Sociologie juridica, Cursul 1

 
Termenul de sociologie juridica
Se ocupa cu cercetarea impactului dreptului asupra societatii umane, reactia, perceptia societatii asupra
dreptului.
Rolul ipotezei in cercetarea sociologica. Modalitati de formulare a ipotezelor
O cercetare sociologica, indiferent de natura temei sau problemelor ce urmeaza a fi investigate, nu se poate
realiza fara avansarea unor ipoteze.Este aceea ca pleaca de la ipoteza, supuneri rationale, logice, pe care le
verifica in teren sau laborator, deci cunoasterea stiintifica este o cunoastere ipotetica.In mod obligatoriu
presupune avansarea unor ipoteze care sa explice faptele empirice(de experienta), sa stabileasca relatiile dintre
ele, sa depaseasca dificultatile teoriilor anterioare, in explicarea noilor fapte descoperite.
Serendipitate – fenomenul in care in cercetarea realitatii s-au descoperit fapte cu totul noi si pentru a se explica
se formeaza ipoteze.
Scopurile cercetarii pot fi atinse pornind de la avansarea unor ipoteze.
Ipoteza  :
 Este un element indispensabil al constructiei teoriei stiintifice.
 Prin continutul ei, ipoteza exprima adevaruri probabile.
 Este un produs de cunoastere.
 Ipotezele sunt supozitii preliminare asupra faptelor care nu preconizeaza concluzii prealabile cercetarii
empirice, si care pot fi confirmate dar si infirmate de fapte.
 Formularea unei ipoteze ne permite sa formulam intrebari precise, clare pentru atingerea obiectivelor
cercetarii.
 Ipotezele, pentru a-si indeplini acest scop trebuie sa implineasca simultan cel putin 2 calitati:
Plauzibilitate (sa aiba consistenta interna) - sa nu contina enunturi incompatibile.
                                                                               - sa aiba si consistenta externa.
Testabilitate – sa poata fi supusa infirmarii sau validarii in relatia cu experienta.
Ipotezele sunt un punct forte al cunoasterii stintifice despre fenomenele si institutiile sociale, ceea ce
deosebeste fundamental acest tip de cunoastere de mentalitatile cotidiene ale constiintei comune, acestea din
urma sunt rezultanta unor mecanisme psihologice si socio-culturale, foarte complexe dar nu pleaca de la
ipoteze/adevaruri probabile, clare.
Ipotezele ne ajuta in elaborarea schemelor explicative, in functie de datele realului, ne servesc la o permanenta
confruntare si ajustare a reprezentarilor privind domeniul de cercetare.Ipotezele sunt interogatii adresate
realitatii sub forma unor prezumtii anticipative.
Ipoteza sociologica poate proveni din observatia directa sau indirecta a realitatii sociale, din observatia
intamplatoare sau controlata, adica provocata experimental.  Ipoteza nu este un produs al unei activitati
constatative(care constata), ea este indeosebi o constructie mintala, imaginativa, este un obiect sau o parte a
stiintei, si apartine domeniului logicii dar contine, si unele elemente infralogice (intuitive, imaginative).
La cele 2 calitati ale ipotezei, se adauga doua conditii prin care ipoteza se deosebeste radical de simpla
speculatie/presupunere asupra realului:
- ipoteza sa vina in continuarea cunoasterii de pana acum – forteaza depasirea limitelor teoriilor anterioare.
- sa contina in formularea ei sugestii realiste in vederea verificarii.

Pot fi:
 ipoteze fundamentale -sunt indirect testabile
 ipoteze de lucru – care sunt direct testabile.
„O ipoteza este enuntul unei relatii cauzale intr-o forma care permite verificarea empirica.”- Caplow
Ipoteza se formuleaza printr-un enunt. In mod frecvent o ipoteza se prezinta ca o relatie intre doua variabile,
intre doua fapte. Enuntarea lor se face in termeni „cu cat… cu atat”; „daca… atunci”.
1
Sociologie juridica, Cursul 1

O ipoteza se poate formula si sub forma unor propozitii.

P. Boudeaux – „reusita socolara, este printre altele, functie de caracteristicile mediului cultural in care traieste
copilul.”
Ipotezele pot fi formulate a priori sau pe baza unei preanchete si documentari.
In sociologie nu este recomandat sa formulam ipoteze numai prin intuitii.
Este deificil sa recunoastem ipotezele a priori si cele a posteriori.
Un exemplu de ipoteza a priori: „faptul de a fi crescut intr-o familie autoritara compromite dezvoltarea si
inflorirea personalitatii.”
Ipotezele pot avea o forma :
 Explicita
 Implicita.
Prin ipoteze clare formulam intrebari clare; claritatea inseamna precizia conceptelor, corectitudine logica.
Ipotezele conditioneaza utilizarea adecvata a metodelor, tehnicilor, procedeelor si instrumentelor de cercetare
sociologica.
Se spune ca de valoarea ipotezelor depinde valoarea cercetarii.
 
Niveluri si etape ale cercetarii sociologice de teren
Poate realiza multiple aspecte ale realitatii sociale.
Sociologia este stiinta generala a societatii, iar din acest obiect face parte si realitatea juridica. Investigatia
sociologica poate avea ca obiect probleme globale ale societatii, cum ar fi fenomene demografice, economice,
etc., poate avea probleme macro-sociale la nivelul socieatii dintr-o tara, fenomene politice, etc., poate avea ca
obiect atitudinile, motivatiile, aspiratiile, comportamentele umane in diferite situatii.
„Sociologia este o stiinta explicativa, iar cercetarea empirica presupune o teorie explicativa.”- G. Gurtvich
Reguli ale explicatiei sociologice – dintre care se desprind ca importante urmatoarele 4:
1. Integrarea elementelor microsociale in grupuri clasi-sociale si in societatea globala.
2. Studierea fenomenelor sociale globale prin intermediul structurilor.
3. Tratarea fenomenelor sociale globale sau de sub-sistem in diferite nivele de profunzime.
4. Utilizarea explicatiilro cauzale, sau in absenta acestora utilizarea corelatiilor functionale.
S-au formulat mai multe puncte de vedere despre fazele, nivelurile si etapele cercetarii sau investigatiei
sociologice in ce priveste numarul acestora cat si continutul lor.