Bilanturi Pub 2018

20/12/2018 @ 7:42 AM |
Bilanț 2018 – Ioana Mucenic (Minio Studio):

„Publicitatea își pierde considerabil din
strălucire față de noile generații”
Anul 2018 nu poate scăpa de câteva concluzii. „Forbes România” a întrebat, oamenii de
publicitate au răspuns, iar cititorii vor trage concluziile, adică vor trage linia de bilanț.
Share on Facebook Share on LinkedIn Share on Google+ Share on Twitter
Ioana Mucenic – CEO Minio Studio
Forbes: Situația social-politică și economică din România anului 2018 a fost o oportunitate sau o
dificultate pentru agenția dvs?
Ioana Mucenic: Chiar dacă nu avem proiecte cu statul, anumite decizii legislative au avut
impact asupra noastră. Salariul mediu net în administraţia publică a ajuns la 4.207 lei în luna
iunie 2018, dublu faţă de salariul mediu pe economie de 2.115 lei (conform INS), iar decalajul
dintre sectoare s-a triplat în favoarea celui de stat. Impactul direct este evident: solicitări salariale
mult mai mari, susținute și de criza resurselor și de creșterea inflației. Acestea sunt dificil de
gestionat în contextul unui business care este încă în perioada de creștere – spre exemplu,
aproape 117.000 de companii și-au închis afacerile anul acesta sau au fost în mare dificultate
financiară, cu o creștere de 20% a radierilor.
Această creștere a salarizării se face forțat, fără a fi susținută de o creștere a eficienței sau a
volumului de lucru, erodând profiturile agențiilor și, deci, minimizarea capacității lor
investiționale.
Forbes: Care au fost cele mai bune trei întâmplări/evenimente ale anului 2018 pe piața de
comunicare pe care activați?
Ioana Mucenic: Dinamica acestui an a fost una mărită, am observat multe mișcări interesante.
Voi alege însă trei:
1. Comunicarea excepțională a proiectelor sociale a adus un aer proaspăt în industrie, o

reamintire a impactului pozitiv pe care breasla noastră îl poate avea în societate. Vorbesc
aici de două proiecte: Magicamp (un adevărat taifun al comunicării în 2018) și Noi facem
un spital, ambele proiecte de fundraising pe probleme sociale majore.
2. Corelația dintre politic și branduri a fost mult mai pregnantă anul acesta. O putem
rezuma la două momente focale – spoturile cu substrat realizate de Papaya și mesajul din
cadrul protestelor „Vrem coșuri de mână la Lidl”.
3. Nu îl ultimul rând, vedem schimbări de arhitectură cu care nu suntem obișnuiți pe piața
locală:
 Trei fuziuni semnificative, doar una fiind globală (Ogilvy+Wunderman), celelalte 2

locale (Canopy+Edge și GMP+Webstyler)
 Multe lansări de agenții pe zona de influencer marketing și content marketing.
Forbes: Dar cele mai proaste/regretabile trei lucruri ale anului 2018 pe piața de comunicare pe
care vă desfășurați activitatea?
Ioana Mucenic: Pentru Minio, 2018 a fost un an bun – ne-am continuat creșterea accelerată.
Aspectele negative resimțite vin însă din 3 zone:
1. Inflația de pitchuri cu solicitări exagerat de mari.
Tot mai multe pitchuri vin cu nivel prea mare de ambiguitate și solicită un număr inutil de mare
de livrabile execuționale. Mai mult, există deseori gap între ceea ce se cere în brief și ceea ce își
dorește compania cu adevărat. De multe ori, solicitarea este să avem abordări foarte creative,
curajoase, neconvenționale, dar soluția implementată este septică. Aici apar multe tensiuni,
pentru că ești evaluat pe alte criterii decât cele declarate. De asemenea, uneori nu primim niciun
fel de răspuns din partea companiei, comunicarea corectă a bugetului este prea rar întâlnită, la fel
ca și taxa de pitch, pe care doar doi clienți ai noștri o practică. Cred că industria are o problemă
majoră în felul în care abordează procesele de new business.
2. Lipsa angajaților pregătiți și fluctuație mare de oameni.
Acesta este un subiect recurent pentru mai toate industriile. Suntem într-o perioadă de boom
economic, l-am mai văzut și înainte de 2008 – iar contextul acesta a încurajat și fluctuația de
personal – este ușor să încerci o nouă poziție sau un domeniu conex. Impactul asupra
businessului de comunicare este unul major, pentru că, de multe ori, campaniile de succes vin ca
urmare a unei relații excelente cu clientul, iar această relație are nevoie de timp și de implicare
din ambele părți. Cu o fluctuație mare de personal, relațiile agenție-client devin mult mai
tranzacționale, iar asta nu ajută nicio parte, nici moralul celor care lucrează și nici rezultatul.
3. Reducerea autonomiei decizionale în cadrul departamentelor de marketing din

companii.
Propunerile pe care le transmitem trec prin multiple filtre decizionale – vânzări, procurement,
legal, distribuție, capacity planning, depinde de fiecare companie. Fiecare departament urmărește
să minimizeze riscul pe care campania propusă îl aduce pe aria sa de expertiză și solicită
modificări. Adunând toate aceste cerințe, de multe ori extreme, rezultă o campanie mult prea
banală, pentru că aceea este sigură. Abordările mai curajoase vin cu bugete mici, pe activări
punctuale, pe proiecte digitale experimentale, practic pe acele zone cu impact organizațional
redus. Publicitatea ar trebui să educe, să distreze, să inspire, să atragă atenția – iar asta nu se
poate face dacă fiecare mesaj și fiecare imagine sunt curățate de orice tip de risc prezumptiv. Așa
ajungem cu această publicitate agresivă și banală pe care nu o mai apreciază nimeni.
Forbes: Care sunt speranțele și temerile dvs, referitoare la piața de publicitate și marketing din
România în anul 2019?
Ioana Mucenic: Temerea mea principală este faptul că 2019 va marca momentul de start al unei
noi recesiuni economice, ceea ce va aduce un strat suplimentar de tensiune în această industrie
suprasolicitată de ritmul și dinamica schimbării. Anumite contractări de bugete au fost
previzionate încă de la finalul lui Q3 anul acesta.
Un alt aspect negativ este cel al presiunii crescute din partea clienților pentru calitate, termene tot
mai mici, eficiență financiară și creativitate sporită, în contextul unei piețe de muncă deficitare.
În industria noastră, există o întreagă listă de profesii pentru care România nu are școală – de la
poziții uzuale, precum designer și account, până la meseriile noi, precum creative technologist.
Publicitatea își pierde considerabil din strălucire față de noile generații. Pe un fond general al
emigrării tinerilor, reducerea atractivității și lipsa mediului academic de formare, agențiile sunt
obligate să școlească angajații, de multe ori de la noțiunile de bază. Sau să îi recruteze de la
concurență. Ambele activități presupun majorări de costuri pe care clienții nu le acceptă, ceea ce
reduce marja comercială și, automat, capacitatea de inovație și agilitatea – aspecte de care avem
tot mai multă nevoie.
Oportunitățile pe care le văd pentru 2019 sunt multiple. Există loc și apetență pentru dezvoltarea
de servicii noi, uzuale în țările vestice, dar care nu se găsesc încă la noi. În acest sens, serviciile
care folosesc un mix bun între date și creativitate o să câștige teren. Pe măsură ce industria
vorbește tot mai mult de puterea creativității, contrabalanța vine pe nevoia de date și
măsurabilitate. Totodată, se dezvoltă tot mai mult zona de conținut, un trend dominant la nivel
global.
Așadar, chiar și într-un context de recesiune, cred că instinctele pieței se vor acutiza, ceea ce va
însemna că vom face mai repede pași înainte.
(19 decembrie 2018)
Bilanț 2018 – Bogdan Tomoiagă (Graffiti

PR): „Industria creativă este la fel de
afectată de migrația de personal pe cât sunt și
celelalte domenii din economia românească”
Bogdan Tomoiagă, Managing Director, Graffiti PR
Bogdan Tomoiagă: Răspunsul este unul complex – nici cal, nici măgar, ci mai degrabă un asin.
De ce spun asta? E simplu – cu toții am avut de câștigat de pe urma creșterii economice. Fie că
am făcut campanii pentru detergenți, haine de lux, mașini sau bilete de avion de tip one-way sau
dus-întors.
Sau o fi complicat? Multe dintre companiile care erau implicate în campanii/inițiative de tip
Business to Government și-au sistat acest gen de activități, pentru că au considerat că nu există
un partener credibil de partea cealaltă a mesei.
Iar anul acesta s-a investit mai multă energie în înțelegerea schimbărilor legislative, decât în
specializarea oamenilor sau în dezvoltarea de campanii creative, sau de ce nu, în dezvoltarea
sustenabilă a business-urilor.
Un alt factor important la care, încă, nu ne uităm suficient de serios: industria creativă este la fel
de afectată de migrația de personal pe cât sunt și celelalte domenii din economia românească, fie
că ne referim la meseriași sau la medici.
Așa că, în tot acest amalgam, ne uităm la 2019 în contextul actual al situației socio-politice și
economice, și sperăm ca „tigrul Europei” să nu aibă soarta și caracterul lui Shere Khan.
Bogdan Tomoiagă: Aș enumera următoarele:
 Aniversările de anul acesta – Centenarul României care a fost folosit de Guvern (normal),
celebrități, bănci, supermarketuri sau branduri de ciocolată, la 50 de ani de Dacia, un
moment care a fost comunicat mai puțin, dar care a adus multă bucurie și nostalgie
proprietarilor mărcii
 Conferințele adresate industriilor creative care au avut, de cele mai multe ori, printre
vorbitori profesioniști de renume mondial de la care am primit lumină, teme de dezbatere,
o direcție de dezvoltare sau de ce nu – cel puțin un discurs curat și exersat, care nu a părut
a fi o improvizație de ultim minut.
 Faptul că apar tot mai multe campanii purpose & reputation driven și pe piața locală.
Dacă trendul a fost dat de brand-uri internaționale precum Patagonia și/sau Nike, acum
vedem și execuții locale care se duc în această direcție.
Bogdan Tomoiagă:
1. Creșterea numărului de știri/media oulet-urilor de tip fake news. Iar aici brandurile ar
trebui să se implice mai mult și mai activ în stoparea acestora sau în susținerea sau
creșterea notorietății celor established/tradiționale sau să încurajeze noii veniți, care joacă
după regulile deontologiei jurnalistice.
2. Referendumul de anul acesta – nu zic mai multe, pentru că nu are rost.
Competiția inegală pe care statul o face în fiecare zi companiilor private din zona comunicării –
de la salariile oferite celor care își caută un loc de muncă în domeniu, la proiectele de
comunicare la care, de cele mai multe ori, jucătorii din industria privată nu participă sau nu au o
șansă reală – vezi mai toate campaniile de centenar, care au fost licitate, câștigate și
implementate de tot felul de firme de apartament, iar rezultatele sunt pe măsură.
Bogdan Tomoiagă: Sper ca 2019 să fie mai darnic cu bugetele, cu timpii alocați pentru a
dezvolta o campanie sau alta, cu doza de curaj pe care o vedem în execuții. Care ar fi cea mai
mare temere? Mă tem că în ciuda faptului că suntem o industrie care trăiește din idei și din
creativitate, ne este tot mai dificil să atragem și să reținem visători.
Bilanț 2018 – Robert Tiderle (Papaya):

„Bunul mers al tuturor piețelor, nu doar al
celei de publicitate, depinde de existența unui
stat de drept”
Robert Tiderle, fondatorul Papaya Advertising
Robert Tiderle: A fost un an dificil, evident. Unul dintre clienții importanți a decis să întrerupă
colaborarea cu noi doar pentru că nu ne-am conformat, în viața personală, unui comportament
agreat de puterea politică. Aceeași putere, prin instituțiile sale, ne trimite Poliția pe cap, pentru că
nu am asistat pasivi la cea mai josnică campanie de suprimare a libertăților civile întâmplată
după 1989. Mă refer la referendumul familiei tradiționale. Dar #rezistăm. Și nici nu ne este greu
să o facem, atâta vreme cât știm că avem un comportament corect.
Forbes: Care au fost cele mai bune 3 (trei) întâmplări/evenimente ale anului 2018 pe piața de
Robert Tiderle: Cred că în capul listei să află cele care au dus la eșecul referendumului mai sus
amintit. Și nu o spun pentru că și agenția noastră a participat la asta (au fost multe campanii
făcute în paralel), ci pentru că reușita acestui referendum ar fi fost un dezastru pentru partea
bună, nealterată, a societății. Mai ales în plan moral. A fost prima ocazie în care, lăsând
protestele deoparte, oamenii au putut penaliza mizeriile făcute de actuală coaliție de la guvernare
din ultimii doi ani. Și au făcut-o.
Un alt lucru bun vine, paradoxal, de la guvern. Și anume prostia brută, neșlefuită, de care dau
dovadă. Poate că ne-am obișnuit ca ei să fie proști, dar ăștia de acum fac deja abuz în serviciu.
Iar pentru mine asta e un lucru bun, pentru că prostia nu poate fi ascunsă. Oamenii o văd.
Forbes: Dar cele mai proaste/regretabile 3 (trei) lucruri ale anului 2018 pe piața de comunicare
pe care vă desfășurați activitatea?
Robert Tiderle: Sunt multe, foarte multe. Dar cea mai mândra dintre ele este campania de
Centenar a Guvernului. Că tot vorbeam de prostie înainte. Și de faptul că ea nu poate fi ascunsă
(mai ales când te lauzi cu ea).
Robert Tiderle: Nu am nici speranțe, nici temeri legate de piața de publicitate. Știu că bunul
mers al tuturor piețelor, nu doar al celei de publicitate, depinde de existența unui stat de drept, în
care, printre altele, munca și priceperea sunt răsplătite. Așa că speranțele și temerile mele sunt
legate de existența acestui stat de drept.
Bilanț 2018 – Andrei Dragu (V8 Interactive):

„Suntem într-o eră care nu mai acceptă
clișeele și amendează în trei secunde orice
banalitate”
Andrei Dragu, Business Development Director, V8 Interactive
Andrei Dragu: Politicul nu ne afectează direct pentru că am optat să nu avem clienți din zona
companiilor de stat, dar indirect are un impact direct proporțional cu cel pe care îl are în
economia națională.
În funcție de cumulul de indicatori macroeconomici pe care îi urmărești, perioada luată în calcul,

atât ca proiecție cât și ca bază de analiză, concluziile pot fi diametral opuse.
De pe „front” nu pot spune că s-au văzut schimbări majore. „Lupta” e la fel de grea ca și până
acum, într-un context instituțional greoi și o piață foarte circumspectă atunci când vine vorba
despre mișcări mari sau curajoase.
Andrei Dragu: Conferinta Globala IAA – „Creativity4Better”
A fost un eveniment care a adus, pentru prima dată în România, un număr atât de mare de
vorbitori internaționali ce reprezintă, într-o proporție covârșitoare, „gardienii” direcției industriei
în care activăm. Mai mult, a fost o ocazie pentru piața autohtonă să infuzeze un discurs vertical și
optimist.
Frustrările noaste, reale sau culturale, inhibițiile pe care le avem în fața „străinilor” cred că au
nevoie de genul acesta de tratament.
De fiecare dată când Bucureștiul are ocazia să lumineze pe harta internațională, să aducă priviri
și oaspeți de la cel mai înalt nivel al industriei, devine un oraș mai optimist, mai puțin cenușiu și
încruntat.
IAB MIXX Awards – The Festival of tailor-made ideas and never-made ones.
Este primul an când singurul festival de digital, recunoscut pe plan internațional din România,
are parte de o gală pe măsură importanței lui. Chiar dacă a fost la a 7-a ediție, pot spune că abia
de anul acesta a început să se „vadă” iar viitorul începe să se contureze frumos.
Îl nominalizez aici, în primul rând, pentru că piață de digital din România merită să aibă această
rampă de lansare pe scena internațională digitalizată.
Al doilea motiv pentru care menționez acest eveniment este pentru că a demonstrat că puterea de
coagulare și valoarea generată de un număr mic de oameni bine intenționați pot să rivalizeze
oricând cu bugetele mari.
A fost un efort enorm, cu un rezultat frumos, care îmi dă speranța în inițiativele guvernate de
bunele intenții.
MAGIC HOME
Nici nu știu de unde să încep cu superlativele când vine vorba despre acest subiect.
Pe lângă cele mai evidente chestiuni legate de o inițiativă de comunicare extrem de bine
construită, pentru o cauză umanitară atât de sensibilă, mi se pare fenomenală transformarea
inițiativei într-un succes de implicare a publicului.
Este un „best practice” despre cum comunicarea corectă și relevanța generează rezultate prin
implicarea publicului larg, ce reușește să panseze răni punctuale a celui mai slab sistem de
sănătate din UE.
Creativitatea vindecă!
Andrei Dragu: Sunt o persoană optimistă sau cel puțin încerc să rămân în zona asta încercând să
mă uit la reperele reprezentative zonei aspiraționale. Chiar dacă au fost evenimente regretabile,
prefer să nu le menționez chiar dacă asta nu se traduce în ignorarea lor.
Andrei Dragu: Sper ca în 2019 parteneriatul agenție-client să se dezvolte din ce în ce mai mult,
în pofida relației client-furnizor. La V8 suntem foarte norocoși să avem genul acesta de
colaborare ce s-a dezvoltat organic și durează de ani de zile cu majoritatea clienților pe care îi
avem.
Sper să avem mai mult curaj cu toții. Suntem într-o eră care nu mai acceptă clișeele și amendează
în trei secunde orice banalitate.
Sper să fim mai buni și mai uniți pentru că industria comunicării, din punctul meu de vedere,
poate și trebuie să fie un exemplu pozitiv atunci când vorbim despre viitor și despre cum putem
să îl conturăm cât mai creativ.
Sper să ne uităm la generația tânără și să catalizăm schimbul de învățare bilateral.
(6 decembrie 2018)
Bilanț 2018 – Alex Bădilă (Publicis):

„Creativitatea are puterea să schimbe
multe… Ea este ADN-ul industriei de
comunicare”
Alex Bădilă, Chief Operating Officer, Publicis România
dificultate pentru agenție?
Alex Bădilă: 2018, poate mai mult ca ultimii ani, cu greu poate fi calificat ca oportunitate. Dar
tot adevărat este că oportunitățile se mai și creează, nu doar vin…
În ciuda complexității, 2018 a fost un an fabulos pentru Publicis. Suntem mai mulți și mai buni
decât eram cu doar un an înainte. Am fost cea mai premiată agenție românească la Cannes Lions,
am câștigat 60% dintre pitch-urile la care am participat, inclusiv business regional semnificativ
pentru peste 25 de țări. Suntem constant invitați, alături de doar câteva țări mari, în proiecte
internaționale importante.
comunicare pe care activezi?
Alex Bădilă: „Au fost” poate este exagerat. Cred că evenimentul internațional IAA organizat în
București este ceva ce merită lăudat.
Forbes: Dar cele mai proaste/regretabile trei lucruri ale anului 2018 pe piața de comunicare?
Alex Bădilă: Regretabil ar fi numărul mic de campanii care chiar mai spun o poveste, care nu
seamănă cu altele indiferent de categorie sau care nu copiază campanii mai vechi de pe alte
meleaguri. Regretabil este și gradul de atractivitate al industriei la care s-a ajuns în rândul
tinerilor care ar putea intra în domeniu. Nu în ultimul rând, regretabil este și nivelul curajului în
comunicare, nivel care generează valuri de clișee și truisme.
Forbes: Care sunt speranțele și temerile tale referitoare la piața de publicitate și marketing din
România în 2019?
Alex Bădilă: Multă lume spune că industria este în continuă transformare… Nu e clar în ce se

transformă. Zvonurile despre „iminenta” criză nu ajută deloc lupta aproape pierdută dintre
„termenul lung” și importantul „termen scurt”. Chiar dacă se vine la agenții pentru creativitate,
se cumpără, în primul rând, siguranță și conformitate. Dacă analizezi exemplele de succes de pe
piață, se vede ușor că lucrurile merg bine numai în cazurile unde există încredere, parteneriat
adevărat, unde fiecare are timp să înțeleagă nevoile celuilalt și toate acestea nu sunt doar
declarații de intenție fără valoare.
Creativitatea are puterea să schimbe multe… Ea este ADN-ul industriei de comunicare.
Bilanț 2018 – Irina Roncea (Golin): „E anul

în care am rezistat și am mers mai departe!”
Irina Roncea, Deputy Managing Director, Golin
Irina Roncea: Uitându-mă retrospectiv, pot spune că a fost o dificultate devenită de la un punct
încolo oportunitate. E anul în care am rezistat și am mers mai departe!
Am funcționat și anul acesta într-un climat politic problematic, ce a stat sub semnul
nemulțumirilor verbalizate puternic în spațiul public. Și asta nu doar la noi – dacă ne uităm doar
la cazul Khashoggi, ne trece un fior rece pe șira spinării.
Lumea se schimbă, suntem parte din acest proces și e „in our power” să facem această schimbare
să fie cu semnul „+” sau „-”.
2018 va rămâne anul în care am luptat pentru protejarea unor drepturi fundamentale ce nu
credeam că vor ajunge la vot și în pericol de a fi interzise într-o democrație europeană a secolului
XXI. E anul în care ne-am indignat, ne-am înfuriat, ne-am frustrat și, undeva pe parcurs, ca
industrie, am început să punem (din nou) preț pe valori morale, etică, respect, responsabilitate și
solidaritate. Cel puțin la nivel declarativ. Iar asta ne-a unit pe mulți într-un spirit comun: avem
aceleași așteptări de la țara în care trăim, luptăm pentru aceleași valori și principii, iar dacă
suntem (încă) aici nu este ca să „stingem lumina”, ci că să facem treabă bună!
Sper că acest spirit comun se va decanta în continuare într-o relaționare și funcționare mai bună a
industriei, a relațiilor dintre agenții și clienți, dintre agenții și oamenii lor, dintre jucătorii din
advertising și asociațiile profesionale.
Pentru noi, în Golin, anul acesta a marcat și o reafirmare și o abordare progresivă a relațiilor
publice, domeniul în care activăm. Am spus tare și cu încredere „Proud to work in PR”, un
statement care are în spate o serie de acțiuni concrete: investiții în principalele competențe ale
agenției-relațiile cu media și influenceri, instrumente de data & analytics și customer experience
(CX) și creativitate axată pe soluții earned-first.
Irina Roncea: Este anul în care am văzut (mai mult) curaj din partea clienților și a agențiilor:
campanii mai bine ancorate în insights și strategie, trecerea de la clasicele planuri de comunicare
pe câteva luni la viziuni de reputație și comunicare de brand pentru 3-5 ani, în linie cu
obiectivele de business.
E anul în care am trăit și am văzut Centenarul. Dacă la nivel de țară și instituțional nu-mi pot
aminti vreun proiect sau campanie la care să nu fi închis ochii de rușine, din partea companiilor
am văzut o serie de proiecte foarte bune și coerente în anul Centenarului.
La câteva dintre ele am avut șansa să lucrăm și noi, Golin, pe componentele de PR. Am început
2018 sub semnul campaniei de Anul Nou a BRD – o poveste adevărată despre Marea Unire,
povestea lui Samoila Marza, spusă în 60 de secunde de regizorul britanic Laurence Dunmore.
Ne-am mândrit să spunem alături de Electronic Arts România despre FIFA 19 că este
#creatinRomania de o echipă talentată de oameni pasionați de tehnologie și design, care dau
viață celor mai inovatoare idei.
Am luat parte activ la conversația lansată pe turnul BRD din București, am răspuns și noi la
întrebarea „Tu ce vei face mâine?” și ne-am imaginat România peste 100 de ani. Alături de Lidl
am văzut cum ar arăta România dacă ar fi o comunitate de #100deromâni. Pe 1 Decembrie ne-am
unit preferințele culinare #pebune alături de KFC și am văzut că e ok „sa trăiască și capra
vecinului”, așa cum ne-au îndemnat colegii din industrie.
Este și anul în care am sărbătorit alături de colegii din LoweGroup #25yearsyoung. Dincolo de
petreceri, saloane de tatuaje la birou, fugit în Vamă spontan într-o vineri la
#UnofficialTeambuiding, 25 de ani de Lowe Group înseamnă pentru noi 25 de ani de pionierat,
curaj și standard în industria creativității, 25 de ani în care grupul a participat activ la construirea
și consolidarea acestei piețe. O piață care, iată, începe să se maturizeze și să se comporte că un
adult responsabil și lasă în urmă pornirile impetuoase de adolescent exaltat.
Să nu uităm nici că 2018 este anul în care primul Spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică
din România este construit nu de statul român care colectează (defectuos) taxele noastre, ci de
două femei tenace reunite într-un ONG care a coalizat populația și mediul de business într-un
efort de strângere de fonduri extraordinar. Un proiect comunicat impecabil și demn de admirat.
Irina Roncea:
1. Pitch-urile jucate „la preț”, dar cu briefuri în care se cer expertiză, strategie și creativitate
și se alege în final costul cel mai mic. Lipsa de transparență în procesele de selecție în
care nu se oferă informații minimale, dar extrem de relevante cum ar fi bugetul, criterii
clare de selecție și scoringul obținut în pitch sau agențiile participante. Deadline-uri
rezonabile pentru rezolvarea briefurilor. Transmiterea unui răspuns, oricare ar fi el, către
agenții după pitch. Sunt lucruri pe care sper că le vom vedea din ce în e mai rar.
2. Piața muncii e un „călcâi al lui Ahile” tot mai dureros și cu efecte acute. Numărul redus
de specialiști disponibili și puținii oameni cu adevărat competenți și performanți,
tendințele Millenialiste de a experimenta cât mai multe job-uri cât mai repede și apetența
ridicată a tinerilor pentru job-uri cu programe flexibile și care pot fi realizate din afara
unui birou schimbă configurația procesului de lucru în industria noastră. Noi am ales să
ne adaptăm la aceste realități și să fim un angajator dezirabil pentru talentele de azi. În
Lowe Group, programele de Light Friday, work from home sau sabbatical leave sunt deja
o normalitate.
3. Plata corectă a serviciilor de comunicare în raport cu volumul și calitatea celor solicitate,
cu actualele costuri din piața muncii și cu nivelul inflației. Armonizarea termenelor de
plată ale clienților cu termenele de lucru ale proiectelor și producțiilor cerute.
Irina Roncea: Sper să continuăm să fim o industrie maturizată, întreagă la minte și creativă.
Sper că evoluția AI-urilor și a machine learning să ne ajute să automatizăm și să eficientizăm
niște procese de lucru. Sper să folosim data din ce în ce mai mult și cu sens.
Sper că oamenii talentați, cu principii de viață și de lucru sănătoase, cu chef de muncă și idei
bune să rămână aici și să-și dorească să lucreze pe termen lung în proiecte meaningful, fie că aleg
agenția, clientul, societatea civilă sau mediul instituțional. Sper să ne respectăm unii pe alții și
munca pe care o face fiecare dintre noi.
Temerile prefer să le las în 2018. (Zâmbește.)
(14 decembrie 2018)
Bilanț 2018 – Cătălin Dobre (McCann):

„Dacă nu reușim să ținem oamenii talentați
în țară, n-o să reușim să mergem înainte“
Cătălin Dobre, Regional Creative Director, McCann CEE și Creative Director McCann
Worldgroup România
Cătălin Dobre: Nici una, nici alta. Cred că una din principalele calități ale unei agenții este
agilitatea. În momentul în care există o oarecare instabilitate, trebuie să aibă oamenii potriviți
care să reușească să se adapteze repede, să găsească soluții.
Pe de altă parte, situația noastră este un pic diferită pe piață din România, efortul de creștere este
bazat și pe proiecte regionale sau globale, care nu sunt direct afectate de situația locală.
Cătălin Dobre: Aș vrea să punctez un trend de educare al pieței pe care îl apreciez foarte mult și
de care avem mare nevoie. Suntem norocoși să avem o serie de evenimente care aduc în
România speakeri de un calibru important, pe care poți să îi vezi live, de la care oamenii din
industrie pot să își ia inspirația de care au nevoie. Mă uit la evenimente gen Brand Minds sau la
IAA Global Conference și am doar cuvinte de lăuda. Aș mai menționa și Unfinished.
Cătălin Dobre: În primul rând, indiferent de context, creativitatea este cea care o să facă
diferența. Agențiile și business-urile trebuie să reușească să o pună în centrul activității lor. Nu
mă refer aici numai la creativitatea ideilor din campanii ci la creativitate văzută ca motor care
duce înainte industria.
Apoi, ca să reușim să facem asta, trebuie să oprim brain drain-ul. Acesta este una dintre cele mai
mari temeri ale mele. Nu este ceva nou, din păcate. Dar este ceva de care trebuie să fim mereu
preocupați. Dacă nu reușim să ținem oamenii talentați în țară, n-o să reușim să mergem înainte.
Pentru asta trebuie să investim în primul rând în ei, trebuie să vadă viitorul pe care pot să îl aibă
aici și pe care pot să ajute să îl construiască.
Cred că suntem o piață creativă cu reputație în Europa, așa că trebuie să folosim asta ca un
avantaj.
(14 decembrie 2018)
Nota red: Cătălin Dobre n-a răspuns la întrebarea din chestionarul Forbes: „Dar cele mai
proaste/regretabile trei lucruri ale anului 2018 pe piața de comunicare pe care vă desfășurați
activitatea?”
Bilanț 2018 – Hortensia Năstase

(MullenLowe): “Imixtiunea directă a
politicului în decizii de business este cel mai
urât gest tributar autocrației de care
generația mea nu dorește să își amintească“
Hortensia Năstase, Vice-President Creative Services MullenLowe
Hortensia Năstase: O economie bazată eminamente pe consum, cum a fost economia României
în 2018, ajută piața de publicitate pe termen scurt – bugetele curg, există cash flow pozitiv. Ca
atare, piața de publicitate și-a urmat trendul ascendent, ajungând aproape de cifrele din 2008.
O clasă politică de o calitate îndoielnică, așa cum este cea a României de astăzi, nu face decât să
mărească gradul (și-așa mare) de volatilitate și lipsă de predictibilitate a business-ului, pe toate
nivelurile și în toate industriile.
O forță de muncă subțiată, mai ales în zona industriilor creative, se contrabalansează greu prin
eforturile companiilor, iar lupta pe specialiști generează supra-cheltuieli greu de susținut pe
termen mediu și lung.
Hortensia Năstase: (1) Creșterea pieței – conform Media Fact Book 2018 lansat de Initiative,
piața de publicitate continuă să crească și se îndreaptă spre jumătate de miliard de euro, cea mai
mare creștere de după criza din 2009. Deși rămâne mult sub media globală/europeană, există
premise pentru o creștere sustenabilă a volumelor de publicitate pentru anii următori, pe fondul
unei evoluții pozitive a parametrilor macro-economici;
(2) Employer Branding – ca o logică firească a deficitului crunt de talente, am observat o

explozie a campaniilor de employer branding, pe toate palierele și în majoritatea industriilor;
precum un pacient care merge la doctor doar când nu mai suportă durerea, puține sunt
companiile care au avut înțelepciunea de a activa aceste eforturi de loializare și în afara
perioadelor de criză;
(3) Purpose is the new digital – cea mai relevantă mișcare a anului din perspectiva conexiunii
brand-consumator este aceasta: PURPOSE. Foarte multe branduri și-au definit obsesiv direcțiile
strategice în narativul cause-related, purpose-driven. Acest trend trebuie coroborat cu nevoia
generației Millenials de a vedea branduri care dovedesc permanent că au înțeles și au îmbrățișat
(autentic, nu declarativ!) un purpose relevant și lipit de ADN-ul brandului. Să nu uităm că people
don’t buy what you do, they buy why you do it s-a dovedit că brandurile cu purpose își cresc
valoarea de piață de două ori mai repede decât celelalte.
Dar cel mai bun eveniment pentru noi a fost chiar aniversarea grupului: pentru că suntem
#25yearsyoung, am derulat cea mai curajoasă campanie de employer branding din industria
noastră – ne-am lansat propriul salon de tatuaje, ne-am chemat clienții la cele mai cool petreceri
și ne-am provocat angajații să închidă spontan calculatoarele și să plece în teambuilding în Vamă
doar cu hainele de pe ei, într-o vineri de iunie.
Hortensia Năstase: Lipsa standardului de etică și a transparenței practicate de unii dintre clienții
deja celebri în piață – și aici este esențial ca organizațiile de profil, IAA, UAPR, RAC etc., să
militeze mai activ și mai aplicat pentru stabilirea și promovarea unor bune practici în industrie
și a unor standarde corecte de tranzacționare – bugete la vedere, criterii clare de selecție etc.
Inițiative precum Pitch Guideline trebuie susținute și implementate de fiecare dintre noi. Iar
singurul mod de a ne profesionaliza este asumarea la nivel de industrie a unor standarde
corecte de transparență și etică. În plus, imixtiunea directă a politicului în decizii de business
este cel mai urât gest tributar autocrației de care generația mea nu dorește să își amintească.
Hortensia Năstase: Sper să văd din ce în ce mai puține briefuri de pitch cu 10 agenții și fără
buget, „ca să nu vă limităm creativitatea” și din ce în ce mai multe planuri respectate de clienți
cu un grad mai mare de predictibilitate a business-ului pentru toată lumea. Sper să văd din ce în
ce mai mulți oameni care valorizează respectul și bunul simț în relația cu angajatorul. Sper să
văd din ce în ce mai puțină aplecare a brand managerilor spre bonusul de final de an și din ce în
ce mai multă pasiune pentru evoluția brandului, pentru marketing bazat pe analiză și tehnologie
și pentru inovație în comunicare.
(11 decembrie 2018)
Bilanț 2018 – Cristian Bulfinschi

(Brands&Bears): “Mi-ar plăcea ca în viitor
România să devină hub pentru cât mai multe
proiecte regionale de marketing și
comunicare”
Cristian Bulfinschi, fondator și director general Brands&Bears

Cristian Bulfinschi: Da! Adică, și – și. (Zâmbește)
Pe de o parte în economie, desigur, a crescut consumul, iar asta s-a simțit și în curajul
companiilor de a comunica mai mult, de a investi mai mult în marketing și promovare. Asta a
ajutat agențiile, în general, să se simtă ca în vremurile bune! Chiar și noi păstrăm trendul
ascendent din ultimii ani și terminăm în decembrie cu o creștere importantă în cifra de afaceri,
raportată la anul trecut.
Pe de altă parte însă, în contextul social-politic atât de agitat, business-ul în general este afectat.
Predictibilitatea scade, planurile se fac pe termen scurt, nu mai poți vorbi de o viziune de
ansamblu, de viitor. E momentul și un pic după el.
Cristian Bulfinschi: Unul sigur e „Creativity 4 Better”, Conferința Globală IAA ce a avut loc la
Bucuresti. în octombrie.
Evenimentul, dincolo de relevanța pentru piața autohtonă, a avut și meritul de a mai marca odată
locul României în piața de comunicare. E important ca România să devină o voce din ce în ce
mai puternică în regiune. Cu siguranță avem suficiente resurse pentru asta. Mi-ar plăcea ca în
viitor România să devină hub pentru cât mai multe proiecte regionale de marketing și
comunicare.
Cristian Bulfinschi: Sunt mai multe, dar Centenarul exploatat în fel și chip de unele branduri,
parcă le-a întrecut pe toate.
Comunicat și el destul de slab, a trecut de parcă nici n-a fost, lăsând în urmă, în locul unui
potrivit sentiment de mândrie națională, o salbă de detergenți, aspiratoare și servicii de tot felul,
TOATE celebrându-și cei 100 de ani de oferte avantajoase!
Cristian Bulfinschi: Mi-aș dori să fie mai unită.
O comunicare sănătoasă este rezultatul unui parteneriat productiv, bazat pe respect, încredere și
prețuire a valorii.
Sper să avem cât mai mult parte de acestea!
(14 decembrie 2018)

Bilanț 2018 – Cora Diaconescu (Tribal
Worldwide): „Suntem încrezători că piața de
publicitate și marketing din România se va
dezvolta din ce în ce mai mult”
Cora Diaconescu, Head of Digital, Tribal Worldwide
Cora Diaconescu: Din punct de vedere business, anul 2018, nu a adus schimbări considerabile
față de anii anteriori, schimbări care să fie cauzate de către fluctuațiile social-economice. Tribal
Worldwide și-a continuat procesul de dezvoltare și evoluție cu același grad de accelerare pe care
l-a avut și în 2016 și 2017. Strategia noastră de business se bazează pe o fundație solidă de
servicii indispensabile de comunicare în mediul digital, oferite la un preț competitiv față de piață.
Acest mix conferă agenției noastre stabilitate, chiar și în momentele de inflexiune social-
economica ale României.
Cora Diaconescu:
Momentul 1 – GDPR
Anul 2018 a fost un an interesant pentru piața de comunicare, mai ales în mediul digital. Cel mai
important eveniment al anului a fost cel al punerii în aplicare a Regulamentului UE privind
protecția persoanelor în ceea ce privește colectarea și prelucrarea datelor cu caracter personal. În
acel moment, toata lumea s-a activat în vederea schimbării modului în care colectau date pe
website-uri, pe canalele de social, în cadrul aplicaților ș.a.m.d. Noi, ca și agenție de digital, a
trebuit să ne restructuram întreg procesul de dezvoltare a campaniilor care urmau să înceapă
ulterior mai 2018, iar în același timp să ne susținem clienții din portofoliu care ne-au încredințat
website-urile și aplicațiile lor pentru a le transforma în variantele lor „GDPR compliant”. A fost
un moment extrem de interesant care ne-a ajutat să înțelegem mult mai clar cum putem să ajutam
clienții noștri să-și dezvolte în continuare campaniile de comunicare în mediul digital, dar în
același timp să respecte noua legislație cat și datele userilor.
Momentul 2 – Schimbarea perspectivei în comunicarea pe rețelele sociale, de la cantitativ

la calitativ
Chiar dacă nu a fost neapărat un moment fix ci mai degrabă o tranziție care s-a desfășurat pe tot
parcursul anului, evoluția comunicării în social media de la „fuga” către o prezență constantă pe
toate mediile și posting zilnic, către conținut mai puțin dar mult mai calitativ și mai relevant
pentru target, a fost o schimbare benefică atât pentru industrie cât și pentru end useri. Această
schimbare își va desfășura efectele în următorul an, în care sperăm ca toate feed-urile să nu mai
fie aglomerate de mesaje și postări irelevante pentru useri, ci mai degrabă, calitatea conținutului
să primeze în defavoarea cantității.
Momentul 3 – Ascensiunea platformei Youtube
Vlogging, vloggers, vloggers și branduri, comunitățile de vlogging, cum influențează vloggingul

comportamentul și așteptările noii generații, targetare diferențiată pe Youtube versus alte
platforme social, formate potrivite pentru obiective diferite; acestea sunt doar câteva dintre
temele și subiectele care au înconjurat ascensiunea platformei Youtube în 2018. Avem un nou
„teren de joaca”, comunicare în digital și-a schimbat iar mixul și acum include în mod
obligatoriu și Youtube, sub orice forma posibilă de format și asociere. Ne așteptăm ca în 2019
Youtube să își continue ascensiunea și să devina unul dintre mediile top 3 folosite în campaniile
publicitare.
Momentul 1 – GDPR
Chiar dacă, în esență, momentul punerii în aplicare a Regulamentului UE, privind protecția
persoanelor în ceea ce privește colectarea și prelucrarea datelor cu caracter personal, a fost un
moment benefic pentru industrie, repercusiunile pe care le-a avut și continuă să le aibă asupra
rapidității de reacție, asupra analizelor comportamentale ale userilor și impactul campaniilor
asupra acestora au fost considerabile. Mediul online a fost considerat dintotdeauna un mediu în
care putem măsura totul; putem să ne îmbunătățim campaniile în mod real în funcție de analizele
comportamentale ale userilor participanți sau nu la aceste campanii, putem știi foarte multe
lucruri despre consumatori/useri iar astfel putem personaliza mesajele și formatele ca să obținem
un impact maxim, dar mai ales, ne putem mișca repede cu datele userilor. Astfel, principalele
beneficii pe care le avea mediul online versus alte medii, au fost îngreunate de filtrele de
implementare pe care le-a adus GDPR. Procesele de lucru împământenite în ultimii ani între
agențiile de digital și marketeri au fost schimbate aproape peste noapte, iar acum trebuie să ne
creăm procese noi, trebuie să ne luam timpi de implementare noi și trebuie să înțelegem că
accesul la datele userilor nu mai este atât de facil, astfel informațiile pe care le putem extrage din
analize sunt mai puține.
Momentul 2 – Ascensiunea conținutului „fake” și declinul nivelului de încredere în

conținutul online
Un moment regretabil pentru piața de comunicare în general, nu doar în România, a fost

ascensiunea conținutului „fake” în mediul online cât și efectele pe care le-a adus imposibilitatea
identificării adevărului de fals. În 2018, România doar se alătura și ea fenomenului prezent deja
din 2016-2017 cu precădere în SUA și Marea Britanie, fenomen care a fost definit ca „epoca
post-adevăr”. Din păcate acest fenomen afectează și industria de comunicare. Odată pentru că
răspândirea conținutului „fake” se construiește fix pe matrițele de strategii de campanii în online
pe care le folosesc agențiile de publicitate, iar în al doilea rând, pentru că end userului îi este
extrem de complicat pe tot parcursul său de scrolling zilnic pe platformele social, pe platformele
publisherilor, pe site-urile de știri etc., să facă diferențierea între conținut creat de branduri,
conținut creat de trolli, știri reale, știri false etc. Astfel, în toată această aglomerație, fără reguli,
brandurile încearcă să capteze atenția userilor, dar chiar și atunci când reușesc, în mentalul
userilor mai avizați s-a construit deja temerea că nu își doresc să fie influențați sau și mai grav,
manipulați, astfel devin mult mai refractari la comunicările comerciale.
Cu toate acestea, anul 2018, din punctul nostru de vedere, a adus doar două momente de
cumpăna, astfel pe medie cu cele trei momente bune, a fost un an optimist, așa cum sperăm să fie
și 2019.
Cora Diaconescu: Noi suntem încrezători că piața de publicitate și marketing din România se va
dezvolta din ce în ce mai mult și că tot mai mulți marketeri vor vedea potențialul în a încerca
mixuri de comunicare inedite, mixuri care să îi ajute să atragă publicul potrivit astfel
maximizând rezultatele unei campanii. Deja, vedem o tendință în acest sens, însă 2019 se anunța
anul în care se va concretiza această tendință cât și speranța noastră ca biefurile de comunicare în
digital sau cele care au componente de comunicare în digital să nu mai considere acest mediu ca
un simplu spațiu media suplimentar unde doar declinăm același vizual pe care l-am folosit în alte
medii, în cel mai bun caz, schimbând doar mesajul. Mediul online este extrem de complex, pune
la dispoziția marketerilor foarte multe instrumente și canale de comunicare diferite, iar dacă
acestea sunt folosite într-un mix de comunicare într-un mod care ține cont de comportamentul
diferit al userilor pe fiecare canal cât și de așteptările acestora, abia atunci online-ul este folosit
eficient și poate oferi rezultatele scontate.
(11 decembrie 2018)

Bilanț 2018 – Dan Hagiu (MARKS):
„Efectele negative ale migrației își vor pune
în continuare amprenta pe piața muncii, iar
industria creativă suferă deja, chiar mai mult
decât altele”
Dan Hagiu, creative director MARKS
Dan Hagiu: Știm cu toții cum a fost anul 2018, ar fi foarte ușor să dau un răspuns pesimist. Și
da, incertitudinea, nesiguranța economică, anxietatea și chiar agresivitatea socială se reflectă
negativ în orice business, nu doar în advertising.
Toata piața este afectată, răspundem și reacționăm la aceleași provocări „oferite”. Orice
industrie, nu doar cea de comunicare. De aici și oportunitatea. Lipsa confortului a fost
întotdeauna un catalizator bun pentru noi și asta s-a văzut: am reușit să „adunăm” în jurul nostru
clienți noi, am continuat o serie de proiecte foarte frumoase pentru partenerii noștri „de tradiție”
– chiar dacă condițiile nu au fost întotdeauna ideale.
În plus, pentru noi, 2018 a fost și un an al schimbărilor. Ne-am mutat într-un spațiu nou – lucru
care ne-a dat multă energie pozitivă, ne-am consolidat echipa și am cristalizat mai clar un set de
obiective – lucru care ne oferă claritate în ceea ce facem pentru noi și pentru partenerii noștri.
Deci, răspunsul foarte scurt la întrebare: ne-am construit oportunități, fără să ne lăsăm afectați de
dificultățile anului 2018.
Dan Hagiu: Paradoxal, prima întâmplare care îmi vine în minte este scandalul Cambridge
Analytica. Ne-a făcut conștienți că social media a devenit un instrument mult mai puternic decât
știam sau credeam.
Am devenit mai atenți la tot ce înseamnă date personale și puterea pe care o dăm rețelelor, iar
acesta e un lucru bun. Comunitățile mici, de nișă, au o vizibilitate din ce în ce mai mare și devin,
încet, încet, centrul atenției. E un fenomen de migrare dinspre „generic” spre „specific”. O
micro-segmentare care creează o mulțime de pretexte de comunicare și rute creative care pot fi
explorate.
La noi, s-a vorbit mult mai mult despre antreprenoriat. Și asta e foarte bine. Avem nevoie de
energia și de curajul care se degajă din inițiativele de acest fel. Noi, ca agenție, oricum avem o
apetență pentru clienți din zona antreprenorială și ne bucurăm că fenomenul se dezvoltă frumos
și în România.
Dan Hagiu: Din păcate, cum am „petrecut” Centenarul este primul pe listă. Se putea face mult
mai mult. Dar comunicarea nu a avut coerență, fiecare a făcut cum l-a tăiat capul, fără niciun pic
de coordonare. Vorbesc de cadrul instituțional. De la ministere până la ultimul primar, fiecare a
făcut „ceva”, ca să fie făcut. E regretabil, mai ales că, evident, nu ai cum să repari așa ceva.
Păcat.
O să mai nominalizez și GDPR. Reglementarea în sine este foarte bună, dar chiar și acum, la
sfârșit de 2018, sunt foarte multe companii care nu știu cum să gestioneze legislația în domeniul
protecției datelor personale. Și sfârșesc prin a omorî idei și campanii de frica GDPR-ului. Sper ca
2019 să ne găsească mai pregătiți.
Dan Hagiu: Nu pot spune că am neapărat temeri, dar cred că 2019 va fi un an greu, probabil mai
greu decât 2018. Este și an electoral, iar 2018 a strâns și foarte multă energie care probabil va fi
eliberată într-un fel sau altul anul viitor. În afară de asta, efectele negative ale migrației își vor
pune în continuare amprenta pe piața muncii, iar industria creativă suferă deja, chiar mai mult
decât altele – poate sunt subiectiv. Și acest cumul de factori va pune o presiune suplimentară și
pe noi, și pe bugetele de comunicare din 2019. Dar sincer, eu abia îl aștept.
2019 este an aniversar pentru noi, anul 10 de când semnăm „MARKS”. Sper să îl sărbătorim
cum se cuvine și să bifăm tot ce ne-am propus de la el și chiar mai mult, de ce nu?
(20 decembrie 2018)

Bilanț 2018 – Dana Nae Popa (pastel):
„Faptul că ne desfășurăm activitatea într-o
țară părăsită de oamenii ei și umilită de cei
care o conduc, reprezintă o provocare zi de
zi”
Dana Nae Popa, Managing Director, pastel
Dana Nae Popa: Oricât de optimistă și pozitivă aș vrea să fiu când răspund la această întrebare,
nu poate fi vorba de nicio oportunitate când mă gândesc la situația social-politică din țara
noastră. Am stat în mod deliberat departe de colaborări comerciale cu statul și am refuzat să
participăm la licitații ce aveau ca beneficiar orice instituție a statului.
Faptul că ne desfășurăm activitatea într-o țară părăsită de oamenii ei și umilită de cei care o
conduc, reprezintă o provocare zi de zi. Deși mi-am propus să stau departe de tot spectacolul
politic de la noi, dezamăgirea și supărarea celor din jurul meu, plecarea din țară a unora dintre
colegii mei nu are cum să nu mă pună pe gânduri. Suntem într-o perioadă dificilă și resimt acest
lucru mai ales ca business.
Da, oamenii sunt mai greu de găsit, și nu doar oamenii care să lucreze în industria noastră, ci
oamenii în general. Nu mai menționez cifrele cu multe zerouri ale oamenilor care au plecat din
România pentru că le știm cu toții și mai ales, pentru că se schimbă și cresc de la o zi la alta.
Dana Nae Popa: S-au întâmplat multe lucruri bune în 2018, însă topul meu este următorul:
1. Campania MagiCAMP care a resetat modul în care ne raportăm la o campanie bine

făcută. Mă bucur că a fost apreciată la festivalurile din industrie de la noi și din afară și a
stabilit noi standarde în ceea ce înseamnă o campanie cu sens, care să schimbe cu
adevărat ceva în jur. Felicitări tuturor celor implicați și celor care au donat pentru acestă
cauză!
2. Evenimentele de talie internațională care s-au întâmplat în București: IAA Global
Conference, Rebels and Rulers, Digitalium sau Brand Minds.
3. Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării are un nou decan. Nimic nou până acum.
Însă, faptul că Anamaria Nicola are doar 35 de ani și a profesat în jurnalism și
comunicare în zilele noastre îmi dă speranță că poate vom avea o colaborare mai bună cu
mediul academic, că studenții vor fi atrași de joburi în industrie și că vor termina
facultatea cu mult mai multe lucruri care să le fie utile în carieră, dincolo de teoria ușor
depășită cu care sunt obișnuiți.
Dana Nae Popa: La fel ca și în cazul lucrurilor bune, nu am dus lipsă nici de cele mai puțin
bune. Iar printre acestea, se numără:
1. GDPR –ul este un regulament menit să ne protejeze de unele abuzuri, însă aplicarea
acestui regulament a îngreunat multe acțiuni, mai ales în domeniul comunicării.
2. Schimbarea de dragul schimbării. Oamenii nu mai au răbdare să construiască și vorbim
aici atât de clienți, cât și de oamenii din agenții. Se schimbă mult mai ușor joburile,
echipele, platformele de comunicare, agențiile etc.
3. Fenomenul fake news este o problemă cu care ne-am confruntat și cu care este foarte
dificil să lupți. Oamenii iau informația ca atare fără să verifice sursele, fără să-și pună
întrebări, iar atunci când vii cu adevărul, cu varianta echilibrată, documentată, pe de o
parte nu reușești să capeți aceeași amploare, iar pe de altă parte, adevărul nu este atât de
atractiv. Știm că s-au luat niste măsuri la nivel european, dar cred că acestea sunt
insuficiente, iar noi, în calitate de comunicatori trebuie să facem față unei provocări
majore.
Dana Nae Popa: Mi-aș dori și sper ca echipa client-agenție să funcționeze mai bine. Încă sunt
companii care tratează agențiile ca pe simpli furnizori de servicii și nu se folosesc la maxim de
experiența și avantajele pe care le-ar putea aduce la masă dacă ar implica agențiile și mai mult în
business-ul lor.
Îmi este teamă de pitch-urile fantomă, care mănâncă resurse foarte mari din agenții, care
demotivează oamenii și pe mulți îi determină să renunțe la industrie. Ne plac pitch-urile unde
agențiile au șanse egale și care nu se organizează pentru că „cere regiunea”, „avem audit”, „vrem
să scoatem agenția curentă din zona de confort” etc.
Deci, sper la un 2019 cu mai multă etică și corectitudine și la cât mai multe campanii cu sens.
(28 decembrie 2018)
Bilanț 2018 – Cătălin Rusu (Rusu+Borțun):

„Au fost niște pitch-uri dubioase. Am învățat
să suflăm și în iaurt, să refuzăm competiția
cu anumiți competitori”
Cătălin Rusu, Chief Creative Partner & CEO Rusu+Borțun
Cătălin Rusu: Cred că e sâcâitor să trăiești într-o țară în care să nu te simți deloc reprezentat.
Sensul democrației rezidă în ideea de reprezentare, de a te simți acolo chiar dacă nu ești de facto
în fruntea țării. Chiar dacă unele măsuri economice au fost corecte, senzația legată de „lupta”
împotriva corupției a fost de ghimpe într-o pereche de adidasi noi.
Personal, a fost o oportunitate că am pierdut mult mai puțin timp urmărind show-ul politic.
Dificultatea a apărut când, în ciuda abordării mele ermetice, discuțiile din agenție si de pe wall-
uri au sângerat mai tot anul.
M-am bucurat că frustrarea politică ne-a dus la o campanie apreciată și necesară – verificat de
Europa FM.
Cătălin Rusu:
1. ADC Focus on Impact, un eveniment necesar despre rolul publicității și al oamenilor de

creație în relația cu consumatorii și societatea.
2. Rebels & Rulers Global Branding Conference. Cred că e un avantaj pentru piața de
branding să existe acest eveniment la București.
3. Creativity 4 better, conferința internațională IAA, eveniment pe care, din păcate, l-am
ratat nefiind atunci în țară.
Cătălin Rusu: Au fost niște pitch-uri dubioase. Am învățat să suflăm și în iaurt, să refuzăm
competiția cu anumiți competitori, dar ce m-a deranjat cel mai tare e situația în care inviți un
număr de agenții, faci public acest lucru și la final câștigă o altă agenție. Am apreciat deschiderea
clienților de a propune sau, într-un final, de a accepta taxa de pitch.
Cătălin Rusu: Încerc să-mi dau mai puțin cu părerea despre lucruri macro la nivel social și fac
mai multe micro. Cred că fiecare lider al unei industrii, de orice fel ar fi el, e responsabil în
primul rând legat de proximitatea sa. De cât de mult poate propaga bulgarele „pozitiv” de
zăpadă.
Sper că mai toate schimbările din jur, de la IGTV la creșterea pieței de freelancing să inspire
șlefuirea sau chiar schimbarea modelului de business clasic de agenție. Utilizarea fresh
tehnologiei sau creșterea influencing marketingului a adus pe piață noi jucători făcuți dintr-un
aluat diferit și cu o abordare disruptivă a clienților.
Pentru Rusu+Borțun, 2018 a fost un an aniversar în care ne-am răsplătit munca din acești 10 ani
cu o simplificare a strategiei de business.
Bilanț 2018 – Georgiana Dragomir

(Grapefruit): „Sperăm să vedem o creștere în
adoptarea AI-ului și Machine Learning-ului
în procesul de onboarding al marilor
companii”
Georgiana Dragomir, Managing Director Grapefruit
Georgiana Dragomir: Suntem o agenție versatilă, așa că ne adaptăm cu succes indiferent de

situație și tot timpul reușim să ne creăm oportunități.
Georgiana Dragomir: Implementarea unor servicii precum Uber Eats pe piața românească, iar
faptul că eMAG a înregistrat vânzări de peste 100 milioane de euro de Black Friday dovedește
existența unui potențial imens pe piața digitală românească. Al treilea eveniment plăcut vine din
partea Google care, cu ocazia Centenarului, a publicat o colecţie Google Earth dedicată
României, frumuseţilor acesteia şi momentelor care i-au marcat istoria.
Forbes: Dar cele mai regretabile trei lucruri ale anului 2018 pe piața de comunicare pe care vă
desfășurați activitatea?
Georgiana Dragomir: Facebook a ocupat prima pagină la capitolul acesta în anul 2018:
Scandalul Cambridge Analytica, un Security Breach, în care au fost expuse 50 de milioane de
conturi și faptul că s-a descoperit că Facebook avea aranjamente de data-sharing cu alte
companii tech (Amazon, Apple, Microsoft, Netflix, Spotify and Yandex ). Aceste întâmplări pun
digitalul într-o lumină foarte neplăcută și scad încrederea publicului.
Georgiana Dragomir: Sperăm să vedem o creștere în adoptarea AI-ului și Machine Learning-

ului în procesul de onboarding al marilor companii. Cu ocazia asta s-ar putea automatiza și
fluidiza achizițiile de produse și servicii și ar reduce considerabil costurile de customer relations.
(20 decembrie 2018)
credit foto © 2017 Paul Padurariu

Bilanturi Pub 2018

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bilanturi Pub 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

20/12/2018 @ 7:42 AM |

Bilanț 2018 – Ioana Mucenic (Minio Studio):

Ioana Mucenic – CEO Minio Studio

1. Comunicarea excepțională a proiectelor sociale a adus un aer proaspăt în industrie, o

 Trei fuziuni semnificative, doar una fiind globală (Ogilvy+Wunderman), celelalte 2

1. Inflația de pitchuri cu solicitări exagerat de mari.

2. Lipsa angajaților pregătiți și fluctuație mare de oameni.

3. Reducerea autonomiei decizionale în cadrul departamentelor de marketing din

(19 decembrie 2018)

Bilanț 2018 – Bogdan Tomoiagă (Graffiti

Bogdan Tomoiagă, Managing Director, Graffiti PR

Bogdan Tomoiagă: Aș enumera următoarele:

Bilanț 2018 – Robert Tiderle (Papaya):

Robert Tiderle, fondatorul Papaya Advertising

Bilanț 2018 – Andrei Dragu (V8 Interactive):

În funcție de cumulul de indicatori macroeconomici pe care îi urmărești, perioada luată în calcul,

Andrei Dragu: Conferinta Globala IAA – „Creativity4Better”

Sper să ne uităm la generația tânără și să catalizăm schimbul de învățare bilateral.

Bilanț 2018 – Alex Bădilă (Publicis):

Alex Bădilă, Chief Operating Officer, Publicis România

Alex Bădilă: Multă lume spune că industria este în continuă transformare… Nu e clar în ce se

Creativitatea are puterea să schimbe multe… Ea este ADN-ul industriei de comunicare.

Bilanț 2018 – Irina Roncea (Golin): „E anul

Temerile prefer să le las în 2018. (Zâmbește.)

(14 decembrie 2018)

Bilanț 2018 – Cătălin Dobre (McCann):

Bilanț 2018 – Hortensia Năstase

Hortensia Năstase, Vice-President Creative Services MullenLowe

(2) Employer Branding – ca o logică firească a deficitului crunt de talente, am observat o

(11 decembrie 2018)

Bilanț 2018 – Cristian Bulfinschi

Cristian Bulfinschi, fondator și director general Brands&Bears

Cristian Bulfinschi: Da! Adică, și – și. (Zâmbește)

Cristian Bulfinschi: Mi-aș dori să fie mai unită.

Sper să avem cât mai mult parte de acestea!

(14 decembrie 2018)

Cora Diaconescu, Head of Digital, Tribal Worldwide

Momentul 2 – Schimbarea perspectivei în comunicarea pe rețelele sociale, de la cantitativ

Momentul 3 – Ascensiunea platformei Youtube

Vlogging, vloggers, vloggers și branduri, comunitățile de vlogging, cum influențează vloggingul

Momentul 2 – Ascensiunea conținutului „fake” și declinul nivelului de încredere în

Un moment regretabil pentru piața de comunicare în general, nu doar în România, a fost

(11 decembrie 2018)

Dan Hagiu, creative director MARKS

(20 decembrie 2018)

Dana Nae Popa, Managing Director, pastel

1. Campania MagiCAMP care a resetat modul în care ne raportăm la o campanie bine

(28 decembrie 2018)

Bilanț 2018 – Cătălin Rusu (Rusu+Borțun):

Cătălin Rusu, Chief Creative Partner & CEO Rusu+Borțun

1. ADC Focus on Impact, un eveniment necesar despre rolul publicității și al oamenilor de

Bilanț 2018 – Georgiana Dragomir

Georgiana Dragomir, Managing Director Grapefruit

Georgiana Dragomir: Suntem o agenție versatilă, așa că ne adaptăm cu succes indiferent de

Georgiana Dragomir: Sperăm să vedem o creștere în adoptarea AI-ului și Machine Learning-

(20 decembrie 2018)

credit foto © 2017 Paul Padurariu

S-ar putea să vă placă și