Tuberculoza pulmonară fibrocavitară:
cele enumerate, cu excepţia:
204. Tuberculoza pulmonară fibrocavitară este:
a) un proces tuberculos ce se caracterizează
prin prezenţa în plămîni a unei caverne fibroase
şi a unei fibroze pronunţate în ţesuturile
adiacente
b) o tuberculoză cronică distructivă ce se
caracterizeză prin eliminarea micobacteriilor,
progresie (lentă sau rapidă, deseori oscilatorie),
deasemenea prin asocierea complicaţiilor
specifice şi nespecifice
c) un proces tuberculos cu prezenţa cavernelor
în plămîni, focare de disiminare bronhogenă şi
fibroză, evoluînd cu o insuficienţă respiratorie
progresivă, asocierea hemoptiziei şi altor
complicaţii
205. Tuberculoza pulmonară fibrocavitară din
bolnavii primar depistaţi (în medie) reprezintă:
a) pînă la 2%
b) 2-4%
c) 5-6%
d) 5-8%
e) 8-12%
206. Tuberculoza pulmonară fibrocavitară din
contingentul bolnavilor în medie reprezintă:
a) 5-9%
b)10-15%
c) 16-20%
d) 21-25%
e) 26-30%
207. Pentru transformarea tuberculozei
distructive „ recente” în tuberculoză pulmonară
fibrocavitară e necesar:
a) 6-12 luni
b) 12-18 luni
c) aproximativ 18-24 luni
d) aproximativ 3-5 ani
208. Transformarea în tuberculoză pulmonară
fibrocavitară poate surveni timp de 6-12 luni
doar în cazul:
a) unei tuberculoze infiltrative, de tipul unui
infiltrat sub formă de nor sau a unei lobite în faza
de distrucţie
b) pneumoniei cazeoase
c) unei tuberculoze cronice în faza de distrucţie
d) toate cele enumerate
209. Trecerea tuberculozei distructive „recente”
în tuberculoză fibrocaviteră e favorizată de toate
a) forma iniţială complicată a procesului
b) patologii concomotente grave
c) toleranţa scăzută a bolnavilor faţă de
preparatele medicamentoase şi instabilitatea
medicamentoasă a micobacteriei
d) infectarea cu tuberculoză a peretelui
bronşectazelor dizontogenetice şi a chisturilor
înnăscute
210. Tuberculoza pulmonară fibrocavitară rar se
formeză din:
a) tuberculoza pulmonară nodulară
b) tuberculoza pulmonară infiltrativă
c) tuberculomul pulmonar
d) tuberculoza pulmonară disiminată
e) tuberculoza bronhiilor (ca formă
tuberculoasă)
211. În tuberculoza pulmonară fibrocavitară
semnele clinice:
a) pot lipsi
b) deobicei sunt prezente, mai mult se
manifestă în perioada de acutizare a bolii
c) sunt prezente întotdeauna, dar sunt mai
exprimate în perioada de acutizare a bolii
d) întotdeauna sunt clar exprimate, în perioada
de acutizare apare o bruscă decompensare a
funcţiei respiratorii şi circulatorii
212. Complexul semnelor clinice în caz de
tuberculoză fibrocavitară:
a) este foarte specific şi permite diferenţierea
atît de alte forme de tuberculoză, cît şi de alte
patologii respiratorii
b) este specific pentru această formă de
tuberculoză şi permite diferenţierea de alte forme
de ftizis
c) nu este specific, e asemănător altor patologii
cronice ale organelor respiratorii
213. În tuberculoza fibrocavitară, peretele
cavernei e format din:
a) stratul de necroză cazeoasă, stratul de
granulaţii specifice şi ţesut fibros
b) stratul de necroză cazeoasă, stratul de
granulaţii specifice şi infiltrat nespecific
c) stratul de necroză cazeoasă şi stratul de ţesut
cicatriceal dur concrescut în interstiţiul pulmonar
214. În tuberculoza fibrocavitară la periferia
cavernei deobicei se depistează:
a) sectoare de pneumoscleroză şi emfizem
 b) focare incapsulate de necroză cazeoasă,
focare de necroză cazeoasă, înconjurate de o
zonă de inflamaţie şi cu elemente de granulom
specific, benzi fibroase, pneumoscleroză şi
emfizem
c) ţesut pulmonar puţin schimbat
d) răspuns corect a) şi b)
e) toate cele enumerate
215. Tabloul röntghenologic al modificărilor
pulmonare în tuberculoza fibrocavitară se
caracterizeză prin:
a) polimorfismul modificărilor la prezenţa
uneea sau mai multor caverne în plămîni
b) schimbări asemănătoare la prezenţa uneea
sau mai multor caverne în plămîni
c) prezenţa unei cavităţi izolate în plămîni
d) toate cele enumerate
216. Caverna (cavernele), în tuberculoza
fibrocavitară, prezintă radiologic următoarele
caractere cu excepţia:
a) grosimii semnificative şi diferenţei de
grosime a peretelui acesteea
b) conturului intern neregulat
c) conturului extern neregulat şi extins
d) peretelui subţire şi uniformităţii grosimii
acestuia pe tot parcursul
217. Pe radiofotografie în periferia cavernelor:
a) modificările lipsesc sau e prezentă o
accentuare nesemnificativă a desenului pulmonar
b) se observă umbre focale polimorfe, sectoare
de pneumoscleroză şi emfizem, deasemenea
indurarea pleurei
c) se observă focare calcinate unice şi
pneumofibroză
d) posibil toate cele enumerate
218. Disiminarea procesului de afectare în
tuberculoza pulmonară fibrocavitară mai des:
a) nu întrece de un segment pulmonar
b) nu întrece două segmente pulmonare
c) nu întrece trei segmente pulmonare
d) afectează un lob pulmonar şi mai mult
219. Cavernele, în cazul tuberculozei pulmonare
fibrocavitare, se depisteză mai des:
a) în al 2-lea segment pulmonar
b) în 1 şi al 2-lea segment pulmonar
c) în segmentele 1-2-6 pulmonare
d) în segmentele 1-3-6-10 pulmonare
e) în segmentele 2-3-4-5-6 pulmonare
220. Caverna (cavernele), în tuberculoza
fibrocavitară:
a) mai des sunt unice, cu dimensiunile de la 0,5
pînă la 1-1,5 cm
b) mai des au dimensiuni medii şi mari (dela 2
pînă la 3 cm şi mai mult)
c) mai des sunt gigante (de la 6-7 cm), izolate
d) toate cele enumerate
221. În cazul unei caverne, situate în lobul
pulmonar superior, focarele de disiminare
bronhogenă mai des se depistează:
a) în regiunile inferioare ale plămînului drept
b) în regiunile inferioare ale plămînului stîng
c) în regiunile inferioare ale plămînilor drept şi
stîng
222. În cazul unei caverne, situate în lobul
pulmonar superior, focarele de disiminare
bronhogenă mai des se depistează:
a) în regiunile inferioare ale plămînului drept
b) în regiunile inferioare ale plămînului stîng
c) în regiunile inferioare ale plămînilor drept şi
stîng
223. Cea mai frecventă complicaţie specifică a
tuberculozei pulmonare fibrocavitare este:
a) tuberculoza unui bronh mare (principal,
lobar)
b) tuberculoza traheei
c) tuberculoza intestinală
d) pneumonie cazeoasă
e) tuberculoză miliară, meningită tuberculoasă
224. Cea mai rar întîlnită complicaţie specifică a
tuberculozei pulmonare fibrocavitare este:
a) tuberculoza unui bronh mare (principal,
lobar)
b) tuberculoza traheei
c) tuberculoza intestinală
d) pneumonie cazeoasă
e) tuberculoză miliară, meningită tuberculoasă
225. Tuberculoza pulmonară fibrocavitară se
complică cu tuberculoza bronhului principal,
lobar sau a bifurcaţiei bronhiilor secundari:
a) în 5-10% cazuri
b) în 12-018 % cazuri
c) în 20-25% cazuri
d) mai mult de 25% cazuri
226. La bolnavii cu tuberculoză pulmonară
fibrocavitară, tuberculoza peretelui bronhului
principal şi lobar, nu este însoţită de simptome
ale afectării arborelui bronhial:
a) în 10% cazuri
b) în 30% cazuri
c) în 50% cazuri
d) în 80% cazuri
227. Bronhiile ce dreneză caverna în caz de
tuberculoză pulmonară fibrocavitară:
a) sunt deformate, au semne de inflamaţie a
mucoasei şi a straturilor profunde
b) sunt afectate de tuberculoză sub forma de
endobronşită locală cazeoasă
c) sunt afectate de tuberculoză sub forma de
panbronşită cazeoasă şi ulceroasă, sunt prezente
bronşectazii, în peretele cărora sunt benzi
fibroase şi ţesut de granulaţie specific
228. Complicaţiile nespecifice cele mai frecvente
apărute în caz de tuberculoză pulmonară
fibrocavitară sunt:
a) insuficienţa respiratorie
b) cord pulmonar cronic
c) hemoragie pulmonară
d) amiloidaza organelor interne
229. Amiloidoza afectează toate organele şi
ţesuturile mai jos enumerate, cu excepţia:
a) ficatului şi splinei
b) mucoasei bucale şi intestinale
c) bronhiilor
d) pleurei
230. Semnele primare ale amiloidozei renale
sunt:
a) hipoproteinemia, microhematuria
b) proteinuria
c) cilindruria
231. Eliminarea micobacteriilor la bolnavii cu
tuberculoză pulmonară fibrocavitară care nu au
fost supuşi tratamentului în perioada de acutizare
este:
a) abundentă şi permanentă
b) abundentă, periodică
c) puţină şi permanentă
d) puţină, periodică
232. Criteriul de bază a diminuării procesului
infecţios în tuberculoza pulmonară fibrocavitară
va fi:
a) dispariţia simptomelor de intoxicaţie
b) dispariţia dinamicii pozitive în tabloul
radiologic al patologiei
c) dispariţia eliminării micobacteriilor
233. Pentru tubeculoza pulmonară fibrocavitară
dispariţia îndelungată şi stabilă (luni,ani) a
eliminării micobacteriilor:
a) este un fenomen comun, ce indică remisia
îndelungată a procesului
b) nu este caracteristică
c) este posibilă
234. Dispariţia îndelungată şi stabilă (luni) a
eliminării micobacteriilor la bolnavii cu
tuberculoză pulmonară fibrocavitară, poate fi
legată de factorii enumeraţi, cu excepţia:
a) tratamentul eficient
b) stabilizarea procesului tuberculos
c) transformarea procesului tuberculos în
cirotic
d) vindecarea tuberculozei
235. Tuberculoza pulmonară fibrocavitară se
deosebeşte de cea cirotică:
a) prin simptomatică
b) prin tabloul radiologic – prin prezenţa sau
lipsa cavernei, deasemenea dupa nivelul de
dezvoltare a modificărilor cicatriceale în plămîni
c) prin activitatea procesului tuberculos,
evoluţia clinică documentată, acutizările şi
semnele de progresie, eliminarea bacteriilor
236. Criteriile de bază pentru diferenţierea
tuberculozei pulmonare fibrocavitare de forma
cavitară a cancerului şi abcesul cronic, sunt:
a) evoluţia clinică a maladiei
b) tabloul radiologic al modificărilor
pulmonare
c) depistarea micobacteriilor tuberculozei
237. Chimioterapia combinată permite de a
obţine o remisie îndelungată a procesului în caz
de tuberculoză pulmonară fibrocavitară cu
diminuarea eliminării micobacteriilor:
a) la 30-40% bolnavi
b) la 50-60% bolnavi
c) la 70-80% bolnavi
d) la 80% şi mai mult
238. Cauza principală a eşecului chimioterapiei
la bolnavii cu tuberculoză pulmonară
fibrocavitară este:
a) prezenţa unei caverne cu necroză cazeoasă
b) prezenţa unei capsule fibroase dure în
peretele cavernei
 c) rezistenţa micobacteriilor la preparatele d) caşecsia
medicamentoase şi intoleranţa acestora de
pacienţi
d) răspuns corect a) şi c)
e) răspuns corect b) şi c)

240. Intervenţia chirurgicală asupra bolnavilor cu

tuberculoză pulmonară fibrocavitară este
favorizată de:
a) chimioterapia specifică preoperatorie
b) tratamentul maladiilor concomitente
c) tratamentul cordului pulmonar cronic şi
a insuficienţei respiratorii
d) utilizarea concomitentă cu rezecţia
pulmonară (lobectomiei şi pneumonectomiei) a
toracoplastiei şi cavernectomiei
c) toate cele enumerate

241. Conraindicaţia de bază pentru intervenţia

chirurgicală la bolnavii cu tuberculoză
pulmonară fibrocavitară este:
a) vîrsta înnaintată şi patologiile concomitente
b) disiminarea vastă a procesului tuberculos
c) insuficienţa respiratorie şi cardio-vasculară
asociată
d) toate cele enumerate

242. Necătînd la utilizarea noilor metode de

tratament, progresarea tuberculozei la bolnavii
cu tuberculoză pulmonară fibrocavitară se
întîlneşte:
a) în 15-20% cazuri
b) în 24-30% cazuri
c) în 35-40% cazuri
d) în 40-45% cazuri

243. Cea mai frecventă cauză de deces la

bolnavii cu tuberculoză pulmonară fibrocavitară
este:
a) insuficienţă cardio-pulmonară
b) progresia procesului tuberculos
c) asocierea tuberculozei extrapulmonare
(meningita, etc.)
d) hemoragie pulmonară şi amiloidoza
organelor interne
e) o patologie concomitentă gravă (infarct
miocardic, cancer, etc.)

244. Cea mai frecventă complicaţie nespecifică

letală a bolnavilor cu tuberculoză pulmonară
fibrocavitară este:
a) insuficienţa cardio-pulmonară
b) hemoragie pulmonară
c) amiloidoza organelor