Dimensionarea utilajelor din cadrul treptei biologice de epurare combinată cu

sedimentarea secundară
Epurarea apelor uzate în bazine cu nămol activ este un procedeu frecvent utilizat în
stațiile de epurare, în principal datorită gradului ridicat de epurare.
 Bazin cu nămol activ
a. Concentrația materiei organice exprimată în CBO5 = 175,5 mgO2/L
b. Debitul de calcul al instalației de epurare biologică:
Qc = Qzi,max = 0,086 m3/s
c. Eficiența epurării biologice: Gradul de epurare global (eficiență globală) este calculate după
cum urmează:
175,5−29,83
GEb = ¿ ¿ = · 100 = 83%
175,5
În general, bazinele cu nămol activ permit reducerea conținutului de CBO5 la valori mai
mici de 25 mg/L, conform NTPA001/2005, asigurând un grad de epurare cuprins între 85-
95%.

1. Încărcarea organică a bazinului cu nămol activ (IOB)

IOB reprezintă cantitatea de CBO5 din influent exprimată în kg CBO5/zi care poate fi îndepărtată
dintr-un metru cub de bazin de aerare. Datele din literatură oferă posibilitatea calculării IOB în
trei variante:
a) Funcție de GE, de conținutul de materii în suspensie și de timpul de aerare:
kg CBO 5
IOB = ¿ ¿ ¿= K ·√ 1−¿ = 6·√ 1−0,83 = 2,46
m3 · zi
în care: K= coefficient ce depinde de temperatură după cum urmează:
t = 10- 20o C K = 5;
t = 20-30o C K = 6;
o
t = 30-40 C K = 7;
b) Funcție numai de gradul de epurare:
Pentru GE = 89% IOB = 1,98 kg CBO5/m3·zi
Pentru GE = 94% IOB = 1,46 kg CBO5/m3·zi
c) În conformitate cu definiția lui Imhoff:
Pentru GE = 60- 80% IOB = 3,28 kg CBO5/m3·zi
Pentru GE = 85- 90% IOB = 2,32 kg CBO5/m3·zi
2. Se calculează încărcarea organică a nămolului activ ( ION)
Pentru GE = 93% ION = 0,22 kg CBO5/kg nămol activ · zi, sau

I OB 2,4 kg CBO 5
ION = Qc·¿ ¿ ¿ = = = 1,04
C N 2,3 kg NA·zi

în care: CN = concentrația nămolului activ; CN = 2,5- 4kg/m3. Se poate alege CN =2,5kg/m3

ION = K·(1- GEb ) = 6 ·(1-0,83) = 1,02kg CBO5/kg NA·zi
Calcule:
I OB 2,4
CN = = =2,3 kg/ m3
I ON 1,02

3. Indicele volumetric al nămolului (IVN)

IVN reprezintă volumul unui gram de nămol total în suspensie după 30 minute de sedimentare.
IVN= 50- 100 cm3/g în care nămolul activ acționează în condiții ce asigură o eficiență
corespunzătoare procesului biologic de reținere a CBO5.
IVN> 200 cm3/g în cazul în care nămolul activ se consideră ca este ,,bolnav” .
Indicele de încărcare organică variază în funcție de caracteristicile nămolului activ și de
conținutul în materii totale solide.

4.Se calculează volumul bazinului de aerare:

Q c∙(CBO5 ) 0,08 6 ·0,1 75 ·24 · 3600
V= ib
= Qc ∙ ¿¿ ¿ = = 543,61 m3
I OB 2,3 ·1,04

5. Se calculează debitul de nămol activ recirculat (QR):

48
QR = r· Qc = ·0,086 = 0,041 m3/s
100
În care: r- coeficient de recirculare.
CN 2,3
r= C ·100 = 7−2,3 ·100 = 48 %
R−C N

în care CR- concentrația nămolului activ recirculat; se adoptă CR = 7 kg/ m3

6. Timpul de aerare se poate determina în două situații:
a. Când se consider că recircularea nămolului poate fi neglijată:
V 543,61
ta = Q = 0,08 6 ∙3600 = 1,75 h
c
b. Luând în considerrare nămolul recirculat:
V 543,61
tra = Q = (0,08 6+ 0,04 1) ∙3600 = 1,18 h
c+Q
R

Se consideră ca valoarea maximă ce poate fi recirculată este asigurată de o valoare rmax = 0,7.
Pentru această valoare se calculează:
Qr = rmax·Qc = 0,7·0,086 = 0,06 m3/s
V 543,61
tra,max = Q = (0,08 6+ 0,0 6) · 3600 = 1,03 h
c+Q
r

7. Se calculează debitul de nămol în exces

GEb 83
QN,exces = 1,2·ION0,23· 100 · LSB (relația Huncker) = 1,2 · 1,040,23 · 100 · 830,80
QN,exces = 834,97 kg/zi
în care : LSB = cantitatea de CBO5 pentru apa uzată ce urmează a fi prelucrată biologic ,
exprimată în kg/ zi.
LSB = V· IOB = 543,61· 2,46 = 1337,28kg/zi

8. Necesarul de oxigen (CO) pentru respirația endogenă în procesul de nitrificare

CO- reprezintă necesarul de oxigen pentru respirația substratului și a respirației
endogene a microorganismelor, iar în cazul în care sunt luate în considereare procesele de
nitrificare, se adaugă și necesarul de oxigen în nitrificare.
Calculul necesarului de oxygen se face pentru un process de epurare fără nitrificare:

CO = a·GEb· c + b ·CNtot = 0,5· 0,83·1300,3+0,15 ·1274,8 = 730,84 kg O2/zi

în care: a- coefficient coresunzător utilizării substratului de către microorganisme; a= 0,5 kg

O2/kg CBO5; c- coeficient care definește cantitatea totală de materie organică exprimată prin
CBO5, adusă de apele uzate influentă în treapta biologică.
 c= Qc·(CCBO5)ib = (0,086·24·3600)·0,175 = 1300,3 kg/zi
în care : b- reprezintă oxigenul consumat de către microorganismele din nămolul activ aflate
în BNA, în timp de o zi; b= 0,15 – 0,17 kgO2 /kg CBO5 · zi. Se adoptă valoarea de 0,15kg
O2/kg CBO5·zi.
CNtot – cantitatea totală de nămol activ din BNA,exprimată prin fracția volatilă ;
c 1300,3
CNtotal = = = 1274,8 kg CBO5
I ON 1,02

9. Capacitatea de oxigenare (CO) este definite ca fiind cantitatea de O 2 ce trebuie introdusă

în bazinul cu nămol activ.
1 C Os K 760 1 11,35 760
CO = CO· ·
a C SA−C
B √
· 10 0 ·
KT p
= 730,84 · ·
0,9 6,7−1,5
· 0,63 ·
780
= 1088 kg/zi

în care: Co = necesarul de oxigen pentru consumarea materiei organice de către

microorganisme;
α = raportul de eficiență al transformării de oxigen în apa epurată a unui sistem de oxigenare,
α = 0,9; Cos = concentrația oxigenului la saturație în condiții standard de temperatură ; C OS =
11,35 mgO2/L; CSA = 6,7 mg O2/L (STAS 11566/1991); CB = concentrația eficientă a
oxigenului în amestecul de ape uzate și nămol activ, CB = 1,5- 2 mg O2/L; se adoptă CB= 1,5
mgO2/L; K10 și KT = coeficienți de transfer ai oxigenului în apă pentru t = 250o C;
K 10 0
√ KT
= 0,63;

p = presiunea barometrică calculate ca o medie a valorilor zilnice în orașul în care se

efectuează epurarea apelor uzate și variază între 780- 785 mm Hg; p= 780 mm Hg.

10. Sisteme de aerare pneumatică

Se folosesc dispositive pneumatice de dispersie a aerului generat de compresoare sau
turbosuflante. Dispersia se face cu : bule fine ( d< 0,3 mm), cu bule de diametru mijlociu ( d =
0,3- 3 mm); și cu bucle mari (d >3mm). Se va alege aerarea cu bule fine care utilizează
sistemul de distribuție cu plăci poroase.
- Se calculează capacitatea de oxigenarea orară:
CO 1088
CO’ = = = 72,53 kg/zi ; 3,02 kg O2/h;
δ 15
în care : δ- coeficient funcție de măsura sistemului de aerare; pentru Q<50 dm3/s = 24, δ = 15;
- Se calculează debitul de aerare necesar :
CO ' ∙ 103 3,02· 103
Qaer = = = 167,77 m3/h
CO sp∙ H
imersie
9∙2
în care : Himersie = adâncimea de imersie a sistemului de disribuție a aerului care poate varia
între 1,5- 5m ; Himersie = 2 m; COSP = capacitatea specifică de oxigenare a sistemului de
insuflare a aerului și variază între 8-10 g O2/ m·m3 aer corespunzătoare bulelor fine.
- Se calculează suprafața plăcilor poroase (Ap):
Poziționarea distribuitorului de aer se realizează la înălțimea de imersie pe toată suprafața
bazinului de aerare:
Qaer 167,77
Ap = = = 2,79 m2
I aer 60
în care: Qaer- debitul de aer; Iaer- intensificarea aerării; Se adoptă Iaer = 1m3/m2· min = 60
m3/m2·h
- Se calculează energia brută a sistemului de aerare:
Eb = Himersie·Es, W·h/m2
în care: Es- consumul specific de energie; se adoptă Es = 5,5 W·h/m3; Eb = 2·5,5 = 11W·h/m2.