Provenind dintr-o familie din �nalta burghezie vieneza, Berg manifesta �n
adolescenta o dubla pasiune pentru literatura si muzica (asemenea lui Schumann si Wagner); din 1904 devine elevul lui Sch�nberg. I. Primele lucrari, Sapte lieduri timpurii (1905-08) denota un romantism t�rziu al armoniei tonale cromatizate excesiv. Etapa I � FORMATIVA (1907-14) Sonata op.1 pt. pian, 1908, asemeni unui poem lisztian Patru Lieduri op.2, 1910,-relativizarea functionalitatii tonale Cvartetul op.3, 1910: primul cvartet de coarde atonal, totodata prima experienta atonala a lui Berg. Melodiile dupa textele cartilor postale de Peter Altenberg, op.4, 1912 � lieduri cu orchestra. Patru piese pentru clarinet si pian op.5, 1913. Trei piese pentru orchestra op.6 (1914-15). Etapa II APOGEUL (1917-26) Wozzeck op.7, 1914-1921: libretul de Berg dupa piesa romanticului timpuriu Georg B�chner (din 26 de scene initiale ram�n 15). Prima auditie la Berlin, �n 1925, ram�ne un mare eveniment al epocii. Actul I, suita de piese de caracter: Suita, Rapsodie, Mars militar si Berceuse, Passacaglia, Quasi-Rondo Actul II, ciclu de simfonie: Sonata, Fantezie si Fuga, Lied, Scherzo, Rondo Actul III, �arta inventiunii�: pe o tema, pe un sunet (si), pe un ritm, pe un acord, pe o tonalitate, pe o miscare de triolete. Pentru prima oara, forme ale muzicii traditionale instrumentale sunt folosite �n arhitectura de opera; limbajul combina atonalul cu insule tonale, prefigur�nd si ordinea dodecafonica uneori; interludiile orchestrale leaga scenele �ntre ele. II. Concertul de camera pentru pian, vioara, 13 instrumente de suflat (1925), dedicat lui Sch�nberg pentru aniversarea a 50 de ani. Cifra 3, motivele ADSCHBEG, AEBE, ABABEG Suita lirica pentru cvartet de coarde, 1926: lucrare partial atonala, partial seriala. Cele 6 parti au un �program secret�, descoperit �n 1977, legat de iubirea compozitorului pentru Hanna Fuchs (citatele din Wagner si Zemlinski, cifrele 10 si 23 implicate profund �n structurarea muzicii, initialele ABFH ca motiv �n seria generatoare). Partile: Allegro gioviale, Andante amoroso, Allegro misterioso-Trio estatico, Adagio appassionato, Presto delirando-tenebroso, Largo desolato. III. Etapa III � explorarea si depasirea sistemului serial Vinul, arie de concert dupa Baudelaire, 1929, triptic vocal-orchestral dodecafonic. Lulu, opera expresionista dupa doua piese de Franz Wedekind, 1928-35, cu libret propriu, dedicata lui Sch�nberg pentru aniversarea a 60 de ani. Berg a terminat primele doua acte si a lasat �n schite actul al III-lea, pe care l-a finalizat �n 1979 Friedrich Cerha. Concertul pentru vioara, 1935, scris la comanda violonistului Louis Krasner, �n �memoria unui �nger�, Manon Gropius. - Cifra 2, sinteza tonal-seriala.