Sunteți pe pagina 1din 2

Curs 6. Sisteme arteriale ale capului şi gâtului. Artera carotidă internă.

Artera
subclaviculară. Corelaţii clinice.

Sistemul arterei carotide interne


Artera carotidă internă are patru ramuri terminale:
- artera cerebrală anterioară;
- artera cerebrală mijlocie;
- artera comunicantă posterioară;
- artera coroidiană anterioară.
Fiecare din ele trimite spre emisferele cerebrale două tipuri de ramificaţii:
1) centrale care se îndreaptă spre profunzimea emisferelor către structurile centrale ale
acestora.
2) corticale care se îndreaptă spre suprafaţa exterioară a emisferelor.

ARTERA CEREBRALĂ ANTERIOARĂ


La origine se află la baza creierului. Ea încrucişează chiasma optică şi se uneşte
cu artera omologă prin intermediul arterei comunicante anterioare. Pătrunde apoi în fisura
interemisferică; se plasează deasupra corpului calos pe care îl înconjură terminându-se
sub forma de artera pericaloasă posterioară.
Ramuri centrale:
1. ramuri mediale pentru hipotalamus;
2. ramuri laterale pentru nucleul caudat şi putamen.
Ramuri corticale:
1. artera orbito-frontală pentru lobul orbitar;
2. pentru faţa medială a emisferului cerebral avem:
- arterele frontale interne;
- artera parietală internă;
3. artera cerebrală anterioară pentru comisurile interemisferice.
ARTERA CEREBRALĂ LATERALĂ
Este cel mai voluminos ram colateral al arterei carotide interne. Ea se angajează în
fisura sylviană şi se termină ca arteră a pliului curb.
Ramuri centrale: sunt în număr de 6 - 20 şi se anastomozează cu ramurile arterei
cerebrale anterioare. Ele vascularizează putamenul, nucleul caudat şi palidusul.
Ramuri corticale:
- artera orbito-frontală pentru lobul orbitar;
- pentru faţa externă a emisferului cerebral: artera şanţului precentral, a şanţului central şi
a şanţului postcentral, arterele temporale şi artera destinată lobului insular.

ARTERA COMUNICANTĂ POSTERIOARĂ


Trece pe sub tractul optic şi merge spre artera cerebrală posterioară, mărginind
laturile hipotalamusului. Principalele sale ramuri se îndreaptă spre:
- hipotalamusul lateral şi treimea anterioară a talamusului precum şi la subtalamus.
- chiasma optică.

ARTERA COROIDIANĂ ANTERIOARĂ


Imediat după origine se alătură tractului optic cu care înconjură pedunculii
cerebrali; intră apoi în prelungirea sfenoidală a ventriculului lateral şi se termină în
plexurile coroide.
Ramurile acestei artere sunt destinate pentru:
- tractul optic, corpul geniculat extern;
- palidus;
- coada nucleului caudat;
- nucleul amigdalian.

Bibliografie
1. Frasin Gh., Chiriac V., Cozma N., 1977 şi 1984- Anatomia capului şi gâtului,
vol. I şi II, Litografia I.M.F. Iaşi.
2. Petrovanu I., Antohe D. Şt., Varlam H., 1996 – Neuroanatomie clinică, Editura
“Casa Cărţii” Iaşi.
3. Petrovanu I., Zamfir M., Păduraru D., Stan C., 1999 – Emisferele cerebrale –
sisteme informaţionale , Editura “Casa Cărţii” Iaşi.
4. Rouviere H., Delmas A., 2002 - Anatomie humaine descriptive, topographique
et fonctionelle, Tome I, Tete et cou; Tome 4, Systeme nerveux central, voies et centres
nerveux, Masson, Paris.
5. Standring S., Ellis H., Healy J.C., Johnson D., Williams A, 2005 - Gray's
Anatomy, The Anatomical Basis of Clinical Practice, 39-th edition, Elsevier Churchill
Livingstone, Edinburgh.