Concertul nr.

1 pentru pian si orchestra (1926): tripartit, cu elemente neoclasice,

acorduri �ciorchine�, incisivitate ritmica, un anume dinamism motoric.
Cvartetul de coarde nr.3 (1927): doua parti si o Coda, scriitura contrapunctica,
caracter rapsodic ungar (�n partea a doua).
Cvartetul de coarde nr.4 (1928): constructie palindromica � Allegro (sonata),
Scherzo, /Non troppo lento (balada pe un mod de 7 sunete)/, Scherzo (�n pizz.,
inclusiv pizz. Bartok), Allegro (ritm de dans 3+3+2 �n masura de 2/4).
Cantata Profana (1930), singura lucrare vocal-simfonica, �n 3 sectiuni, pe tema
rom�neasca Feciorii preschimbati �n cerbi.
Concertul nr.2 pentru pian (1931): tripartit, neoclasic, pianul este tratat
percutant, cu armonii disonante (apropiate de cluster).
Cvartetul de coarde nr.5 (1934): tot pentapartit ca nr.4, tot cu o constructie
simetrica, de data aceasta cu doua parti lente �ncadr�nd Scherzo-ul median.
Muzica pentru instrumente de coarde, percutie si celesta (1936):
2 cvintete de coarde �ncadr�nd percutia (�n care se include si pianul), harpa.
Cele patru parti se configureaza astfel:
1. � fuga lenta, punct culminant la sectiunea de aur;
2. � sonata, Allegro, teme folclorice;
3. � lied ABCBA (�ncepe cu ritmul nonretrogradabil al xilofonului);
4. � rondo, din nou teme folclorice, revenirea ciclica a subiectului fugii din
partea 1.
Sonata pentru doua piane si percutie (1937)
Mikrokosmos (1937): suita de 153 de miniaturi, or�nduite progresiv, dupa criterii
didactic-pianistice, �ntr-o mare varietate de structuri; semnificativa pentru
principiile armoniei moderne bazata pe modalism.
3. Sinteza �ntre caracterul popular arhaic si traditiile muzicale internationale.
#Acum se accentueaza o tendinta neoclasica.

DUPA BARTOK
Gy�rgy Ligeti (1923-2006)
Gy�rgy Kurt�g (n.1926)