Scalping

(tranzacționare)

Acest articol are nevoie de citări suplimentare

pentru verificare . Aflați mai multe

Scalpingul , atunci când este utilizat în

referință la tranzacționarea cu valori
mobiliare , mărfuri și schimb valutar , se
poate referi

1. o metodă legitimă de arbitraj a

micilor decalaje de preț create de
difuzarea cererii .
 2. o formă frauduloasă de manipulare
a pieței

arbitrage

Cum funcționează scalpingul …

Această secțiune nu citează nicio sursă .

Aflați mai multe

Scalpingul este cel mai scurt interval de

timp în tranzacționare și exploatează
mici modificări ale prețurilor valutare. [1]
Scalperii încearcă să acționeze ca
producători tradiționali de piață sau
specialiști. A face diferența înseamnă a
cumpăra la prețul de ofertă și a vinde la
prețul Cerere, pentru a câștiga diferența
de ofertă / cerere. Această procedură
permite un profit chiar și atunci când
oferta și cererea nu se mișcă deloc, atât
timp cât există comercianți care sunt
dispuși să ia prețuri pe piață. În mod
normal, implică stabilirea și lichidarea
rapidă a unei poziții, de obicei în câteva
minute sau chiar secunde.

Rolul unui scalper este de fapt rolul

producătorilor de piață sau a
specialiștilor care trebuie să mențină
fluxul de lichiditate și ordine al unui
produs al unei piețe.

Profitul pentru fiecare tranzacție se

bazează doar pe câteva bipuri (puncte de
bază), astfel încât scalarea se realizează
în mod obișnuit atunci când există
cantități mari de capital și un levier
ridicat sau există perechi de monede
unde difuzarea ofertei - ofertă este
restrânsă. [2]

Principii …

Spreads sunt bonusuri, precum și

costuri  - Piețele de acțiuni operează
pe un sistem bazat pe ofertă și
solicitați . Diferența numerică dintre
ofertele și prețurile solicitate este
denumită diferența dintre acestea.
Solicite prețurile sunt executări
imediate ( de piață) prețurile pentru
cumpărătorii rapid (întrebați factorii);
prețurile de ofertă pentru vânzătorii
rapide(ofertanți). Dacă o tranzacție
este executată la prețuri de piață,
închiderea imediată a tranzacției fără a
face coadă nu vă va aduce înapoi
suma plătită din cauza diferenței de
ofertă / cerere. Difuzarea poate fi
privită ca bonusuri sau costuri de
tranzacționare în funcție de diferite
părți și strategii diferite. Pe de o parte,
comercianții care NU doresc să facă
coadă la comandă, în schimb plătesc
prețul de piață, plătesc spread-urile
(costurile). Pe de altă parte,
comercianții care doresc să facă
coadă și să aștepte executarea
primesc spread-uri (bonusuri). Unele
strategii de tranzacționare pe zi
încearcă să surprindă răspândirea ca
profit suplimentar, sau chiar singur,
pentru tranzacțiile de succes.
Expunere mai redusă, riscuri mai mici
 - Scalparii sunt expuși doar într-o
perioadă relativ scurtă, deoarece nu țin
poziții peste noapte. Pe măsură ce
perioada de menținere scade, șansele
de a rula în mișcări adverse extreme,
provocând pierderi uriașe, scade.
Mișcări mai mici, mai ușor de obținut
 - O schimbare a prețului rezultă din
dezechilibrul puterilor de cumpărare și
vânzare. De cele mai multe ori într-o zi,
prețurile rămân stabile, deplasându-se
într-un interval mic. Aceasta înseamnă
că nici cumpărarea, nici vânzarea nu
controlează energia situației. Există
doar câteva ori în care prețul se
îndreaptă către o direcție, adică fie
cumpărarea, fie vânzarea controlează
situația. Este nevoie de dezechilibre
mai mari pentru modificări mai mari
ale prețurilor. Este ceea ce caută
scalpersul - captarea mișcărilor mai
mici care se întâmplă de cele mai
multe ori, spre deosebire de cele mai
mari.
Volum mare, adăugând profituri  -
Deoarece profitul obținut pe acțiune
sau contract este foarte mic datorită
țintei sale de răspândire, trebuie să
tranzacționeze mari pentru a adăuga
 profiturile. Scalpingul nu este potrivit
pentru comercianții cu capital mare
care doresc să mute volume mari
simultan, ci pentru comercianții cu
capital mic care doresc să mute mai
des volume mai mici.

Diferite partide și spread-uri …

Ori de câte ori se face răspândirea, una

(sau mai multe) părți trebuie să o
plătească (achitând costul pentru a primi
o anumită valoare la finalizarea
tranzacției rapid) și o parte (sau părți) vor
primi acești bani ca profit.

Cine plătește spread-urile (costurile) …

Următorii comercianți plătesc spread-
urile:

Comercianții momentan pe tehnici  -

Acești comercianți caută mișcări
rapide sugerate de la cotații , prețuri și
volume, topuri. Când are loc o
defalcare reală, prețul devine volatil. În
orice secundă poate apărea o creștere
sau cădere bruscă. Ei trebuie să intre
repede înainte ca prețul să iasă din
bază.
Comercianții Momentum la știri  -
Când apar știri, prețul devine foarte
volatil, deoarece multe persoane care
urmăresc știri vor reacționa mai mult
sau mai puțin în același timp. Un
 comerciant trebuie să ia imediat
prețurile de pe piață, deoarece
oportunitatea poate dispărea după o
secundă.
Reducerea pierderilor la prețurile de
piață  - Distribuția devine un cost dacă
prețul se opune în direcția preconizată,
iar comerciantul dorește să reducă
imediat pierderile la prețul pieței.

Cine primește spread-urile (bonusuri) …

Următorii comercianți primesc spread-

uri:

Scaretoare individuale  -
comercializează pentru spread și pot
beneficia de spread-uri mai mari.
Producătorii de piață și specialiștii -
Persoanele care furnizează lichiditate
își plasează comenzile pe cărțile de pe
piață. Pe parcursul unei singure zile, un
producător de piață poate completa
comenzi pentru sute de mii sau
milioane de acțiuni.
Spot brokeri de schimb valutar
(schimburi de monede străine)  - Nu
percep nicio comisioane pentru că
realizează profituri din ofertă / cer
oferta de distribuție . La 10 iulie 2006,
cursul de schimb dintre euro și dolarul
american este de 1.2733 la 15:45.
Prețul licitație / cerere internă (dealeri
interbancare) este 1.2732-5 / 1.2733-5.
Cu toate acestea, brokerii sau
 intermediarii valutari nu vor oferi
clienților aceleași prețuri competitive.
În schimb, oferă propria versiune a
ofertei și cer oferte, să spunem 1.2731
/ 1.2734, din care comisioanele lor
sunt deja „ascunse”. Brokerii mai
competitivi nu percep mai mult de 2
sâmburi răspândit pe o monedă în care
piața interbancară are o distribuție de
1 pip, iar unii oferă mai bine decât
acest lucru prin citarea prețurilor în
sâmburi fracționate.

Factorii care afectează scalparea …

Lichiditatea  - Lichiditatea unei piețe

afectează performanța scalpării.
Fiecare produs din piață primește o
răspândire diferită, datorită diferențelor
de popularitate. Cu cât piețele și
produsele sunt mai lichide, cu atât
spreadurile sunt mai stricte. Unii
scalpers le place să tranzacționeze pe
o piață mai lichidă, deoarece se pot
deplasa cu ușurință în și din poziții
mari, fără impact negativ asupra pieței.
Alți scalpers le place să tranzacționeze
pe piețele mai puțin lichide, care au, de
obicei, o distribuție semnificativ mai
mare a ofertelor. În timp ce un scalper
pe o piață extrem de lichidă (de
exemplu, o piață care menține o
răspândire de un ban) poate lua 10.000
de acțiuni pentru a obține un câștig de
3 cenți (300 USD), un scalper pe o
piață nelegală (de exemplu, o piață cu
25 spread spread) poate lua 500 de
acțiuni pentru un câștig de 60 de cenți
(300 USD). Deși teoretic există un
potențial mai mare de profit pe o piață
lichidă, acesta este, de asemenea, un
„joc de poker” cu mai mulți jucători
profesioniști, ceea ce poate face mai
dificilă anticiparea acțiunilor viitoare
ale prețurilor.
Volatilitate  - Spre deosebire de
comercianții de moment, scalpers le
place produsele stabile sau
silențioase. Imaginați-vă dacă prețul
său nu se mișcă toată ziua, scalperii
pot profita toată ziua pur și simplu
plasând comenzile pe aceeași ofertă și
întrebați, făcând sute sau mii de
tranzacții. Nu trebuie să se îngrijoreze
de modificările bruște ale prețurilor.
Perioada de timp  - Scalpersul
funcționează pe un interval de timp
foarte scurt , căutând să profite de
valurile pieței care sunt uneori prea
mici pentru a fi văzute chiar și pe
graficul de un minut. Acest lucru
maximizează numărul de mișcări pe
parcursul zilei pe care scalperul îl
poate folosi pentru a obține un profit.
Gestionarea riscurilor  - În loc să caute
un comerț mare, așa cum ar putea fi un
comerciant de tendințe , scalperul
caută sute de profituri mici pe
 parcursul zilei. În acest proces,
scalperul poate lua și sute de pierderi
mici în aceeași perioadă de timp. Din
acest motiv, un scalper trebuie să aibă
un management al riscurilor foarte
strict care să nu permită niciodată
pierderi să se acumuleze prea mult.
Restricții  - În contextul moral,
practicile speculative precum
scalpingul sunt considerate negativ și
trebuie evitate de fiecare individ [3] [4]
care, în schimb, ar trebui să mențină un
orizont pe termen lung, evitând orice
tip de speculații pe termen scurt.

Utilizare frauduloasă de
către consilier
Creșterea în acest sens este practica
achiziționării unei garanții pentru contul
propriu cu puțin timp înainte de a
recomanda această garanție pentru
investiții pe termen lung și apoi vânzarea
imediată a garanției cu un profit după
creșterea prețului de piață în urma
recomandării. [5] Curtea Supremă a
Statelor Unite a decis că scalping de
către un consilier de investiții
funcționează ca o fraudă sau înșelăciune
asupra oricărui client sau client potențial
și este o încălcare a Legii de investiții
consilieri din 1940 . [6] Interdicția de
scalping a fost aplicată împotriva
persoanelor care nu sunt consilieri de
investiții înregistrate și s-a hotărât că
scalpingul este, de asemenea, o
încălcare a articolului 10b-5conform
Legii schimbului de valori mobiliare din
1934, dacă scalperul are o relație de
încredere și încredere cu persoanele
cărora le este recomandată
recomandarea. [7] Comisia pentru valori
mobiliare și schimb a declarat că este
angajată să elimine schemele de scalare.
[8]

Scalpingul este analog cu alergarea

frontală , o practică similară
necorespunzătoare a brokerilor. De
asemenea, este similar, dar diferă de
pompare și de dumping , care nu implică
o relație de încredere și încredere între
fraudator și victimele sale.

Referințe
1. Cheng, Grace (2016-12-08). 7
Winning Strategies for Trading Forex:
Real and Actionable Techniques for
Profiting from the Currency Markets .
Harriman House Limited.
ISBN 9781905641192.
2. Niimi, Tomohiro (2016-01-01).
"Recent Trends in Foreign Exchange
(FX) Margin Trading in Japan" . Bank
of Japan.
3. Ryan, John A (1902). "The Ethics of
Speculation". International Journal of
 Ethics. 12 (3): 335–347.
JSTOR 2376347 .
4. http://www.newadvent.org/cathen/1
4211a.htm
5. SEC v. Capital Gains Research
Bureau, 375 U.S. 180, 181 (1963). ;
SEC Litigation Release No. 22240
(Jan. 26, 2012).
. SEC v. Capital Gains Research
Bureau, 375 U.S. 180 (1963).
7. SEC v. Yun Soo Oh Park, 99 F. Supp.
2d 889 (N.D. Ill. 2000).
. SEC Charges Operator of Stock
Picking Website with Secretly
Profiting in Investment Scam (Aug. 1,
2006).
linkuri externe
Introduction To Types Of Trading:
Scalpers at Investopedia

Retrieved from
"https://en.wikipedia.org/w/index.php?
title=Scalping_(trading)&oldid=952167047"

Actualizată ultima dată acum 2 luni de 152.131.10.133

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0, cu

excepția cazului în care se menționează altfel.