ALIMENTAȚIA ACTUALĂ

Alimentația este procesul prin care organismul primește substanțele nutritive necesare
desfășurării activităților fiziologice și își asigură substratul energetic, enzimatic, hormonal
necesar ndeplinirii funcțiilor principale : relație, nutriție și reproducere.
La om, o alimentație corespunzătoare nu înseamnă asigurarea senzației de plenitudine gastrică
prin aportul excesiv și neselectiv de alimente, ci aportul unor alimente în concordanță cu nevoile
organismului, diferențiate în funcție de vârstă, de tipul activității depuse, de anotimp și de
condițiile climaterice etc. În principiu, o alimentație echilibrată trebuie să asigure organismului
suportul energetic pentru existență (substațele energetice), elementele necesare creeării unor
structuri noi ori refacerii celor utilizate (substanțele plastice), cât și biocatalizatorii de
proveniență exogenă (substanțe minierale, vitamine etc.) care nu pot fi sintetizați în organism.
Compoziția aproximativă a dietei se prezintă astfel: 50% glucide, 35% lipide și 15% proteine.

PROTEINELE
Proteinele alcătuiesc aproximativ 15% din greutatea noastră corporală. Ele sunt formate
din aminoacizi, iar din punct de vedere al compoziţiei, conţin N, C, H, O. Azotul este
elementul care marchează prezenţa proteinelor, el permiţând chiar evaluarea cantităţii acestora
(1g de azot se regăseşte în 6,25 g de proteine).

Proteinele au rol multiplu în organism şi anume: rol structural, rol funcţional, rol energetic și de
rezervă.
Rol structural. Proteinele formează baza pentru muşchi, viscere, matrice osoasă, ţesut
conjunctiv.
Roluri funcţionale. Rolurile funcţionale ale proteinelor sunt multiple şi diverse. Menţionăm
selectiv rolul proteinelor ca:
• Factori de coagulare
• Elemente transportoare
• Lipoproteine
• Enzime
• Anticorpi
• Pigmenţi vizuali
• Hormoni
• Menţinerea echilibrului acido-bazic
• Menţinerea presiunii coloid-osmotice
Rol energetic. Proteinele prezintă un rol energetic indirect, prin gluconeogeneză. Rolul energetic
direct este nerentabil pentru organism, proteinele ca sursă de energie fiind scumpe. Produşii
finali de catabolism trebuie detoxifiaţi şi necesită alt consum de energie.
 Surse de proteine
Proteinele pot proveni din alimente de origine animală şi vegetală.
 Alimente de origine animală
• Carne, mezeluri (12% porc gras, 22% pasăre, peşte)
• Ouă (14%)
• Lapte, lactate acide (3,5%)
• Brânzeturi (15-33%)

 Alimente de origine vegetală

• Leguminoase: soia (30-35%), fasole (20-25%)
• Nuci (20-25%), alune, arahide, seminţe
• Cereale (8-14% grâu, 7-8% pâine)
• Legume (cartof, varza albă, fasole verde: 1,8%; 3% conopidă, 7% usturoi, 8% în
mazărea verde)

GLUCIDELE
Glucidele, cunoscute şi sub numele de carbohidraţi, cuprind un număr foarte mare de combinaţii
ce au o semnificaţie incalculabilă ca produşi naturali. Glucidele reprezintă 0,3% din greutatea
corpului.
Principalele surse de glucide digerabile sunt: derivatele cerealiere, leguminoasele uscate,
produsele zaharoase, legume: cartofi, napi, mazăre, usturoi şi fructe: struguri, prune, pere,
banane, fructe uscate.
Glucidele digerabile au rol organoleptic, energetic şi funcţional/plastic.
Rolul organoleptic. Monozaharidele şi dizaharidele conferă gust dulce (bun) alimentelor.
Considerându-se parametrul putere relativă de îndulcire.
Rolul energetic. Glucidele reprezintă principala sursă energetică a organismului, acoperind mai
bine de ½ din necesarul caloric.
Roluri funcţionale/plastice. Glucide se găsesc în ţesuturi conjunctive sub formă de acid
glucuronic, acid hialuronic, condroitin şi mucoitin sulfaţi. Glucidele contribuie și la :
• alcătuirea membranelor celulare;
• formarea heparinei (MPZ);
• formarea galactolipidelor – cerebrozidelor (în SN);
• formarea imunopolizaharide;
• formarea factorului intrinsec (antipernicios);
• formarea acizilor nucleici (riboza, dezoxiriboza)
LIPIDELE
Lipidele sunt compuşi deosebit de importanţi pentru organismul uman. Ca şi glucidele, conţin C,
H, O (oxigen mai puţin decât în glucide), alături de acestea putând să mai aiba în structura lor şi
alte elemente cum ar fi P şi N.
Principale funcţii ale lipidelor sunt: energetice, structurale şi funcţionale.

Acizii graşi esențiali intervin în:

• procesele imune;
• vedere;
• structura membranelor celulare;

Trigliceridele:
- sunt sursă de energie:
- contribuie la stocarea de energie
- rol în izolarea și protejarea corpului
- rol în transportul vitaminic
- asigură sațietatea

Reglarea aportului alimentar poate fi clasificată în: reglare nutritivă, care constă în
menținerea cantităților normale de depozite nutritive în organism, și reglare a alimentației, care
este în legătura directă cu efectele imediate ale alimentării asupra tractului digestiv.
În primul caz, când depozitele de substanțe nutritive ale organismului scad sub normal, centrul
foamei din hipotalamus devine extrem de activ și apare senzația de foame. În cel de al doilea caz,
intensitatea senzației de foame poate fi temporar scăzută sau crescută prin obisnuință. Alți
stimuli fiziologici pe termen scurt sunt: plenitudinea gastro-intestinală și înregistrarea
alimentelor de către receptorii din cavitatea bucală. Este recomandabil ca aportul alimentar să fie
rațional, într-un ritm la care tractul gastro-intestinal să se poată acomoda, reglat mai ales prin
mecanismele pe termen scurt, dar modulat de către sistemele de reglare pe termen lung.

Piramida alimentară ilustrează standardele nutriționale, cantitățile și tipurile de alimente ce ar

trebui consumate zilnic pentru a ne menține starea de sănătate și pentru a reduce riscul de
dezvoltare a diverselor patologii legate de alimentație. Piramida alimentară subliniază în același
timp balanța, varietatea și moderația cu care este necesar ca unele alimente să fie consumate.
La baza piramidei găsim alimentele care pot fi consumate în cantitate mai mare (întâi fructe şi
legume, apoi alimente bogate în carbohidraţi, lapte şi derivaţi), iar pe măsură ce urcăm, aflăm
alimentele cărora trebuie să le limităm consumul (grăsimi, proteine, vin, bere, dulciuri). Piramida
cuprinde, desigur, şi consumul de apă şi activitatea fizică. Vârful piramidei, având cel mai mic
volum, este reprezentat de grăsimi și de produse zaharoase. Acestea trebuie consumate rar și în
cantități mici.
Starea noastră de sănătate este influențată în mod hotărâtor de modul în care ne hrănim. Un stil
de viață sănătos, mișcarea fizică și alimentația sănătoasă au un efect pozitiv asupra sănătății și ne
ajută să evităm o serie de afecțiuni. Printr-un stil de viață sănătos pot fi evitate numeroase
afecțiuni. Însă și evoluția bolilor deja debutate poate fi încetinit printr-un stil de viață pe măsură.

NOȚIUNI DE PATOLOGIE
1) Diabetul – este una dintre cele mai grave boli cronice, care afectează toate categoriile de
vârstă și pentru care nu exist tratament de vindecare, ci doar terapie medicamentoasă menit să
țină sub control evoluția bolii. În fond, diabetul este o afeciune determinată nu doar de
predispoziția genetică, ci și de dezechilibre ale metabolismului, cauzate de alimentaia
nesănătoasă, combinată cu un stil de viaț dezordonat, sedentarism și consum excesiv de alimente
hipercalorice cu un conținut mare de zaharuri. Cea mai comună formă de diabet – diabetul de tip
2 – se instalează treptat, mai ales la persoanele cu o dietă bogată în alimente nesănătoase și
zahăr, dar și cu o greutate în exces.

2) Hemoroizii – reprezintă dilatații venoase patologice la nivelul canalului anal, asemănătoare

varicelor. Una dintre cele mai importante cauze care poate genera hemoroizi este cea alimentară,
aceasta presupunând un consum exagerat de alimente picante și condimente (piper, muștar iute,
ceapă sau usturoi), lipsa fibrelor, a fructelor proaspete și a legumelor.

3) Obezitatea – este rezultatul unui dezechilibru între energia de aport (valoarea calorică a
alimentelor ingerate) și cheltuielile energetice (energia consumată în activitatea fizică și
metabolismul bazal, termogeneza, prelucrarea alimentelor ingerate). Obezitatea este definită ca o
acumulare de grasime corporală în exces. În timp ce unii o privesc doar ca pe o problemă
estetică, obezitatea este de fapt o boală cronică ce nu trebuie neglijată. Persoanele obeze prezintă
risc crescut pentru mai multe afecțiuni, printre care: hipertensiune, diabet zaharat tip 2, boală
coronariană, accident vascular cerebral, osteoartrită, unele forme de cancer, anxietate sau
depresie.

4) Malnutriția – reprezintă un deficit de nutrienți în organism, care duce la subdezvoltarea

corpului, alături de lipsă de energie, proteine și microelemente (vitamina A, iod și fier). Aceasta
poate genera slăbirea sistemului imunitar, insuficiență renală, atac de cord și chiar deces. De
asemenea, persoanele cu tumori, infecții, anorexie, depresie, pot ajunge să fie malnutrite.
 5) Guta – este o formă de artrită, caracterizată prin inflamația articulațiilor. Principala sa cauză
este reprezentată de nivelul crescut de acid uric în sânge care se acumulează la nivelul
articulațiilor și care poate fi cauzat de alimentația bogată în grăsimi și colesterol, dar și de
excesul de alcool. Acidul uric este rezultatul metabolizării alimentelor pe care le consumăm și a
degradării celulare. Există trei perioade evolutive ale bolii: perioada de hiperuricemie
(asimptomatică) atunci când are loc depunerea cristalelor de acid uric la nivel tisular, perioada de
atacuri acute, atunci când cristalele depuse în articulații provoacă inflamație de obicei la nivelul
unei singure articulații. Atacurile repetate netratate duc la o formă de artrită cronică cu deformări
ireversibile și pierderea mobilității articulare. Ultima perioadă, guta cronică, se manifestă cu
dureri și tumefacții articulare persistente. Pe lângă manifestările articulare, afectarea renală este
una dintre cele mai frecvente complicații ale hiperuricemiei.

6) Osteoporoza – se caracterizează prin scăderea densității osoase, motiv pentru care alimentația
este foarte importantă în prevenirea sa. Oasele sunt formate în mare parte din calciu, motiv
pentru care prezența acestuia în organism este absolut necesară. O dietă necorespunzătoare nu va
face decât să priveze organismul de prezența calciului și să ducă ulterior la apariția unor
complicații, de genul fracturilor osoase. Astfel, orice dietă trebuie să includă în principal calciu,
alături de o varietate de alimente din toate grupele principale împreună cu vitamina D.

7) Afecțiunile cardiace – principala cauză de mortalitate în România, sunt, printre altele,

consecința unei diete bogate în grăsimi, a obezității și a consumului exagerat de alcool. De
asemenea, asocierea dintre mai multe tulburări precum malnutriția, deshidratarea, scăderea
tensiunii arteriale, dezechilibre electrolitice si dezechilibre hormonale poate provota probleme
serioase ale inimii. Dieta necorespunzătoare duce la acumularea de grăsimi pe vasele de sânge,
respectiv la ateroscleroză, printre ale cărei complicații se numără atacul de cord și accidentul
vascular.

8) Insuficiența hepatică – acută sau cronică se caracterizează prin incapacitatea ficatului de a-și
exercita, în mod normal, funcțiile. Ficatul este, la rândul său, dependent de ceea ce mâncăm.
Alimentația bogată în produse grase și aditivi și lipsa meselor regulate îl suprasolicită și îl
determină să își facă rezerve de grăsimi, afectându-i funcționarea. Deficitul de vitamine,
deshidratarea, precum și scăderea tensiunii arteriale, cresc riscul de a suferi de anumite infecții la
rinichi și chiar de insuficiență renală.

9) Boala de reflux gastroesofagian - este o afecțiune digestivă cronică determinată de refularea

conținutului gastric acid din stomac în esofag, datorită relaxării inadecvate a sfincterului
esofagian inferior. Una dintre principalele cauze ale apariției acesteia este reprezentată de
alimentația excesivă și, în același timp, dezordonată.
10) Depresia – se instalează cu ușurință la persoanele care suferă de tulburări alimentare.
Dereglările hormonale, carențele vitaminice, consumul de stimulente/supresoare ale apetitului
alimentar, deshitratarea sau malnutriția se numără printre cauze. Depresia este cea mai frecventă
suferință mintală la nivelul comunităților, afectând circa 121 de milioane de persoane pe întreg
mapamondul.

Prevenirea afecțiunilor de nutriție și metabolice

 Măsuri de profilaxie primară
o Educarea populației pentru a evita supraalimentația și sedentarismul – factori de
risc ai obezității
o Asigurarea unei alimentații echilibrate, fără exces de proteine, glucide sau lipide

 Măsuri de profilaxie secundară

o Bolnavii cu obezitate vor fi educați să respecte regimul alimentar hipocaloric, să
folosească mișcarea ca mijloc de păstrare a greutății normale corporale
o Persoanele subnutrite vor fi educate să consume o cantitate suficientă de alimente,
pentru a preveni complicațiile bolii
o Evitarea excesului de proteine (carne) la persoanele cu gută
o Dispensarizarea persoanelor cu boli de nutriție și metabolism, control clinic și
biologic pentru a sesiza apariția complicațiilor

 Măsuri de profilaxie terțiară

o Prevenirea agravării complicațiilor cardiace și respiratorii la obezi
o Prevenirea instalării insuficienței renale cronice la persoanele cu gută și/sau
complicații renale

7 Obiceiuri nesănătoase legate de alimentație

Mulți dintre noi se vor regăsi în descrierea ce urmează, deoarece timpul redus pe care îl avem la
dispoziție ne forțează să adoptăm câteva obiceiuri nesănătoase legate de modul în care mâncăm:
masa de dimineață nu mai exista, prânzul este luat în mod alert, urmând apoi consumarea unor
sucuri carbogazoase, dulciuri sau cafea; masa de seară este fie programată foarte târziu, fie nu
mai există. Mai departe, vom detalia cele șapte obiceiuri ale omului modern, când vine vorba de
mâncare.
1. Junk food. Alimentele care conțin puține fibre și mult zahăr, sare și grăsimi parțial
hidrogenate creează de obicei, o oarecare dependență; gustul ne place atat de mult, încât
 avem tendința de a le consuma iar și iar. Dacă am mânca de 5-6 ori pe zi fructe proaspete,
legume, cereale, rezultatul va fi acela de reducere a caloriilor și depozitarea unei cantități
mai mici de grăsime. Consumul acestor alimente cunoscute și cu denumirea de ''junk
food'' este principala cauză de obezitate în Statele Unite ale Americii.

2. Înfometarea. Înainte și după consumarea alimentelor nesănătoase, tendința este de a nu

mai mânca deloc. Renunțăm la micul dejun, iar corpul pur și simplu ''flămânzește'' timp
de 12-18 ore; urmarea va fi, desigur, consumarea aproape automată a altor alimente la fel
de nesănătoase sau a unei mese foarte bogate.

3. Cei mai mulți dintre noi nu acordăm prea multă atenție alimentelor pe care le consumăm;
nu știm câte calorii sau grăsimi dăunătoare consumăm zilnic, lucru valabil mai ales în
cazul celor care mănâncă des la restaurant. Aceste calorii în plus se transformă în
grăsime.

4. Zahărul, făina albă, cafeina și carbohidrații simpli. Zahărul ridică nivelul de glucoză
din sânge, forțând corpul să producă insulină și schimbând astfel ritmul metabolismului.
Cei care mănâncă alimente în compoziția cărora intră făină albă și zahăr, produse care de
altfel nu conțin calorii ''bune'' pentu corp, vor acumula mai multă grăsime care apoi va fi
foarte greu de eliminat. De asemenea, cofeina ridică nivelul de insulină, încetinind
procesul de ardere a grăsimilor, proces care începe dimineața și continuă pe tot parcursul
zilei. Consumul alimentelor cu carbohidrați simpli, seara, favorizează depunerea
grăsimilor și fluctuațiile nivelului de zahăr din sânge. Dacă mâncați seara alimente bogate
în fibre, zahărul din sânge va fi menținut la un nivel constant, normal, permițând corpului
să intre în starea de repaus bine-meritată.

5. Micul dejun. Probabil credeți că stomacul este cel care vă ''spune'' când ați mâncat
destul. De fapt, creierul este cel care face acest lucru, cam la 20 de minute de când
ați început să mâncați. Când mancați cu calm, fără grabă, cantitatea de alimente
consumată va fi semnificativ mai mică.

6. Lipsa de exercițiu fizic. De obicei, cu cât dorința de a ieși la o plimbare este mai mică,
cu atât mai mult plimbarea respectivă vă va face bine. Mișcarea și exercițiile fizice cresc
ritmul metabolismului și ajută la arderea mai multor grăsimi.

7. Consumul unei cantități insuficiente de apă. Apa este de o importanță crucială pentru
funcționarea corectă a celulelor creierului și fiecărui organ din corp, inclusiv pentru piele.
Pentru a procesa cantitatea de grăsime acumulată în mod normal, corpul are nevoie de cel
puțin opt pahare cu apă pe zi. Apa nu numai că satisface setea, dar reduce senzația de
foame și curăță corpul de toxine. Lichidele de genul băuturilor carbogazoase și cafeaua
au efectul exact opus: ele golesc organismul de apă.
În concluzie, alimentația corectă asigură creșterea și dezvoltarea adecvată a organismului și
îmbunătățește sănătatea și buna funcționare a acestuia.