Aparatul digestiv

Inspecţia si palparea abdomenului:

Se face de regulă cu bolnavul relaxat, în decubit dorsal, cu capul sprijinit pe pernă, eventual
coapsele semiflectate; în acest fel se obţine o relaxare a musculaturii parietale, se pot observa
modificările de formă, participarea la mişcările respiratorii.

Se începe cu o palpare superficială, cu deprimarea cu cca 1 cm a peretelui abdominal. Tot

prin palpare superficială se urmăreşte dacă la decompresia bruscă a abdomenului durerea se
exacerbează – semnul Blumberg, cu aceeaşi semnificaţie de iritaţie peritoneală.

Într-o a doua fază, se continuă cu palparea profundă, sistematică a cavităţii abdominale, cu

scopul decelării de zone dureroase sau de formaţiuni tumorale ce pot aparţine de unul sau altul din
viscerele abdominale.

Puncte dureroase.

-xifoidian: în afecţiunile cardiei;

-epigastric (la unirea 1/3 superioare cu 1/3 medie a liniei xifo-ombilicale): în ulcerul gastric,
alte afecţiuni cu sediul epigastric;

-cistic (intersecţia liniei medio-claviculare drepte cu marginea inferioară a coastelor): în

afecţiunile biliare;

-duodenal (la dreapta liniei mediane, sub punctul cistic): în afecţiunile în afecţiunile
duodenale;

-piloric (imediat deasupra celui duodenal);

-solar (unirea 1/3 mijlocii cu 1/3 inferioară a liniei xifo-ombilicale): corespunde plexului
solar;

-punctele mezenterice (de o parte şi de alta a ombilicului): în procesele inflamatorii ale

mezenterului;

-apendicular, cu trei variante: MacBurney (jumătatea liniei spino-ombilicale drepte), Morris

(2-3 cm de ombilic, pe linia spino-ombilicală dreaptă), Lanz (unirea 1/3 medii cu 1/3 externă a liniei
bispinale);

-uterin (deasupra simfizei pubiene): în afecţiunile uterului şi vezicii urinare;

-punctele tubo-ovariene (în fosele iliace, la jumătatea liniilor care unesc ombilicul cu unghiul
arcadelor crurale): în anexite.

Auscultaţia abdomenului poate uneori decela frecături peritoneale în regiunea hipocondrului drept în
procese de perihepatită, în hipocondrul stâng în infarcte splenice; de asemeni borborisme. În faza
iniţială unei ocluzii intestinale, prezenţa borborismelor şi a colicilor, în contrast cu oprirea tranzitului
de materii şi gaze, este sugestivă.
Percuţia abdomenului este o metodă utilă pentru depistarea unei ascite. Durerile la percuţia
superficială indirectă au valoarea semnului Blumberg.

-Semne de abdomen acut :

-Peristaltică vizibilă (ocluzie intestinală)

-Dispariţia matităţii prehepatice (perforaţie de organ cavitar)

 -Abdomen rigid, apărare musculară, Blumberg (decomprimarea bruscă a peretului
abdominal) pozitiv (peritonită)

-Absenţa zgomotelor abdominale (ileus paralitic, ocluzie intestinală)

-Examinarea mobilităţii abdomenului cu respiraţia

-Apărare / contractură musculară

-Prezenţa / absenţa zgomotelor intestinale

-Modalităţi de exteriorizare a hemoragiei digestive  (hemoragii cu punct de plecare

deasupra flexurii duodeno-jejunale):

-Melena : scaun negru, lucios ca păcura

-Hematemeza : vărsături cu sânge, cu aspect de zaţ de cafea

-Manevra Murphy : exercitarea unei presiuni, in timpul inspirului profund, la nivelul

punctului cistic, determină durere in afecţiunile colecistului.

-Manevra Blumberg : in iritaţiile peritoneale : comprimă blând zona respectivă (eventual

provocând oarecare durere) şi decomprimă brusc: apare sau se accentuează durerea.

-Manevra Lapinski : in apendicita acută : comprimarea punctelor apendiculare in timp ce

bolnavul este pus sa ridice membrul inferior drept, cu genunchiul intins, duce la accentuarea
durerii (prin contracţia psoasului).