacio™ ite ca tata ontvuneare fect spariiv aa le. rectinorth superloritatea, Mics o lacrims de singe va chdea cf 0 olrandd dasa Dianel. ‘Molfumess mamel mele, cate prin firea ef de mu aiciand, exuberanta s{ plind de seneibiltate, ma ual VINOVATT FARS VISA de mind in iojirile ci in natur, fcindu-ma si ma bbucur de prezenfa une) lori, a une} frunze care tte muri. dust pe aripi de vini, si Incere sa salvez 0 sibing purtats de valusile mini, s& astept 1a. i2vorul Ge sub Padacins molidului batrin aparitia unei veve- rije Jucdase, $1 alitea alte sminuni™ ale Tumil miei fice a copiliiel TLogiitura men cu mama sa pistrat ¢i cind am deve- nit sindependenta. Ea maa insolit In. peregrinirile melé {3 eatlares Gubaduralai negru,. an amnfiteatral eu pulernie risunet al chemérilor cerbilor, $1 In po- Senile sclildate de primele si ultimele raze ale soare- reluj in ajteptarea {apului singuratic. Intr-o 21 de varg, elnd dupa mulie ofiutici meam holirtt si mi stabilese in urmarirea unl ap, care ‘mi sa parut cel mal mare din cei intilnitl 1 sezon, am iesit cu miama gi tekelul meu, Wel Toul ‘ow prieina, e-Stiam exact poiana, deschidevea Intre tufele de la “quurainea padurit undo trebuia sf last apul. $i flind= e& nam pus. prea mare prot-pe izbinda mea vt nitoreascd in acea dupi-amlazd,”am_acceptat. 1d Sa les cn mama si sil lau pe bietil Waldy, cate nu mai renumele unui cline de vinétoare nicl aves (ntl fiinded nut ar fi-avut calitit, cf faded a fost trans format, cum adessa se gresejte, in cline de salon). Era o zi nespus de frumoasti si eald&. Cunosteam Tocul si ora la rare ‘si faces aparitia tapuly asa cd am pornit-o la timp, cu mult fnainte de elipa soro- itd, merzind Tipistitd In companta celor dol tovatasi Ge Grumetic. Cimpul era trelerat, baloturile de paie ayezate din loc Ih los. ‘Trifoiul ‘proaspal Isl scotea fcunzulijele verai printre rindurite de tepl ramasi dupa tlatul oramlui. La distanta potriviti de_mar- ines piduri, intra loc en vizibilitate perfects, am aranjat elleva balotuei In fala mea, eu gindal de a sprijin] arma Ia nevole. Am asteraut putin fin cre- ind un culeus minunat pentru pinds. Mama a adormit curtnd, lar Waldy stitea linistit linga mine, Ta asteptarea si fn concentrarea mea am SU bitat de’ prezenia celor doi companionl, Un fosnet Sproape impercepHibil se ausea din padure, “Atentia mila fost imediat atrasa. de prezenta fapului care. rasdcit ca din pamint, cu o exactitate de_ceasornle, din tufele de unde, tmi fécusem planul ci va vent Am stlut cde BL". Ca nm cutive scl pierd, Invos Juntar, am. ridiZat arma $l clnd am fost sigura de foc, ain tras sehineler-ul ‘si apo} tragaolul,, Deodata, imaginea {apului mica dispirut. Waldy de linga mine @ sarit imediat spré locul unde Inainte se afla sale Daticiunes, iar mama speriata de sunelul armel, de- ranjata din somn, so uits Ja mine nedumerit Nemulfumita de cele ce se petreceau in jurul meu, faptul ch ag fi ratat {apul (elinele care in loc sé stea cumints lings mine a zbuenit-o spre tap, mama care ma privea mustrdto:), am exciamnt — .Aga-mi tebuie dact am venit cu o femele si fu un cline, 1a vindtoare’, de pared eu nt ag fi fost tot femele si clinele nu ar fi fost un element mdecvat fntr-o asemenea iesire. Tot ce am spus a fost doar 0 rabufaire a nemulfa- mirii_mele de moment, atribuind’ 9” nereusita. unor camarazi total nevinova den ‘M-am linigtit cfnd Iam vizut pe Waldy mersind pe urma de singe pind ls corpul nelnsuflesit 1 bie- fulul ciprior, nu departe de liziera padurii, “S. De fiecare dati cind\trebule si finalizez ,aetul sportive prin apisarea pe tragaci, involuntar, read ca lovitura sii fie sigur (eltfel mi trag). Aga’ ee ex- A de ce eram lit de necajita ind. peatel o fractiune de secundi mi-a disparut din. fata ochilor vadversarul*, Cind kam gasit Ins, miam dat seama ed nu am dat gres si ett ultimele zvionirt de viata Iau determinat si se retrag’i pe edrarea atit db ct- noscuta din pidurea care i-a fost. scut, si, adapost. Tram Wat capul in palme, Cam mingilat obrajil ¢ {ifelatl 1 o laerima de durere mi sa preling discret. Asa_tll se iniimplé tniotdeauna. Bo conteadlctic norma in sufletul mew, pe care atl o pot explica, ectt prin faptul cf, in moment clnd ridie arma nui mi gindese la deznodamaintul tragic al confruntSrit eu flinja din fata mea. Acest gest il atribul nul imbold atavic ca, apo), golul imens, regretul pentru viaja care sa stins, sma copleseascl. Nu vol putea nlelodata si privese corpul netasufletit. cu alt’ sen Siment, gi stiu asta. Sensibilitates feminin’ Ti va isa de flecare dat amprenta sf imi dau seama cf RU voi reust niciodat® si mA debarasez de aceste manifestiri. Poate cA, cu timpul, vol _ajunge st la aceasti conclusie, cedind tn fata generatic! eae Imi vine din urmé si carela 11 vol impartist dia simticfle ‘mele, astfal, ca si respecte ceca ce nativa a creat si si nu se implice In mina destinulu} decit mwamal dact © face cinstit, deilberat, constient. ‘Trofeul ,tapuluit, purtitor al usel medalil de ar~ int, se afla Ja loc de cinste, EL este mindria’ wor lungi ciutiri gi eman’ frimintici embtive pe care Je respect si care fac parte din amintirile mele, éo- moara mea sufletease’, ce-mi aparfine simi di vat’. Teana FLESERIU 6dezvoltarea postnatala 4 nor braci cu par sirmos ean aes ae cele, eee saa eee aa acne a gid et ies 1 ae Beord ca printre cael pot fi si gemenl unicelulerl, | trebuie so deranjeri cind sa Petras spre a fata, Asa | ch © mult mi intrebam care este _mecanismul © aveam pe Molda la capatul primel sarcini si am polirit si o-asist In nastere. Tam pregitit un cul- eug Hngi patil mow sf ham exilat pe sol In camera Ge alaturi, Mi-am facut si 0 foaie cu zece siluete de feitel ca s8 pot nota pe ea orientares nasterilor interval de omin. “fa” pauza de 55 min ole olla «fi-- interval - ~ 25 min pauza de 65 min, oz oxyx ‘Mai aveam un mic cintar, creioane, elrpe, solutie lntiseptica"si_ce mi-am. puitut inchipul et 0. semi fie necesar In ‘noaptea Tatar, Aflasem e& 99Ys din camurt cajelele fat noaptea. interval 25 min, pauza 80 min, i oltuga olt “fg interval 25 min ozana OsmiSi fatarea a inceput Intr-adevar, noaptea, la orele 2310, pe data de 21 mai; la exact 61 zile dupa tm- perechere, s-a nascut primul cafel mascal, destul de fnavicel, Molds. Ioa -dezbrdeat cosect, Inoepind. dela bot, ia tliat cu dintit cordonul ombilical st a mi cat casa" Iii, Stiam ca aceasta i este necesar pen- tru declansarea ‘lactatiel si am Wisat-o sil lings mai departe spre acl usea. Mititelul, orb i Inc abosit, Sa agstat Ia tina dintee mamelele posterioare si, abia Feusise si Suga putin, end a fost inundat de apele Catelulul urmator. ‘Trecuserd exact 30” de la teyitea primului fat ‘Profitind de faptal e& mama era ocupatd cu al doi tea eitel, am lust slam dntinit primul naseut — avea $90 grame, dar supsese deja cova colostra Urmatoral ctfel era o femela de 290 urame (Inainte de a putea sug), cu desenul foarte apropiat de cel al primului adseut. Cot doi au primit numele de Olaf $i Olla, Tar acum @ urmat o pauzl de 50°; timp tn Care pull au supt nelntrerupt, lar edfeaua ‘adormise Tinistita, La orele 24 1 35" ca a avut 0 contractie puternica si sproape cf a expuaat al treilea pul — Yot-o cfitelusi, mat miricica, de 350 geame, lar dupa ined 25a venit si tn cAfel de 330 grame, Aga au apirut Oltuta si Olt. 5) far 0 pauzi de aproape o ord si jumatate (@0"), pentru odiina mamel si hranirea puilor, care, cum Ei luau porfia de colostru — tot dia mamelele pos- ferioare Care fait steele mai Umflate —~ ce rostoro- Teau, spre bolul e&felel §1 adormeau sub barba et ‘Acum am avut suficient timp sti fac desencle ci teilor, notind, In ordinea nasterilor, ora aparitict fie- catia si sreutatea Tui Ja nastere. ‘Pe la dous noapten au relnceput contractiile si findu-mi teamd ei apele nasterli vor inunda pull Seja useatie iar Iuat Ia mine In pat, fara ca el si) se trezeated, dia somn, tn 20” clteaua a dat nastere tunul mascul de 300 grame si dupa ined 25° — altul mascul de 280 grame, ambil ‘aproupe identici, Acestia ergy Oz sf Onyx. ‘Si far 65" de asteptare pentru Ozana — 350 grame: dupa alte 25” a venit ultimul — Osini (yal optulea"), | mare elt primul: 380. grame.Cijeaua abla aavut timp si-i dezbrace pe toti si 38 le ustce blanita lin- gindwi clnd, pe la 5 dimineata, dupa clteva con fractil puternice, a fost eliminaté placenta — albas- fracviolet, parca de cerneali. Siam gtiut ca nu vom cotul 2 faceput cu multi ant-in rma cind, pe ua teren impro- vizat de pe malul laculul He- pistriu, 0 ming de pescari, lanse- {sti pasionati, printre care si tatll meu, tsi demonstrau dibiicia_pe. ‘scat. Cel putin, de atunci dateazé primele mele amintiri legate de fasting, $i tot pe mulul aceluiasi Tae, ceva maj tneolo, Ia .Bordel*, Imi faceam debutul ca" pescar Ja" ior, de stationar. (Tata e de vind D. ‘Prima mea capturi? Un rac. © durere de cap pentru tata Wreau si merg Ia pescuit. si s& rind pesti ca tine, ca undit#, nal- Ton din cel subtire, plutd din ema de baleg. plumb culisant st ctrlig “Adevarata pasiune pentru casting mi $a trezit pe la 19 ani cind, din initiative AGVPS, © orzanizat prima tabird de Instruire la To- plita, pe malut Muresului, unde copii veniti din mat multe colfari ‘ale {rll pltrundeau tainele aces- ‘tui minunat, sport. Se inchega pri- ma generatie itnéc’ de lansetisti wunli dintre el ,vetereni*, acum confesiuni avea declt opt cétel. Atunci a apirut din camera de alituri si sotul mew, Ine& adormit, cu paral. vil- you, intreblnd somnoros : Nu sa terminat, Inet ?* ‘Se terminase fitarea aceasta, Aveam, opt citel fru- mosi i stiam cum au venit pe rind, le dadusem ume, aveau Tlecare foala lol cu desen si urma et sosve din parton pastedvion. Ua pastry pe ear dia Sstimplare am reteit scl vedem, new wasnt She Steen een sine prozenta, Siraaadd-ar'eu doce ie, vem, mare avant) ie a poset fo inediata. aproplerss tans Ia pumal ehigm niet pontra a controls intl locurle ehtar a finge metal pe care stim. Abla dupe neeen ne. won indropta, {ina epre zone ‘cova nat tndoparta, Nut bine ‘st pesetsin prea departe’” penta ed clistanga Inne Tnstanina contrat necorespiceiion astpra site Blog ovoitfin-acestora isind de dori, ntepare Si Hey deel tant mite ratich or Sn cnt pesto ine afi, sanse inal inulie doe sedpa piniel adiern wna ‘Alc intervin_sportivitatea si ctiea -muscaral ogi sedpatt insearnd. 31 pest oni. Ghiar dicted 8 Himpla inlepitued), iar pesil seoq! carora,trebae fou veem sila dam drunul (aa'ne opie Mimeni Steliborim up paniev de 23 1a useat Inspre. lar des) nu se fac valu, se opune fas fntaril si ajung eu’ greq 1a. mal Nordal este atit de rapid, nett, in zece minute, marea se involburea 74, se formeazi hula; tmi place sf mi lupt si'st fnving valurile madi Tn ambele situatil ma descure, ct Vela. Oprese motorul si vin et vela, Yinind etrma, La fel procedez si dack bate Estul — ta ciuda prezentel_celor doi tovardsi pescarl — fratele meu si sojul meu — Eugen Gorgan care ar adopta alte soluti, Riseul, incrmeenarea, lupte eu fine ‘si ‘cu stihille sintparameteil acclui inedit al peseuitulul marin care cere oament adevieati si ero Teste ca tare Red.: In numarul 811986 ne ofe- reatl 0 reteta pentru prepararea rechinulul, Ce ne-ati rezervat. pen teu acum? Maria Gorgan ; Va dau o reteti de rindunied de mare si la fel s oat prepara ‘si din “guvizi, din calean, crap, salau si atte specli. Se gurdt®| pestele proaspat si se spalA. Se pune pe foe apa Ia fiert: la tn itr ‘se ‘pune. Tingued de sare. Cind apa elocoteste, se pune pestele S8_Tlarba 58 minute Se scoate pestele pe un_ plato cu spumiera, ca si muse’ striee Torma. Tn apa aceasta se fier eartofit hiati “rondele (eartitatl gale de peste si de cartofi). Se curl o eSpitins de usturol, se piseaza si se pune In zeama Td sat Ta ricit. Se adauzd - piper, 0 jumatate de cescutd de ulei crud, © Tingurita de zahir Si putin “ote Se toarnd usor peste cartofii. si pestele de pe’ platou. Se orneaza gu pltranfel si mArar verde, Botta buna E. TANASESCU canice apar mistretl, lupi si char urs) adevarati ‘Accepting. paralela intre yin toate si sofetie, putem spune ci exists foarte multe at i, am bele implicind 9 practicare Ticida, constients, plina de rdspundere, ambele nécesitind Tuarea de decizli Faplde, ambele excluzind consumul de alcool. ia timpul practicaeil si ‘asa mai departe... In acest context, sper s& fiu intales in sslabletunea" dorintel mele de catre tot contratit fn ale pasiunil si mal eu seama de citte toate nurorile vinatorilor de pretutindeni care vor cit tatimpl’- for aceasta. serisoar= deschist T. SARGHT“s unom,un cine sio pusca Violeta RANG sunita cae jar atita, Singtate’ sl neconformism Theit.,.sitvsitl viel. putet. Imagina. ‘Potusi, inainte de cAsdtorie, so- feral mew (Gr el vinstor) mi-a_Spus, Serotindusi fiul sl, prevenindu-ma fea tise; dar de vingtoare sigur hu Asta ain fateles-o pe pareurs, Tar ‘ind. am tneeput stl tasotese mam dat seamed pastanea Tul tte Un fel de contopire cu natura in mujiocul carela ne-am desprins Datorith Tui, sint Joeurt care md cheami tape insistent si sint primfveri cind 2apada mal ésinule Drintre arbor, jar eu fl cer 8 mA Buca sé simt mirosulpaduril co renaste. Si-se supune bictol om..! Ge‘poti oA Tacl uel ast de ise ite Rs As vrea s&-mi ordonez un pic amintviie, céct ag’ dor! ca cle tima i complex. yelalie. vinitor- natur-vinat, pornind de la. amin- itile Tumingase ort dramatice ale ropriel experiente. ‘Om al muntelui, vingtor alpinist, personalitate de’ “matea a vietil hnoastre de asociatie, om. de exem- volectionar. de ‘tofee si colabarstor de nfdejde al Fevistel, iat cartea de viziti a all- (oralut ‘volumutui sFreamatal man= files", ‘Titlul | metaforie este expresia unui lirlsm® eld, barbatesc, care emana tandreye $1 respect. pentri ceca ce inseamna avutia einegeties 12 | asta-i viata, Camelia MANCAS. toate se rezolva si, 1a prim seme nal strident al ‘ceasului, curiad dupa iezul nop winsfordl en Picioare, cu precautiile respective, SA mu trezeasta toat casa, Hainele Sint presitite de cu sears, Vreful de clorapi se subtlazi trepiat, set mulindu-se miracalos fn elzméle tn sApatoare | ceapa, termosul cu ca fea fierbinte, tartinele, tree in ric sac, aliturl ‘de punaile de plastic, Pregitite utopic pentru oventialul vinat Biletul de rimas ‘bun. este Iisat pe masa din ‘bucitatie, In loc Vizibll, si-i ink de uett soliel vie nitoruiui ping 1a chindie, end, obosit si fnetireat de. imagint, hol” narul isi scuturd ‘cismele ti, re zemat de tocul usii, exclama Ce frumos si eald e acess ! Phil! Da" obosit mal stint! Am ba- tut astdei peste ‘treizeci de Ilo metri! $i pe. poteca de la stina lui Stan” 2ipada, SI Incepe ritoalul dezbracatului, @ezghioctndu-so de. haine odata. cut depinatul povestirilor pemaipome- nite si nemelauzite, retaetnd invers ritualul de diminesti, sub privir le si dornic de @ transmite eititorulai apelul dea ‘se apropia de. snima Raturii ,Vindtoarea este calea oe duce ainima nataril, Ea te va primi_cu adevarat, ind o si simtl n_suflet bucuria de Inceput a pr maverilor, arsita ‘verlior, culorile SL tristoten toamnetan, apo! infelate Farea. sl dureres lernilor, Structura volumului punctesz® simbolicineditul, pitorescul_s¢ complexitaten tabloulul cinegstie inchegat din fapte, Intimpliri, por frete ale speciiior’ Indrasite, ‘fax Gari af Indemaut, evoran ate ‘on menilor prieteni’ Si tovardsi de tagmi, or! neprictent — braconieri Bundout, tata, pusea st eu Plactra rosie’ a adurit — caprioral Dumneahut ueul Diminejile cavaterutut negiu Sfidarea tnattinsitor saw eaprele Perlpetié ta vtnittoare Din tainele: munfitor Un posibit dialox cu natura, a ore Pe rSbojul sufletului si al mintit se fixeaza adevilruri axomatice pe care. stiea s praction vindtorease’ T= Presupun obligatoriu (dar pe care Inculttira, rapacitatea 4 pebstia Te ignor si, de aici, consecintele ‘ne- ative ce trebuie combatute cu tout Torta) = ‘ 1) 7A te Intosrce et tolba sola nu este © Infeingere; cio "adtinare de sine, 0 maturizares, irate ale” sotiel, ears, dupa atttia ani, nu-si poate fotusi imagina cum incep In cizme alitia coltuni si, stb haina de padurar, atitea flansle !? Ceea ce ma taverslette inst eet mai mult simi da satisfactiile cele mai mati,"mie, sotie de vinstor, este Aaptul ca, indiferent daohsaeul pin sau ‘ol (mat sol dectt clad. s Dlecst, lipsind si ceapa 1 tartinele, funeor sf iermosul, daruit. tui mos Cutare),” buna -dispozitie este sti pind pe sufletul vindloraiti Ine forg acasa cu aminiiri. de neuitet Si cum ar putes si fie altfel, iad -pasesti alfturi “de prieteni, prin vasta’primenite a naturii tn” Zipezite sau Inverzite, troienite de frunze multicolore toamna sau

S-ar putea să vă placă și

• Almanahul Vanatorul Si Pescarul Sportiv 1988 Partial

  

  Document10 pagini

  Almanahul Vanatorul Si Pescarul Sportiv 1988 Partial

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 12-1987

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 12-1987

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 8-1988

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 8-1988

  george micu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Despre Inegalitate - James K. Galbraith

  

  Document5 pagini

  Despre Inegalitate - James K. Galbraith

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv - 11 1988

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv - 11 1988

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorilor Si Pescarilor Din Romania - 9,10 1990

  

  Document28 pagini

  Revista Vanatorilor Si Pescarilor Din Romania - 9,10 1990

  george micu

  Încă nu există evaluări
• O Apologie Agonică A Canonului Estetic - Mircea Martin

  

  Document31 pagini

  O Apologie Agonică A Canonului Estetic - Mircea Martin

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 11-1989

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 11-1989

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1987

  

  Document18 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1987

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Monetarismul Scolii de La Chicago - Radu Simandan

  

  Document17 pagini

  Monetarismul Scolii de La Chicago - Radu Simandan

  george micu

  Încă nu există evaluări
• Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1988

  

  Document20 pagini

  Revista Vanatorul Si Pescarul Sportiv 7-1988

  george micu

  Încă nu există evaluări