UNDE A DISPĂRUT RUDOLF?

Era o dimineață friguroasă de iarnă, chiar dimineața zilei în care Moș Crăciun urma să
pornească la drum cu sania-i plină de daruri. Nori albi ca zahărul se jucau zburdalnici cu
vântul cel aprig, anunțând, parcă, viscol.

După un somn bun și dulce, Moș Crăciun se trezi vesel nevoie mare, își făcu gimnastica de
înviorare și își bău paharul cu lapte cald. Ieși apoi să verifice dacă totul este pregătit pentru
drumul din acest an către toți copiii care îl așteptau nerăbdători. Moșul era fercit să meargă pe
la fiecare să le semene bucurie în suflete și să-i lase în urmă mulțumiți și veseli după încă un
an de așteptare.

Și cum mergea el cu gândul la zâmbetele tuturor celor care-l așteptau, iată că nimerește în
mijlocul unei mari zarve:

-Din cauza ta a plecat! E de negăsit! rosti trist un spiriduș.

-Ce ne facem acum? Încotro să o apucăm??? zise altul.

-Trebuie să-i dăm de urmă, altfel am încurcat-o! spuse un ren.

-Încotro să o apucăm? întrebă altul. Moș Crăciun nu va fi deloc bucuros să afle că Rudolf a
dispărut.

-CUM ADICĂ A DISPĂRUT? întrebă Moșul, care fu luat pe nepregătite.

-Aseară am făcut multe glume seama nasului său roșu… Spuse un ren, care nu se simțea prea
mulțumit de fapta sa. Ne-am amuzat grozav, fără să ne gândim o clipă că s-ar putea supăra și
că ar pleca.

-Este imposibil să plecăm la drum fără Rudolf. Furtuna este pe cale să înceapă, iar fără el ne
putem rătăci! adăugă alt ren.

-Trebuie să ne liniștim și să găsim cât mai multe ajutoare cu care să plecăm în căutarea lui
Rudolf până nu e prea târziu! îi sfătui Moș Crăciun pe toți, încercând să rămână calm, chiar
dacă în realitate era foarte îngrijorat pentru tovarășul său de drum. Vom căuta ajutoare și îi
vom lua urma! Trebuie să-l găsim neapărat!