Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alimentația este procesul prin care organismul primește substanțele nutritive necesare
desfășurării activităților fiziologice și își asigură substratul energetic, enzimatic, hormonal
necesar ndeplinirii funcțiilor principale : relație, nutriție și reproducere.
La om, o alimentație corespunzătoare nu înseamnă asigurarea senzației de plenitudine gastrică
prin aportul excesiv și neselectiv de alimente, ci aportul unor alimente în concordanță cu nevoile
organismului, diferențiate în funcție de vârstă, de tipul activității depuse, de anotimp și de
condițiile climaterice etc. În principiu, o alimentație echilibrată trebuie să asigure organismului
suportul energetic pentru existență (substațele energetice), elementele necesare creeării unor
structuri noi ori refacerii celor utilizate (substanțele plastice), cât și biocatalizatorii de
proveniență exogenă (substanțe minierale, vitamine etc.) care nu pot fi sintetizați în organism.
Compoziția aproximativă a dietei se prezintă astfel: 50% glucide, 35% lipide și 15% proteine.
PROTEINELE
Proteinele alcătuiesc aproximativ 15% din greutatea noastră corporală. Ele sunt formate
din aminoacizi, iar din punct de vedere al compoziţiei, conţin N, C, H, O. Azotul este
elementul care marchează prezenţa proteinelor, el permiţând chiar evaluarea cantităţii acestora
(1g de azot se regăseşte în 6,25 g de proteine).
Proteinele au rol multiplu în organism şi anume: rol structural, rol funcţional, rol energetic și de
rezervă.
Rol structural. Proteinele formează baza pentru muşchi, viscere, matrice osoasă, ţesut
conjunctiv.
Roluri funcţionale. Rolurile funcţionale ale proteinelor sunt multiple şi diverse. Menţionăm
selectiv rolul proteinelor ca:
• Factori de coagulare
• Elemente transportoare
• Lipoproteine
• Enzime
• Anticorpi
• Pigmenţi vizuali
• Hormoni
• Menţinerea echilibrului acido-bazic
• Menţinerea presiunii coloid-osmotice
Rol energetic. Proteinele prezintă un rol energetic indirect, prin gluconeogeneză. Rolul energetic
direct este nerentabil pentru organism, proteinele ca sursă de energie fiind scumpe. Produşii
finali de catabolism trebuie detoxifiaţi şi necesită alt consum de energie.
Surse de proteine
Proteinele pot proveni din alimente de origine animală şi vegetală.
Alimente de origine animală
• Carne, mezeluri (12% porc gras, 22% pasăre, peşte)
• Ouă (14%)
• Lapte, lactate acide (3,5%)
• Brânzeturi (15-33%)
GLUCIDELE
Glucidele, cunoscute şi sub numele de carbohidraţi, cuprind un număr foarte mare de combinaţii
ce au o semnificaţie incalculabilă ca produşi naturali. Glucidele reprezintă 0,3% din greutatea
corpului.
Principalele surse de glucide digerabile sunt: derivatele cerealiere, leguminoasele uscate,
produsele zaharoase, legume: cartofi, napi, mazăre, usturoi şi fructe: struguri, prune, pere,
banane, fructe uscate.
Glucidele digerabile au rol organoleptic, energetic şi funcţional/plastic.
Rolul organoleptic. Monozaharidele şi dizaharidele conferă gust dulce (bun) alimentelor.
Considerându-se parametrul putere relativă de îndulcire.
Rolul energetic. Glucidele reprezintă principala sursă energetică a organismului, acoperind mai
bine de ½ din necesarul caloric.
Roluri funcţionale/plastice. Glucide se găsesc în ţesuturi conjunctive sub formă de acid
glucuronic, acid hialuronic, condroitin şi mucoitin sulfaţi. Glucidele contribuie și la :
• alcătuirea membranelor celulare;
• formarea heparinei (MPZ);
• formarea galactolipidelor – cerebrozidelor (în SN);
• formarea imunopolizaharide;
• formarea factorului intrinsec (antipernicios);
• formarea acizilor nucleici (riboza, dezoxiriboza)
LIPIDELE
Lipidele sunt compuşi deosebit de importanţi pentru organismul uman. Ca şi glucidele, conţin C,
H, O (oxigen mai puţin decât în glucide), alături de acestea putând să mai aiba în structura lor şi
alte elemente cum ar fi P şi N.
Principale funcţii ale lipidelor sunt: energetice, structurale şi funcţionale.
Trigliceridele:
- sunt sursă de energie:
- contribuie la stocarea de energie
- rol în izolarea și protejarea corpului
- rol în transportul vitaminic
- asigură sațietatea
Reglarea aportului alimentar poate fi clasificată în: reglare nutritivă, care constă în
menținerea cantităților normale de depozite nutritive în organism, și reglare a alimentației, care
este în legătura directă cu efectele imediate ale alimentării asupra tractului digestiv.
În primul caz, când depozitele de substanțe nutritive ale organismului scad sub normal, centrul
foamei din hipotalamus devine extrem de activ și apare senzația de foame. În cel de al doilea caz,
intensitatea senzației de foame poate fi temporar scăzută sau crescută prin obisnuință. Alți
stimuli fiziologici pe termen scurt sunt: plenitudinea gastro-intestinală și înregistrarea
alimentelor de către receptorii din cavitatea bucală. Este recomandabil ca aportul alimentar să fie
rațional, într-un ritm la care tractul gastro-intestinal să se poată acomoda, reglat mai ales prin
mecanismele pe termen scurt, dar modulat de către sistemele de reglare pe termen lung.
NOȚIUNI DE PATOLOGIE
1) Diabetul – este una dintre cele mai grave boli cronice, care afectează toate categoriile de
vârstă și pentru care nu exist tratament de vindecare, ci doar terapie medicamentoasă menit să
țină sub control evoluția bolii. În fond, diabetul este o afeciune determinată nu doar de
predispoziția genetică, ci și de dezechilibre ale metabolismului, cauzate de alimentaia
nesănătoasă, combinată cu un stil de viaț dezordonat, sedentarism și consum excesiv de alimente
hipercalorice cu un conținut mare de zaharuri. Cea mai comună formă de diabet – diabetul de tip
2 – se instalează treptat, mai ales la persoanele cu o dietă bogată în alimente nesănătoase și
zahăr, dar și cu o greutate în exces.
3) Obezitatea – este rezultatul unui dezechilibru între energia de aport (valoarea calorică a
alimentelor ingerate) și cheltuielile energetice (energia consumată în activitatea fizică și
metabolismul bazal, termogeneza, prelucrarea alimentelor ingerate). Obezitatea este definită ca o
acumulare de grasime corporală în exces. În timp ce unii o privesc doar ca pe o problemă
estetică, obezitatea este de fapt o boală cronică ce nu trebuie neglijată. Persoanele obeze prezintă
risc crescut pentru mai multe afecțiuni, printre care: hipertensiune, diabet zaharat tip 2, boală
coronariană, accident vascular cerebral, osteoartrită, unele forme de cancer, anxietate sau
depresie.
6) Osteoporoza – se caracterizează prin scăderea densității osoase, motiv pentru care alimentația
este foarte importantă în prevenirea sa. Oasele sunt formate în mare parte din calciu, motiv
pentru care prezența acestuia în organism este absolut necesară. O dietă necorespunzătoare nu va
face decât să priveze organismul de prezența calciului și să ducă ulterior la apariția unor
complicații, de genul fracturilor osoase. Astfel, orice dietă trebuie să includă în principal calciu,
alături de o varietate de alimente din toate grupele principale împreună cu vitamina D.
8) Insuficiența hepatică – acută sau cronică se caracterizează prin incapacitatea ficatului de a-și
exercita, în mod normal, funcțiile. Ficatul este, la rândul său, dependent de ceea ce mâncăm.
Alimentația bogată în produse grase și aditivi și lipsa meselor regulate îl suprasolicită și îl
determină să își facă rezerve de grăsimi, afectându-i funcționarea. Deficitul de vitamine,
deshidratarea, precum și scăderea tensiunii arteriale, cresc riscul de a suferi de anumite infecții la
rinichi și chiar de insuficiență renală.
3. Cei mai mulți dintre noi nu acordăm prea multă atenție alimentelor pe care le consumăm;
nu știm câte calorii sau grăsimi dăunătoare consumăm zilnic, lucru valabil mai ales în
cazul celor care mănâncă des la restaurant. Aceste calorii în plus se transformă în
grăsime.
4. Zahărul, făina albă, cafeina și carbohidrații simpli. Zahărul ridică nivelul de glucoză
din sânge, forțând corpul să producă insulină și schimbând astfel ritmul metabolismului.
Cei care mănâncă alimente în compoziția cărora intră făină albă și zahăr, produse care de
altfel nu conțin calorii ''bune'' pentu corp, vor acumula mai multă grăsime care apoi va fi
foarte greu de eliminat. De asemenea, cofeina ridică nivelul de insulină, încetinind
procesul de ardere a grăsimilor, proces care începe dimineața și continuă pe tot parcursul
zilei. Consumul alimentelor cu carbohidrați simpli, seara, favorizează depunerea
grăsimilor și fluctuațiile nivelului de zahăr din sânge. Dacă mâncați seara alimente bogate
în fibre, zahărul din sânge va fi menținut la un nivel constant, normal, permițând corpului
să intre în starea de repaus bine-meritată.
5. Micul dejun. Probabil credeți că stomacul este cel care vă ''spune'' când ați mâncat
destul. De fapt, creierul este cel care face acest lucru, cam la 20 de minute de când
ați început să mâncați. Când mancați cu calm, fără grabă, cantitatea de alimente
consumată va fi semnificativ mai mică.
6. Lipsa de exercițiu fizic. De obicei, cu cât dorința de a ieși la o plimbare este mai mică,
cu atât mai mult plimbarea respectivă vă va face bine. Mișcarea și exercițiile fizice cresc
ritmul metabolismului și ajută la arderea mai multor grăsimi.
7. Consumul unei cantități insuficiente de apă. Apa este de o importanță crucială pentru
funcționarea corectă a celulelor creierului și fiecărui organ din corp, inclusiv pentru piele.
Pentru a procesa cantitatea de grăsime acumulată în mod normal, corpul are nevoie de cel
puțin opt pahare cu apă pe zi. Apa nu numai că satisface setea, dar reduce senzația de
foame și curăță corpul de toxine. Lichidele de genul băuturilor carbogazoase și cafeaua
au efectul exact opus: ele golesc organismul de apă.
În concluzie, alimentația corectă asigură creșterea și dezvoltarea adecvată a organismului și
îmbunătățește sănătatea și buna funcționare a acestuia.