1848 in Principatele Române (Album)

MAREA
- s
IN 7 VOLUM
A LUMII m
5
'. A Mff
r*^"J*"\
&
Ifc
*>
V*
colecia Finarciarul INTERNAIONAL

Lumea
contemporan
din 1945 pân în prezent
Rzboi nou
Dup Al Doilea Mondial,
în care rolurile principale sunt jucate de
ia natere o ordine global,
dou superputeri - Statele Unite
ale Americii i Uniunea Sovietic. Diferenele ideologice dintre acestea conduc
la cursa înarmrilor din Rzboiul Rece i la teama de izbucnirea unui conflict
nuclear mondial. Restul lumii este atras, de asemenea, în sistemul celor dou
blocuri, astfel c numai câteva naiuni reuesc s rmân realmente nealiniate.
Conflictul Est-Vest se încheie în 1990, dup dezmembrarea Uniunii Sovietice
i, în consecin, dup prbuirea blocului comunist rsritean. De atunci,
lumea este condus de globalizarea sistemelor economice i politice. Omenirea
rmâne îns divizat: naiunile bogate din Europa, din America de Nord i din
Asia de Est difer substanial de naiunile în curs de dezvoltare ale Lumii a Treia.
în 1 969, primul om ajunge pe Lun i transform visele tiinifico-fantastice în realitate. Tehnologia

spaial cunoate progrese considerabile, iar cercetrile pentru noi posibiliti de utilizare a spaiului
continu.
Marea istorie ilustrat a lumii
Test nuclear SUA în atolul Bikini, 1 952 Negocierile de dezarmare de la Moscova, 1 991 Festivalul de muzic Love Parade, Berlin, 1 997
Istoria contemporan dup 1945

Consecinele celui de Al Doilea Rzboi Mondial au fost de- iar armele nucleare, biologice i chimice ajung în tot mai multe mâini,
vastatoare: aproximativ 55 de milioane de mori în toat în acelai timp, politica mondial este puternic determinat acum de
lumea, în jur de 20 de milioane de refugiai i teritorii uriae procesul de globalizare. Europa, Asia de Est i America de Nord sunt
din Europa i Asia distruse. Decimarea evreilor europeni de centrele acestei dezvoltri, îns, prin integrarea întregii lumi într-o
ctre regimul nazist i colaboratorii si produce transformri reea economic i de comunicare unic, deciziile politice i econo-
fr precedent pentru civilizaia modern. Imediat dup rz- mice au adesea efecte de violare a granielor. Dup 1945, ca în nici o
boi, multe dintre eforturile politicii internaionale se îndreap- alt perioad, umanitatea a fcut progrese în aproape toate domeniile
t ctre prevenirea catastrofelor de acest gen. cunoaterii. Totui, roadele acestui progres sunt distribuite inegal.
De capitalul economic al globalizrii au beneficiat mai ales naiuni-
între conflictul Est-Vest i globalizare le industrializate din Vest. Liniile de conflict politic ale lumii nu se
Situaia politic mondial dintre 1945 i 1989 este marcat definitiv mai afl între Est i Vest, ci între Nord i Sud, între bogai i sraci.
de conflictul Est-Vest. Noile puteri conductoare - Statele Unite ale O alt nou surs de conflict este terorismul internaional. Combate-
Americii i Uniunea Sovietic - încearc s-i pun amprenta asupra rea eficient a acestuia i a cauzelor sale reprezint o provocare major
ordinii postbelice. Din cauza viziunilor total opuse despre guverna- a sec. XXI.
re i economie, între cele dou puteri

mondiale izbucnete foarte curând Stil de via i valori
aa-numitul Rzboi Rece. în aceast în rile bogate ale lumii, concepiile despre stilul de via i valorile
confruntare se implic un numr generale s-au schimbat enorm în ultimii 50 de ani. Pentru c durata
tot mai mare de naiuni, care se ali- studiilor a crescut, adolescena ©, care reprezenta înainte doar o etap
niaz de partea unui altui bloc. Com- preliminar maturizrii, a devenit mai lung, constituind o etap în
petiia se transform într-o curs a sine a vieii. Legat de bogie i frumusee, tinereea a devenit idealul
înarmrilor din ce în ce mai puterni- care contureaz economia, publicitatea i viaa cotidian. în anii 1960
c, trezind teama de anihilarea nucle- ia natere o nou cultur a distraciei; vacane-

\-\\\ wBtKtVnL. ar global O. Pentru a evita include- le i cltoriile devin elemente importante
\\\\ I
v
Pilr 1 rea în sistemul blocurilor, multe foste ale vieii moderne i un sector industrial
colonii, dintre care majoritatea obin înfloritor. Din anii 1970, automatizarea
Grniceri la frontiera Germaniei independena dup Al Doilea Rzboi din aproape toate domeniile elimin
Federale (de Vest), lâng Zidul
Berlinului, 1978 Mondial, devin parte a Micrii de o mare parte din munca fizic grea.
nealiniere. Apar astfel noi slujbe, mai ales pentru
Sfâritul Rzboiului Rece începe prin deschiderea graniei de vest a femei, cu precdere în sectorul servici-
Ungariei i cderea Zidului Berlinului O în 1989, îns este definitivat ilor, apreciat în toat lumea.
odat cu dezmembrarea din 1991 a Uniunii Sovietice ©. Lumea nu îi Alt schimbare aprut recent în
. 1 . ,_ - j - * R3I Yin i yang: simbol
gsete îns pacea nici de aceast dat, numrul de rzboaie i conflic- lumea occidentala
,
este îndeprtarea
r taoist
A _
exprimând u-ru
echilibrul
.
te între state - motivate cel mai des etnic sau religios - este în cretere, de cretinismul tradiional, combinat dintre opoziii
1 945 Conferina de la Potsdam 1962 Criza din Cuba 1969 |

Primul om pe Lun 1 985 Gorbaciov vine la putere
1 948 Blocada sovietic a Berlinului de Vest 1 968 Micarea studeneasc din statele industrializate 1 973 Prima criz a petrolului
Istoria contemporan dup 1945
Protest împotriva îmbrcmintei neislamice, Iran, 2004 Clugri buditi navigheaz pe Internet, 2005 Gaur în stratul de ozon deasupra Antarcticii, 2000
cu o cutare tot mai intens a sensului vieii. Orientarea ctre stilurile Succesele i pericolele progresului
de via ezoterice sau est-asiatice © a crescut, îns cutarea fericirii Progresul tiinific i tehnologic din ultimii 60 de ani este uluitor.
a fost subordonat constant modelor în schimbare. Pe de alt par- Automobilele, avioanele, radioul, televiziunea, computerele main-
te, la începutul mileniului, fundamentalismul religios ©, îndeosebi frame i personale i internetul au fcut lumea mai mic. în 1969
islamul i cretinismul, s-a întrit în confruntarea, exprimat uneori primii oameni ajung pe Lun ©, iar dup 1987, staia spaial Mir
violent, cu noul stil de via occidental, caracterizat prin materialism a fcut posibil traiul prelungit în spaiu. Medicina a fcut progrese
necontrolat i secularism, i care s-a rspândit ca standard în întreaga atât de mari, încât frica de epidemii precum holera sau poliomielita
lume. nu mai influeneaz viaa, dei noi boli contagioase, cum ar fi SIDA,
continu s apar. La începutul mile-
Industrializarea culturii i a cunoaterii niului, telecomunicaiile au devenit
Tendinele culturale circul astzi mult mai rapid i sunt tot mai sub- mobile. Aproape toate cunotinele
ordonate legilor pieei. De exemplu, dac în anii 1940 muzica era o umanitii sunt disponibile i pot fi
distracie pentru recreere în timpul liber, din anii 1970 acompaniaz accesate oricând i oriunde.
umanitatea peste tot. Astfel, muzica pop cunoate o rspândire mai în ciuda credinei puternice în
mare decât cea clasic. Muzica pop se transform în conformitate cu progres, latura negativ a imperati-
dezvoltarea i cu schimbarea rapid a modelor i stilurilor, în funcie vului tot mai mult, tot mai repede a de-
de cererea industriei de consum. venit vizibil. Dup criza petrolului
Cultura elitist a devenit mai diver- din anii 1970, sfâritul rezervelor de
si mai complex. Noi stiluri i cu- combustibil a devenit o realitate, iar
rente, cum ar fi pictura abstract ©, consecinele sale asupra întregii lumi

se rspândesc în toat lumea. Cel sunt destul de previzibile. Distrugerea
puin pân în anii 1970, nu se putea mediului înconjurtor i a atmosferei
Americanii aselenizeaz primii pe
vorbi proape deloc despre etape i mi- Pmântului © reprezint acum par- Lun, 20 iulie 1 969
cri, în timp ce astzi acest lucru este tea neagr a progresului industrial.
posibil în majoritatea colilor. Distinc- Dup catastrofa produs de explozia

iile dintre forme artistice diferite nu reactorului nuclear de la Cernobîl ©,
mai sunt la fel de tranante ca înainte. pân i energia nuclear, presupus a
Dup 1945, ritmul rapid al dezvolt- fi nepoluant i controlat, a pricinuit

rii i domeniul tiinei.
caracterizeaz pagube care vor continua s îi lase
Streifenbild IV, de Sigmar Polke, Niciodat pân acum nu au fost atât amprenta timp de mai multe secole.
1968
de muli oameni de tiin, niciodat La fel ca în lupta împotriva srciei
nu s-a dezvoltat cercetarea atât de rapid i niciodat pân astzi nu sau violenei, într-o lume globalizat
a existat o diferen atât de puternic între domeniile de cercetare. protecia mediului poate fi realizat
Engleza a devenit limba universal a tiinei. Ziarele i revistele pre- numai prin acorduri între state la sca-
zint descoperirile cercetrilor mult mai repede decât orice carte, îns r global. Acestea sunt doar unele
astzi cea mai rapid i mai simpl form de comunicare a informaiei dintre provocrile cu care se confrun-
Copi c
, ( malformaij provocate de
este internetul ©, la care au acces tot mai multe persoane. t lumea în sec. XXI. dezastrul de la Cernobîl, 1 986
1987 SIDA devine problem public 1991 Dezmembrarea Uniunii Sovietice
1986 Accidentul nuclear de

I la Cernobîl 9 noiembrie 1 989 Cderea Zidului Berlinului 1 1 septembrie 2001 Atac terorist în New York, Virginia i Pennsylvania
532 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea contemporan
Tendine în politica mondial dupi 94 5

Dup destrmarea coaliiei antihitleriste din 1945, relaiile internaionale sunt definite
pân în 1989 de Rzboiul Rece dintre cele dou superputeri, SUA i Uniunea Sovietic.
Conflictele dintre sistemele ideologice i militare ale acestora împart lumea în blocuri
ostile de ri i împiedic buna funcionare a Naiunilor Unite ca instrument al pcii

globale. Prbuirea imperiului sovietic în 1989 încheie Rzboiul Rece ©, îns apar noi
probleme i spaii de conflict, cauzate de terorismul fundamentalist i de proliferarea
necontrolat a armelor de distrugere în mas.
Detaliu al unei picturi de pe partea din Est a fostului Zid al Berlinului, 1 990
Rzboiul Rece
Dup 1945, continentul european i practic întreaga lume sunt împrite între
sferele de influen ale noilor superputeri, SUA i Uniunea Sovietic.
Milioane de refugiai, deportai, 1946, Churchill inventeaz terme-
Criza rachetelor
prizonieri de rzboi i deinui din nul de Cortin de Fier pentru a de-
din Cuba
lagrele de concentrare O, denu- scrie separarea inflexibil dintre
mii persoane strmutate, pun socie- blocul rsritean i cel occidental. Staionarea rachetelor nucleare
Afie cu poze ale militarilor germani
tii postbelice problema integr- De asemenea, Europa era împr- sovietice în Cuba a fost cauza
disprui în lagre, în tabra celor ce se
rii. Churchill, Roosevelt i Stalin it economic. Reconstrucia direct a crizei rachetelor, con- întorceau acas, Friedland, 1 955
îi formuleaz deja preteniile în din Vest era susinut de Planul fruntarea dintre Statele Unite
Europa în 1944 (pag. 522). La sfâri- Marshall ©, replica sa în blocul ale Americii i Uniunea Sovie-
tul rzboiului, forele victorioase rsritean fiind Consiliul de Aju- tic din octombrie 1962. Pree-
îi instaleaz sistemele politice în tor Economic Reciproc (CAER), dintele Kennedy cere retragerea
finanat de sovietici. Separarea armelor. Dup refuzul primu-

în dou blocuri ostile afecteaz lui secretar al CC al PCUS,
întreaga lume. Dup victoria Par- N. Hruciov, SUA impune o
tidului Comunist în China, ara cu blocad naval a navelor sovie-
Marx, Engels, Lenin: afi pentru
cea mai numeroas populaie din tice transportatoare de rachete, o defilare din Berlinul de Est, 1 988
lume devine membr a frontului care plecaser deja din Rusia. Pe
socialist. Primul rzboi prin inter- ultima sut de metri, Hruciov

O
a pui dintre Est i Vest izbucnete ordonflotei s se întoarc i s
în Coreea © în 1950 (pag. 622), demonteze rachetele.
urmat de alte rzboaie în Viet-

nam O (pag. 617) i Afghanistan
(pag. 608). Criza rachetelor din
Cuba din 1962 a fost aproape
Vagoane trimise Cilor Ferate Germane
Rzboiul din Vietnam: un civil arat mili-
de a declana un rzboi nuclear,
tarilor suditi cadavrul copilului su ca parte a Planului Marshall, noiembrie
în perioada de dezghe din anii 1948
teritoriile pe care le controlau. 1970 se încheie o serie de acorduri
împrirea Germaniei în de control, în scopul de a stopa
patru zone de ocupaie anuna înarmarea în ambele tabere.
scindarea statului în Republica Conferina pentru Securitate i
Federal German (RFG) i Cooperare în Europa (CSCE) în-
Republica Democrat German cearc s iniieze un proces

(RDG) O în 1949 (pag. 539)- de destindere începând cu 1974,
Democraia parlamentar din prin abordarea problemelor Nikita Hruciov i Fidel Castro,
preedintele Cubei, la New York, în timpul Rzboiului din Coreea,
Vest se opunea „democraiilor" economice i a celor care in de SUA pozeaz cu
24 septembrie 1 960 marinarii
dictatoriale populare din Est. în drepturile omului. prizonierii nord-coreeni, 1 950
1944 Conferina de la Washington cu privire la formarea Organizaiei Naiunilor Unite (ONU) 4-1 1 februarie 1 945 Conferina de la lalta
1 945 înfiinarea Bncii Internaionale pentru Reconstrucie i Dezvoltare 24 octombrie 1945 Formarea ONU
Dup 1945 Tendine în politica mondial 533
Organizaia Naiunilor Unite

Dup rzboi, pentru a asigura pacea, comunitatea mondial creeaz Organizaia Naiunilor Unite.
Pân în zilele noastre îns, aceasta rmâne dependent de interesele superputerilor.
Organizaia Naiunilor Unite a numr mare de naiuni sud-ame- de uzul dreptului de veto de ctre
luat natere ca alian militar ricane i central rsritene care o superputere sau alta. Politica
împotriva Germaniei. La început declaraser rzboi Axei în ultimul de armistiiu a condus în final la
erau eligibile doar statele care moment. Germania de Est i cea semnarea de tratate între puterile
declaraser rzboi celui de Al de Vest au primit permisiunea s lumii, de exemplu Tratatul de Ne-
Treilea Reich pân la 1 martie adere abia în 1973. De la fondarea proliferare a Armelor Nucleare.
1945, astfel c au fost admise un sa la 24 octombrie 1945, obiec- Structura Organizaiei Naiunilor
Unite s-a modificat dup procesul

decolonizrii de la sfâritul celui
de Al Doilea Rzboi Mondial

(pag. 626). Numrul de membri
s-a triplat, iarproblema pus în
discuie era modul de integrare
Sediul Organizaiei Naiunilor Unite, New
a noilor membri în ONU i în York, luminat cu ocazia celei de-a 50-a
ordinea global. Au aderat multe aniversri de la înfiinarea ONU, 1 995
dintre fostele colonii, reducând
dominaia exercitat de statele in-
dustrializate. Prin urmare, super-

puterile au încercat s caute spri-
jin din partea statelor nemembre.
Obiectivele ONU au fost ajustate
dup noile cerine politice. Pe lân-
întrunirea Consiliului de Securitate al ONU la New York, pentru a dezbate chesti-
g protejarea copiilor (UNICEF),
unea revoluiei din Ungaria, noiembrie 1 956 a patrimoniului cultural al lumii
tivele Organizaiei (UNESCO) ©, ©, i a sntii

Analizele de sânge sunt examinate ca
Naiunilor Unite O (OMS) ©, începând cu anii 1970 parte a campaniei împotriva febrei glan-
urmresc asigurarea ONU a urmrit s diminueze dulare de ctre Organizaia Mondial a

Sntii (OMS), Angola, 1 959
pcii în lume i pro- diferenele dintre Nord i Sud i
movarea cooperrii s opreasc supraexploatarea pcii s-au schimbat dup anii
internaionale. Or- resurselor naturale. 1960. La început, organizaia se
ganele principale ale Instrumentele de asigurare a limita la mijloace diplomatice,
ONU sunt Adunarea

General, Consiliul
de Securitate O, Se-
fcSL 'vii
mm dar
armate
acum poate trimite trupe
ONU pentru meninerea
pcii ©, denumite ctile albastre,
Stonehenge, Anglia, considerat de UNESCO
patrimoniu cultural mondial în 1 986 cretariatul Consiliului în ciuda câtorva succese,
Economic i Social, conflictele de interese dintre
Consiliul de Tutel i statele membre care furnizeaz

Curtea Internaional aceste trupe au diminuat în
de Justiie. mod repetat posibilitatea ca

Conflictul dintre Est ONU s serveasc drept poliie
i Vest a împiedicat îns ^^^ i dup terminarea
global, chiar
crearea unui sistem de Rzboiului Rece. Un subiect

pace global. Deciziile intens dezbtut în comunitatea
mondial se refer la capacitatea
unanime ale Consiliu-
lui de Securitate au fost
^m real a ONU de a face fa noilor
Trupe britanice ale ONU pentru meninerea pacn in UNESCO ajut la lichidarea
fosta Iugoslavie, 1 995 anulate în mod repetat analfabetismului în Mexic, 1 980 cerine ale sec. XXI.
Dup 1955 începutul decolonizrii Septembrie 1 949 înfiinarea Republicii Populare Chineze Octombrie 1 962 Criza rachetelor din Cuba
1 946 Desfiinarea Societii Naiunilor 1950-1953 Rzboiul din Coreea

Decolonizarea i desfiinarea blocurilor

în anii 1950 începe o perioad de decolonizare. Unele dintre statele înfiinate nu intrau nici în II'
1|J
tabra vestic, nici în cea estic. Politicile de reform sovietice începute în 1985 determin implozia
blocului rsritean i încheie Rzboiul Rece. i"
Dup eliberarea Indiei de sub \m
dominaia britanic (pag. 493)
în 1947, începe o lupt politic

îndelungat care se încheie cu
împrirea subcontinentului în
Jyl
dou naiuni, India i Pakistan.
Procesul de decolonizare se ext-
inde pe tot globul. în 1949,
din Asia de Sud-Est, printre care
i Indonezia, devin independente,

rile «U l a
ESI
înfaa statuii lui Lenin, Gorbaciov
iar în anii 1950 i 1960, aproape se adreseaz Congresului Deputailor
Poporului, 1 989
toate coloniile din Africa © îi
câtig autonomia (pag. 626-629). se foloseau acum de noua
Cetenii RDG demonstreaz cerând alegeri libere, Leipzig, 1 989
Numrul de state suverane ajunge libertate de micare pentru
de la 50 în 1900, la 180 în 1990. state independente africane. rigid aduseser URSS în criz schimbarea revoluionar. în
Procesul de decolonizare a avut Pentru a evita s devin pioni economic i social (pag. 588). 1989, demonstraiile ©, grevele
loc fie violent, ca în cazul Alge- ai Marilor puteri, statele din Gorbaciov începe o politic i exodurile în mas determin
Cu riei, fie panic, ca în cazul Indiei. Lumea a Treia formeaz în 1955 radical de reforme economice prbuirea regimului comunist.
G
Dominaia strin din unele co- Micarea de nealiniere. i politice prin sloganele glasnost Dup aproape patru decenii, prin
lonii a fost înlocuit de regimuri Sfâritul confruntrii rigide (transparen) i perestroika dispariia blocului rsritean,
dictatoriale. Dictatura i corupia între cele dou blocuri începe (reconstrucie). Pretenia Rzboiul Rece se încheie în mare
ulterioar au caracterizat multe în 1985, când Mihail Gorbaciov © supremaiei sovietice asupra parte fr violen.
devine secretar general al blocului estic a fost abandonat.
Biroului Politic al Partidului Dei Uniunea Sovietic îi Viaa îi pedepsete pe
Comunist al Uniunii Sovietice. trimisese tancurile ca rspuns la cei care se mic greu!
Sub conducerea lui Brejnev, revolta din 1968 a cehilor care Când a fost întâmpinat de
cursa înarmrii, structurile de cereau reform ©, societile Erich Honecker, primul secre-
O
Ql, stat ineficiente i dogmatismul oprimate din statele satelit
tar CC al Partidului Socialist
Unit din Republica Democra-

Micarea de nealiniere
t German, la 5 octombrie
în aprilie 1955, 29 de ri, îndeosebi din Asia i Africa, pregtesc terenul 1989, pe aeroportul din Berlin,
pentru înfiinarea micrii statelor nealiniate. Naiuni precum China,
Nigeria: srbtori cu ocazia celei
Gorbaciov a declarat pe postul
India, Indoneziai Iugoslavia condamnau confruntarea dintre cele dou
de-a cincea aniversri a independenei, naional: „Cred c pericolul îi
1965 blocuri. Termenul Lumea a Treia se instituie pentru a diferenia mem-
pate doar pe cei care nu iau
brii micrii de rile aliniate superputerilor.
atitudine în via."
Secretarul general al CC al
PCUS Gorbaciov salut
Mihail îl
Conferina statelor nealiniate de la Bandung, Indonezia, aprilie 1 955 pe Erich Honecker, 1987
Tancurile sovietice în Praga, 1 968
1947 Adoptarea Actului de independen a Indiei 1955 înfiinarea Micrii de Nealiniere
1 949 Indonezia devine independent 1985 Mihail Gorbaciov vine la putere

Dup 1945 Tendine în politica mondial 535
Noua ordine a lumii
Victoria panic a Occidentului în Rzboiul Rece aduce libertate i democraie Europei rsritene.
Cu toate acestea, accesul tot mai mare la arme de distrugere în mas i creterea terorismului
internaional pun lumea în faa unor noi provocri.
Cderea Zidului Berlinului © la tatea Statelor Independente (CSI)
9 noiembrie 1989 simbolizeaz înlocuiete Uniunea Sovietic

victoria micrilor de eliberare care se destrmase.
a naiunilor est-europene i Prbuirea comunismului adu-

prbuirea rapid a imperiului ce democraia i drepturile civile
sovietic. Evenimentul marcheaz occidentale în întreaga Europ.

reunificarea Germaniei dup Declinul i cderea Uniunii Sovie-
model occidental. Germania tice puternic înarmate anunau
de Est devine parte a Republicii îns noi pericole. Oamenii care
Angolez schilodit într-un atac cu
Federale Germane i, un an mai prosper, puini la numr, devin
bomb primete un picior artificial într- Parlamentul Uniunii Europene se
târziu, membr a NATO. un spital local, 2003 noii îmbogii de nivel mondial, întâlnete la Bruxelles, 2005
iar eliminarea serviciilor sociale
de baz furnizate anterior de
stat îi las pe cei sraci, bolnavi
i btrâni în condiii i mai grele.
Deoarece controlul central slbi-
se, armele de distrugere în mas i
informaiile despre domeniul nu-
clear ajungeau în state mici i ade-
sea instabile, sporind posibilitatea
izbucnirii unui rzboi nuclear,
în plus, armele convenionale,
cum ar fi putile i bombele ©,

erau vândute fr control i în
cantiti uriae pe piaa neagr.
Acestea au fost utilizate în multe
Di
rzboaie civile sângeroase ©,
Zidul Berlinului este demolat
Ruine dup atacurile asupra lui World Trade Center, 1 1 septembrie 2001
de exemplu în fosta Iugoslavie © de berlinezi, 1 989
Pactul de la Varovia, aliana URSS i succesoarei acesteia, la începutul anilor 1990 {pag. 581)
pretins defensiv a blocului Rusia. La începutul mileniului, i în Somalia în 1995.
sovietic, se prbuete, iar statele un grup de state i central-

estice Apare o nou ameninare
est-europene din componena sa europene, printre care Polonia i pentru comunitatea mondial,
se altur alianei vestice, dup ce statele baltice, intr în Uniunea provocat de utilizarea terorii ©
SUA dau asigurri de neagresiune European © {pag. 536). Comuni- ca mijloc politic de ctre grupuri
de interese nestatale ce func-

ioneaz în cadrul unor reele
organizate global. Dup atacurile
teroriste © ale fundamentalitilor
islamiti în New York i Washin-
gton din 11 septembrie 2001,
SUA i aliaii si anun rzboiul
economic i militar
politic,
împotriva terorii. Consecinele

Reconstrucia bncii britanice
socio-politice pentru democraie
Afi din Sarajevo atenionând populaia s se fe- Copil fcând parte din Uni- distrus de
din Istanbul, Turcia,
reasc de lunetiti, fosta Iugoslavie, 1 992 unea Patrioilor Congolezi ale acestuia rmân imprevizibile. un atac cu bomb, 2003
9 noiembrie 1989 Cderea Zidului Berlinului 8 noiembrie 1991 înfiinarea Comunitii Statelor Independente (CSI)
1 iulie 1 991 Desfiinarea Pactului de la Varovia 1 1 septembrie 2001 Atacuri teroriste în SUA
Calea ctre unitate european

Imediat dup rzboi, Europa trebuia reconstruit. în partea vestic a continentului,
Statele Unite ale Americii © supravegheau instituirea economiei de pia, în timp ce
în rsrit Uniunea Sovietic urmrea instalarea economiilor cu planificare centrali-
zat. Structurile politice se dezvolt, de asemenea, în direcii opuse, stabilindu-se dou
blocuri politice i economice. Pân la sfâritul confruntrii dintre aceste dou blocuri,
interesul european pentru integrare s-a limitat la spaiul occidental. Dup 1989, extin-
derea uniunii ctre rsrit a fcut posibil depirea divizrii continentului.
Afi german promovând Planul Marshall, 1 948
Europa între despriri i reconcilieri
Politicile economice diferite ale Aliailor împart Europa în dou tabere divergente
i determin coeziune în cadrul blocurilor.
La 5 iunie 1947, George Marshall, economiilor planificate de la pentru cercetarea i dezvoltarea
secretarul de stat al SUA, anun centru. Imediat dup încheierea panic a energiei nucleare.
un program de reconstrucie celui de Al Doilea Rzboi Mon- rile vest-europene se
pentru Europa. Planul Marshall © dial, în Europa occidental apar apropie, de asemenea, i la nivel
a fost oferit iniial tuturor statelor planuri pentru unitate european militar. în 1948, Frana, Marea
europene, dar Uniunea Sovietic Acestea sunt implementate i Statele Benelux
Britanie
refuz s participe i interzice ac- iniial la nivel economic i semneaz tratatul Comunitii de
ceptarea planului în sfera sa militar. De exemplu, ministrul Aprare de la Bruxelles. Acesta Ajutorul Planului Marshall pentru Frana:
de externe francez tractoare din SUA sunt descrcate în

portul Le Havre; cea 948
Robert Schuman © 1
încurajeaz admini- este înlocuit de Tratatul

strarea comun Atlanticului de Nord, semnat în
a produciei de 1949 de zece state ale Europei de
crbune i oel, fapt Vest, precum i de SUA i Canada,
ce urmrea creterea ducând la înfiinarea alianei
dezvoltrii economice militare i de aprare NATO ©

i prevenirea izbucnirii (Organizaia Tratatului
rzboaielor în Europa. Atlanticului de Nord). în replic,
Frana, Germania, Sta- Europa de Est pune bazele

tele Benelux i Italia organizaiei militare Pactul
devin membre ale Uni- de la Varovia ©, împrirea

unii Monetare în 1951. continentului devenind astfel
Ce-o mai fi i asta? Brour despre Urmeaz Tratatul de la Conferina NATO de la Paris, 1 959 perfect evident.
Planul Schuman: Robert Schuman Roma © din 1957, care
(stânga) i Konrad Adenauer, 1 951 I
cuprindea un protocol
de influen. Distribuirea pentru înfiinarea unei
ajutorului în cadrul Planului Comuniti Economice
Marshall în Europa de Vest a Europene (CEE), cu sco-
fost preluat de un comitet pia
pul de a stabili o
supranaional continuat în 1961 comun i o politic de

de Organizaia pentru Cooperare unificare economic.
i Dezvoltare Economic (OCDE), Urmtorul pas a fost
în Europa de Est, Consiliul de înfiinarea Comunitii
Ajutor Economic Reciproc Europene pentru Ener-
Semnarea Tratatului de la Roma RDG devine membr a Pactului
(CAER) supraveghea dezvoltarea gie Atomic (Euratom), la 25 martie 1957 de la Varovia în 1 956
5 iunie 1 947 Semnarea Planului Marshall 1 949 Semnarea Tratatului NATO 1 957 Semnarea Tratatului de la Roma
1 948 Tratatul de Aprare de la Bruxelles 1955 înfiinarea Pactului de la Varovia
Dup 1945 Calea ctre unitate european 537
De la Comunitatea European la Uniunea European

Membrii CE / Uniunii
Comunitatea European se înfiineaz în 1965. Restructurat ulterior în Uniunea European, Europene
a cuprins cu timpul tot mai muli membri i s-a extins geografic. Concomitent, Cu datele âe aderare:
s-a confruntat cu i mai multe provocri economice i politice. 1958: Belgia, Frana, Italia,
Luxemburg, Olanda,
Dezvoltarea Europei ca uniune monedele locale din
Germania de Vest
politic a fost de la bun început dousprezece state UE.
1973: Danemarca, Irlanda,
un proces lent. Frana a refuzat Din acest moment,
Marea Britanic
implicarea politic într-un cadru Banca Central
1981: Grecia
supranaional. în schimb, a inten- European © devine
1986: Portugalia, Spania
sificat cooperarea cu Germania: responsabil de politica
1995: Austria, Finlanda, Suedia
la 22 ianuarie 1963, preedintele monetar a UE.
2004: Cipru, Republica Ceh,
Franei Charles de Gaulle i can- Mai multe state
Estonia, Ungaria, Letonia,
celarul german Konrad Adenauer europene s-au strduit
Lituania, Malta, Polonia,
semneaz Tratatul de la Elysee ©, s participe la întrirea
Slovacia, Slovenia
care prevedea consultarea recipro- Uniunii Europene.
Tratatul referitor la cooperarea dintre Germania 2007: România, Bulgaria
c cu privire la toate deciziile im- i Frana este semnat la Paris, la Palatul Elysee, Dac înainte de destr-
portante din politica extern i din pe 22 ianuarie 1 963, de Konrad Adenauer i marea blocului estic în
Charles de Gaulle
zonele culturale. Cu toate acestea, 1989, aderaser doar
procesul de integrare economic a membre, i Curtea European de statele vest-europene, de atunci

Europei nu a putut fi oprit. în 1 965 Justiie. Un moment reprezentativ multe dintre rile est i central-
Comunitatea Crbunelui i Oelu- pentru procesul unificrii Europei europene au candidat la aderare;
lui (CCO), Comunitatea Economi- este Tratatul de la Maastricht, zece au fost acceptate în Uniune Polonia devine membr UE
c European (EEC) i semnat pe 7 februarie în 2004 i înc dou în 2007. la 1 mai 2004; un grnicer
polonez i unul german deschid
Euratom formeaz 1992. Acesta pune Legile UE afecteaz acum vizi- frontiera
Comunitatea bazele unei poli- bil modul de lucru al guvernelor X3

O
European (CE). tici externe i de naionale, fapt ce a dus la critici
Se înfiineaz
un Consiliu
securitate euro-
pean comun,
pentru lipsa de transparen a
structurilor de decizie i pentru
**fi5£
European în care ale unei coope- paternalismul birocraiei de
sunt reprezentate rri strânse în la Bruxelles ©. Fiecare stat are
guverne individuale, EI Euro: moneda Uniunii domeniul justiiei i obiective diferite pentru viitor;
Europene
precum i o Comisie al afacerilor interne se dezbate problema dac UE ar
asociat <D care supravegheaz in- i ale crerii unei uniuni econo- trebui s se orienteze mai mult
teresele CE pe plan internaional. mice i monetare. Pe 1 noiembrie asupra direciilor politice sau a
Alte organe guvernamentale sunt 1993, Comunitatea European celor economice. Tratatul de
Fermieri demonstrând împotriva re-
Parlamentul European ©, ales devine Uniunea European (UE). la Nisa din 2001 a lsat deschise
formei agrare din Agenda 2000 a UE,
direct de reprezentanii statelor în 1999, euro O înlocuiete ambele opiuni. la Schwerin, Germania, 1 999
Sediul Consiliului European i al Parlamentului European Cldirea Comisiei Europene din Bruxelles, Sediul Bncii Centrale Europene
din Strasbourg, Frana Belgia din Frankfurt
1965 CCO, EEC i Euratom fuzioneaz în CE 1 999 Introducerea monedei euro
22 ianuarie 1 963 Tratatul Franco-German 7 februarie 1 992 Tratatul de la Maastricht 2001 Tratatul de la Nisa
Germania DUP 1945

Chiar i dup înfrângerea regimului nazist, Germania era privit drept placa turnant a
Europei. Datorit potenialului su economic i poziiei strategice, ea devine un spaiu de
competiie intens între Vest i Est. Faptul determin împrirea rii în dou ©. Centrul
simbolic al Rzboiului Rece {pag. 532) era Berlinul, un ora controlat parial de forele ves-
tice în mijlocul zonei de ocupaie sovietic. în 1989, cderea Zidului Berlinului la Poarta
Brandenburg devine simbolul sfâritului sistemului de stat comunist.
Poarta Brandenburg din Berlin este blocat cu sârm ghimpat
la 14-15 august 1961
Ora zero
Dup capitularea forelor armate germane, dominaia fascist ia sfârit. Consecinele politicii
de distrugere naziste, dar i foametea i exodul populaiei, marcheaz primii ani de dup rzboi.
Reconstrucia politic a control francez, iar zona de la
Germaniei se afla în sarcina est de râurile Oder i Neisse este

Aliailor ©. Acetia fuseser transferat Poloniei, care intr
deja de acord s împart sub control sovietic. în Regiunea

a
Refugiai din Est în drum spre Berlin,
teritoriul i capitala în patru Sudet, anexat la Cehoslovacia, 1945
zone de ocupaie, s creeze populaia de origine german
^
1
lliliiT«iiHriiiH|rti M p H n».,h.
un Consiliu de Control al care nu izbutise s emigreze

Aliailor i s demilitarizeze i este strmutat €*. Entlastungszcugnis
denazifice ara. Austria redevine Dou dintre componentele ne
*u/ finind
republic separat, îns i se importante ale demilitarizrii iun, \h.,M„H
tlirf Vi>nK»rll°t«i
.I., fnl
l.ln*. V rintfdult
acord suveranitate doar dup Germaniei sunt dizolvarea __ wttcj !

:
Procesul împotriva criminalilor de rzboi

c zece ani, sub administraia
de la Ntimberg; în primul rând de la
armatei i a statului prusac.
Atestat de deculpabilizare, 1 949
Ta culmineaz cu
Aliailor. Saarland intr sub stânga: Goring, Hess, Ribbentrop, Keitel Denazificarea
procesele de la Niirnberg O Numeroi criminali de rzboi

Consiliul de Control al Aliailor asupra nazitilor, pentru crimele reuesc, cu ajutorul atestatelor
Dup Declaraia de la Berlin din 6 iunie 1945, cei patru coman- comise sub Hitler. Foarte curând de deculpabilizare O sau al
dani supremi ai Forelor Aliatepreiau responsabilitatea guvernului încep criticile la adresa practicilor aa-numitelor Certificate Perii
o
pentru întregirea Germaniei. Consiliul de Control nu deinea diferite ale Aliailor. în spaiul (denumite astfel dup un
puterea executiv, astfel c se baza pe cooperarea conductorilor sovietic, denazificarea era legat detergent de rufe german),
militari din fiecare regiune. Interesele divergente ale Aliailor îm- de reforma politic. Dup s se spele de pcate.
piedic ajungerea la un acord pentru aproape fiecare problem lega- 1946, fiecare neam din zonele Reconstituirea democratic a
t de demilitarizare i denazificare. în martie 1948, reprezentanii vestice trebuia s completeze Germaniei de Vest începe la nivel
sovietici se retrag din Consiliul de Control, care nu a mai fost un formular de inspecie politic. regional. Se creeaz statele federale,
convocat niciodat. iar în toamna anului
1946 au loc primele
alegeri. în Est, armata
de ocupaie sovietic
cerea în iunie 1945
formarea partidelor
politice, dar sprijinea
total Partidul Comunist
German, care era con-
dus de imigrani nemi

din Uniunea Sovietic
Spectatori la o întâlnire a Consiliului de Control Americani i rui îi dau mâna pe un pod distrus
de lâng Torgau, 25 aprilie 1 945 ai Grupului Ulbricht.
1 945-1 946 Criza |

energiei i restricionarea alimentelor 3 martie 1 948 Dizolvarea Consiliului de Control al Aliailor
6 iunie 1 945 Declaraia de la Berlin 1 ianuarie 1 947 Unificarea zonelor ocupate americane i britanice
Dup 1945 Germania
înfiinarea celor dou republici germane Ernst Reuter

în Germania, cooperarea dintre economia planificat de la centru a spaiului sovietic ocupat
Nscut în 1889, Ernst Reuter
i economia de pia a celorlalte zone nu a avut loc nici în situaiile cele mai extreme. afost social- democrat din 1912
în timpul iernii grele © din 1945- Socialist; celelalte partide poli- i, pentru scurt timp, mem-
1946, în Germania energia i ali- tice au fost apoi integrate cu fora bru al Partidului Comunist
mentele se epuizaser. în acest partid unic. German. Dup trimiterea sa
Perioada grea care urmeaz este La 1 ianuarie 1947, americanii i într-un lagr de concentrare
remediat oarecum de pachetele britanicii unific zonele ocupate. în 1933, în 1935 pleac în Tur-
CARE © (Cooperarea pentru Se implementeaz o reform mo- cia pe post de consilier. In 1947
expedieri americane în Europa), netar în zona unificat, ca parte este ales primar al Berlinului.
trimise individual populaiei ger- a nou-creatului Plan Marshall © Ca primar, din 1950 pân la
mane începând din august 1946. (pag. 536), pentru a contribui la moartea sa în 1953, a condus
rezistena împotriva Blocadei
Berlinului dintre 1948 i 1949:
„Popoare ale lumii, ajutai
Femei înclzindu-se la foc dup
strângerea drâmturilor, 945-1 946 acest ora".
WIBI
1
^
*a
» • L
~
nU£jhâ9l
Sosirea unui bombardier de stafide care aduce alimente la Berlin, 1 948 Distribuirea pachetelor CARE, 1 946 Adunare în faa Reichstagului:
primarul Ernst Reuter cere ajutor
Dup eecul sovieticilor de a refacerea Europei distruse; pe stituirea unei Adunri Naionale, împotriva Blocadei Berlinului,
9 septembrie 1 948
furniza suficiente alimente, 21 iunie 1948 se introduce noua în schimb, minitrii elaboreaz
Aliaii din Vest blocheaz plata marc german ©. Când statele constituia. Semnat la 8 mai 1948
despgubirilor Germaniei ctre din Vest introduc marca german de ctre Consiliul Parlamentului,
Uniunea Sovietic. Propunerea în sectoarele lor din Berlin, so- constituit din parlamentele statu-
din iulie 1946 a SUA de a unifica vieticii rspund printr-o blocad lui federal, aceasta este aprobat
economic zone- a oraului. Timp de Aliaii din Vest i proclamat
le ocupate este de unsprezece la 23 mai 1949. în spaiul sovietic,
refuzat de Uni- luni, Berlinul Camera Poporului dominat

unea Sovietic, este aprovizionat de Partidul Unitii Socialiste
Case construite pentru refugiai, cu scopul
deoarece aceasta printr-un pod semneaz în mai 1949 o schi de a înlocui adposturile de urgen
HAS'K DEUTSCHEIM ADEP
suspecta c inte- .
aerian ©: 277 000 de constituie care se pretinde

resul era de fapt de zboruri aduc aplicabil întregii Germanii; pe
EH Bani temporari, 1 948
imperialismul 2,3 milioane de 7 octombrie 1949, se înfiineaz
economic. înc din 1945, refor- tone de mrfuri în ora, înainte ca oficial Republica Democrat
mele agrare i exproprierile din sovieticii s ridice blocada în mai German <D.
spaiul sovietic pregtiser tere- 1949. Astfel, reformele monetare Prin înfiinarea celor doua state
nul pentru o economie planificat au fost urmate de înfiinarea a concurente, împrirea Germaniei
centralizat. în aprilie 1946, Par- dou state germane. în iulie 1948, avea s rmân îngheat pentru
tidul Social Democrat i Partidul Aliaii occidentali îi cer prim- urmtorii 40 de ani, chiar dac
înfiinarea Republicii Democrate
Comunist din Uniunea Sovietic ministrului statelor federale s ambele tabere aveau pretenia c Germane (RDG) pe 7 octombrie 1949;
formeaz Partidul pentru Unitate organizeze alegeri pentru con- vorbesc în numele Germaniei. Wilhelm Pieck la microfon
24 iunie 1948 începutul blocadei Berlinului Mai 1 949 Sfâritul blocadei 23 mai 1 949 Proclamarea constituiei
21 iunie 1948 Introducerea mrcii germane

I 8 mai 1948 Semnarea
I legii de baz Octombrie 1 949 I Berlinul de Est devine capitala RDG
'3
Marea istorie ilustrat a lumii Lumea contemporan
Germania de Est: Perioada Ulbricht 1 948-1971
Guvernul stalinist al Germaniei de Est se confrunta cu rezistena popular.

Consolidarea a fost posibil doar prin constrângeri.
Walter Ulbricht O (1893-1973), Ajutor Economic Reciproc (CAER), revolt popular dintr-un stat
unul dintre fondatorii Partidului replica sovietic a Planului al blocului estic. Tancurile
Comunist German, devine primul Marshall (pag. 536). Partidul sovietice O reprim rscoalele,
secretar al Partidului Unitii Unitii Socialiste prezentase iar guvernul apeleaz la Stasi,
Socialiste a Germaniei (PUSG) primul plan cincinal în 1951. poliia secret proaspt înfiinat
în iulie 1953, în acelai an în care în 1952, Aliaii din Vest resping în cadrul Ministerului de aprare
Republica Democrat German propunerea lui Stalin pentru o a statului, condus de Erich
este acceptat în Consiliul de Germanie neutr, astfel c inta Mielke ©. Walter Ulbricht
Semn la frontiera dintre Germania

de Est i de Vest, 1 988
O. sovieticilor devine integrarea

c
Germaniei de Est în blocul
rsritean. Instituirea armatei
pune probleme economice tinerei
Revolte în Berlinul de Est; incendierea Revolt în Berlinul de Est; tancuri sovietice la Potsdamer Platz, 1 7 iunie 1953
cldirii politiei, 1 7 iunie 1 953 republici. Acestea aveau s fie
rezolvate în timp, prin micorarea Naionalizarea agriculturii © începe construcia Zidului
Votul cu picioarele salariilor. Rezistena din partid prin cooperativele de producie Berlinului. Muli ceteni
în primul an de existen a Re- i societate era înlturat prin i a întreprinderilor sub form de i-au pierdut viaa încercând
publicii Democrate Germane, epurri i reprimri. Când partidul întreprinderi publice se desfoa- s treac zidul. în anii care
130 000 de ceteni fug în Vest; mrete normele de lucru pentru r sub o presiune uria. Cu toate urmeaz, importul de alimente
o
în 1953, dup revolte, numrul întreprinderile industriale în acestea, nivelul de producie nu din Uniunea Sovietic în
£
o mai 1953, pe 16-17 iunie au loc seîmbuntete, determinând Germania de Est aduce o
c
lor ajunge la 330 000. în total,
c
aproximativ 2,5 milioane de oa- revolte la Berlin © i în aproape opoziia unei largi pri a oarecare linite. Sistemul politic
meni - o eptime din populaie, toate oraele mari; este prima populaiei fa de guvern. se deschide încet, iar reformele
dintre care 60% erau angajai -

Scurtul dezghe economice duc pentru scurt timp
prsiser Germania de Est îna- politic de dup 1956 ctre noi orizonturi.
inte de construirea zidului.

nu amelioreaz
situaia proast. Cea
mai vizibil form

de rezisten a fost
votul cu picioarele al
cetenilor - metafor
a emigrrii. Atunci se ia
hotrârea de închidere
a granielor © pentru
Grnicerii RDG aresteaz un a salva Germania de Est
german care încercase fug s de colapsul economic.
prin sistemul de canalizare, 1 962 O fost moie este împrit în loturi i dat Erich Mielke, ministrul securitii statului
muncitorilor din industrie, 1 945 Astfel, pe 13 august 1961, în RDG în 1957-1989
1951 Primul plan cincinal 1 953 Moartea lui Stalin 1954 Recunoaterea suveranitii RDG de ctre URSS
Iulie 1 953 Walter Ulbricht devine secretar general al PUSG 16-17 iunie 1953 Rscoala din Berlinul de Est
14
Dup 1945 Germania 541
Germania de Est: perioada Honecker 1971-1989

Situaia aprovizionrii se îmbuntete, îns, din cauza datoriilor mari, Germania de Est
devine dependent de Germania de Vest. Refuzul reformelor duce la ruinarea statului.
Secretarul general al Germaniei recunoaterea internaional, finana dezvoltarea dorit a so-

de Est, Erich Honecker <D, care în septembrie 1987, când cietii. Din cauza modernizrii
preia funcia în 1976, dup Honecker este primit la Bonn de inadecvate, productivitatea
moartea lui Walter Ulbrich, cancelarul vest-german Helmut stagneaz. Golurile financiare
proclam socialismul realist - Kohl, cu toate onorurile unui au fost ameliorate prin credite
însemnând c populaia nu conductor de stat, recunoaterea obinute din Germania de Vest.

trebuies mai atepte paradisul de facto deja se fcuse. în 1983, prim-ministrul Bavariei,
comunist, s încerce s-i

ci Cu toate acestea, ara nu putea Franz Josef Strauss, acord un Portretul lui Honecker, 1 986
^3
O
Membrii micrii pacifiste Erich Honecker, la tribun, a opta întrunire a SED, 1 5 iunie 1 971
la : în faa comite-
demonstreaz la Dresda, 1987 tului, de la stânga la dreapta: Stoph, Brejnev, Ebert, Sindermann
amelioreze pe cât posibil singur împrumut de un miliard de mrci, numele de Trabbi ©. Existau îns
condiiile de trai. aa c germanii din Est pot rsufla televizoarele în 90% din case i
De fapt, produsul intern uurai. Salariile cresc din nou, multe dintre acestea prindeau
Vedere din ruine ale cldirilor nou
brut al rii crete spectaculos construite pentru programul de locuine dar în vânzare existau tot mai posturi din Vest. Ca rspuns la
i atinge punctul culminant în sociale din Berlin, cea 1 955 puine mrfuri. Un cetean obi- nemulumirile tot mai mari, gu-
1975, oferind Germaniei de Est nuit trebuia s atepte zece ani vernul accentueaz propaganda
Coordonarea opiune i dezvoltarea Ministerului securi-
cel mai înalt standard de trai din un automobil, iar singura
comercial 3
blocul estic. Se implementeaz era Trabantul produs local, de tii statului (Stasi) ®. Expatrierea T3
reforma locuinelor ©; în timp ce începând cu anii 1960, ofie- proast calitate, cunoscut sub din 1976 a cântreului Wolf
germanii din Vest cheltuiau rul Stasi Alexander Schalck- Biermann, care aducea critici po-
20 de procente din venit pe chirii,

Golodkovski construise un im- litice, atrage antipatia elitei
doar periu economic din umbr, pen- culturale est-germane. Sub pro-
cei din Est cheltuiau cinci
procente. Serviciile medicale tru a strânge valut cu scopul tecia bisericii, apar micri ecolo-
erau gratuite, iar sprijinul de a plti datoria guvernului. giste i pacifiste ©. în 1984, 32 000
acordat familiilor determin Se importau obiecte lipsite de de ceteni cer permisiunea s
creterea natalitii. în 1974, valoare i se exportau antichi- prseasc ara; pân în 1988,
Germania de i Germania de
Est
ti expropriate, arme i sânge numrul crete la 110 000. Refu-
Vest sunt primite în ONU, iar al cetenilor est-germani. Pri- zul lui Honecker de a implementa
participarea egal a ambelor state zonierii politici pui în libertate reformele cerute de Mihail Gor-
la Conferina pentru Securitate de statele din vest constituiau de baciov duce la dezastru. în numai
asemenea o surs de venit. Uniformele organizaiei de tineret a
i Cooperare în Europa (CSCE) câteva luni, regimul est-german
RDG Pionierii tineri i ale Organizaiei
(pag. 532) reprezint un pas ctre Tineretului German Liber (FDJ), 1 972 devenise o ruin.
1 962 înlturarea dominaiei sovietice din Berlinul de Est 1 976 |

Erich Honecker devine secretar general
13 august 1961 Construirea Zidului Berlinului 1 974 Intrarea RDG în ONU 1983 împrumutul de un miliard de mrci
15
Germania de Vest: de la Adenauer la Brandt 1949-1974

Compensarea
Konrad Adenauer orienteaz Republica Federal ctre aliana apusean. Principala realizare
Adenauer urmrea reconcili-
a politicii externe a lui Willy Brandt este diminuarea tensiunilor cu statele din blocul rsritean.
erea cu tânrul stat Israel. în
în timp ce Partidul Unitii Socia- Acordul de despgubiri sem-
liste era la putere ca partid unic nat cu Israelul la 10 septem-
în Germania de Est, Republica brie 1952, Germania de Vest se
Federal îi construise un sistem angaja s plteasc Israelului

multipartit, dominat de Uniunea trei miliarde de mrci în va-
Cretin Democrat i de Partidul loare material. Acordul a fost
Social Democrat. La 14 august aprobat la 18 martie 1953, nu-
1949 au loc primele alegeri pentru mai dup cea de-a treia lectur;
Bundestag. Konrad Adenauer O, numeroi delegai refuzaser

reprezentantul cretin-democra- s aprobe, pe motiv c Republi-
ilor, este ales cancelar federal la ca Federal Germania este un
diferen de un vot. Politica lui
ai stat care nu are legtur cu Al
Konrad Adenauer Prof. dr. Walter Hallstein
Adenauer urmrea s lege ara Treilea Reich. Voturile social-
de sistemul de aliane occidental. intre în NATO în 1955. Adenauer fostul ministru al economiei, democrailor au asigurat înche-
Acesta a facilitat intrarea Germa- urmrea reconcilierea cu Frana, Ludwig Erhard, care a intrat în ierea acordului.
niei de Vest în Comunitatea Euro- ceea ce a dus la Tratatul de la istorie drept printele miracolului
pean a Crbunelui i Oelului €>, Elysee din 1963. Acesta prevedea economic O. La conducerea
în Euratom i în Comunitatea cooperarea strâns în politicile guvernului vine apoi o coaliie
Economic European {pag. 536). externe, de aprare i de educa- format din cretin-democrai i
a
în 1951, Tratatul de la Paris preg- ie, în 1952, Adenauer semneaz social-democrai. Urmtorul can-
tete terenul pentru ca Republica Acordurile de la Luxemburg celar, Kurt Georg Kiesinger, pri-
Federal s devin stat suveran i s cu ministrul de externe israelian mete critici severe pentru fosta
sa apartenen la partidul nazist,
în condiiile lipsei opoziiei în

Bundestag, se formeaz o opozi-
ie extraparlamentar ca protest
împotriva structurilor solidificate,
a Rzboiului din Vietnam (pag. 617)

o
i a Decretelor de urgen
din 1968 €>. Aceast micare
contureaz climatul social din
anii 1970.
în 1969 vine la putere o coaliie

Demonstraie împotriva Rzboiului din Vietnam, Berlin, 1 8 februarie 1 968
social-liberal format din social-
âJi ie 1 Sharett, care devin
legislaia despgubirilor
baz pentru democrai i
crat,
Partidul Liber
condus de Willy Brandt, ca-

Demo-
1 {Wiedergutmachung). re promitea s modernizeze ara.

Adenauer susinea c Republi- Realizarea esenial a lui Brandt
0LY
"
r
ca Federal reprezenta întreaga
populaie german. Aceast

în domeniul
fost politica
politicii externe a
de armistiiu cu Estul,
atitudine se reflect în Doctrina culminând cu semnarea Tratate-

? i Hallstein din 1955 ©: Bonnul ru- lor de Est (1970-1973). Gestul su
1 pe relaiile diplomatice cu orice de a recunoate vechea grani
HV^,P^ , stat - cu excepia URSS - care Oder-Niesse ca frontier între Discuii premergtoare înfiinrii Co-
munitii Europene a Crbunelui i
Televiziunea: un exemplu al noii
recunotea Germania de Est. Polonia i Germania de Est a fost
Oelului; particip Robert Schuman i
prosperiti, 1952 Succesorul lui Adenauer este criticat de cretin-democrai. cancelarul german Adenauer. 1 951
1 4 august 1 949 Primele

I alegeri în Bundestag 1 8 martie 1 953 Aprobarea Acordului de despgubiri cu
|
Israelul 1 955 Doctrina
|
Hallstein
Septembrie 1 949 Konrad Adenauer devine cancelar federal 1955 Suveranitatea RFG; Intrarea în NATO 1 963 Semnarea Tratatului de la Elysee
16
Germania de Vest: de la Schmidt la Kohl 1974-1989
La jumtatea anilor 1970, Germania de Vest trecea printr-o criz economic,

îns a continuat procesul de integrare european i deschiderea ctre Est.
în 1974, când s-a aflat c Giinter Germania. Climatul intern era o alian cu cretin-democraii.
Guillaume ©, unul dintre dominat de actele de terorism Helmut Kohl © devine noul
asistenii personali ai ale gruprii Armata Roie i de cancelar, iar Hans-Dietrich
cancelarului Brandt, era agent msurile de anihilare a ei luate Genscher noul ministru de
est-german, acesta demisioneaz. de stat. în politica extern, externe. Guvernul lui Helmut
Succesorul su este Helmut Helmut Schmidt ia direcia Kohl reuete s stabilizeze
Schmidt. în timpul guvernrii sale compromisului: viziteaz finanele statului, s micoreze
începe prima criz economic Germania de Est © i particip impozitele pe afaceri i pe venitu-
profund din Republica Federal la întâlnirile Organizaiei pentru rile private i s stopeze inflaia.
Securitate i Cooperare
^ ""
în Europa (OSCE). Afiul Verzilor din campania electoral:
Doar am împrumutat Pmântul de la
Unitatea european
copiii notri, 1 983
este realizat împreun
cu preedintele Gruparea Armata Roie
francez Valery Giscard
în anii 1970, climatul politic al
d'Estaing; în 1975, cei
Germaniei de Vest este conturat
doi efi de guvern
de terorismul de stânga al gru-
iniiaz cooperarea
Insigne cu simbolul micrii prii Armata Roie. Aceasta
economic i politic pacifiste
Helmut Schmidt, stânga, în vizit în Germania recurgea la metode cum ar fi
de Est; Erich Honecker, dreapta,1 981 în grupul celor mai
n atacuri, rpiri, asasinri i an-
industrializate 6 state •* '"* *"• «.' <
taje, toate utilizate în scopul
ale lumii (astzi G-8) ©. ^3
destabilizrii statului. Peste 45 O
Ctre 1980, politica este
de persoane cad victime atacu-
dominat din nou de
rilor, inclusiv preedintele Aso-
tensiuni. Schmidt pleda
ciaiei Angajatorilor Germani,
pentru staionarea
Hanns-Martin Schleyer. Majo-
de rachete nucleare
ritatea teroritilor au fost ares- 5'
intermediare în Europa,
tai. Gruparea Armata Roie
idee respins de noua ^sjr
micare pacifist ©
i de câiva dintre
H
Cancelarul Willy Brandt (stânga),
a încetat luptele în
dizolvat în 1998.
1992 i s-a
3
împreun cu su
ias i
membrii propriului asistentul personal,
-o
Summitul economic din 1 6 iulie 1 978 de la Bonn; de Giinter Guillaume
la stânga la dreapta: Carter, Fukuda - primul ministru
su partid. Aceast
al Japoniei, Schmidt i francezul Giscard d'Estaing iniiativ, precum i Nu rezolv îns problema oma-
grija pentru mediu, jului, iar multe alte reforme nece-
conduc la înfiinarea sare nu sunt realizate. în rândul
Micrii Verzilor ©, populaiei crete tot mai mult

care reuete rapid s nemulumirea fa de politicieni,
intre în parlament ca al exprimat printr-o participare
patrulea partid politic.
în 1982, perioada
din ce în ce mai slab la vot.
Pe plan extern, guvernul lui
aptâE
social-liberal se încheie Helmut Kohl continu politica
odat cu retragerea Par- predecesorilor si: se leag tot
tidului Liber Democrat mai multe contacte cu Estul i se Gruparea Armata Roie pe un
afi cu însemnul Urmrii pus de
din coaliia de guver- promoveaz unitatea european
Dup alegerile generale: Helmut Kohl depune Politia Federal, 1972
jurmântul de cancelar, 1 982 nare. Acesta formeaz prin parteneriatul cu Frana.
1 969 Willy Brandt devine cancelar 1 970 Rpirea lui Schleyer de gruparea Armata Roie 1 982 Helmut Kohl devine cancelar
1970-1973 încheierea Tratatelor de Est 1 980 înfiinarea Micrii Verzilor

17
Reunificarea Germaniei 1 989-1990
Prbuirea rapid a guvernului est-german accelereaz procesul de reunificare. Guvernul

Kohl-Genscher câtig sprijinul celor patru Aliai pentru reunificarea Germaniei.
Dup deschiderea graniei de 16 procente din voturi. Aliana

Willy Brandt despre
vest a Ungariei în urma politicii conservatoare pentru Germania,
reunificarea Germaniei,
gorbacioviste numit perestroika condus de preedintele-ministru
noiembrie 1990
{pag. 589), pe 11 septembrie 1989, Lothar de Maiziere, preia puterea Semnarea Tratatului de unificare dintre
Ceea ce aparine întregului RFG i RDG, 1990

zeci de mii de ceteni est-germani i începe negocierea unui tratat
îi prsesc ara fugând în Vest crete i se dezvolt acum de reunificare cu guvernul
împreun. Integrarea
prin Varovia i Praga, cu sprijinul Germaniei de Vest. Situaia
ambasadelor vest-germane. economic tot mai grav din RDG La 22 iulie 1990, pe teritoriul
în acea lun încep proteste i valul continuu de emigrani Germaniei de Est sunt recreate
pacifiste împotriva reticenei conduce la formarea unei uniuni landurile est-germane Bran-
guvernului est-german fa economice, monetare i sociale denburg, Mecklenburg-Pome-
de reform, iar numrul de între cele dou state O, care rania de Vest, Anhaltul Saxon
participani la Demonstraiile începe s acioneze de la 1 iulie i Statele Libere ale Saxoniei,
de luni & crete spectaculos. 1990 i reprezint un prim pas Thuringia. Aceste cinci noi
La 23 octombrie, 300 000 de Willy Brandt în timpul unei adunri important ctre reunificare. state se altur Republicii Fe-
a Partidului Social Democrat
Fuziunea real dintre Est i Vest derale Germane la 3 octombrie
la Leipzig, 25 februarie 1 990
într-o Germanie unic se putea 1990, iar Republica Democrat

libere. Partidul Unitii Socialiste realiza îns numai cu acordul German se desfiineaz. La o
deschide în final graniele © ctre puterilor victorioase din cel de Al zi dup aceea, Bundestagul are
Republica Federal Germania Doilea Rzboi Mondial, astfel c prima edin la Berlin. Cinci
pe 9 noiembrie 1989, dar în acel foti politicieni est-germani de-
moment obiectivul era ceva mai pun jurmântul ca minitri ai
mult decât simpla reformare a noului stat.
Una dintre demonstraiile din fiecare Republicii Democrate Germane.

luni, Leipzig, octombrie 1 989;
Se cerea tot mai insistent începe negocierea Acordului Doi
persoane defileaz prin centrul reunificarea celor dou state Plus Patru între guvernele ambelor
Leipzigului cu sloganul Noi suntem germane. Primele alegeri libere Germanii i minitrii de externe
poporul. La 4 noiembrie 1989, un pentru Volkskammer © în RDG ai Forelor Aliate O, redând
G
milion de ceteni se strâng pe au loc pe 18 martie 1990, iar Germaniei unificate suveranitatea
Alexanderplatz din Berlin Oi succesorul Partidului Unitii total, la 45 de ani dup sfâritul
premergtoare Acordului Doi
întâlnire
cer libertate de exprimare, Socialiste - Partidul Socialismului rzboiului. Reunificarea a fost
Plus Patru, Genscher (al treilea din
libertate de deplasare i alegeri Democratic - câtig numai stânga) i Meckel (al doilea din dreapta) proclamat la 3 octombrie 1990.
Demonstraii în faa Palatului Republicii din Berlinul de Est, Berlin, dup deschiderea graniei de la Podul Glienicke, Postere electorale pentru Volkskammer
4 noiembrie 1 989 1 noiembrie 1 989 din Germania de Est, 1 8 martie 1 990
1 1 septembrie 1 989 Deschiderea graniei maghiare 18 martie 1990 Primele alegeri pentru Volkskammer
9 noiembrie 1 989 Deschiderea graniei dintre Germania de Est i Germania de Vest 23 octombrie 1 989 Mitingul a 300 000 de oameni în centrul Leipzigului
kS
Germania în prezent
Tratatul din 1990
Dei se confrunt cu probleme economice i social-politice, Germania privitor la reaezarea
unificat particip activ la proiectul de integrare european. definitiv a Germaniei,
Micarea de protest din Germania documentelor serviciilor secrete. Articolul 1.1

de Est a dat natere la numeroase Primele alegeri în Bundestagul
partide i organizaii de opoziie, german aduc o victorie clar Germania unit va cuprinde
care erau atât de mari, încât coaliiei de guvernare condus de teritoriul Republicii Federale
aparatul represiv de stat nu le mai cancelarul Helmut Kohl, artând Germania, Republicii De-
putea ine sub control. în 1990, sprijinul publicului larg pentru
mocrate Germane i întregul
grupurile est-germane pentru procesul de unificare. Totui,
Berlin. Graniele sale exter-
drepturi civile se altur Verzilor procesul unificrii s-a dovedit
Militari germani ONU pentru meninerea ne vor fi cele ale Republicii
vest-germani i formeaz Aliana a fi o provocare economic i pcii
90-Verzii. Reprezentanii acestor politic uria. Industriile bolnave Federale Germania i ale Re-
micri pentru drepturi civile au din Est O se prbuesc aproape rezultat i lipsurile conduc la publicii Democrate Germane
jucat un rol decisiv în dizolvarea complet, în contextul structurilor proteste în mas în multe orae i vor fi definitive de la data la
Ministerului Securitii Statului industriale competitive din din estul Germaniei. La aproape
care intr în vigoare prezentul
al RDG © i în deconspirarea Germania de Vest, iar omajul un an dup unificare, statul
tratat. Confirmarea naturii de-
finitive agranielor Germaniei
unite este un element esenial al
ordinii panice din Europa.
Est s-au realizat {pag. 537) în urma

iniiativelor Germaniei. în timpul
Rzboiului Rece, Germania —

o
s-a implicat în problemele
mondiale, iar dup prbuirea
blocului estic îi asum tot mai
multe responsabiliti globale.
Compania Wildau, care din 1 951 fusese o companie de Noua Cancelarie Federal din Berlin, construit între O expresie gritoare a acestui
inginerie mecanic de stat în fosta RDG, în 1 994 1997 i 2001 3'
fapt o reprezint participarea
a fost zguduit de numeroase militarilor germani la operaiunea
atacuri ale radicalilor de stânga ONU din 1999 pentru meninerea
asupra strinilor i emigranilor. pcii în Kosovo ©, aprobat de
3
Excesele au fost supravegheate coaliia Rou-Verzilor condus ^5
cu team atât în ar, cât i în de Gerhard Schroder ©, care
strintate, îndeosebi din cauza câtigase alegerile pentru

precedentului fascist i xenofob Bundestag în 1998.
din istoria Germaniei. La sfâritul
anului 1992, 100 000 de persoane

au demonstrat împotriva
rasismului i intoleranei.
Astzi, Germania este ara cea
mai populat a Europei i are o
economie puternic <5>. Dup
succesul reunificrii, ea a pledat
în mod activ pentru unificarea

Arhitectura modern a lui Potsdamer Platz, construit integral în 1 989 pe terenul
Europei: uniunea monetar i Fostul Minister al Securitii Statului
fostei zone pustii din jurul Zidului Berlinului, 2000 extinderea Uniunii Europene în din Berlin-Lichtenberg, RDG
1 iunie 1990 Uniunea economic, monetar i social 1990 înfiinarea Alianei 90-Verzii 1998 Gerhard Schroder devine cancelar
3 octombrie 1 990 Reunificarea Germaniei 2 decembrie 1990 Primele alegeri din Bundestagul german
19
AUSTRIA DUPA 1945
Austria îi recapt independena la sfâritul celui de Al Doilea Rzboi Mondial ©. în 1955

primete suveranitate complet prin Tratatul Statului Austriac, încheiat cu Aliaii, cu con-
diia neutralitii sale perpetue. Acesta avea s ajute Austria mai târziu s menin relaii cu
statele ambelor blocuri. Odat cu sfâritul Rzboiului Rece i cu intrarea Austriei în Uniunea
European, politica de neutralitate a devenit din nou un subiect de discuie. Pe plan intern,
republica a fost marcat vreme de câteva decenii de partidele politice mari care au format o
coaliie de guvernmânt pentru un echilibru stabil al intereselor.
Militari britanici în faa castelului Schonbrunn din Viena, aprilie 1 945
Independen i neutralitate
Dup sfâritul rzboiului, Austria îi recapt independena i se oblig s respecte

o neutralitate strict. Aici îi stabilesc sediile mai multe organizaii internaionale.
Cu aprobarea unei mari pri câtigtor Partidul Popular,

din populaie, Austria se care formeaz un guvern de
autoanexeaz la Reichul german coaliie cu social-democraii i
în 1938 (pag. 455). Restabilirea comunitii.
unei Austrii independente Dup negocieri prelungite
dup rzboi este plnuit de între guvernul austriac i Aliai,
Aliai înc în 1943. Ei cad de se redacteaz un Tratat de stat
acord s împart ara dup Aliaii se retrag dup semnarea în 1955 O, semnat la Viena la
Tratatului de stat, 1 955 Aliaii bat palma; (de la stânga) poliiti
aceeai metod ca i în cazul 15 mai, prin care se restabilete
americani, britanici, francezi i sovietici
Germaniei. Austria i capitala din 1929 i se anuleaz toate suveranitatea naiunii O. îi arat sprijinul i cooperarea
c Viena © sunt împrite în legile naional-socialiste Condiia impus ferm de Aliai a la Viena
-5
patru zone de ocupaie €> i emise în perioada anexrii fost asigurarea unei neutraliti Hi^__flPH
se instaureaz un consiliu de la Germania. La primele alegeri perpetue, care a fost stabilit în
~îjft
'~-*?>
control comun. Partidul Social din 25 noiembrie 1945 iese Legea Constituional Federal a 1
Democrat, Partidul Comunist i statului austriac, la 26 octombrie.
Aceast 1 -yi T* fL_ w 1 ,-—^, s~

Partidul Popular Austriac, aflat zi este declarat
o
la putere, reuesc s fac în 1945 srbtoare naional din 1965.
i ^R £** *
o declaraie de independen în 1960, asemenea celorlalte *
J44 JW ¥>
i s numeasc un guvern state neutre, Austria intr Semnatarii Tratatului de stat în balconul
castelului Belvedere, 1 5 mai 1 955
provizoriu condus de liderul în Asociaia European de
Partidului Social Democrat, Comer. Ea dezvolt relaii Este membr a Organizaiei
Karl Renner. Intr în vigoare o economice strânse îndeosebi cu Naiunilor Unite din 1955, iar
form modificat a Constituiei Sediul OPEC din Viena statele vecine din blocul estic. Viena devine în 1979 unul dintre
cele patru sedii oficiale ale
sale O. în plus, datorit statutului
su de neutralitate, Austria
gzduiete mai multe organizaii
internaionale importante,
între care Agenia de Energie
Atomic (IAEA), Organizaia
pentru Securitate i Cooperare
în i Organizaia
Europa (OSCE)
rilor Exportatoare de Petrol
Case distruse de pe malurile Dunrii, Vie Complexul ONU din Viena (OPEC) ©.
1 938 Austria se autoanexeaz la Reichul german 25 noiembrie 1 945 Primele I alegeri 26 octombrie 1 955 Legea Constituional
[
privind neutralitatea Austriei
1 943 Aliaii sunt de acord în privina independenei Austriei 15 mai 1955 Suveranitatea Austriei
Dup 1945 Austria 547
Dezvoltarea economic i criza neutralitii
Austria s-a transformat într-o ar bazat pe industria serviciilor, cu un sector

turistic bine dezvoltat. Din anii 1990, pe lâng partidele mari se bucur
de simpatia electoratului i Partidul Liberal, populist de dreapta.
Planul Marshall {pag. 536) Bosnia, Heregovina
furnizeaz Austriei mijloacele i Kosovo. în plus,
economice prin care i-a Austria particip
dezvoltat o nou economie la programul

în primii ani de dup rzboi. Parteneriatului NATO Panorama Salzburgului; fortreaa Hohensalzburg,
Industria grea i bncile au fost pentru pace. în prim-plan biserica Kollegien, 2002
naionalizate în 1946. Poziia de neutrali-

De asemenea, recuperarea a tate a Austriei repre-
li M
JTSH8
ii." im
fost sprijinit departeneriatul zint îns un subiect de " 1 ———^^^M
social, cooperarea strâns dintre discuie pe plan intern
interesele economice majore i înc din anii 1980, când >-

--,_ i
guvern, care se practic i astzi. i s-a propus aparte- - HI

Intervenia sovieticilor în zona lor nena la Comunitatea ... .
"* •
-i >
*
de ocupaie din Austria inferioar European pentru a
Schiori în lanul Karwndel, 2003 1
a dus la revenirea industriei face parte din Piaa
în Vestul care tradiional era fel de adunare a fotilor naional- European Comun EDB
Un fiacru, trsur austriac, Salzburg
exclusiv agrar, modificând socialiti mai puin implicai. (pag- 537)- în 1989.
definitiv structura economic Dup 1990, partidul a câtigat guvernul lui Franz
i social a rii. Din anii 1970, rapid simpatie sub conducerea Vranitzky © a fcut o
sectorul de servicii le-a întrecut preedintelui populist de dreapta solicitare formal care 1 %l •* î- * * 'ia^
pe toate celelalte. Pân astzi, Jorg Heider. în alegerile Consi- a avut ca rezultat ade- -o
o
importana Austriei în lume se liului Naional din 3 octombrie rarea Austriei la UE ©
datoreaz în primul 1999, acesta a devenit în 1995 i introducerea
rând turismului O, al doilea partid dup sistemului monetar
© - mai ales în ia
Partidul Popular euro în 1999. Cu toate
«1
regiunile din Alpi © format împreun cu acestea, Austria nu a re-
Srbtoare în Heldenplatz, Viena, dup ce Austria 5'
i statutului Vienei de el guvernul în funci- nunat niciodat oficial a fost propus pentru preedinia Uniunii Europene,
centru al sediilor i une din 2000. Verzii la neutralitatea sa. 1998
congreselor. s-au înfiinat în 1986,
Partidul Popular ca al doilea partid de Afacerea Waldheim

a
i Partidul Social opoziie. Alegerea lui Kurt Waldheim ca pree- ^3
Democrat formeaz Austria i-a folosit dinte federal al Austriei în iunie 1986
guverne de coaliie neutralitatea ca a provocat controverse pe plan intern i

predominante din politic activ de extern, deoarece se descoperise c acesta
1947, dei uneori pace dup mandatul fusese ofier în armata german nazist.
Partidul Popular a gu- cancelarului Bruno Din 1972 pân în 1981 Waldheim fuse-
vernat singur. Pentru Kreisky (1970-1983) ©. se secretar general ONU i candidase în
un timp îndelungat, Printre altele, ara a alegeri din partea Partidului Popular. A
opoziia a fost re- furnizat contingente vorbit despre trecutul su astfel: „Nu am
prezentat numai de militare pentru fcut nimic altceva în rzboi decât alte
Partidul Liberal. înfi- activitile de sute de mii de austrieci, adic mi-am în-
inat în 1949, Partidul meninere a pcii ale deplinit datoria ca soldat". Cu toate c
Liberal s-a nscut din Cancelarul austriac ONU (pag. 533) din Kurt Waldheim, cea 1 985 nu i-afost dovedit vinovia de crime de
i preedintele SPO,
aliana electoral a înlimile Golan i rzboi, Waldheim s-a pomenit într-o izolaie internaional.
Franz Vranitzky, 1992
independenilor, un Cipru, precum i în
1 955 |
Austria intr în ONU 1 970-1 983 Cancelarul federal Bruno Kreisky
|
1995 Austria intr în UE
1 960 Austria intr în EFTA Iunie 1986 Afacerea Waldheim 1 989 Guvernul lui Franz Vranitzky depune formal candidatura Austriei pentru UE
Elveia DUPA 1945
Sistemul de guvernmânt tradiional stabil al Elveiei se bazeaz pe consens, pe democraie

cu participare direct i pe federalism. Elveia este una dintre cele mai bogate ri din lume
datorit sistemului bancar i a sectorului de servicii. Relaiile cu Uniunea European sunt
strânse, îns Elveia continu s resping aderarea ©.
Buletinele de vot cu „Nu" dup referendumul pentru aderarea la UE,

6 decembrie 1992
Dezvoltarea economic i critica de dup Al Doilea Rzboi Mondial

Dup Al Doilea Rzboi Mondial, Elveia cunoate o dezvoltare economic rapid.
Bncile care au cooperat cu nazitii în timpul rzboiului au fost aspru criticate.
Ca stat neutru, Elveia i-a conturilor elveiene secrete, a cunos-
dizolvat partidele politice de cut critici la sfâritul rzboiului.
extrem dreapt i stâng i nu Nazitii îi mutaser în Elveia

a participat activ la Al Doilea o mare parte a valorilor furate
Rzboi Mondial (pag. 457), în timp ce se aflau la putere, iar
cu toate c a fost obligat s bncile elveiene au avut destule

întrein relaii comerciale cu profituri de pe urma crimelor
puterile Axei. Capacitatea de acestora.
producie a rmas în mare parte în 1946, bunurile germane ai

intact. Acest lucru a înlesnit rmase au fost transmise Aliai- O tradijie elveian profitabil
C
dezvoltarea economic rapid lor pentru despgubiri. în urma economic: ciocolata Lindt i Sprungli
a rii dup rzboi ©, O. tratatelor cu Polonia i Ungaria

Elveia a reuit s obin unul din 1949, bunurile au revenit mo-
dintre cele mai ridicate venituri pe tenitorilor victimelor din aceste
g
't3
cap de locuitor din lume, un grad ri. în 1962 s-a aprobat o lege Bhk^»'S^^.
sczut al omajului i al deficitului pentru a fora bncile s furnizeze
bugetar. Sectorul serviciilor joac informaii despre averile rmase '
'
"*
i
*^*
un rol din ce în ce mai important, Atlanticului de Nord, dei a decis ale persoanelor persecutate de
sectoarele sale principale de s intre în Organizaia European regimul nazist i s le restituie, Ceasurile elveiene fabricate de mân
reprezint de mult obiecte de calitate
afaceri fiind bncile i asigurrile, pentru Cooperare i Dezvoltare. în 1995, Elveia a fost acuzat
dorite: ceasuri Swatch moderne, 2003
dar i turismul ©, 0. Elveia i-a în calitate de centru financiar O, din nou c a profitat de pe urma
meninut o neutralitate strict, Elveia, care îi datoreaz poziia contrabandei cu bunuri furate. în experi pentru a cerceta cazul,
rmânând în afara ONU (pân în de lider confidenialitii stricte a replic, guvernul elveian a insti- îns presiunea strin a fost atât
2002) i a Organizaiei Tratatului bncilor, neutralitii i securitii tuit o comisie internaional de de mare, încât plile s-au fcut
înainte de a se termina investiga-
ia, în ciuda acestui proces, atitu-
dinea de compromis a bncilor a

prejudiciat întrucâtva reputaia
Elveiei. Politica pentru refugiai
a Elveiei din timpul rzboiului

a fost i ea criticat. Aproape
25 000 de evrei au fost întori de
la grania elveian în Germania,
în 1996, preedintele confederai-
ei, Ruth Dreyfuss, a cerut scuze în

numele Elveiei pentru atitudinea
Vârful Matterhorn din Alpii Elveieni Podul Kapel peste râul Reuss, Lucerna, 2000 de atunci fa de evrei.
1 848 Semnarea primei Constituii 1 949 Tratatele de despgubire cu Ungaria i Polonia 1962 Legea despgubirii
1946 Bunurile germane sunt transferate Aliailor 1 953 Introducerea Formulei magice
Dup 1945 Elveia 549
Sistemul politic i neutralitatea

Elveia rmâne un stat federal parlamentar cu 26 de cantoane fidele neutralitii.
Deciziile politice se iau prin consens.
Constituia federal adoptat de Populaia elveian are o Naiunilor Unite ©

Elveia în 1848 a rmas valabil tradiie îndelungat a votului în 2002. Dei Elveia
pân în 1999, cu o singur direct cu privire la probleme se numr printre
revizuire în 1874; constituia cea importante, în spaii deschise, membrii fondatori ai
nou a intrat în vigoare în 2000. îndeosebi în unele cantoane Asociaiei Europene

Din 1959-1960, Elveia a fost o montane, unde cetenii voteaz a Liberului Schimb Votanii din comunitatea Hundswill, Appenzell,
dup luarea deciziei de a acorda drepturi electorale
democraie a concordanei sau prin ridicarea mâinii. Un astfel (pag. 551), înfiinat în femeilor, 1 989
a consensului, în care cât mai de vot a avut loc în cazul 1960, apartenen care
multe partide, asociaii i grupuri schimbrii constituiei. nu intr în conflict
sociale sunt incluse în procesul La fel, elveienii au decis prin cu principiul politic
politic i în deciziile luate prin al neutralitii ei,
acord. Acest principiu reprezint majoritatea cetenilor
baza Consiliului Federal ©. Dup Elveiei au simit c

aa-numita Formul magic, acesta apartenena la UE ar
este compus din reprezentani însemna integrarea
a patru partide, care caut politic în comunitatea
împreun soluii politice. Acest naiunilor europene ©.

Podul cii ferate Nord-Sud din trectoarea Gotthard
sistem de guvernare este foarte Elveia are deja care trece prin Alpii Elveieni
stabil datorit lipsei totale a legturi economice

opoziiei. Guvernul naional puternice cu Uniunea
are îns autoritate numai în European prin

22 de cantoane, acestea fiind contracte bilaterale, -3
o
dependente de democraia a 3000 cum ar fi acordul cu
de municipaliti, astfel c deciziile D privire la tranzitarea
luate de sistemul federal i cele vaierul elveian din lapte

Alpilor pentru mainile
nepasteurizat nu este produs
luate de cantoane pot fi contra- conform reglementrilor UE de mare tonaj O,
dictorii. De exemplu, în 1971, îns abandonarea
5'
femeilor li s-a acordat dreptul la referendum în 1992 s nu adopte neutralitii
vot la nivel federal, îns femeile sistemul monetar european, s tradiionale este Afie pentru (la dreapta) i împotriva (la stânga)
Organizaia Naiunilor Unite,
din Appenzell © au reuit s vo- nu intre în Uniunea European respins de majoritatea
aderrii Elveiei la
de la al doilea referendum din Elveia pentru intrarea

teze în cantonul lor abia în 1990. în 2001 i s adere la Organizaia cetenilor. în Organizaia Naiunilor Unite, februarie 2002
3
-o
Formula magic
Formula magic, aplicat din I
1953» face referire la alctuirea

îndelungat a Consiliului Federal
al Elveiei: câte doi membri aipar-
tidelor Liberal, Cretin-Democrat,
Social-Democrat i Popular. Ast-
fel, posturile de minitri se împart
între membrii celor patru partide
principale. Formula s-a modificat în 2003, când, dup succesele din
alegeri, Partidul Popular a cerut înc un loc în consiliu, obligându-i pe

cretin-democrai s renune la un post de ministru.
sus: cei apte membri ai guvernului elveian, 1 999
Sala de edine a Consiliului Federal
1990 în Appenzell se acord drepturi electorale femeilor 2001 Referendumul exprim refuzul aderrii la UE
1 971 Se introduce dreptul la vot al femeilor 2000 Se aprob noua constituie 2002 Elveia ader la ONU
23
Marea Britanie: de la Commonwealth

la Uniunea European dupi 945
Dei îi pierde poziia de superputere, Regatul Unit al Marii Britanii particip dup 1945 la
reorganizarea global ©. Ca aliat apropiat al Statelor Unite ale Americii, regatul s-a aflat pe
plan politic în opoziie fa de Uniunea Sovietic în procesul împririi Europei i a lumii.
Marea Britanie se numr printre membrii fondatori ai Organizaiei Naiunilor Unite i
este membru permanent al Consiliului de Securitate. Procesul decolonizrii a determinat
modificri fundamentale ale rii i ale politicii sale externe. Din 1973, Marea Britanie este
un membru critic, dar activ al Comunitii Europene.
Londra, Trafalgar Square, cea 1 950
Transformarea în putere global

Dup 1945. politica extern a Marii Britanii este marcat de confruntarea
din perioada Rzboiului Rece i de decolonizare.
Winston Churchill, premierul i aliat, Marii Britanii i se acord o

Marii Britanii pân în iulie poziie permanent în Consiliul de
1945, a avut un rol decisiv în Securitate al ONU (pag. 533).
conferinele din timpul rzboiului în 1945, posesiunile britanice
ale Puterilor Aliate (pag. 532) i a cuprindeau înc a patra parte

IX meninut o atitudine ferm fa de din suprafaa globului. Cu
c Conferina de la Potsdam, 1 7 iulie -
partenerul de atunci, Iosif Stalin. toate acestea, în 1947, India,
2 august 1 945: Churchill, Truman i
La Conferina de la Potsdam de bijuteria imperiului, primise deja Stalin în faa palatului Cecilienhof
dup rzboi ©, Aliaii ajung la un independena © {pag. 493), aproape
c consens cu privire la împrirea toate coloniile britanice întrerup

3 zonelor de ocupaie, îns foarte legturile cu fosta ar mam în
curând începe politica de conflicte urmtorii 20 de ani. Ele rmân
a Rzboiului Rece. Britanicii nu unite prin Commonwealth-ul
Semnarea Cartei ONU, 1 946
mai au aceeai putere de manevr Britanic al Naiunilor (pag. 500),
în umbra noilor superputeri - unui angajament, datorit relaiei numit ulterior Commonwealth-ul
c
SUA i URSS. Datoriile provocate speciale determinate istoric i Naiunilor. Pân astzi,
de rzboi apropie ara de SUA, cultural. Ca membru fondator al monarhul britanic conduce
Nave de rzboi în Canalul Suez,
fa de care avea deja sentimentul Organizaiei Naiunilor Unite © Commonwealth-ul, dei poziia noiembrie 1 956
sa nu implic nici o autoritate
Elisabeta II politic.
Nscut Gradul de limitare a influenei

în 1926, prinesa Elisabeta se cs-
torete cu Philip Mountbatten, cruia i se acor- internaionale a Londrei s-a
dase titlul de Duce de Edinburgh în 1947. îi

demonstrat îndeosebi în Criza
urmeaz tatl la tron, pe George VI, în 1952.

din Suez din 1956 ©. împreun
Regina Elisabeta II se afl de jumtate de secol

cu Frana, Marea Britanie ocup
în fruntea monarhiei britanice i, prin urma- Canalul Suez dup naionalizarea
re, a celor S3 de state membre ale Common- acestuia de ctre preedintele
wealth-ului Naiunilor. Regina este expresia

egiptean Nasser (pag. 600).
continuitii într-o perioad în care Marea Bri- Operaiunea eueaz în urma

tanie a cunoscut transformri fundamentale.
împotrivirii hotrâte a sovieticilor
Elisabeta II, regina Marii Britanii i a Irlandei, conductoarea

i americanilor. Politica nu Lordul Mountbatten, guvernatorul
general cu soia sa timpul
Commonwealth-ului, cea 1 953 mai era posibil fr ambele al Indiei,
unei recepii oferite la sediul

în
su,
superputeri. NewDelhi, 1948
1945 Guvernul laburist condus de Clement Attlee 1 946 Naionalizarea Bncii Angliei 4 septembrie 1 949 înfiinarea NATO
1 7 iulie - 2 august 1 945 Conferina de la Potsdam 1947 Independena Indiei 1 949 Naionalizarea industriilor fierului i oelului
^4
Dup 1945 Marea Britanie: de la Commonwealth la Uniunea European 551
Dezvoltarea economic postbelic

Dup 1945, în Marea Britanie se înfptuiesc reforme sociale i economice extinse,
în scopul de a remedia problemele provocate de rzboi. Implicarea economic
i politic i cooperarea cu Europa sunt în cretere.
Dup Al Doilea Rzboi Mondial ©, afara nou-înfiinatei
în Marea Britanie apare un con- Comuniti Europene.

sens naional pentru condiii Cu toate acestea, pentru
de via mai bune, care permite a-i extinde contactele
restructurarea politic i social economice i comerul
fundamental a statului. în 1945, pe continent, Marea
noul guvern laburist ales, condus Britanie devine mem-
de premierul Clement Attlee O, bru fondator al Asocia-
instituie un program extins de iei Europene a Liberu-
reforme pentru prosperitatea sta- lui Schimb în 1960, care Distrugeri în Londra dup un raid aerian;
cupola Catedralei Sf. Pavel pe fundal, fotografie,
tului, între care se numr intro- nu putea concura îns 1941
ducerea unui serviciu de sntate cu succesul economic
naional gratuit i a unei asigurri al întregului grup eu-
pentru omeri. Banca Angliei © ropean, astfel c Marea
se naionalizeaz în 1946, apoi Britanie alege în 1973
telecomunicaiile, aviaia civil,

ai s intre în Comunitatea
Clement Attlee, cea 1 935
sectoare majore ale energiei European, dup ce
i transporturilor, iar în 1949, a reformelor pentru un stat prima încercare din
industriile fierului i oelului. al bunstrii sociale i favorizarea 1963 fusese respins de
Are loc îns un recul în 1951, reprivatizrii. preedintele francez de
când Churchill revine pentru cel Datorit legturilor economice Gaulle. Legturile
O
de-al doilea mandat de premier. strânse cu naiunile Common- i politice cu
militare
Acesta i succesorii si conser- wealth-ului (pag. 500) i intere- Europa i cu Statele

Asociaia European a Liberului
vatori se îndreapt din nou ctre selor sale internaionale care se Unite ale Americii erau Schimb
liberalismul economic, ceea ce a extindeau dincolo de Europa, garantate de apartenen-
Asociaia European a Liberului Schimb
însemnat întreruperea temporar Marea Britanie rmâne iniial în a la NATO©.
(AELS) se înfiineaz la Stockholm pe
4 ianuarie 1960, cu scopul de a promo-
va dezvoltarea i prosperitatea în rile
membre, relaiile comerciale i cooperarea
economic în Europa de Vest i în lume. 3

-a
Membrii si fondatori sunt Austria, Da-
nemarca, Marea Britanie, Norvegia, Por-
tugalia, Suedia i Elveia. Mai târziu li se
altur Finlanda, Islanda i Liechtenstein.

Deoarece Austria, Danemarca, Finlanda,
Marea Britanie, Portugalia i Suedia au
aderat între timp la Uniunea European,
AELS cuprinde acum numai patru state.
Cu excepia Elveiei, statele membre AELS

au format Zona Economic European
în 1994, pentru a activa pe piaa unic
împreun cu statele membre UE.
sus: Conferina Consiliului de minitri AELS
Banca Angliei, construit în 1 788-1 833, fotografie Secretarul de externe britanic Anthony Eden (centru) de la Berna, 1 1 octombrie 1 960
din 2000 la Conferina NATO de la Paris, 1 952
1 951 Churchill este reales 1 952 Conferina NATO de la Paris 4 ianuarie 1 960 înfiinarea Asociaiei Europene a Liberului Schimb
1 952 încoronarea Elisabetei II 1956 Criza din Suez 1 973 Marea Britanie intr în UE
25
Politica intern a Marii Britanii din anii 1 960 pân în prezent |B

în anii 1960, Marea Britanie cunoate o perioad de relativ prosperitate economic.
Dup aceea, ara este marcat de o criz economic îndelungat.
Marea Britanie, locul de lor crete, îns foarte multe com- mineritului de crbune
natere al industrializrii, îi panii intr în faliment. Numrul implementate de acesta
pierduse înc din 1900 rolul de omeri atinge recordul de trei nu îi aduc mai mult
de lider în industrie i tehnic milioane în august 1982, iar deo- popularitate. în 1992,
în faa competiiei europene sebirile dintre venituri devin tot valoarea lirei scade
i americane, îns cum Londra mai pronunate. Cu o popularita- din nou dramatic €>,
era atunci centrul înfloritor te în scdere în faa electoratului, forând Marea Britanie
al comerului mondial O, Partidul Conservator protesteaz s ias din Sistemul
britanicii nu-i ajustaser politica vehement la începutul anilor Monetar European, care
Bursa regal din Londra, 2000
economic în conformitate cu controleaz stabilitatea
aceast dezvoltare. în anii 1960, monetar în Europa.
când lira continu s scad, Alegerile parlamen- _. •
rdcinile crizei economice tare din 1997 se încheie '
îPUtî^li-
devin tot mai vizibile: economia cu victoria rsuntoare
britanic era pe punctul de a se a Partidului Laburist
prbui din cauza mijloacelor de

producie învechite, a pierderilor
din producie cauzate de greve
condus de Tony Blair.
Noul premier aflat în
fruntea partidului, pe
1 tit^tr^wJ i4^' :^?W
numeroase i a extinderii care îl numete Noii
exagerate a bugetului determinat Laburiti, încearc s Mineri în grev la Nottinghamshire, 1 984
de creterea constant a gseasc o a treia cale
cheltuielilor sociale. pentru a conduce ara,
începând din 1979, noul pre- una care s in cont în
mier conservator ales, Margaret John Major, premier britanic, 1992 mod egal de libertatea
Thatcher, iniiaz politici eco- 1990, când începe alt recesiune, sistemului de afaceri i
nomice liberale stricte. Acestea iar Thatcher dorete s introduc de necesitile sociale.
includeau retragerea statului din o tax unic pe cap de locuitor, în Tony Blair este reales
economie, extinderea privatizrii pofida împotrivirii întregii popu- în 2001 cu o majoritate
i reducerea impozitelor, îns i laii O. în 1990, partidul îl alege covâritoare. în mai
reducerea drepturilor muncitori- pe John Major © ca succesor 2005, el devine cel
lor i a ajutoarelor sociale acorda- al acesteia în funcia de premier, dintâi prim-ministru
te de stat 0. în consecin, inflaia îns privatizarea sistemului din istorie care câtig
se diminueaz, iar rata investiii- feroviar, a serviciilor potale i a un al treilea mandat. Demonstraii împotriva taxei unice, 1 991
Margaret Thatcher
Chimista i avocata Margaret Thatcher a fost membru con-

servator în Camera Comunelor din Parlament în 1959-1992.
Devine lider al opoziiei în 1975, apoi premier în 1979-1990;

din 1992 a intrat în Camera Lorzilor ca Baroneasa Thatcher
de Kesteven. Datorit politicii i hotrârilor sale inflexibi-

le, a fost numit Doamna de Fier. Termenul thatcherism
desemneaz reducerea implicrii economice i sociale a sta-
tului i cedarea puterii liberilor întreprinztori în btlia

împotriva inflaiei.
Margaret Thatcher, 1 983

Tensiuni la bursa de valori din Londra
Din 1 949 Deprecierea lirei sterline 1 973 Marea

I
Britanie intr în CEE 1982 Rzboiul pentru Insulele Falkland
26
1961 Marea Britanie solicit aderarea la CEE Din mai 1979 Margaret Thatcher este aleas prim-ministru 1 982 omajul crete enorm
Dup 1945 Marea Britanie: de la Commonwcalth la Uniunea European 553
Politica extern a Marii Britanii din anii 1 960 pân în prezent

Scepticismul Marii Britanii fa de Comunitatea European a persistat i dup aderare.
Politica extern este marcat de relaiile cu Statele Unite ale Americii.
înc din 1960, la scurt timp dup carne de vit din Marea Britanie în finanarea proiectului,
înfiinarea Asociaiei Europene 1996, din cauza numrului mare îns un consoriu
a Liberului Schimb {pag. 551), de animale infestate cu ESB de internaional a garantat
Marea Britanie solicit aderarea pe insul. Respingerea ideii de a terminarea acestuia.
la Comunitatea Economic Pe lâng implicarea
Portavion britanic în drum ctre Regiunea din Golf,
European (CEE). Cererea a fost european, relaia
ianuarie 2003
respins de dou ori din cauza istoric pe care o are
votului negativ al Franei, Marea cu Statele Unite ale
Britanie devenind membr Americii este o alt

abia în 1973. în acel moment caracteristic a politicii
îns, dezvoltarea cunoscut externe britanice.
de membrii CEE în urma Informaiile transmise
introducerii pieei libere deja de americani prin
stagnase. în schimb, explozia satelit i-au ajutat pe
din 1973 a preului petrolului i britanici s câtige
criza economic rezultat pun în 1982 rzboiul cu
frâne dezvoltrii economice. în Argentina pentru
consecin, apartenena la CEE a Premierul britanic Tony Blair (la stânga) Insulele Falkland O,
avut foarte puine efecte pozitive i preedintele SUA George W. Bush, o colonie britanic.
2004
pentru Marea Britanie. în 1984, Ca aliat principal,
premierul Thatcher reuete s primi ordine de la Bruxelles este Marea Britanie a
obin o reducere considerabil în general motivul scepticismului sprijinit Statele Unite

a contribuiilor de membru ale fa de Uniune. Cu toate acestea, ale Americii O în —.
5
1
Rzboiul pentru colonia britanic Insulele Falkland: HM

Marii Britanii ctre comunitate. stabilirea de relaii strânse cu aciunile militare
parautitii britanici controleaz de arme pe
îi
Relaiile dintre Marea Britanie Europa continu. O dovad a împotriva Iraqului ©. prizonierii argentinieni, 1 982
i Comunitatea European acestui fapt este Eurostar, tunelul
rmân conflictuale i în perioada feroviar de sub Canalul Mânecii, ESB

urmtoare. Criticile ating care leag Marea Britanie de Encefalopatia spongiform bovin (ESB), denumit de obicei boala
maxim dup ce Uniunea
punctul Frana ©, terminat în 1994. vacii nebune, este o maladie care determin modificri în creier. Folo-
European interzice importul de Guvernul britanic a renunat la sirea cadavrelor de oi infestate pentru alimentarea animalelor a permis
transmiterea maladiei la bovine i, în final, i la oameni. Boala a aprut

pentru prima dat în Marea Britanie în 1986. Interzicerea importului de
carne de vit din Marea Britanie de ctre Uniunea European a determi-
nat o criz acut a creterii vitelor. Pân acum, numai controlul asupra
hranei pentru animale, adic interzicerea în 2000 a folosirii cadavrelor
de oi, s-a dovedit eficient în lupta împotriva ESB.
Diagnosticarea timpurie a ESB este Creierul unei vaci nebune este

Muncitori britanici din construcii srbtoresc deschiderea primului tronson al înc problematic examinat cu precauie în laborator
tunelului feroviar Eurostar de sub Canalul Mânecii, 1 990
1 990 John Major este

|
ales premier 1 994 Deschiderea Tunelului European
I 1 997 Tony Blair câtig alegerile
1 992 Lira se depreciaz din nou 1 996 Criza ESB

27
Irlanda DUPA 1945
în 1949, Republica Irlanda prsete Commonwealth-ul britanic. Cu toate acestea, relaiile

(Eire)
economice cu Regatul Unit rmân strânse, datorit legturilor istorice i vecintii geogra-
fice. Irlanda are beneficii mai mari decât Marea Britanie dup aderarea la Uniunea European
în 1973. ara se dezvolt i devine una dintre cele mai prospere naiuni ale UE. Aceast cretere
independent faciliteaz încheierea unui acord în conflictul Irlandei de Nord ©.
Scen din rzboiul civil din Belfast, o mam trece cu copilul ei, în timp
ce un soldat britanic st pregtit de tragere cu o arm, 1 996
Dezvoltarea economic
Dup anii 1960, economia irlandez înregistreaz o cretere constant. Aceasta este influenat
i de aderarea Irlandei la UE, în urma creia se investete capital în economia naional.
în Al Doilea Rzboi Mondial, Marea Britanie rmâne altor piee, mai ales industria
Irlanda rmâne neutr. Cu toate partenerul de comer cel mai turismului O, ©. Situaia
Semnarea Acordului anglo-irlandez
acestea, ara este afectat de criza important. într-un timp scurt, economic se îmbuntete,
de la Ulster; prim-ministrul britanic
economic postbelic, ameliorat cele dou naiuni insulare încheie dar cu întreruperi; rata inflaiei Thatcher (dreapta) i omologul su
irlandez, Fitzgerald, 1 5 noiembrie 1 985
de finanele acordate prin Planul numeroase acorduri comerciale, i numrul de omeri cresc în
Marshall (pag. 536). în anii mod repetat ©. Aderarea la
1950, Irlanda trece printr-o Comunitatea European ©
nou criz economic. în 1973 are efecte pozitive
Balana de pli era negativ, pe termen lung asupra

gradul de inflaie ridicat, economiei Irlandei;
iar numrul emigranilor sprijinul financiar acordat
cretea constant. La sfâritul de comunitate este investit

-3
deceniului se constat o în sisteme le de transport Cas din golful Kerry, cu o linie de
efi de state i guverne din Comunitatea European coast de 1 60 de km, unul dintre cele
îmbuntire. Partidul înfaa departamentului de stat al capitalei irlandeze i educaie. Se dezvolt i mai frumoase locuri din Europa
Dublin, 1990 . . . , , . , . .
de guvernmânt Fianna industria, Irlanda devenind

Fâil (pag. 467), condus iar relaia tensionat © dintre ele o destinaie de vacan foarte
de Seân F. Lemass, prim-ministru se relaxeaz datorit garantrii cutat. Odat cu dezvoltarea
o
în 1959-1966, se folosete de de avantaje reciproce în economiei, rata omajului se
creterea economic ulterioar schimburile economice. îns reduce, iar populaia crete de la
pentru a aplica msuri economice politica economic irlandez 2,9 milioane în 1970, la 3,6 milioane
liberale. urmrea, de asemenea, cucerirea în 1998.
Literatura irlandez modern

In sec. XX, literatura irlandez trece printr-o faz de reînnoire i înflorire,
atât în limba englez, cât i în limba irlandez. Dup independen, se

constat un declin al temelor eroice i o atracie fa de trezirea la realitate.
P. O'Leary i P.H. Pearse scriu nuvele în limba irlandez. Printre autorii
renumii la nivel internaional se numr Liam O'Flaherty, Flann O'Brien

i Brendan Behan, care scrie în englez i în irlandez. James joyce capt
faim mondial cu romanul Ulise, la fel ca prietenul su, dramaturgul
i poetul Samuel Beckett, care în 1969 primete Premiul Nobel pentru
literatur. Piesa sa de teatru absurd, Ateptându-1 pe Godot, este una
dintre lucrrile care pun bazele teatrului modern. Irlanda a dat i alt dra-
Samuel Beckett, cea 1 960 maturg important, în persoana lui Sean O'Casey. Btrân cerind pe o strad din Dublin,
2003
1921 împrirea Irlandei 1955 Irlanda devine membr ONU 1 967 înfiinarea Asociaiei pentru Drepturi Civile din Irlanda de Nord
1 949 Irlanda se retrage din Commonwealth 1959-1966 Prim-ministrul Seân F. Lemass
28
Dup 1945 Irlanda 555
Conflictul din Irlanda de Nord

Dup ieirea din Commonwealth, tânra republic devine membr a numeroase organizaii
internaionale. Politica sa intern este umbrit de conflictul din Irlanda de Nord.
Separarea de Commonwealth-ul un rzboi civil sângeros, cunoscut
britanic i proclamarea Republicii sub numele de Troubles, în care

Irlanda în 1949 rupe ultimele pân în anii 1990 mor aproape
legturi constituionale cu 4 000 de persoane. în Nord se
Regatul Unit. îns cetenii întâlnesc dou fore antagonice:
irlandezi continu s se bucure unionitii protestani ©, care
de intrare liber i de drept de doreau pstrarea uniunii cu

vot în Marea Britanic Se creeaz Marea Britanie, i naionalitii
rapid noi legturi în interiorul catolici sau republicanii ©, care
organizaiilor internaionale; doreau unirea cu Irlanda.
în 1955, Irlanda devine membr La 30 ianuarie 1972 se atinge
ONU. îns ara, care fusese punctul culminant al confruntrii,

împrit în 1921 (pag. 466), Duminica Sângeroas ©, când
Faada unei case dintr-un district
cunoate în anii 1950 reaprinderea memoria
catolic din Derry, pictat în
13 catolici sunt împucai
conflictului pentru Irlanda de unei eleve ucise de un glon de cauciuc de armata britanic. în martie,
tras de un soldat britanic Strad între o zon catolic i alta
Nord. Armata Republican guvernul britanic dizolv protestant, închis printr-o poart
Irlandez (IRA), interzis, îi face britanic Irlanda de Nord. parlamentul Irlandei de Nord, de oel, Belfast, 2004
din nou simit prezena prin Guvernul irlandez © încearc gest la care Armata Republican
atacurile asupra garnizoanelor s fac fa acestor atacuri prin Irlandez rspunde cu numeroase
de la frontiera ©, © cu provincia aciuni comune cu autoritile atacuri cu bombe. Negocierile
din nord, ceea ce duce la o criz dintre Dublin, Belfast i Londra
guvernamental în republica eueaz.
O
irlandez. Se reuete o schimbare abia
în 1967, în Irlanda de Nord odat cu Acordul din Vinerea
se înfiineaz Asociaia pentru Mare <E>, încheiat la io aprilie 1998 Castelul Stormont din Belfast, sediul
Parlamentului i al minitrilor Irlandei
Drepturi Civile, ca micare care i semnat de guvernele
de Nord, 2004
are obiectivul de a lupta pentru Regatului Unit i Irlandei i
egalitatea catolicilor în nord. de liderii partidelor politice
îns protestelor la început din Irlanda de Nord. Irlanda

Prim-ministrul Tony Blair (centru)
împreun cu David Trimble, membru al panice li se rspunde prin accept s renune la obiectivul
Unionitilor Protestani din Ulster (UUP)
violen. în Irlanda de Nord constituional al reunificrii, se
i cu social-democratul catolic (SDLP) 3
John Hume, Belfast, 1 998 izbucnete la sfâritul anilor 1960 rezolv problema colaborrii
între toate guvernele, iar
unitile paramilitare, în special Faada unei case, pictat cu sloganul
IRA, accept s predea armele. organizaiei protestante Lupttorii pentru

Libertate din Ulster (UFF), Belfast
Marea Britanie promite s
reduc semnificativ trupele i s
întreprind o reform a poliiei,
dar i s permit o participare mai
mare în guvernul Irlandei de Nord
pentru partidul catolic Sinn Fein.
Referendumurile separate din
ambele ri contribuie la succesul
acordului, iar viaa din Irlanda de EH — .**
Duminica Sângeroas, 1972: un
Nord începe treptat s ias de sub membru al unei uniti britanice de
Turn de paz al armatei britanice, protejat împotriva celor care arunc cu pietre, Derry spectrul violenei. parautiti bate pe un demonstrant
îl
30 ianuarie 1972 Duminica Sângeroas 10 aprilie 1998 Acordul din Vinerea Mare
1969 Samuel Beckett primete Premiul Nobel pentru literatur 1 973 Irlanda devin membr a CE
29
Frana dup 1945
în timpul celui de Al Doilea Rzboi Mondial, Frana sufer mari pierderi. Guvernul pro-
vizoriu al generalului de Gaulle © acioneaz împotriva colaboraionitilor i începe
reconstrucia. îns A Patra Republic nu are o via lung. Revolta din colonia Algeria duce
la criza guvernului i la înfiinarea celei de A Cincea Republici. Ca preedinte, Charles de
Gaulle duce o politic de independen fa de puterile blocurilor implicate în Rzboiul
Rece. Succesorii si continu politica de implicare mai mare în cadrul Europei.
începutul prieteniei germano-franceze: preedintele Charles de Gaulle (dreapta)

îl întâlnete pe cancelarul german Adenauer
De la A Patra la A Cincea Republic 1 946-1958
în primele decenii ale perioadei postbelice, Frana devine o naiune industrializat. A Patra
Republic, instabil, se prbuete în 1958 i este înlocuit de un sistem prezidenial.
La sfâritul rzboiului, multe executivului. A Patra Republic
regiuni din Frana erau se prbuete în 1958, din cauza
distruse ©. Dei Parisul rmâne luptelor armate pentru indepen-
intact, alte orae, mai ales porturi den din Algeria © (pag. 595).
ca Le Havre i Brest, deveniser Pentru a împiedica instaurarea edina de deschidere a Adunrii
ruine. Dup curarea societii unei dictaturi militare i rzboiul Naionale, prin care se adopt
Constituia în Parisul eliberat, 1 944
de aproape treizeci sau patruzeci civil, Adunarea Naional decide
de mii de colaboraioniti s-1 recheme la putere pe Charles
reali sau închipuii, guvernul de Gaulle ©. Guvernul acestuia
provizoriu © al lui Charles elaboreaz Constituia celei de
de Gaulle (pag. 461) începe A Cincea Republici. Aceasta este
reconstrucia. Se naionalizeaz prezentat populaiei printr-un
-3 înaintarea Aliailor spre un ora distrus J
bncile, companiile de asigurri referendum i este aprobat cu
din Normandia, 1944
i firmele mari, cum ar fi Renault 79% din voturi. A Cincea Republi-
i Air France, i se întreprind reforme pentru dezvoltare. Statul c exist pân în prezent.
folosete planificarea economic
pentru a accelera dezvoltarea A Cincea Republic
o
a. dincolo de faza de reconstrucie,
Francez Criz de stat dup puciul militar din
£ Alger: demonstraie, Paris, mai 1 958
u transformând Frana, doua
în a Conform Constituiei celei de A
C
jumtate a secolului, dintr-o ar Cincea Republici, adoptat în
predominant agrar © într-o 1958, Frana este democraie
naiune industrial ©.
prezidenial. eful statului i
Dup retragerea lui Charles de cel al guvernului împart condu-
Gaulle, la 13 octombrie 1946 se
cerea rii. îns preedintele,
adopt Constituia celei de A Patra
Magazin de produse agricole,
ales direct de popor, are puteri
cea 1 960 Republici. Adunarea Naional
speciale începând din 1962.
câtig autoritatea; preedintele
i guvernul i se subordonau, EI numete eful guvernului
în timpul republicii provizorii se i cabinetul de minitri, este
adopt dreptul femeilor la vot comandantul suprem alforelor
i reprezentarea proporional, armate, are drept de veto asupra
îns ultima duce la o împrire legilor aprobate de parlament

politic. Guvernul se schimb i are puterea de a dizolva Adu-
aproape din ase în ase luni, narea Naional.
Citroen DS, modelul amiral al Charles de Gaulle (dreapta) cu
productorului de maini francez, 1960 ceea ce împiedic funcionarea preedintele Rene Coty, 1 958
1 3 octombrie 1 946 Constituia celei de A Patra Republici 1 954 în Algeria începe Rzboiul de Independen 1957 Tunisia obine independena
1946-1954 Rzboiul de eliberare din Indochina Francez 1956 Marocul obine independena
50
Dup 1945 Frana 557
De la putere colonial la ajutor pentru dezvoltare
Pentru Frana, decolonizarea reprezint un proces caracterizat prin crize, mai ales
în cazul Algeriei, îns ulterior se gsesc noi forme de cooperare cu fostele colonii.
Marea Britanie, ocup Canalul

Suez, dar SUA, Uniunea Sovietic
i ONU le oblig s se retrag €>.
în ciuda opoziiei puternice a
mai multor generali, Charles de

Gaulle începe negocierile politice
cu guvernul algerian în exil ©.

Tratatul de la Evian din 8 aprilie
1962 aduce Algeriei independena

fa de Frana. Rzboiul algerian de independent,
Plebiscitul din 1958 pentru 1 954-1 962: carte potal francez
de propagand înfiând un soldat

introducerea constituiei celei
francez cu copii algerieni
Trupele Viet Min-ului jubilând deasupra unui avion francez B26 doborât, 1 954
de A Cincea Republici are loc
între 1946-1954, în colonia francezilor i a localnicilor s fie nu doar în ara-mam, cii
Indochina Francez are loc un egal, dei ultimii depesc pe
îi în teritoriile din colonii. Un
rzboi de eliberare O (pag. 420) primii în proporie de ase la unu. punct atractiv pentru colonii
cu pierderi mari de ambele Populaia arab cere libertate i era prevederea înfiinrii unei
pri, în urma cruia Frana pornete un rzboi sângeros de Comuniti franceze (Communaute
declar retragerea din regiune, independen €> {pag. 595) dup franaise); acceptarea Constituiei
i 1957, protectoratelor
în 1956 revolta din 1954. Armata francez însemna admiterea în aceast
Maroc i Tunisia se acord li staionat în Alger acioneaz comunitate. Doar Guineea
independena (pag. 594), îns pe cont propriu, profitând de respinge înscrierea. Prin
o
Algeria, care gzduia aproape slbiciunea guvernului din Paris, amendamentele constituionale
un milion de coloniti europeni, care era gata s recunoasc din 1960, puteau adera i fostele
obinuser deja Charles de Gaulle în timpul vizitei
este meninut ca parte a Franei. dreptul la autodeterminare al colonii care
958
în Alger, iunie 1
Se aprob o lege care d dreptul algerienilor. Algerienii francezi independena, iar cele mai multe
musulmanilor algerieni s fie radicali înfiineaz o grupare dintre fostele teritorii franceze dezvoltare francez era îndreptat
alei ca deputai în Adunarea terorist, Organization Armee africane fac acest lucru. în mare parte spre aceste ri, iar
Naional din Paris i se Secrete (O AS). Deoarece Egiptul Frana încearc s dezvolte cooperarea în politica extern, de
organizeaz o adunare legislativ sprijinea micarea de eliberare parteneriate egale cu fostele securitate, cultural i economic
algerian în care reprezentarea algerian, Frana, împreun cu sale colonii. Ajutorul pentru era reglementat prin tratate.
p
Posesiunile franceze strine
Cele patru departamente (depar-
tements) de peste mri Guyana

Francez, Guadelupa, Martinica
i La Reunion sunt, din punct de
vedere legal, aproape egale cu de-
partamentele franceze. In plus,
Iles de Saintes, Guadelupa Polineziafrancez, Noua Caledo-

nie i Wallis i Futuna au propriul
lor executiv i parlament consultativ. Legile franceze sunt valabile
doar dac se hotrte în mod expres acest lucru, dei Parisul poate
interveni prin decrete în guvernare. Conflictul din Suez, 1 956-1 957: o unitate ONU de meninere a pcii
supravegheaz retragerea trupelor combatante
1958 Constituia celei de A Cincea Republici 18 aprilie 1962 Tratatul de la Evian
3 mai 1958 Puci militar în Algeria 1 962 Introducerea alegerii directe a preedintelui Franei
Ji
Politica intern a celei de A Cincea Republici dup 1958

Constituia celei de A Cincea Republici concentreaz puterea în mâinile preedintelui.
Dup sfâritul rzboaielor colo- vetust. în 1968, aceast frustrare a H . 1

j
niale, Charles de Gaulle reuete tinerei generaii erupe în proteste . s jjET*"*
s amelioreze starea finanelor dup o disput între studeni -

T"™ j
% V
statului. Economia se dezvolt €*,
întrucât barierele comerciale
i autoritile universitare.
Protestele se extind atunci când B t f Ceremonia de numire a preedintelui
europene cad. Cu toate acestea, muncitorii sindicaliti se altur -
francez Georges Pompidou (în prim-
plan), Paris, 20 iunie 1 969
deoarece societatea francez se studenilor i intelectualilor
schimba odat cu economia, radicali împotriva guvernului. lui de Gaulle, devine prim-
1 .1
paternalismul i conservatorismul Au loc demonstraii ©, greve i ^ % ministru, marcând începutul
lui i al vieii publice
de Gaulle lupte de strad O, culminând cu unei faze de coabitare. Aceasta
în general prea din ce în ce mai o grev general. Dei de Gaulle reapare dup alegerile din 1997,
supravieuiete crizei, puterea lui când preedintele Chirac trebuie
slbete, iar în 1969 demisioneaz. s împart puterea cu prim-
Succesorul su, Georges ministrul socialist Lionel Jospin.
Fabric de pâine în Frana, cea 1 960
Pompidou O (1969-1974), intro- O nemulumire tot mai mare
duce reforme, îns criza energe- Partidului Socialist în alegerile se face simit dup alegerile
tic din 1973 duce la un blocaj. parlamentare din 1981. Mitterrand prezideniale din 2002, când
Guvernul lui Valery Giscard urmrete o planificare de stat ex- liderul de extrem dreapt Jean
d'Estaing© (1974-1981) are suc- tins i o redistribuire a venituri- Mrie Le Pen iese pe locul al
ces mai ales în afacerile externe; lor, îns deficitul bugetar i crete- doilea, cu aproape 20% din voturi.
c
împreun cu cancelarul german rea preurilor cu dou
Ci
Helmut Schmidt, organizeaz o zecimale îl oblig s îi
întâlnire anual a efilor statelor schimbe planurile pân
c Francois Mitterrand, 1 991 din principalele naiuni industria- în 1983. Spaiul su de
-a lizate, cunoscut mai târziu drept manevr se reduce i
Grupul celor ase sau G-6, menit mai mult dup înfiin-
s soluioneze criza economic, area Pieei Europene
îns în Frana rata omajului Comune în 1984.
continu s creasc. în 1986, Mitterrand
o
a. La putere vine un guvern de pierde majoritatea
stânga, odat cu alegerea lui absolut în parlament,

Preedintele francez Valery Giscard d'Estaing (stânga)
Studeni în timpul unei lupte de strad
Francois Mitterrand © (1981-1995) iar Jacques Chirac ©,
alturi de cancelarul german Helmut Schmidt, la Bonn,
cu poliia, Paris 1 968 ca preedinte i cu victoria susintor al politicii capitala Germaniei de Vest (RFG), 1 975
Coabitarea
In sistemul de guvernmânt semiprezidenial al
Frartfd, atât preedintele, cât i prim-mimstrul

au o putere semnificativ. Coabitarea este
denumirea dat situaiei în care dou funcii

sunt deinute de dou partide diferite. Cei doi
lideri trebuie s continue coordonarea afaceri-

lor statului, în ciuda rivalitii politice. în 1984,
Mitterrand încheie un acord tacit cu Chirac
asupra împririi responsabilitilor.preedintele
coordoneaz politica extern, iar prim-ministrul
se concentreaz asupra politicii interne.
Demonstraii studeneti la Paris, 1 968 Preedintele Jacques Chirac, 2003
24 ianuarie 1 960 Izbucnesc revolte în Algeria 1 963 Tratatul Franco-German 28 aprilie 1969 Demisia lui Charles de Gaulle
21 -22 aprilie 1 968 Lovitura militar francez în Algeria 1 968 Tulburri i grev general
1±
Dup 1945 Frana 559
Locul Franei în Europa

Politica lui Charles de Gaulle privind o Europ a statelor-naiune
accentueaz autonomia Franei. Marea naiune st în centrul
proiectului european de integrare înc din anii 1950.
Frana i Germania sunt ctre Charles de Gaulle, fiindc

considerate motoarele © acesta se temea c intrarea
Uniunii Europene. Ambele Marii Britanii va pune în pericol
naiuni joac roluri-cheie în rolul hotrâtor al Franei în

conturarea evoluiei Europei Europa. Retragerea Franei din
postbelice. Rolul Franei se acordurile militare ale NATO
modific semnificativ în ultimii demonstreaz înc o dat spiritul
50 de ani. Dup experiena amar de independen al statului.
a înfrângerii de ctre Reichul Dup demisia lui de Gaulle,
german în Al Doilea Rzboi politica extern a Franei se
Mondial, prima grij a Franei schimb. Sub Pompidou, Frana
este precauia fa de vecina sa, aprob intrarea Marii Britanii
în colaborare cu Marea Britanie în Comunitatea European; sub A 70-a conferin germano-francez; în picioare, în centru, Jacques Chirac,
la stânga lui, cancelarul german Helmut Kohl; Weimar, Germania, 1 997
i rile Benelux. Primele tratate Giscard d'Estaing i Mitterrand,
Frana se implic din nou în
Francois Mitterrand
procesul integrrii. Ca preedinte
Franqois Mitterrand intr în
al Comisiei Europene, francezul
Jacques Delors este de asemenea
Rezistena francez în cel de
un element important în lansarea Al Doilea Rzboi Mondial, iar
pieei europene unice în anii 1980. în 1944 devine ministru în gu-
Extinderea istoric din 2004, în vernul provizoriu al lui Char-

o
Noul avion cu reacie Airbus A380, care zece state ex-comuniste devin les de Gaulle. Este membru al
un proiect industrial de colaborare între membre UE, reprezint punctul parlamentului i ministru în
Frana, Regatul Unit i Spania, 2004
culminant al unui lung proces A Patra Republic. în A Cin-
europene - acorduri privind politic sprijinit de Frana ©. îns în cea Republica, unete stânga
energia atomic i gestionarea ultimii ani apar semne c poporul scindat a Partidului Socialist
comun a crbunelui i oelului francez este tot mai îngrijorat (Parti Socialiste), al crui pre-
- sunt semnate cu de direcia proiectului european.
(pag- 536)
edinte este pân în 1980. în
intenia de a face imposibil Respingerea noii constituii UE 1981, Mitterrand devineprimul
un rzboi ipotetic între cele de ctre electoratul francez la
preedinte socialist al Franei,
TratatulFranco-German, semnat 3
dou naiuni. referendumul din 29 mai 2005
de Charles de Gaulle i cancelarul rmânând în funcie pân în -o
Dup desfiinarea imperiului Konrad Adenauer, Paris, 1 963 pare s confirme aceast tendin. drumul ctre
1995. Faciliteaz
colonial francez, conductorii
reunificarea Germaniei i im-
rii se orienteaz tot mai mult
pulsioneaz proiectul de inte-
ctre Europa ©. îns Frana era
grare european.
înc preocupat de dezvoltarea
aprrii i de consolidarea
poziiei sale independente de
putere în interiorul i în exteriorul
comunitii. Tratatul Franco-
German din 1963 © {pag. 542)
leag strâns fotii inamici.

Preedintele Mitterrand arunc
Cererea Londrei de aderare Sena, în locul unde
flori în fluviul
extremitii de dreapta omorâser

la Comunitatea European
efii de state i de guverne dup încheierea planurilor de admitere a noilor membri un marocan, Paris, 1995
este respins de dou ori de în Uniunea European, summitul de la Amsterdam, 1 997
1 974-1981 Preedinia lui Giscard d'Estaing 1 986 Chirac devine prim-ministru
1969-1974 Preedinia lui Pompidou 1 981 Mitterrand este ales preedinte 1 mai 2004 Extinderea UE la 25 de membri
J3
Belgia, Olanda i Luxemburg

DUP 1945
Dup terminarea celui de Al Doilea Rzboi Mondial, Belgia, Olanda i Luxemburgul ©

decid s coopereze din punct de vedere economic, cultural i politic sub numele comun
de Benelux. Aceste ri se integreaz în structurile de securitate occidentale care apar,
renunând la neutralitatea lor tradiional prin alturarea la NATO. De asemenea, statele
Benelux sunt membre fondatoare ale Comunitii Economice Europene în 1957. în acest
cadru, toate cele trei ri se refac rapid dup rzboi i devin democraii liberale stabile i
prospere. îns dezvoltarea fiecrui stat difer sub anumite aspecte.
Decoraiune stradal marcând cstoria marelui duce de Luxemburg, 1 953
Ideea de Benelux
în timpul rzboiului, Belgia, Olanda i Luxemburgul erau ocupate de naziti. Din aceast experien
comun se nate ideea Uniunii Benelux. Toate cele trei ri devin bastioane respectate ale
democraiei liberale, furnizând muli lideri pentru organizaiile internaionale.
Belgia, Olanda i acord asupra unei ri puterea de a-i îndeplini Steagurile statelor membre în fata
sediului NATO din Bruxelles
Luxemburgul sunt pre-uniuni menite obiectivele, putere mult mai
printre primele s coordoneze mare decât a altor state solitare la Bruxelles cu Marea Britanie i
victime ale rzboiului structurile membre UE. Frana, cutând s pun
de cucerire nazist economice i sa în perioada postbelic are loc i bazele unei aprri comune.
c
(pag. 468-469). Aceste anuleze restriciile o schimbare politic radical. Prin De asemenea, în 1949 devin
traume las semne comerciale. în 1958 participarea la Planul Marshall membre fondatoare ale
adânci mai ales în are loc o uniune (pag- 536), statele NATO O, ©. Dintre
C Luxemburg, unde, în economic deplin, Benelux se aliniaz cei zece secretari
X5
perioada postbelic, prin Tratatul decisiv SUA în generali ai NATO,
Secretarul general
limba i cultura al
Uniunii Economice perioada Rzboiului patru provin din
NATO, Willy Claes, 1 995
francez aveau Benelux. în 1970 se Rece, punând rile Benelux:
prioritate în faa celor germane. desfiineaz graniele interne. capt neutralitii Paul-Henri Spaak
Pentru a fi mai puternice în viitor, De atunci, cele trei ri vorbesc tradiionale. în i Willy Claes €>
O
O- în septembrie 1944, guvernele printr-o singur voce, câtigând 1945 devin membre din Belgia,
în exil ale celor trei naiuni pun importan prin aciunile lor fondatoare ale Dirk Stikker i
bazele unei uniuni vamale i comune; acestea devin model ONU, iar în 1948 Secretarul general al
Joseph Luns O
economice sub numele comun de pentru procesul de unificare semneaz Tratatul de NATO, Joseph Luns, 1 976 din Olanda.
Benelux; uniunea vamal intr în european.

vigoare la 1 ianuarie 1948. Cu o populaie total de
în 1949, cele trei ri cad de 27 de milioane la începutul
sec. XXI, statele
Benelux reprezint
împreun a patra
putere economic a
lumii. Chiar dac în
ultimul timp Uniunea
Benelux este eclipsat
de extinderea rapid a
Uniunii Europene €>,
continuarea cooperrii (1k

Sediul Consiliului Europei din Bruxelles, 2003 strânse d celor trei întrunirea Consiliului de Securitate NATO la Mons, Belgia, 1 949
1 945 Statele Benelux se altur ONU 1 948 Tratatul de la Bruxelles privind aprarea comun 1951 Baudouin I preia tronul
1 ianuarie 1948 Uniunea vamal Benelux 1 949 Intrarea Benelux în NATO

»4
Dup 1945 Belgia, Olanda i Luxemburg 561
Belgia, de la stat centralizat la stat federal
Dup rzboi, centrul economiei belgiene O se mut în zona

flamand a rii. Conflictul dintre flamanzi i valoni duce
la înfiinarea unui stat federal.
Industria grea a Belgiei, care portul Antwerpen ©. Regiunea

scap aproape nevtmat din flamand preia rolul de lider, ceea
cel de Al Doilea Rzboi Mondial, ce duce la conflicte între cele dou
furnizeaz rii o baz economic grupuri etnice i la crize interne
solid în a doua jumtate a anilor repetate. Se întreprind mai multe
1940. îns dup ce importana reforme constituionale, iar în
industriei se diminueaz, 1993 Belgia devine democraie

Belgia intr în criz parlamentar
economic. Aceasta organizat federal,
este echilibrat prin alctuit din

efectele pozitive ale regiunile autonome
Uniunii Benelux i Flandra O, Valonia i
Atomium, atracia principal la Expoziia Mondial din 1 958 din Bruxelles
prin apartenena capitala Bruxelles ©-
la Comunitatea fiecare cu organe muli minitri duce la demisia
Economic legislative i guvernului în 1994, iar noile
European, care
se fondase în 1957
O Stema Flandrei
executive proprii.
Regiunile obin i
alegeri determin ascensiunea
partidelor de dreapta.
(pag- 53^) în timp ce zona valon autonomie cultural. în 1990-2000, Belgia trece prin
francofon a rii dominase Primii ani ai perioadei postbe- numeroase scandaluri de corupie
economia în deceniile anterioare, lice sunt umbrii de disputa i prin investigarea criminalului
noile investiii ajung în principal asupra comportamentului i violatorului de copii Marc

O
în zona flamand, mai ales în regelui Leopold III în timpul Primria din cartierul gotic al capitalei Dutroux. în octombrie 1996,
belgiene Bruxelles
celui de Al Doilea Rzboi 325 000 de oameni se adun în
Mondial, acesta fiind acuzat Acesta reuete s menin Bruxelles pentru Marul alb ©-
de trdare i colaboraionism unitatea rii prin stricta o demonstraie în tcere
cu nazitii. imparialitate în conflictul etnic. împotriva intrigilor politice, a
Leopold revine pe tronul Este urmat la tron de fratele su, decderii morale i a lejeritii
belgian în 1950, îns tulburrile Albert II, îns acesta se confrunt sistemului de justiie în procesul
Macarale de mare tonaj încarc vase pe

îl oblig s abdice în 1951 în cu mari probleme. Un scandal împotriva pedofilului criminal
platformele din portul belgian Antwerpen favoarea fiului su, Baudouin I. de mit în care erau implicai în serie i a acoliilor lui.
3
-a
Baudouin I
Baudouin (Boudewijn în flamand),

nscut în 1930, se întoarce în Belgia în
1950 împreun cu tatl su, Leopold III,

care fusese luat prizonier de ctre
naziti i dus în Germania. Baudouin
urc pe tron în 1951. în 1960 declar
independena statului belgian Congo.
Regele Baudouin moare în 1993, dup
o conducere popular de 42 de ani. Casa
regal belgian servete ca factor uni-

ficator i stabilizator într-un statfederal
Baudouin regele Belgiei
I,
dup 1951 ameninat de diviziuni culturale.

Demonstraii de mas în timpul procesului asupra pedofilului, 1 996
1960 Independena statului belgian Congo 1 993 Moartea lui Baudouin I
1 958 Tratatul Uniunii Economice Benelux 1970 Anularea frontierelor interne Octombrie 1 996 Marul alb în Bruxelles
Î5
m Luxemburg
Dezvoltarea Luxemburgului este determinat de relaia acestuia cu vecinii si. Industria
oelului i sectorul financiar sunt dependente de colaborarea dintre Belgia i Olanda,
cu care acesta a format în 1947 o uniune vamal, apoi economic numit Benelux.
începând cu anii 1920, Belgiei. Dup sfâritul celui de NATO. Politica sa

Luxemburg O, Mare Ducat Al Doilea Rzboi Mondial, extern este determinat
independent, învecinat la vest Marele Ducat al Luxemburgului aproape exclusiv de
i nord cu Belgia, reuete s se altur uniunii vamale Benelux politica UE. Mandatele
stabileasc o uniune vamal, i devine promotor al Comunitii pe termen lung ale
comercial i monetar prin Europene a Crbunelui i Oelului politicienilor din
asocierea cu Belgia. Industria (CECO) O, implicându-se astfel Luxemburg îi calific
fierului i cea a oelului sunt în procesul unificrii europene, pentru scena euro-
importante la nivel internaional în 1952, autoritatea CECO alege pean. Printre acetia Centrul vechi al Luxemburgului de-a lungul râului
Alzette, în valea Grund
datorit resurselor bogate de Luxemburgul ca sediu; tratatul se numr jacques
are un termen fix de 50 de ani, iar Santer ©, preedintele
autoritatea este anulat în 2002. Comisiei Europene în
în Luxemburg se afl i sediile 1995-1999, i actualul
altor instituii europene prim-ministru al
Luxemburgului,
Jean-Claude Juncker,
renumit negociator
o, în cadrul Uniunii Euro-
a
pene. Fiind o naiune
mic, Luxemburgul Cldirea DG Bank Luxembourg, pe Kirchberg în
Luxemburg, 1997
este foarte atent s nu
a fie exclus din comitetele europene financiar are o semnificaie vital
3 Dup 2003, statele Benelux cer pentru ar. Astfel, încercrile UE
Semnarea tratatului CECO, 1 8 aprilie Jacques Santer, preedinte al comisiei o comisie mai mic i astfel mai de a introduce impozitul pe
1951 Uniunii Europene, 1996
capabil de aciune, ale crei dobând i anularea confideniali-
minereu din Lorena. Mai mult, importante, inclusiv Curtea locuri s fie alocate în mod egal, tii bancherilor sunt vzute ca
Luxemburgul avea o importan European de Justiie © i Banca prin rotaie. o ameninare economic. O lege
o
strategic deosebit pentru European pentru Investiii. Luxemburg este unul dintre UE asemntoare este respins
armatele care încercau s în 1949, Luxemburg renun la cele mai importante centre finan- prin refuzul Luxemburgului de
invadeze Frana de pe teritoriul neutralitate i devine membru al ciare ale lumii O. Managementul a o rata în 1989.
Premiul Carol cel Mare pentru locuitorii Luxemburgului
în 1986, poporul luxemburghez primete

din partea oraului Aachen Premiul Ca-
J ^ s«»**a rol cel Mare. Dup 1950, acest premiu se

acord anual pentru contribuia la unitatea
european. Luxemburghezii sunt considerai

III] III II II II III llf|^ U 11 1, „
demni de acest premiu deoarece, ca membri
ini mumii fondatori ai Uniunii Europene, sunt printre
primii europeni devotai, iar politicienii din
Luxemburg au contribuii eseniale la uni-
tatea Europei. Medalionul a fost înmânat
BHHBnHHBm^MIIHBni
Sediul iniial al Curii Europene de Justiie, din zona Kirchberg, unde sunt sediile
Marelui Ducejean,
'
luxemburghezi.
care reprezenta
r cetenii
r
.
Fostul Mare Duce Jean

cu soia sa, 1 953
multor instituii europene, Luxemburg
1945 Independena Indiilor Orientale Olandeze 1952-2002 Sediul Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului în Luxemburg
1949 Luxemburg devine membru NATO 1958 începe construirea Europortului

$6
Dup 1945 Belgia, Olanda i Luxemburg 563
Olanda
Dup Al Doilea Rzboi Mondial, economia olandez este orientat ctre industrie i servicii.
De asemenea, se modific i structura social.
Dup 1945, Olanda coordoneaz de prelucrare a fierului, religiile îi pierd din semnificaie,
epurri i procese extinse ale instalaiile electrice i industria aceste lumi foarte bine fixate
colaboraionitilor (pag. 469). petrochimic © sunt printre încep s se dizolve treptat.

Se estima c aproape dou sectoarele economice cele Revolta studeneasc din anii Ruinele oraului olandez Rotterdam
dup bombardament, 940 1
procente din populaia Olandei 1960 revendica, de asemenea, o
colaboraser cu ocupanii structur social mai permisibil. •>
germani. Peste 90 000 de Dup 1945, se înfiineaz un

persoane sunt arestate, iar • 1
guvern de coaliie format din
nazistul olandez Anton Mussert catolici i partidul social democrat
este condamnat la moarte. Spre laburist; acesta dureaz pân în
r-, I i
deosebire de ara vecin Belgia, 1958, când laburitii se retrag.
Olanda sufer mari distrugeri © Ulterior, Olanda este guvernat

timpul rzboiului, îns, cu
Europortul
în de o coaliie alternant a partidelor
ajutorul Planului Marshall, în 1958-1981, în Rotter-
reuete s-i revin rapid. Olanda dam pe un bra al Rinului, se
nu mai poate s-i menin construiete un port extern

coloniile. Indiile Orientale pentru vase de mare tonaj.
Olandeze (actuala Indonezia) Europortul este unul dintre
Juliana de Olanda
sunt ocupate de Japonia, iar în cele mai moderne i mai mari
1945 îi proclam independena, mai dezvoltate din lume. De complexe portuare din lume. o
E3
recunoscut de Olanda în asemenea, în a doua jumtate a In jurul su sunt grupate indu- n
dup lupte înverunate 3
1949, anilor 1970, structura social a striile petrolier i chimic, dar •o
o
i negocieri. în 1963, teritoriul Olandei se modific. Pân atunci, i depozite pentru automobile,
Noii Guinee de Vest este cedat grupurile sociale individuale cereale i minereu de fier.
Indoneziei, iar în 1975 Surinamul convieuiser unele lâng
sus: Vase de mare tonaj ancorate
devine stat independent. altele ca nite piloni, comuniti în Europort
Beatrix, regina Olandei, 2004
Procesul decolonizrii autonome cultural, cu propriile
contribuie la transformarea faciliti sociale, care intrau rar de centru; de atunci, laburitii demisioneaz din serviciul militar.
Olandei dup rzboi într-o în contact unele cu altele. Existau particip la guvernare doar Prinesa Beatrix ©, motenitoarea
naiune orientat ctre industrie piloni catolici, protestani, social- ocazional. coroanei, se cstorete în 1966 cu
i servicii ©. Industria olandez democrai i liberali. Dup ce în anii 1970, monarhia trece un diplomat german, declanând
3
printr-o perioad de criz. dezbateri politice interne aprinse, T3
Soul reginei Juliana ©, prinul îns dup abdicarea mamei ei în
Bernhard, este implicat într-un 1980, Beatrix reuete s apropie

scandal de corupie, iar în 1976 înc o dat poporul de monarhie.
Podul Erasmus, care se întinde peste râul Maas, Rotterdam Rezervor de petrol al rafinriei Shell în Rotterdam
1963 Independena Noii Guinee de Vest 1980 Beatrix devine regina Olandei
1975 Independena Surinamului 1 986 Poporul luxemburghez primete Premiul Carol cel Mare
V
564 Marea istorie ilustrata a lumii Lumea contemporan
Italia DUPA 1945
Dei Italia sufer distrugeri mari în Al Doilea Rzboi Mondial ®, fostul aliat al Reichului german
{pag. 471) se reconstruiete rapid cu ajutorul financiar al SUA. Miracolul economic italian o din anii
1950 se manifest prin dezvoltarea spectaculoas a filmului, turismului i produciei industriale.
O problem grav a rii era, i continu s fie, crima
Sistemul politic italian este constant instabil
organizat i corupia, care, în cazuri individuale, ajunge pân la instituiile de stat i în economie.
Sistemul msurilor economice se prbuete în anii 1990, cu toate c nu urmeaz modificri struc-
turale.
'4
Fiat 1400, maina viitorului, reclam pentru productorul de maini nr. 1 din Italia, 1 951
Sistemul politic italian dup 1945 j
Dup Al Doilea Rzboi Mondial, Italia pune bazele unei republici constituionale. Partidul Cretin
Democrat rmâne membru în guvernele ulterioare, în coaliii de conducere alternante.
în a doua jumtate a anilor
1970, preedintele cretin-
democrat Aldo Moro O

"
m
Mnstirea Montecassino distrus,
propune rezolvarea crizei
1944
economice printr-un
compromis istoric, adic prin
sprijinul comunitilor, îns este

rpit i ucis în martie 1978 de
gruparea terorist de extrem
C
stâng Brigada Roie.
Invitai în Barul lui Harry din Veneia, cea 1 950 Aldo Moro, cea 1971
Criza guvernamental continu
Dup plebiscitul din 2 iunie 1946, favoarea comunitilor, în timp s afecteze Italia pân la începutul
-5
Italia devine republic, cu o ce neofascitii se înfiineaz ca anilor 1990. Se formeaz diverse
constituie parlamentar extrem dreapta. în 1945-1989, guverne de coaliie, cu trei sau
democratic. Regele Umberto II ©, guvernul se schimb de 48 de ori. patru partide. Practic, nu mai
care îi succedase lui Victor Cauzele schimbrilor atât exista opoziie. Partidele ptrund
Emmanuel la 9 mai 1945, în de dese sunt reprezentate de aproape complet în viaa social
o
a. sperana de a pstra monarhia specificul constituiei italiene i politic italian €>, creând un
care fusese grav compromis i de încercarea de a-i ine pe sistem clientelar sau de patronaj
din cauza toleranei fa de comuniti în afara coaliiilor care se menine prin corupie
Regele Umberto II, la nunta sa cu Mria
regimul neconstituional guvernamentale. i antaj. Jose, Roma
al lui Mussolini, prsete
ara. Majoritatea republican Constituia italian
reprezenta 2 milioane din Constituia Italiei reprezenta un compromis, schiat
23 400 000 de voturi. Partidul în perioada postbelic de un amalgam de partide anti-
Cretin Democrat de centru fasciste, care intr în vigoare în 1948. O caracteristic
devine fora politic principal. a acesteia este marea ans oferit cetenilor de a
Acesta rmâne la guvernare lua parte la legislaie i la alctuirea parlamentului
în 1947-1953 cu majoritate bicameral. Un singur vot de neîncredere împotriva
absolut într-o Camer cu 556 de guvernului din partea unei camere îl poate rsturna.
locuri, iar mai târziu în coaliii Preedintele are doar o influen formal i nu poate
alternante, în care are de obicei interveni activ în politica statului prin acte normative,
peste o treime din voturi. în anii într-o coaliie, o astfel de structur slbete considera-
1950, Partidul Socialist pierde bil puterea executiv a guvernului. Camera Reprezentanilor în parlamentul italian, Roma, 1 999
poziia secund în parlament în
1 929 Vaticanul devine stat suveran 2 iunie 1 946 Constituia parlamentar-democratic 1949 Membru fondator al NATO
1946 Plecarea lui Umberto II, ultimul rege 1 947 Sfâritul coaliiei cu Partidul Comunist
$8
Dup 1945 Italia 565
Dezvoltarea economic i integrarea în Uniunea European

Planul Marshall i integrarea european contribuie la dezvoltarea economic a Italiei
i stabilizeaz politica economic.
occidentale, care rmâne i

azi pentru ea o pia vital.
De asemenea, procesul integrrii
J rftf^^
europene afecteaz pozitiv i
alte zone. Pentru a se altura Bl Conferina G7 privind politica de
angajare, 1 996
£1 Sistemului Monetar European,
era necesar diminuarea

datoriilor i scderea ratei
inflaiei pentru a stabiliza
puternice state industrializate,
devenit acum,
Rusiei,
dup primirea
Grupul celor Opt (G-8).
1 economia. Ambele camere Integrarea ofer Italiei ansa

Semnarea Tratatului de la Roma din 1 957; Alcide de Gasperi, ale parlamentului aprob de a-i soluiona problemele
la dreapta, preedintele italian Antonio Segni cea 1950
implementarea msurilor economice supraregionale i
Partidul Comunist Italian © necesare. în 1999, Italia, împreun de a interveni în procesele
(Partito Comunista Italiano - PCI) cu alte zece naiuni, intr în politice, în ciuda relativei sale
era unul dintre cele mai puternice ultima faz a uniunii europene incapaciti economice.
partide comuniste vest-europene economice i monetare .-k -
ale perioadei postbelice. Planul i introduc euro ca

Marshall finanat de Statele Unite noua moned comun.
ale Americii {pag. 536) era destinat Efectele economice i
s-i limiteze influena is politice ale procesului o

3
împiedice sprijinirea acestuia de de unificare european n
3
ctre populaia afectat de srcie sunt vizibile în Italia
O
dup rzboi. în 1947, preedintele proeuropean, care
cretin-democrat Alcide de Antonio Gramsci, fondatorul, secretarul se altur Grupului
general i teoreticianul cel mai impor-
Gasperi & încheie o coaliie cu tant al Partidului Comunist Italian (PCI),
celor apte ©, orga-
Partidul Comunist, care de atunci cea 1920 nizaia celor mai Linie de producie pentru ambalarea brânzei, 1 950
nu mai particip la guvernare.
Refacerea economiei ©i Vatican

implementarea reformelor Cetatea Vatican, situat în centrul capitalei italiene Roma i reprezentând sediul Bisericii Romano-Catolice,
sociale i agrare încep cu ajutorul face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Dei Italia se consider stat laic, semnificaia Curiei într-o
banilor care intrau atunci în ar aproape exclusiv catolic nu este doar de natur religioas. De asemenea, Vaticanul reprezint un factor 3
ar. îns, în ciuda refacerii economic i reuete s-i exercite influena politic prin intermediul Partidului Cretin Democrat. -o
economice remarcabile, numrul

emigranilor rmâne destul de
ridicat.
Italia se numr printre

membrii fondatori ai NATO în
1949, ai Comunitii Europene
a Crbunelui i Oelului în 1951
i ai Comunitii Economice
Europene înfiinat prin Tratatul
de la Roma din 1957 ©. Piaa
Comun are un efect benefic
asupra economiei italiene,
Piaa San Pietro cu Basilica San Pietro, centrul oraului Vatican, Prezentarea oficial a Papei Benedict XVI în
în special industria Italiei de Nord
Roma Piaa San Pietro din Roma, 24 aprilie 2005
se conecteaz la restul Europei
1955 Italia devine membr a Organizaiei Naiunilor Unite 1 978 Asasinarea lui Aldo Moro
1 951 înfiinarea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului 1 957 Membru fondator al CEE 1 999 Introducerea euro
59
Particularitile economiei italiene

în a doua jumtate a anilor 1960, semnele de criz economic din Italia se înmulesc, odat
cu stagnarea produciei industriale. Crima organizat joac un rol important în acest proces.
de industrializare i sectoare
de servicii bine dezvoltate.
Italia de Nord O este printre
regiunile cele mai bogate ale
Europei. Sudul rii, numit
i Mezzogiorno, este orientat

ctre agricultur ©. Densitatea Fabrica Fiat din Torino, cea 1 965
populaiei este neregulat,

concentrat masiv lâng zonele
Castelul Fenis din Valea Torino, din Piemonte, cu cupola de la Mole aride. Fondurile structurale de la
Aosta, Piemonte, 2001 Antonelliana, simbolul arhitectonic al oraului, 2001
stat i de la Uniunea European
în ciuda succeselor perioadei puteau vinde aciuni ctre stat. nu reuesc s diminueze
postbelice, în a doua jumtate a Dup ce îi recptau puterea incapacitatea economic a
anilor 1960 economia italian O economic, aceste aciuni acestei regiuni. Diviziunea
prezint simptomele distincte puteau fi revândute. Astfel, aparent insurmontabil a

ale crizei. Inflaia era ridicat, sectoarele neproductive intr în rii deterioreaz stabilitatea
iar lira se devalorizeaz. Datoria responsabilitatea guvernului, iar social i politic. în nord,
naional atinsese în 1997 punctul revitalizarea acestor companii separatismul a devenit o cerere
culminant de 120% din PIB, din se face pe bani publici. politic exprimat frecvent; în
c
care 47% erau ale întreprinderilor în Italia exist diferene mari sud, grupuri mari de populaie
de stat. Numrul mare al între nord i sud. Regiunile migreaz spre nord sau prsesc
întreprinderilor de stat stau la italiene din nord, Lombardia, ara, din cauza ratei ridicate Milano, capitala modei; modele pozând
în vitrina unui magazin, 2002
originea crizei: companiile care Piemonte 0, i Veneto, a omajului. Mai mult, sudul
g
întâmpinau dificulti puteau împreun cu Lazio din regiunea Italiei rmâne o regiune puternic
apela la ajutorul statului sau central, au un nivel ridicat afectat de crima organizat O
sau Mafia. Lupta împotriva
"" a acesteia este tot mai dificil,
La început o societate secret a majoritii proprietarilor de pmânt din deoarece o mare parte din
O
a. capitalul mafiot a ajuns deja în
Siciliai a grzilor lor, Mafia de azi ajunge un sinonim al crimei organi-
zate, extins de mult timp dincolo de Sicilia, în toat Europa i în Statele economia legal i dispune de
Luciano, Lucky, eful napolitan
Unite ale Americii. Sursele principale de venit sunt traficul de droguri, multe relaii internaionale. al Mafiei, acas, 1 958
contrabanda cu arme, prostituia, traficul de persoane i banii pen-
tru protecie. Suplimentar, Mafia se implic în fraudarea subveniilor
i corupie în alocarea comisioanelor publice pentru construciile de

cldiri, de exemplu prin antajul persoanelor cu influen. Codul per- PV-' S* ' vSl
sonal al mafioilor se
'
s)jffl
pv ;
caracterizeaz prin
discreie (omertâ)
rzbunare (vendetta).
i
P« BN
**
în sudul Italiei, cola-
borarea secret dintre

w* tmw^
oficialii statului i V£~r ^H^" lESs^J
mafioi a transformat B^s
Mafia,
J r într-un
în timp,
O
.
unitate speciala de poliie intr-o misiune iî

factor politic. în lupta împotriva Mafiei, Napoli, 2004
Culesul renumitelor msline italiene din sudul agrar, Sicilia, 2004
1 980 Atac cu bomb într-o staie din Bologna 1 992 Scandalurile de corupie duc la o criz de stat
1 990 Devalorizarea puternic a lirei 1 992 Scalfaro devine preedinte

40
Dup 1945 Italia 567
Revoluia italian din anii 1 990

prbuete la începutul anilor 1990. în ciuda unui val de procese fr
Sistemul politic italian se
precedent împotriva afaceritilor, demnitarilor i politicienilor corupi, acesta nu se reformeaz.
(manipulite), este coordonat de

procurorul public al oraului
Milano, Antonio di Pietro 0.
Chiar i partidele noi, cum ar fi
Liga Nordului i Forza Italia al lui
Silvio Berlusconi, trebuie s dea
socoteal înaintea tribunalelor
italiene.
Din fostul Partid Cretin-
Democrat iau natere partide

Bettino Craxi, preedinte Di Pietro, fost anchetator Massimo d'Alema, liderul
cretin-democrate noi. Termenii
al Italiei în 1983-1987 în cazurile de corupie PDS
socialist, republican, social-
Problemele structurale ale imense. Cererile separatiste ale democrat i liberal îi pierd
sistemului politic italian © ating regiunilor de nord devin mai sensul. Partidul Comunist
punctul culminant în anii 1990. puternice; partidul Liga Nordului se reorganizeaz ca Partidul
Dup cderea blocului estic cere diviziunea rii pentru a se Democrat de Stânga (Partito
ED
în 1989, excluderea Partidului detaa de sudul rmas în urm. Democratico deîla Sinistra) ©.
Silvio Berlusconi în campania din 2004
Comunist din guvern (pag. 565) Câiva procurori publici Forza Italia © i Liga Nordului
nu se mai justifica. Intervenia devotai cauzei iau atitudine cresc în sondaje, la fel ca
partidelor politice în economie împotriva crimei organizate, succesorul neofascitilor,
i în stat este din ce în ce mai iar Mafia se apr prin atacuri Allianza Nazionale.
criticat. Dei devalorizarea teroriste ©. Legturile Mafiei cu Dup alegerile din 1944,
lirei de la începutul anilor 1990 sistemul juridic i cu politicienii peste 70% dintre membrii
promoveaz exporturile nord- ies la lumin. Chiar i politicienii parlamentului erau noi. în
italiene, aceasta înghite economii respectai, cum ar fi cretin- ciuda acestui fapt, nici una
democratul Giulio dintre camere nu cade de acord

Andreotti i socialistul asupra unui comitet de reform.
5'
Bettino Craxi O, sunt Propunerea de a introduce Silvio Berlusconi
acuzai. Dup ce sistemul electoral majoritar
De când a fost ales pentru pri-
corupia partidelor în pentru a concentra puterea
ma dat prim-ministru, ca pre-
alocarea comisioanelor politic este respins prin
edinte al partidului de dreapta 3
publice devine referendum în 2000, dup ce "O
Forza Italia, pe care l-a înfiin-
cunoscut, cretin- partidele mici i Forza Italia
at în 1994, magnatul media i
democraii, urmai de s-au declarat împotriv. Astfel,
actualul prim-ministru italian
aproape toate celelalte nu au loc reforme ale sistemului
Silvio Berlusconi este figura
partide, se desfiineaz. politic.
dominant a politicii italiene.
Toate departamentele
guvernului intr
Politicianul a trebuit s se apere
de mai multe ori înfaa tribuna-
în impas din cauza
lului i este criticat pentru influ-
arestrii demnitarilor
ena pe care o are asupra mass-
publici. în anul 1994,
media, atât pe plan intern, cât i
6 059 de persoane
pe plan internaional.
fuseser investigate,
jumtate fiind închise. sus: Magnatul mass-media
Asasinarea de ctre Mafie a judecto- i prim-ministrul italian Silvio
ED Aceast operaiune, rului Borsellino la Palermo, soldat cu Berlusconi, 2000
Tricolorul italian la Roma denumit mâinile curate cinci mori i 1 7 rnii, 1 9 iunie 1 992
1 994 Berlusconi devine prim-ministru 1 996 I Prodi devine prim-ministru 2001 Realegerea lui Berlusconi ca prim-ministru
1 994 înfiinarea partidului Forza Italia 2000 Respingerea prin referendum a sistemului electoral majoritar
41
Spania: de la dictatur militar

LA MONARHIE CONSTITUIONAL dup, 94 5
Generalul Francisco Franco este ultimul dictator fascist al Europei. Dup terminarea celui de
Al Doilea Rzboi Mondial, ara era izolat politic se îmbuntetei economic, iar situaia
doar dup deschiderea Spaniei ctre economia mondial, în a doua jumtate a anilor 1950.
Spania se industrializeaz i îi dezvolt turismul care atrage vizitatori din Europa occidental,
îns rmâne sub dictatur pân la moartea lui Franco o în 1975. Succesorul su, regele Juan
Carlos I, reorienteaz ara spre democraie, deschizând astfel drumul ctre acceptarea în
Comunitatea Economic European i ctre o cretere rapid a standardelor de via.
Generalul Franco i succesorul su, Juan Carlos, 1 970

Regimul lui Franco
Generalul Franco îi sprijin re-

Dictatura lui Franco 1945-1975
gimul printr-un partid de stat -
Dup rzboi, Spania fascist iese treptat din izolare, dar se întreprind partidul fascist naionalist
doar reforme politice limitate. Movimiento Nacional - i se
Francisco Franco O, basc O i din Catalonia bazeaz pe armat i pe biseri-
dictatorul care ieise cer independena din ce în c. Sprijinul acestora întrete
victorios în Rzboiul ce mai insistent. credibilitatea
Civil din Spania (pag. 473), Regimul învechit al

dictatorului.
o, restabilete monarhia dictatorului îi pierdea Cu toate aces-
spaniol în 1947 i se stabilitatea. în 1969,

tea, Falanga -
proclam preedinte Franco îl numete pe nucleul parti-
dului - pierde
(presidente delgobierno). prinul Juan Carlos
îns Don Juan Carlos motenitor al tronului, puterea politic în 1977, odat
c
d de Borbon refuz s Generalul Francisco Prim-ministrul Luis Carrero
iar doi ani mai târziu cu primele alegeri libere din
Franco y Bahamonde Blanco
primeasc de la el coroana, îl face adjunctul su. Spania.
iar Spania devine regat fr rege. grbete sfâritul izolrii De asemenea, îl numete
sus: Emblema gruprii fasciste
Se nate o opoziie monarhic, pe internaionale a Spaniei din 1953 prim-ministru pe Luis Carrero Falanga
care Franco o suprim cu aceeai printr-un acord care garanta Blanco €>, dei el însui rmâne
o
brutalitate cu care îi tratase pe SUA utilizarea bazelor militare, ef al statului. în decembrie 1973, Dup 1974, franchitii i
liberali. Exista o cenzur strict a în acelai an se semneaz o Carrero Blanco este asasinat reformitii nu se pot împca
presei, iar sistemul de învmânt înelegere cu Vaticanul, iar în 1955 de micarea separatist basc sub prim-ministrul Carlos Arias
era dominat de biserica catolic. Spania devine membr a ONU. ETA (pag. 571), iar represiunea Navarro. Btrânul dictator Franco
Politica Rzboiului Rece în timpul anilor 1960, alturi de politic se accentueaz din nou. moare © la 20 noiembrie 1975.
reformele economice
i de modificrile
superficiale ale
constituiei, au loc
reforme politice
limitate. Muncitorilor,
care erau sprijinii
de o parte din cler, li

se acord dreptul de
constituire în sindicate
independente i dreptul
la grev. Micrile de
Cei ase suspeci acuzai pentru apartenena la un Mormântul lui Franco în Valea soldailor czui (Valle de los Caidos),
grup naionalist basc ilegal opoziie din regiunea un monument ridicat în memoria celor czui în rzboiul civil
1 928 înfiinarea micrii Opus Dei 1953 Acordul Americano-Spaniol privind bazele militare
1947 Reintroducerea monarhiei sub Franco 1955 Spania intr în Organizaia Naiunilor Unite
42
dup 1945 Spania: de la dictatur militar la monarhie constituional 569
Dezvoltarea economic pân în 1975

Tranziia Spaniei de la o ar cu o economie agrar retrograd la o naiune industrializat
i o destinaie turistic începe în anii 1960. Distribuia averilor rmâne inegal.
Deoarece Spania este exclus itul anilor 1960, 33 la sut din po- mari naiuni industrializate © ale
de la distribuirea ajutoarelor pulaie era angajat în acest sector. Europei. în 1974, ratele de cretere
prin Planul Marshall (pag. 536), Sub influena noii elite aflate depeau cinci procente.
programul economic autarhic la putere - între alii, membrii Turismul joac un rol
al partidului de stat, Falanga, micrii conservatoare de dreapta semnificativ, iar Spania devine
continu în for dup 1945. Opus Dei - se liberalizeaz taxele cea mai important destinaie de
Accentul pus pe reconstrucie comerciale i se fac împrumuturi vacan <E> din Europa. O generaie
dup 1939, împreun cu rzboiul de muncitori englezi se bucur de
civil, solicita industria grea, dei primele vacane în strintate prin Cartier srac dintr-o suburbie
abia în 1950 se atinge nivelul de pachete turistice pe coasta sudic a Madridului, cea 1 950
producie din 1929. Spania era a Spaniei. Banii trimii în ar de

înc o ar agricol, cu toate spaniolii muncitori invitai în ri
c nu a reuit s-i hrneasc mai bogate, cum ar fi Germania
suficient populaia în anii 1940 i i Frana, ajut la saltul economic
1950. Patru cincimi din populaie i furnizeaz regimului sume
Fabric din Sânt Adria de Besos
constituiau clasa de jos, foarte importante în valut.
srac ©. monetare de la creditori strini. îns beneficiile creterii
Situaia de criz începe s se Anii 1960 reprezint o perioa- economice nu se distribuie în
îmbunteasc dup ce acordul d de privatizare i acceptare a mod egal. Turismul se limita

Plaja Cala Bassa din insula Ibiza, 2000
din 1953 cu SUA privind bazele investiiilor strine. Se introduc la coasta mediteraneean,
militare aduce ajutor economic planurile i ghidurile economice. iar profitul ajungea la câiva
american. Se introduce o reform Primul plan pe patru ani din 1964 afaceriti bogai sau la demnitari -o
c
economic radical, împreun cu era centrat pe transport i energie; corupi. Restul rii începe s
anunul unui plan de stabilizare al doilea, din 1971, promova înv- fie, de asemenea, dominat de
care reprezenta premisa obliga- mântul public i agricultura. în industrie; afaceri noi apar în zona
torie a primirii Spaniei în Fondul 1970, Spania semneaz un acord Madrid, Barcelona ©i regiunea
Monetar Internaional (FMI) în de comer liber cu Comunitatea basc de nord, ducând la o
-
1958. Deschiderea economic a Economic European (pag. 536)
Turiti la o teras din Barcelona,
migraie în mas din zonele
rii stimuleaz industria; la sfâr- i devine una dintre cele mai 2002 rurale ctre orae.
Opus Dei
-
Opus Dei (lucrarea lui Dumne-
zeu) reprezint o micare conser-
vatoare de dreapta, foarte influ-
ent, din cadrul bisericii catolice.
Este înfiinat în 1928 de )ose-

maria Escrivâ de Balaguery Al-
bas, un preot spaniol, cu scopul
de a impune principiile catolice
în viaa privat i profesional.
Micarea Opus Dei este aspru
criticat pentru colaborarea cu
Franco i pentru metodele sectan-
te de recrutare, dar i pentru tra-
tamentul dur aplicat oponenilor
Josemaria Escrivâ de Balaguer y
din cadrul Bisericii. Albas, canonizat în 2002
Ferm abandonat din Extremadura
1 958 Planul de stabilizare 1969 Numirea lui Juan Carlos motenitor al tronului 20 noiembrie 1 975 Franco moare
1964 Primul plan pe patru ani 1 970 Primul acord de comer liber semnat cu CEE
43
57Q Marea istorie ilustrat a lumii Lumea contemporan
m Dezvoltarea monarhiei constituionale dup 1 975

Regele Juan Carlos I contribuie la transformarea dictaturii lui Franco în democraie.
Aceast schimbare de sistem a avut loc în cea mai mare parte fr violen.
Juan Carlos I urc pe tronul fostului partid de stat
Spaniei la 22 noiembrie 1975 O. Movimiento Nadonal
împreun cu premierul Adolfo {pag. 568) în 1977,
Suârez O, numit în 1976, regele pun capt sistemului

introduce sistemul democratic. fascist la scurt timp
Uniunea Democrat de centru a dup moartea lui
lui Suârez câtig în 1977 alegerile Franco. îns aceast
Adunrii Naionale Constituante. modificare nu a avut
Noua Constituie, aprobat de loc fr rezisten.
populaie cu o larg majoritate La 23 februarie 1981,
în 1978, transform Spania locotenent-colonelul Pe 22 noiembrie 1 975, la dou zile dup moartea Steagul naional al Spaniei este înlat
în monarhie constituional. Antonio Tejero O lui Franco, Juan Carlos depune jurmântul pe Biblie în faa sediului CE din Bruxelles
i pe Constituie, devenind regele Spaniei la 25 decembrie 1985
Aceasta, precum i dizolvarea ia cu asalt cldirea
Parlamentului NATO, iar la 1 ianuarie 1986 se
cu sprijinul membrilor altur Comunitii Europene ©.
organizaiei parami- Dup pierderea alegerilor în
litare Garda Civila i 1996, Gonzâlez pred guvernarea
sechestreaz Partidului Popular conservator.
Cu parlamentarii. Armata Cu acelai gen de probleme se

C
a adoptat o atitudine confrunt i noul premier al
de expectativ în Spaniei, Jose Mria Aznar ©:
faa evenimentelor, concentrarea industriei în
chiar aprobându-le câteva centre, o clas de mijloc

a Adolfo Suârez depune jurmântul de
-3 Rebelul Antonio Tejero ameninând cu arma în
prim-ministru în prezena regelui spaniol parial. Tentativa slbit, aflat în pragul srciei ©,
Parlamentul Spaniei
de lovitur de stat i o rat mare a omajului,
a fost blocat definitiv abia Prim-ministrul Felipe Gonzâlez în timpul unei singure generaii,
dup declaraia public ferm a Mârquez © se confrunt cu Spania a fcut saltul de la o ar

regelui, prin care i-a exprimat o armat nemulumit i cu agrar la o naiune industrial.
o
credina în democraie. Alegerile creterea omajului. în acelai Procesele sale politice se
din 1982 duc la schimbarea timp, Spania se apropie tot mai armonizau de asemenea cu
guvernului. Partidul Socialist mult de Europa i de Occident, cele ale restului Europei, în
Muncitoresc iese câtigtor. în 1982, Spania devine membr ciuda dictaturii precedente.
Juan Carlos I
juan Carlos, nscut în 1938, studiaz la mai multe academii militare
i la Universitatea din Madrid. în 1969 accept s devin succesorul

lui Franco, preluând funcia la 22 noiembrie 197$. Cu ajutorul progra-
mului de reforme pe care îl introduce i datorit autoritii sale perso-

nale, el reuete s transforme dictatura din Spania în democraie, fr
o rsturnare politic de proporii. Afirmarea decisiv ca om politic a
lui juan Carlos are loc în timpul tentativei de lovitura de stat din 1981.
Aprând la televizor în calitate de comandant suprem al armatei i

inând un discurs clar în sprijinul noiiforme de guvernmânt, el reuete
Premierul spaniol Jose Mria Aznar s-i pun în umbr pe ceilali lideri, s-i atrag armata de partea sa i
(stânga) îi felicit succesorul, pe
Jose Luis Rodriguez Zapatero, s apere noul sistem democrat Boschetar lâng sediul unei instituii
ales în 2004 din Madrid, 2002
1 953 înfiinarea ETA 1 977 Falanga se desfiineaz

1 975 Basca, galiciana i catalana sunt declarate limbi de stat 1 978 Aprobarea noii Constituii
44
Dup 1945 Spania 571
Regiunile Spaniei
Regiunile spaniole câtig mai multe drepturi dup democratizare,
în prezent, Spania este în perioada de tranziie ctre statul federal.
în 1975, inând cont de cuprinde de atunci un Senat politica de aprare i cea

aspiraiile politice i culturale format din camere regionale. extern. Specificul puterii
ale regiunilor rii, regele Juan Autoritatea regiunilor, diferit variaz de la o regiune la alta, dar
Carlos declar basca, galiciana de funciile statului central, este Catalonia, Galicia ©i Regiunea
i catalana limbi oficiale de stat exprimat în textul Constituiei. Basc © au avut un grad sporit
ale regiunilor respective. Acest De exemplu, regiunile au drept de autonomie chiar de la început.
fapt nu a fost îns suficient de autoguvernare în ceea ce Populaia din regiuni nu a

pentru cei care luptau pentru privete lucrrile publice, reacionat întotdeauna adecvat
autonomie. în septembrie 1977, protecia mediului i dezvoltarea la aceast evoluie. Procesul
Catalonia <B> cere dreptul de economic; guvernul naional democratizrii a fost ameninat
autoguvernare pe care îl mai reglementeaz, printre altele, înc de la început de acte de
Prinul Felipe vizitând o baz aerian

spaniol, 2002
ETA
ETA (Euzkadi ta Askatasu-
na - Tara Bascilor i libertatea)
reprezint o micare ilegal care o

3
a aprut în 1953, în mediul unui o
Muzeul Guggenheim din oraul basc Bilbao Steaguri catalane în Barcelona 3
grup de studeni din Partidul Na-
O
violen i de atacuri teroriste. ional Basc (PNB), i s-a trans-
Forele armate au respins în format în ETA în momentul în
repetate rânduri eforturile de care PNV a fost considerat prea

descentralizare, astfel c au avut moderat. Obiectivul lor este s
loc foarte multe atacuri din partea formeze un stat unind regiuni-
3'
extremei drepte, care a cerut în le basce din Spania i Frana.
mod repetat preluarea guvernrii Numrul atacurilor teroriste a
de ctre armat. Pe de alt parte, sporit dup moartea lui Franco.
organizaia terorist separatist Din 1968, ETA a fost acuzat

a
basc ETA continua s lupte de moartea a 800 de persoane, -o
pentru suveranitatea absolut în 2000, mii de oameni au de-
a Regiunii Basce, prin asasinate monstrat împotriva terorii ETA.

i sechestrri ©. Guvernul refuz s negocieze cu
Turbine eoliene de pe coasta Galiiei, 998
1
Din 2002, în Spania a început ETA, pentru c aceasta nu este de
primise o dat în 1931. Au urmat s se discute intens despre acord s predea armele.
demonstraii în alte regiuni. Se instituirea unei noi forme de
formeaz partide noi care cer împrire a puterii între regiuni -
tot mai insistent autonomia. i statul central. în plus, pentru
Soluia pentru naiune a fost c Senatul s-a dovedit a fi
formulat în Constituia din destul de amorf pân acum,

1978. Conform Articolului 2, din ce în ce mai multe regiuni
Spania era împrit în 17 regiuni spaniole continu s pretind
autonome. întregul parlament s li se acorde un grad sporit de
O main capcan explodeaz,
Un atac ETA cu main capcan la Madrid, 2000
naional, denumit Cortes, Santander, 2003 independen.
23 februarie 1 981 Tentativa de lovitur de stat a lui Tejero 1 982 Spania intr în NATO 1 996 Jose Mria Aznar devine prim-ministru
1 982 Felipe Gonzâlez este ales ef al guvernului 1 ianuarie 1 986 Spania devine membr CE
45
Portugalia DUPA 1945
El Estado Novo, noul stat al dictatorului Salazar ©, a fost un sistem autoritar, cle-
rical, fascist. fr violen în 1974, dup Revoluia garoafelor.

Dictatura se încheie
Apoi îi câtig independena coloniile portugheze. Dup alegerile prezideniale
din 1976, Portugalia se orienteaz spre democraia parlamentar. în 1986, Portu-
galia esteacceptat în Comunitatea European, eveniment care duce la îmbun-
tirea situaiei economice a rii.
Podul Tejo din Lisabona, construit sub regimul Salazar, în 1 966
El Estado Novo
Regimul lui Salazar promova o politic economic strict. în afacerile externe, în timpul Rzboiului
Rece se orienteaz ctre tabra occidental i poart un rzboi colonial dur în Africa.
Dup lovitura de stat din 1926 se menine, iar Portugalia devine armata Indiei ocup în 1961
a armatei, Antonio de Oliveira în 1949 unul dintre membrii posesiunile portugheze €>,
Salazar & vine la putere în fondatori ai NATO. Intrarea în de pe subcontinent iar Angola,
1932 {pag. 472). Sub regimul su Organizaia Naiunilor Unite are Mozambic i Guineea © pretind
dictatorial, Portugalia rezist loc abia în 1955, iar aderarea la tot mai insistent independena.
pe aproape toat perioada celui Organizaia pentru Cooperare i Urmeaz un rzboi colonial dur
de Al Doilea Rzboi Mondial, dar Dezvoltare Economic (OCED) i sângeros, care îngreuneaz
spre sfâritul rzboiului dictatorul are loc în 1961. atât de mult bugetul naional al
IX permite Aliailor s stabileasc Pe plan intern, sistemul Portugaliei, încât Salazar se vede
Dl
c Marcelo Caetano, 1973
baze militare în insulele Azore. guvernamental corporativ nevoit s deschid Portugalia
Aceast aliniere în politica extern bazat pe privilegii continu i pentru investitorii strini. soluie politic. Sentimentul
dup 1945. în ciuda de criz a fost exacerbat de
câtorva permisiuni, efectele crizei economice mondi-

-6 care începuse în 1973, reper-
cenzura, poliia secret ale,
i sistemul unipartit cutându-se i asupra economiei

continuau s reprime slbite a Portugaliei. în aceast
populaia. Dei Salazar situaie, forele armate rstoarn

reuete s reduc guvernul printr-o lovitur de stat
o
(X datoriile statului sângeroas, sprijinit de poporul
printr-o politic portughez. Rscoala popular pa-
economic rigid, cifist a fost denumit

el aplic prea puine Revoluia garoafelor i a marcat
Biseric catolic baroc din Goa, India, construit reforme în industrie, Muncitori portughezi în Fran{a îi ridic sfâritul dictaturii i al imperiului
de portughezi în sec. XVII iar sectorul agricol
locuine provizorii, 1 963 colonial portughez.
rmâne în criz. Doar

câiva investitori în septembrie 1968 Salazar
strini puteau intra sufer un infarct i se retrage din

în ar. în consecin, funcie. Succesorul su, Marcelo
muli portughezi caut Caetano €*, diminueaz legile de
slujbe în strintate O. cenzur i încearc o liberalizare

în 1951, Salazar declar moderat în sfera politic, îns
coloniile portugheze reformele au fost lipsite de entuzi-
provincii de peste mri, asm, în 1974 devenise tot mai
pentru a le împiedica s clar c rzboiul colonial din Africa *fl
devin independente, nu putea fi câtigat de armat,
O unitate a unei armate rebele de eliberare din Dictatorul portughez Antbnio
colonia Guineea Portughez din Africa, 1 968 în ciuda acestui lucru, îns nu se întrevedea nici o de Oliveira Salazar la biroul su
1 932 Salazar vine la putere 1955 Portugalia intr în ONU 1961 începe rzboiul colonial
1 949 Portugalia devine membru fondator al NATO 1 961 Portugalia devine membr a Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic
46
Dup 1945 Portugalia 573
Revoluia garoafelor i consecinele ei

Fado
Dup rsturnarea fr violen a dictaturii, liderii socialiti lanseaz un program
Fado, însemnând soart în
de naionalizare, îns acesta este anulat de guvernele urmtoare.
portughez, dateaz probabil
Lovitura militar de stat © din în eava putii. în 1974, gruparea din vremea când Portugalia
25 aprilie 1974 a fost condus de MFA îl instaleaz ca preedinte pe era o putere naval major i
un grup de ofieri care se auto- generalul conservator Antonio de avea colonii la mari deprtri.
intitulase Micarea Forelor Armate Spinola, îns acesta demisioneaz Se spune c sclavii africani din
(MFA). Revoluia garoafelor ©, dup numai patru luni, nefiind de Brazilia ar fi dezvoltat fado ca
care a urmat, desfurat timp acord cu orientarea de stânga a dans i c acesta a fost cântat
de doi ani, reprezint o perioad revoluiei. în martie 1975, încearc în Portugalia doar mai târziu.
de liberalizare i democratizare. o contralovitur de stat cu spriji- Poate c marinarii au fost cei
Numele acesteia provine de la nul aripii de dreapta, îns nu are care cântau aceste melodii, de
florile pe care soldaii le-au pus succes. Ofierii socialiti din MFA dor de cas. în sec. XIX, fado
înfiineaz apoi un era considerat înc indecent i
în timpul arestului, trei securiti ai
consiliu revoluionar regimului Salazar sunt protejai
se auzea doar în zonele src-
i organizeaz alegerile de furia mulimii, Lisabona, 1974 cioase ale porturilor. Fado este
pentru constituirea dat alegerile dup Revoluia ga- acceptat de societate abia mai
adunrii naionale, care roafelor. Partidul de guvernmânt târziu, iar faimoii factistas
orienteaz Portugalia ajunge la un acord cu opoziia îi aduc recunoaterea interna-
pe calea socialismului. socialist privind rectificarea ional.
Cenzura este anulat, Constituiei, care intr în vigoare
în colonia portughez Guineea (în prezent

iar poliia secret © în 1982. Constituia revoc unele naionalizate sunt privatizate
Guineea-Bissau), lupttorii pentru independen dizolvat. Guvernul elemente socialiste instituite din nou. Dup un proces de
îi declar victoria, 1 973 naionalizeaz bncile, în perioada Revoluiei garoafelor. reform i tranziie, Portugalia
transportul, industria Consiliul revoluionar este intr oficial în Comunitatea -a
o
grea i mass-media. abolit, iar majoritatea industriilor European la 1 ianuarie 1986 ©.
Pân în 1975, tuturor Dei rmâne i astzi una
coloniilor li se acord dintre cele mai srace state
independena ©, membre ale UE, Portugalia a avut
dar acest pas aduce totui rate de cretere economic Q-
aproape un milion de impresionante © în anii 1990, 5'
coloniti în ara-mam, iar standardele de via au crescut

îngreunând economia semnificativ. Din 2004, politi-
rii. Generalul mode- cianul portughez conservator
3
rat Antonio Ramalho Jose Manuel Duro Barroso "O
Eanes îl învinge a fost numit preedintele
Grup de militari entuziati dup lovitura de stat Mrio Soares (în prim-plan) semneaz
împotriva dictaturii, 25 aprilie 1 974 în primele alegeri tratatul de aderare a Portugaliei la CE Comisiei Europene.
prezideniale pe
candidatul radical de
stânga dup adoptarea

noii Constituii din
aprilie 1976. Preedin-

tele Partidului Socialist,
Mrio Soares, formea-

z un guvern minoritar
care supravieuiete
numai doi ani. în 1979,
Mulimea înfuriat blocheaz calea unui tanc ce

un partid nesocialist
evacua membri ai guvernului, 26 aprilie 1 974 câtig pentru prima Expoziia Mondial din 1 998 de la Lisabona
1 973 Criza economic mondial 1 974 Regena lui Antonio de Spinola 1 ianuarie 1 986 Portugalia intr în Comunitatea European
1968 Demisia lui Salazar 1974 Lovitura de stat militar a MFA i Revoluia garoafelor 1 975 Coloniile îi capt independena 4^
574 Marea istoric ilustrat a lumii Lumea contemporan
Europa de Nord DUPA 1945
Dup 1945, statele scandinave © se integreaz tot mai mult în economia mondial.
Suedia i Finlanda rmân ri neutre din punct de vedere politic i promoveaz
intens consensul i pacea în lume. Pentru a înlesni cooperarea, scandinavii în-
fiineaz Consiliul Nordic. Acesta se implic în procesul de unificare a Europei.
Datorit structurilor bine organizate ale statului, rile nordice sunt printre cele
mai prospere naiuni ale lumii.
Podul Oresund dintre Danemarca i Suedia, care leag,
de asemenea, Suedia de continentul european
Nordul european dup 1945: elementele comune

Planul de alian pentru aprarea Scandinaviei eueaz dup 1945,
îns Europa de Nord se unete la nivel cultural i politic.
Dintre statele scandinave, domeniile economic, social

numai Suedia nu a avut de i cultural. Pentru a completa
suferit de pe urma celui comitetul, în 1971 se instituie
de Al Doilea Rzboi Mondial. Consiliul Nordic de Minitri.

Comunitate hippie din capitala danez
Dup experiena ocupaiei i a Dei este vorba de dou corpuri Copenhaga, 1972
deportrilor în mas consultative, acestea au avut
(pag. 475), naiunile nord- multe realizri în promovarea

o, europene concep o alian de colaborrii strânse între state.
c
aprare proprie, pentru a proteja Social-democraiile puternice
coastelei interiorul de atacuri. din toate aceste state au jucat un
Dei aceasta a euat în 1949, s-a rol esenial în restabilirea culturii
c intensificat cooperarea la alte

Pippi Ciorapilungi, personajul titular din
politice i a condiiilor de via.
-5
niveluri. Suedia, Danemarca i numeroasele cri ale autoarei suedeze Datorit acestei stabiliti
Astrid Lindgren, întruchipeaz idealurile
Norvegia analizeaz o posibil politice, comunismul nu a avut Sediul senatului finlandez, construit în
libertii i educaia nonautoritar; 1822 la Helsinki
uniune i înfiineaz Consiliul cadru de film aproape nici un cuvânt de spus
în viaa politic, excepie fcând
Groenlanda Finlanda.
o
o.
Cea mai mare insul a planetei aparine celei mai mici naiuni scandina- Exista o încredere puternic
ve, Danemarca. Statele Unite ale Americii construiesc aici baze militare în economia de pia, astfel
în 1945, semnând un tratat de aprare cu Danemarca în 1951. în 1979, c întregul Nord se concentra
insula i-a câtigat dreptul la autoguvernare, dar rmâne teritoriu danez, asupra construirii de sisteme
împreun cu Danemarca, Groenlanda intr în Comunitatea European prospere, realizate pe baza unor
în 1973, dar o prsete în urma unui plebiscit în 1985. taxe ridicate. Liberalismul din
statele scandinave O duce la
Capitala Islandei, Reykjavik, o i mai mare toleran fa de

cu cea 1 1 5 000 de locuitori
stilurile de via alternative ©.
Nordic în 1952; Islanda © se Crizele economice provocate
altur consiliului în acelai an, de situaia din strintate au
iar Finlanda O în 1955. Consiliul fost mereu inute sub control de
Nordic este un corp consultativ, guvern. Grija pentru meninerea
iar membrii si provin din realizrilor regionale ia
parlamentele naionale. Scopul autonomiei a determinat relaia
su este s promoveze cooperarea statelor nordice cu Uniunea
între statele scandinave i Sat de pescari în Groenlanda, 1 990
European, de care sunt legate
standardizarea legislaiei în individual prin tratate.
1 945 în Groenlanda se construiesc baze militare americane 1952 înfiinarea Consiliului Nordic
1951 Semnarea Alianei de Aprare Danezo-Americane 1 960 Danemarca i Norvegia intr în AELS
48
Dup 1945 Europa de Nord 575
Diferenierea statelor nordice dup 1945

Diferenele dintre statele nordice constau în alianele militare,
în bazele economiei i în relaia cu Uniunea European.
Spre deosebire de Norvegia, locale. Extinderea apelor sale
Danemarca nu a suferit în 1945 a declanat în 1973 o disput

o distrugere masiv în urma referitoare la pescuit, cunoscut
rzboiului. Ambele naiuni au drept Rzboiul Codului ©, când
beneficiat îns de programul Islanda i Marea Britanie au
Planului Marshall {pag. 536), fost pe punctul de a declana
Norvegia primind 35 de milioane un conflict armat. Islanda
de dolari, i ambele s-au aflat membr AELS din 1969 i

este
printre statele fondatoare ale membr SEE din 1993. Suedia CD Regele Harald V al Norvegiei i regina
O fregat englez în coliziune cu o Margarete a Danemarcei în capitala
II
NATO în 1949. Planul de instituire barc de patrul islandez pe care o

i Finlanda sunt membre UE norvegian Oslo, 1997
a unui pact militar colectiv între suspecteaz c i-ar fi distrus plasele, din 1995, îns ambele state sunt
1976
toate naiunile scandinave a fost sceptice în ceea ce privete
abandonat. Islandai Groenlanda comunitatea. Ca naiuni mici,

semneaz tratate de aprare cu neavând dimensiunii geografice
Statele Unite ale Americii în prea mari, acestea se tem c
cadrul NATO. Pe de alt parte, problemele lor nu vor fi auzite.
Suedia i Finlanda decid s devin Dac Finlanda a introdus totui

neutre. Parteneriatul comercial euro în 1999, moneda unic
al Norvegiei i Danemarcei O cu European
pentru Uniunea
Marea Britanie le oblig s intre în Prim-secretarul sovietic Leonid Economic i Monetar, în
Asociaia European a Liberului Brejnev la summitul CSCE septembrie 2003 populaia
de la Helsinki, 1973
Schimb (AELS) în 1960 {pag. 551), Suediei s-a declarat împotriva T3
o
îns drumurile lor se despart în 1973 dup un referendum, introducerii monedei unice.
atunci când li se propune aderarea populaia Norvegiei respinge Danemarca i-a pstrat, de
la Comunitatea European. Dac aderarea, mai întâi în 1972, apoi asemenea, moneda naional.
Danemarca devine membr CE a doua oar în 1994. Norvegia Finlanda i Suedia au jucat
este oricum legat de un rol important în depirea Procesiunea funerar a lui Olof Palme,
1986 9-
5'
Uniunea European, conflictelor transregionale. Prima
partenerul su Conferin pentru Securitate Deciziile luate aici susin, printre
principal în Spaiul i Cooperare în Europa a avut altele, cererile de drepturi civile
Economic European loc în Finlanda, în iulie 1973 O. ale Europei de Est. Suedezul
3
(SEE). Rezervele sale Dag Hammarskjdld © a fost
mari de petrol © au de dou ori secretar general al

transformat-o într- Organizaiei Naiunilor Unite
Platform de foraj în câmpurile petroliere una dintre cele mai în anii 1950, iar în 1961 i s-a
dinMarea Nordului, pe coasta Norvegiei, 2003 bogate naiuni din acordat postum Premiul Nobel
lume. Islanda nu a pentru pace pentru eforturile sale
intrat în Uniunea susinute în meninerea pcii.
European, pentru Suedia este i patria diplomatu-
a-i proteja industria lui Olof Palme ©. De dou ori
piscicol. Dac ar fi prim-ministru, Palme s-a implicat
aderat, spaiile sale de mai ales în iniiativele de dezarma-
pescuit s-ar fi deschis re i a lucrat ca negociator ONU.
explorrile europene, Asasinarea sa din 28 februarie 1986
Cuplul regal suedez Cari Gustav XVI i Silvia,

cu grave consecine
Dag Hammarskjdld cu premierul
a produs un oc uria, atât la nivel
cu copiii, 2004 asupra economiei israelian Golda Meir, 1 956 naional, cât i internaional.
1973 Groenlanda i Danemarca ader la Comunitate European 28 februarie 1 986 Olof Palme este asasinat
Iulie 1973 Prima Conferin pentru Securitate i Cooperare în Europa i în Finlanda 1995 Suedia i Finlanda ader la UE
49
Europa Central si de Est DUPA 1945
Dup terminarea celui de Al Doilea Rzboi Mondial, statele Europei Centrale i

al regimurilor loiale Uniunii Sovietice. Dup
de Est cad sub controlul comunist
formarea guvernelor fronturilor populare, puterea este preluat de Partidul Co-
munist, a crui dominaie era asigurat i protejat de Armata Roie. Economia
acestor state vasale, precum i deciziile politice, erau modelate dup cerinele
Uniunii Sovietice. Când aceasta este impus de situaie s introduc reforme ra-
dicale în propria ar i nu mai gsete sprijin în interiorul sferei sale de influen,
regimurile se prbuesc.
Distrugerea statuii lui Stalin din Budapesta în timpul
revoluiei populare din Ungaria, 1 956
Ungaria din 1945 pân în prezent

Revoluia maghiar din 1956 este reprimat cu brutalitate. Ungaria este prima ar
din blocul estic care îi deschide graniele ctre Occident, în 1989.
Ungaria, aliata Germaniei naziste, cu viaa pentru

care declarase rzboi Uniunii programul su, fiind
Sovietice, este ocupat de Armata executat în 1958. Dup

Roie spre sfâritul celui de Al suprimarea revoluiei
Doilea Rzboi Mondial (pag. 478). de ctre forele militare
Budapesta cade dup un asediu sovietice©, în 1956
de apte sptmâni. în ciuda Jânos Kâdâr ©, noul
Prim-ministrul Imre Nagy, 1 954
numrului mic de voturi lider al partidului, preia
pro-comuniste în alegerile controlul guvernului. Austria în septembrie 1989 ©

din 1945 i 1947, la 1 februarie Acesta elimin opoziia creeaz o bre în Cortina de
-9 Distrugerea gardului de frontier dintre Austria i
1946 se proclam Republica intern de partid i se Fier care separase Estul de Vest
Ungaria, 2 mai 1 989
Popular Ungaria. Susinut bazeaz pe ajutorul i crete nevoia de reform a
de forele militare sovietice, de secretar general i urmeaz o considerabil al sovieticilor. întregului bloc rsritean. în 1990,
Partidul Comunist Maghiar direcie stalinist strict de epurri La începutul anilor 1960, se Forumul Democratic ajunge la
preia administraia, foreaz i procese înscenate, inclusiv permit iniiativele economice guvernare dup primele alegeri
o
toate partidele s urmeze aceeai împotriva liderilor protestani i individuale. Acest comunism libere din Ungaria. în 1991, trupele
direcie i se unete cu social- catolici. Dup moartea lui Stalin de tip gula duce la o destindere sovietice prsesc ara, iar în 1999
democraii cu care formeaz în 1953, noul prim-ministru, economic. Dup demisia Ungaria devine membr NATO.
Partidul Muncitoresc Maghiar. Imre Nagy ©, încearc s lui Kâdâr din funcia de ef al în 2004, ara intr în Uniunea
Mâtyâs Râkosi O preia funcia relaxeze sistemul autoritar. partidului în 1988, reformele nu European, împreun cu alte
Renun la colectivizarea forat mai pot fi oprite. Deschiderea nou state ce se aflaser sub
a agriculturii, încetinete ritmul frontierei dintre Ungaria i dominaia comunist.
industrializrii i oprete teroarea,
îns programul este anulat de
opoziia stalinist condus de
Râkosi. Astfel, la 23 octombrie
1956, populaia se revolt O
exprimându-i nemulumirea
fa de Partidul Comunist i
de modul de guvernare. Nagy
formeaz un guvern de coaliie
i anun ieirea Ungariei din Di
Mâtyâs Râkosi, 1952 Tratatul de la Varovia. El pltete Tancuri sovietice în Budapesta, 1 956 Jânos Kâdâr, 1 956
1 februarie 1 946 Se proclam Republica Popular Ungaria 1953 Moartea lui Stalin 1958 Execuia lui Imre Nagy 1980 înfiinarea Solidaritii
1 947 Preedinia lui Gomulka în Polonia 23 octombrie 1 956 Revoluia popular maghiar Decembrie 1 970 Tratatul de la Varovia
50
dup 1945 Europa Central i de Est 577
Polonia din 1 945 pân în prezent

Populaia Poloniei cere în mod repetat reforme i schimbarea guvernului. Polonia
este prima naiune din blocul estic care reuete s-i schimbe sistemul politic.
Polonia suport pierderi colosale triumfal, fapt

în cel Rzboi
de Al Doilea care demonstreaz
Mondial: mor ase milioane identificarea naiunii
de polonezi - inclusiv 90% din poloneze cu credina

populaia evreiasc -, iar 38% din catolic i ritmul rapid Preedintele polonez Alexander Kwas-
niewski (dreapta) i preedintele SUA
avuia naional este distrus. în care partidul de
George W. Bush la summitul NATO,
Dup rzboi, în timpul cruia stat pierdea puterea, 27 iunie 2004
guvernul polonez în exil la în 1980, situaia
Londra continu lupta, Aliaii economic a Poloniei

decid s treac teritoriile de est devine din ce în ce
ale Germaniei sub administrare mai critic. în iulie,
polonez, în timp ce Polonia, la creterea preului crnii

rândul su, era obligat s cedeze duce la un val naional
Uniunii Sovietice teritoriile sale de greve. Cea mai
estice. Când trupele ruseti intr Palatul culturii din Varovia, Polonia, construit în
important revendicare
în Polonia, Partidul Comunist 1 952-1 955 în stilul socialist al erei staliniste, dup a comitetului de Wladyslaw Gomulka (dreapta) de vorb
modelul celor apte zgârâie-nori din Moscova cu Leonid Brejnev i Walter Ulbricht
formeaz la Lublin Comitetul de grev era permiterea
(stânga), cea 1968
Eliberare Naional. Dup 1944, i schimbri în conducere. sindicatelor libere, neutre, iar
el deine puterea în zonele care Gomulka revine la putere în guvernul cedeaz în final. în sunt arestai. Pe termen lung
nu erau încorporate direct în 1956 i se menine pân în 1970. octombrie 1980, este înregistrat îns, biserica nu poate
Rusia. în consecin se produce o în decembrie 1970, Polonia i oficial sindicatul independent fi neutralizat, iar uniunea
recolonizare masiv care schimb guvernul Germaniei de Vest Solidaritatea, condus de Lech nu se intimideaz. -n
o
semnificativ structura populaiei. sub cancelarul Willy Brandt Walesa <D. Acesta ajunge în 1988, guvernul este obligat
s reprezinte 90% dintre s poarte discuii la masa
muncitorii organizai. în vara rotund cu opoziia ©, pentru
lui 1981, Uniunea Sovietic a negocia reforme. Una dintre
amenin guvernul polonez aceste reforme este permiterea Q-
5'
cu invazia dac acesta nu întreprinderilor private i
controleaz situaia. Ca rezultat, a gruprilor de opoziie.
la 13 decembrie 1981 prim- Solidaritatea câtig primele

ministrul, generalul Wojciech alegeri libere din 1989. Astfel,
3
Jaruzelski ©, instituie legea Polonia devine o democraie "O
Papa loan Paul II este întâmpinat cu entuziasm Lech Walesa, liderul marial, care dureaz pân parlamentar, aderând la
de populaie la Varovia, 979 Solidaritii, 1981
NATO © în 1999 i la Uniunea
1
în iulie 1983. Solidaritatea este
Dup primele alegeri din 1947, semneaz Tratatul de la Varovia. interzis, iar conductorii si European în 2004.
guvernul condus de Wladislaw Aceast piatr de hotar din istoria
Gomulka © încearc s urmeze reconcilierii dintre Germania
calea spre socialism © inând i Polonia implic un tratat de
cont de specificul Poloniei, îns neagresiune i recunoaterea
în decembrie 1948 sistemul linei Oder-Neisse ca fiind grania
este obligat s se supun vestic a Poloniei. în 1978, Karol
directivelor Uniunii Sovietice. Jozef Wojtyla, cardinalul catolic
Biserica Catolic Polonez este al Cracoviei, este ales pap.
persecutat. Dup moartea lui în 1979, reîntoarcerea lui în
Stalin în 1953, revoltele determin Polonia ca Papa loan Paul II © Prim-ministrul, generalul Reprezentanii guvernului i ai opoziiei la masa
încercri repetate de reform se transform într-o procesiune Wojciech Jaruzelski, 1 984 rotund de la Varovia, 1 989
1 989 Primele alegeri libere din Polonia 1 990 Primele

I alegeri libere din Ungaria 2004 Ungaria i Polonia intr în UE
|
1 3 decembrie 1 981 Instituirea legii mariale în Polonia Septembrie 1 989 Deschiderea frontierei dintre Ungaria i Austria
Cehoslovacia i Republicile Ceh

i Slovac dup 1945
încercarea de reform Primvara de la Praga a guvernului
cehoslovac este reprimat prin for. Revoluia de catifea
din 1989-1990 duce, dup trei ani, la împrirea rii.

în 1945, Cehoslovacia, dezmem- Cehoslovacia s resping ajutorul
brat de regimul nazist (pag. 479), oferit prin Planul Marshall
revine la graniele iniiale, cu {pag. 536). între timp, comunitii
excepia regiunii Carpailor ruteni lui Klement Gottwald ocup

(regiunea carpato-ucrainean). prin for principalele funcii în
Expulzarea minoritilor germane stat. Preedintele Edvard Benes
i maghiare © dup rzboi demisioneaz în semn de protest,
a provocat disfuncionaliti iar minitrii anticomuniti se
economice pe termen lung. în retrag în iunie 1948. Gottwald

Tancurile trupelor de intervenie sunt înconjurate i blocate de populaie în timpul
1947, Uniunea Sovietic oblig devine noul preedinte i Primverii de la Praga, 1 968
formeaz guvernul comunist O.
în 1949, Cehoslovacia devine Carta 77
membr a Consiliului de Ajutor Numele celei mai cunoscute
Economic Reciproc (CAER). micri de opoziie din blocul
în 1952, ara e zguduit de procese estic se refer la cererea pen-
publice i de execuii ale unor tru drepturi civile în rezoluia
membri proemineni ai Partidului final a CSCE. Carta câtig
C
Comunist. în 1968, Alexander rapid peste 800 de semnturi,
Dubcek © este ales noul ef inclusiv ale scriitorilor Vâclav
al statului i al partidului. Havel i Pavel Kohout. Acetia
c Acesta are ca obiectiv acuzau, în publicaii periodice,
^3
Germanii expulzai din Cehoslovacia liberalizarea sistemului i înclcarea drepturilor omului.
îi pstreaz tradiiile i, în unele cazuri,
implementarea unui socialism cu Conductorii Cartei devin
pretenia la proprietile i teritoriile fi-
Alexander Dubcek, 1 968
pierdute, 2004 fa uman. Uniunea Sovietic nu guri politice naionale proemi-
poate opri reformele nente în anii imediat urmtori sunt evidente în întregul bloc
prin mijloace politice dup 1989. estic, inclusiv în Cehoslovacia.
o
D. diplomatice, astfel Dictatura Partidului Comunist
s
o încât, la 21 august 1968, se termin prin panica Revoluie
c
c trupele Tratatului de catifea din 1989-1990. Vâclav
de la Varovia intr Havel ©, dramaturg i promotor
în capitala rii i notoriu al drepturilor civile,
înbu Primvara de este ales preedinte în 1990,

la Praga ©. Sub noul iar Dubcek devine preedinte
în timpul unei demonstraii comuniste, pe strzi sunt lider de partid, Gustâv al Adunrii Federale. Statul
purtate pancarte cu portretele lui Klement Gottwald
i losif Stalin, Praga, 1 948 Husâk, Cehoslovacia socialist era pe cale s devin
Vâclav Havel (stânga) discutând
devine unul dintre un stat federal, dar Slovacia, sub
cu ali disideni, în apartamentul
statele comuniste su din Praga, 1 985 liderul în ascensiune Vladimir
cele mai loiale Uniunii Meciar ©, dorete independena.
Sovietice. Cu toate rezoluiei finale a Conferinei Deoarece nu se ajunge la nici
acestea, în 1976-1977, pentru Securitate i Cooperare un acord, la 1 ianuarie 1993 ara

un nou grup de în Europa (CSCE) de la Helsinki este împrit în dou state
opoziie cunoscut din 1975. suverane. în 2004, Republica
Vâclav Havel, Vladimir Meciar,

drept Carta 77 se Dup sfâritul Rzboiului Rece, Ceh i Slovacia sunt acceptate
2004 2004 dezvolt pe bazele efectele procesului de schimbare ca membre UE.
1 948 Edvard Benes demisioneaz 1 965 Nicolae Ceauescu vine la putere 21 august 1 968 înbuirea Primverii de la Praga
1 949 Cehoslovacia intr în CAER 1968 Guvernul lui Alexander Dubcek

52
Dup 1945 Europa Central i de Est 579
Bulgaria, România i Albania, din 1945 pân în prezent

Sistemele de stat comuniste autoritare ale acestor trei ri balcanice se prbuesc în 1989.
în ciuda tranziiei spre democraie, ele rmân printre cele mai srace din Europa.
Dup Al Doilea Rzboi Mondial, puterea în Albania. Ca ef al
Partidul Comunist al Bulgariei, partidului, acesta conduce auto-
condus de secretarul general cratic, eliminând cu brutalitate
Gheorghii Dimitrov ©, începe s toat opoziia. La început leag
construiasc o democraie popular relaii cu Iugoslavia (pag. 580),
în stil sovietic. Opoziia este în- apoi cu China, în 1961-1977, i

lturat violent. Todor Jivkov © sfârete prin a izola complet ara
a fost prim-secretar al Partidului pe plan internaional. în 1985, suc-
Comunist în 1954-1989. în 1962- cesorul su, Ramiz Alia, începe
1971, a deinut i funcia de prim- cu precauie s deschid ara ctre
ministru, iar în 1971-1989 a fost lume. Acest proces de reform se
preedinte al Consiliului de Stat accelereaz dup 1989, iar în 1991 Dictatorul albanez Enver Hodja, statuie losif Stalin (stânga) i Gheorghii
la Tirana, 1 989 Dimitrov, 1 936
au loc primele alegeri
pluripartite. Dup 1995, înfometate ©. Regimul su este
guvernele se succed susinut în principal de poliia
cu rapiditate. în 1997, secret, Securitatea. Cu ajutorul
sute de mii de oameni acesteia, minoritile sunt
pierd printr-o înel- recolonizate cu fora. în 1989,
ciune financiar puinii Ceauescu este înlturat de la
bani pe care îi aveau, putere i executat. în 1990, s-a

în tulburrile care ur- încercat intimidarea opoziiei
Simeon de Saxa- Nicolae Ceauescu, pre- meaz, depozitele sunt Todor Jivkov, secretar general al Parti- prin aa-numitele mineriade. Cu
Coburg, fostul rege edintele României,! 984 dului Comunist al Bulgariei, 1 987 o
asediate, furându-se un toate c guvernele se succed rapid,
al Bulgariei. încercrile de bulga- mare numr de arme. Dup 1989, transform ara într-o din 1997 ritmul reformelor crete.
rizare de dup 1984 a numeroasei oamenii emigreaz în mas ©. component a blocului estic, Toate cele trei ri sunt accep-
minoriti turce duc la un exod Astzi, gradul de srcie i corup- îns dup 1960 urmrete o tate în programul Parteneriatul
în mas. Revoluia politic din ie este foarte ridicat, iar relaia cu independen mai mare fa de pentru Pace al NATO. în 2007,
O-
3'
1989 destabilizeaz guvernul, iar majoritatea albanez din Kosovo Moscova. Nicolae Ceauescu ©, Bulgaria i România devin
criza economic din 1996-1997 rmâne conflictual. succesorul su ca ef al statului membre ale Uniunii Europene.
declaneaz tulburri majore. Dup 1945, România pierde i al partidului dup 1965,
Alegerile parlamentare din 2001 Basarabia în favoarea Ucrainei, continu aceast politic i
3
sunt câtigate de partidul fostului îns îi pstreaz Transilvania. primete sprijin din Occident -o
rege, Simeon II ©, care promisese Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru a întrerupe relaiile cu
îmbuntirea condiiilor de via. secretar general al Comitetului sovieticii ©; cu toate acestea,
în 1944, partizanii comuniti central al Partidului Muncitoresc ajutorul nu este folosit pentru
condui de Enver Hodja © preiau Român de orientare stalinist, a reduce srcia populaiei
Ceauescu irosete finanele statului construind cldiri Oameni nevoiai în crue pe o strad în apropiere Refugiai albanezi într-un port din oraul
imense, cum ar Casa Poporului din Bucureti
fi de Bucureti, capitala României, 2001 italian Bari, 1991
25 dec. 1 989 Ceauescu este executat 1 ian. 1 993 Divorul de catifea al Cehoslovaciei
1976 Se formeaz Charta 77 1 990 Vâclav Havel este ales preedinte 2004 Republica Ceh i Slovacia devin membre ale UE
53
Iugoslavia DUPA 1945
Iugoslavia, aflat sub ocupaia armatei germane în Al Doilea Rzboi Mondial, este eliberat
de armata partizan de Tito {pag. 485), fr a fi ocupat de Armata Roie. Astfel,
condus
Tito poate s opreasc intervenia lui Stalin de dup 1945. El dezvolt propria sa cale spre
comunism i este lider devotat al Micrii de nealiniere. Dup moartea sa, structura de stat pe
care o meninuse unit se destram. Celelalte pri ale republicii îi promoveaz propriile
aspiraii naionale împotriva dominaiei Serbiei. Urmeaz un rzboi de reconstrucie a naiunii,
caracterizat printr-o violen înfricotoare ©.
Pod provizoriu între partea croat i cea musulman a oraului Mostar din Heregovina,
care îl înlocuiete pe cel istoric distrus în timpul rzboiului civil din anii 1 990
Iugoslavia sub Tito 1945-1980

Tito practic o form de comunism independent de Uniunea Sovietic. ara era
o federaie de republici i provincii, îns fora militar era dominat de Serbia.
Armata partizan comunist impus de Stalin, dar
condus de Iosip Broz, cunoscut anul 1955 aduce o
sub numele de Tito €>, iese apropiere între cele
victorioas din rzboiul dou ri©. în 1961,

împotriva trupelor italiene Iugoslavia este membru
i germane care ocupaser fondator al Micrii
O. Iugoslavia în timpul celui de Al ii de Nealiniere O, o Tito dup sfâritul rzboiului, la Belgrad, 1 945
c
Doilea Rzboi Mondial. Tito,eful guvernului iugoslav, împreun organizaie de state f
Cu Tito în fruntea Consiliului de cu soia lui (dreapta), ca oaspei ai care nu aparineau nici
ahului Iranului, 1971
Eliberare Naional i, dup 1945, unui bloc militar i care
c a guvernului, Iugoslavia adopt Sovietic, îns încercrile lui rmân neutre în timpul
comunismul în interiorul unui Stalin de a prelua controlul i Rzboiului Rece; astfel,
sistem federal, care capt un influena ideologic asupra titoismu! practicat în
grad ridicat de unitate. Tuturor Partidului Comunist al Iugoslaviei Iugoslavia reprezint
naionalitilor de pe teritoriul întâmpin rezisten din partea o form independent Conferina Micrii de Nealiniere în Bandung,
Indonezia, 1 955
Iugoslaviei li se promit drepturi lui Tito, ducând la o separare în de comunism, cu
egale. La început, guvernul lui 1948. Cu ajutorul Occidentului, muncitori autonomi i obinerea independenei, cum
Tito se îndreapt spre Uniunea Iugoslavia face fa unui embargo elemente federale. în acelai ar fi Primvara croat, din 1969-
timp se menin relaii bune 1971, acestea fiind suprimate
cu statele nesocialiste O. violent de ctre regimul lui
Pentru a integra diversele Tito. Autonomia republicilor
naionaliti, Iugoslavia era crete odat cu Constituia din

împrit în ase republici, plus 1974. Dup moartea lui Tito în
cele dou provincii autonome 1980, conducerea Comitetului
Voivodina i Kosovo-Metohia. Federaiei i a partidului este

în 1952, Partidul Comunist se schimbat anual prin rotaie
restructureaz i devine Federaia între republici - dei situaia era
Comunist a Iugoslaviei, iar în diferit în interiorul fiecreia.
1966 poliia capt o organizare Disoluia statului federal devine

federal. Doar armata rmâne iminent, demonstrând în acest
sub puterea statului central, fel c, de fapt, numai Tito fusese

care era dominat de Serbia. în cel care pstrase Iugoslavia
ISC ciuda structurii federale a rii, unit i c tensiunile deveniser

Tito (dreapta) i Nichita Hruciov, 1963 încep demonstraiile pentru insurmontabile.
1945 Guvernul lui Tito preia puterea în Iugoslavia 1961 Iugoslavia se altur naiunilor nealiniate 1 974 Noua constituie
1948 Separarea de Uniunea Sovietic 1969-1971 Primvara croat
54
Dup 1945 Iugoslavia 581
Dezmembrarea Iugoslaviei, din 1980 pân în prezent

Majoritatea republicilor iugoslave îi declar independena dup cderea statului
comunist central, aciune însoit de expulzarea nemiloas a minoritilor.
Dup 1945, minoritatea albanez NATO, în 1995. Pân în acel

din Kosovo crete la o majoritate moment, 2,2 milioane de oameni
de 90%. în 1981, în regiune se refugiaser © i 200 000

încep tulburrile. Slobodan fuseser ucii cu cruzime ©. ara Slobodan Miloevici (centru) i soia
lui, 1997
Miloevici ©, care mai târziu era împrit, sub supravegherea
devine preedinte al Iugoslaviei, Organizaiei Naiunilor Unite,
într-o federaie bosniaco-croat i
mu
este purttorul de cuvânt al
minoritii sârbe. în 1986, devine Mii de bosniaci musulmani fug o republic sârb, care împreun
din zonele ocupate de sârbii bosniaci,
prim-secretar al Partidului 1995 constituiau un stat comun. în
Comunist al Iugoslaviei, care mai 1995, forele croate recuceresc
târziu îi schimb denumirea în Krajna. Populaia sârb fuge

Partidul Socialist Sârb. în 1989, sau este expulzat, mai ales
Alia Izetbegovici prezint o hart
Miloevici anuleaz autonomia în Kosovo. în 1992, albanezii
a regiunilor sârbe în care au avut loc
provinciei Kosovo i înlocuiete proclamaser acolo Republica genocide, 1993
conducerea albanez cu una Kosovo, sub Ibrahim Rugova.
sârb. La sfâritul anilor 1980, Ciocnirile tot mai numeroase
Soldai ai Armatei de Eliberare
adepii independenei preiau dintre Armata de Eliberare din
din Kosovo cu steagul albanez, 1 999
puterea în toate republicile. La Kosovo © i poliia sârb duc la
26 iunie 1991, Croaia i Slovenia Izetbegovici ©, care în 1991 declanarea unei ofensive sârbe
îi declar independena. Armata declar independena statului. puternice ©. NATO intervine cu
iugoslav intr în ambele ri, dar Reacia minoritii sârbilor atacuri aeriene împotriva Serbiei,
se retrage curând din Slovenia. bosniaci este proclamarea ocupând provincia Kosovo. în T3
O
O treime din Croaia rmâne republicii sârbe sub Radovan 1991, i Macedonia îi declar
ocupat, minoritatea sârb de Karadjici. Cu ajutorul armatei independena. Minoritatea alba-

acolo proclamând Republica iugoslave, sârbii ocup dou nez din Macedonia proclam
Krajna. Alegerile din noiembrie treimi din Bosnia. Se declaneaz Republica Iliria, iar în 2000 înfi-
1990 din Bosnia sunt câtigate de o epurare etnic sângeroas prin ineaz o armat de eliberare.
Partidul Musulman al Aciunii expulzri i genocid. Violenele Aproape 250 000 de refugiai
Democratice, condus de Alia înceteaz doar la intervenia din Kosovo amplific tensiunile.
Prezena NATO i a trupelor
ONU împiedic izbucnirea Kosovari albanezi ucii i mutilai
3
unui nou rzboi. cu cruzime de sârbi, 1 999 T3
Tribunalul pentru crime de rzboi de la Haga

în 1993 se înfiineaz Tribunalul Penal Internaional pentru Fosta
Iugoslavie, ca un corp auxiliar al Consiliului de Securitate al Orga-
nizaiei Naiunilor Unite. Acesta
avea ca scop judecarea crimelor de
rzboi din fosta Iugoslavie. In fe-
bruarie 2002 începe procesul lide-
rului sârb Miloevici, urmat de cel

intentat liderului sârbilor bosni-
aci Radovan Karadjici. începând

Radovan Karadjici, liderul sârbilor
din 2000, s-au dat 14 sentine de
bosniaci, inculpat pentru crime de
pedeaps cu închisoarea. rzboi, 1 993
Cercetarea unei gropi comune din Bosnia, 2002
1989 Miloevici anuleaz independena provinciei Kosovo 1991-1995 Rzboiul din Bosnia
dup 1 981 Tulburri i revolte în Kosovo 26 iunie 1991 Independena Croaiei i a Sloveniei 2001 Miloevici este arestat
55
Grecia i Turcia DUPA 1945
înainte ca în statele vecine Grecia i Turcia s se instaureze democraia, amândou

au fost supuse unor regimuri dictatoriale. Dup Al Doilea Rzboi Mondial, ambele
devin ri industriale i comerciale. între cele dou state persist probleme con-
flictuale având ca subiect resursele minerale ale Mrii Egee, teritoriul care se afl
între celedou ri, revendicat de ambele, i preteniile la insula Cipru o. în timp
ce Grecia a devenit membr a Uniunii Europene înc din anii 1980, Turcia rmâne
doar o posibil candidat la integrare.
Un zid separ partea greac de cea turc în capital

Ciprului, Nicosia, 1999
Grecia: regat i dictatur 1945-1974

Dup rzboiul civil, Grecia se stabilizeaz sub guverne conservatoare. Armata organizeaz
o lovitur de stat împotriva primului guvern de centru-stânga.
Armata nazist ocup Grecia în marealul Alexandros Papagos de stat fr vrsare

1943, dup ce forele greceti îi i partidul su, Adunarea Greac. de sânge, iniiat de
înfrânseser pe aliaii italieni ai în 1956, acesta se transform în generalul Demetrios
Soldai greci în mar spre o secie de votare
Dei se luptau între ele,
lui Hitler. Uniunea Naional Radical, Ioannides. îns acesta din Atena, 1 946
diversele micri partizane se intr în conflict cu
opun ocupaiei germane. Dup guvernul turc pentru
O. rzboi, stânga radical boicoteaz zcmintele din Ma-
a
alegerile din 1946 ©, facilitând rea Egee. O încercare
victoria Alianei conservatoare, euat de rsturnare a
ceea ce declaneaz un rzboi preedintelui Makarios
c civil care va dura trei ani. în al Ciprului, plnuit

-S)
Tratatul de pace cu Italia din de la Atena în 1974,
Regele Constantin II (centru) cu mem-
1947, Grecia obine arhipelagul brii guvernului; în stânga: Georgios duce la cderea regimu-
Dodecanez O. în 1952, Grecia Papadopoulos, 1 967 lui militar nepopular
Mnstirea Sf. loan de pe insula Patmos din
devine membr NATO. Pân în condus de Konstantin G. din Grecia. Dodecanez, unul Grecia
dintre locurile sfinte din
1952, la conducere se succedaser Karamanlis ©. Dup 20 de ani

o
20 de guverne de dreapta. Toate de stat poliienesc, în 1963 grecii Independena Ciprului
£
erau anticomuniste. Primul voteaz Partidul Unitii de Centru,
c Pentru a înlesni anexarea coloniei bri-
o guvern stabil este format de cu orientare de stânga, condus
tanice a Ciprului la Grecia, micarea
de Georgios Papandreu, care
secret EOKA, sub conducerea gene-
promite reforme considerabile
ralului Georgios Grivas, declaneaz
pentru ar. îns, în aprilie 1967,
un rzboi împotriva puterii colonia-
ofierii conservatori ai colonelului
le în 1955, însoit de lupte împotriva
Georgios Papadopoulos €> organi-
minoritii turce. îns, la 16 august 1960,
zeaz un puci i pun bazele unui
insula obine independena, garantat de
regim dictatorial. Contralovitura
Marea Britanie, Grecia i Turcia. Primul
regelui Constantin II din decem-
preedinte, arhiepiscopul Makarios III,
brie 1967 rmâne fr succes.
modific sistemul de guvernare în favoa-
La 1 iunie 1973, în Grecia se procla-
Dup un conflict sângeros, turcii se retrag de la guver-
m republica. Urmeaz arestri,
rea grecilor.
nare i formeaz o administraie provizorie. In 1964, Organizaia

deportri, torturi i impunerea
Naiunilor Unite trimite trupe pentru meninerea pcii.
prin for a direciei de partid.
Konstantinos Karamanlis (dreapta)
în 1973, Phaidon Gisikis devine dreapta: Arhiepiscopul Makarios III, statuie de bronz
cu Jimmy Carter, preedintele SUA,
1978 noul preedinte, dup o lovitur
1941 Armata german ocup Grecia 16 august 1960 Cipru devine independent 1 iunie 1973 Proclamarea republicii
56
Dup 1 952 Grecia devine membr NATO 1 967 Puci condus de Georgios Papadopoulos
Dup 1945 Grecia i Turcia 583
Republica greac dup 1 974

Democraia este restabilit în Grecia dup sfâritul dictaturii. Politica extern
continu s fie marcat de relaia cu Turcia.
în 1974, generalul Gisikis O este favoarea lui Konstantinos Simi-

obligat s-i cedeze puterea lui tis O, care conduce ara pân în
Karamanlis, care devine prim- mi- 2004.
nistru. Grecia se întoarce la o for- Istoria politic postbelic a Gre-
m de guvernmânt parlamentar ciei este divers i plin de eveni- Phaidon Gisikis

liderii politici,
(în
înainte
capul mesei) cu
de rebeliunea
democratic. Karamanlis i Parti- mente, îns creterea economic militar, 1 967
dul Noua Democraie cer aderarea a rii a fost considerabil. Fondu-
la Comunitatea European, apro- rile Planului Marshall (pag. 536) au
Zon protejat la grania cu Ciprul
bat în 1981. în acelai an, Noua jucat un rol important, la fel ca i
Democraie pierde majoritatea în Politica sa economic genereaz integrarea în Comunitatea Euro-
favoarea Partidului Social Demo- serioase tulburri sociale în 1985, pean. Mai mult, Grecia începe s
crat PASOK, care îl numete prim- el fiind obligat s demisioneze beneficieze de un schimb cultural.
ministru pe Andreas Papandreu. în 1989 în urma unei acuzaii de Muncitorii care se întorceau acas
corupie. din strintate aduceau cu ei nu
Dup o victorie doar nouti tehnice, i un nou ci
strâns în alegerile din stil de via. O migrare masiv
1990, Noua Democra- ctre orae face ca o treime din

ie sub Konstantinos locuitorii Greciei s triasc azi
Mitsotakis întreprinde în împrejurimile Atenei €>, ©.
programul de reform, Prin turismul de mas ©, stilul o
iar Karamanlis este ales de via occidental ajunge s fie o
3
preedinte. Sindicatele prezent aici în permanen. -a
o
declaneaz greva ge- Neînelegerile cu Turcia rmân
neral în 1992, în semn problema dominant în politica
de protest împotriva extern a republicii democratice.
Cele dou state ale Ciprului
problemelor sociale, Discuiile au ca subiect rezervele
Administraia provizorie înfiinat de în 1993, PASOK câtig minerale din Marea Egee, traficul
ciprioii turci în 1961 era menit s înles- din nou cu Papandreu, maritim i dreptul la extracia
neasc realizarea unei forme federale de care este gsit nevi- de petrol. Nici chiar apartenena
guvernmânt în insul. îns încercarea novat în acuzaiile de la NATO a ambelor state nu a
de lovitur de stat a grecilor din 1974 i corupie. îns în 1996 reuit s împiedice conflictul
3
invazia ulterioar a forelor armate turce acesta se retrage din militar declanat de problema
Deschiderea celei de-a 28-a ediii
întrerup aceast evoluie. Se nasc dou motive de sntate, în apartenenei Ciprului ©. a Jocurilor Olimpice, Atena, 2004
colonii, din care minoritile respective
sunt alungate. Turcii stabilesc un stat
federal în 1975, sub Rauf Denktasch,

care proclam în 1983 Republica Turc
a Ciprului de Nord. Aceasta este recu-
noscut doar de Turcia, spre deosebire de
guvernul greco-cipriot al lui Glafcos Cle-
rides: Republica Greac a Ciprului devine

membr a Uniunii Europene în 2004.
sus: Glafcos Clerides (dreapta) i
Rauf Denktasch, 2001
Turiti vizitând Acropole, 2001 Arter principal a Atenei, 2004
1 981 Grecia devine membr a CE 1 983 Republica Turc a Ciprului de Nord 2004 Republica Greac a Ciprului devine membr UE
1 974 Konstantinos Karamanlis devine prim-ministru 1 992 Grev general
S7
Turcia: pe calea spre democraie 1945-1970
Dup Al Doilea Rzboi Mondial, Turcia devine stat industrializat,

îns calea spre democraie a cunoscut numeroase piedici.
Garaniile militare anglo- urmat de o criz creia Siileyman Demirel O,

franceze date Turciei democraii trebuie se confrunt cu proble-
înainte de Al Doilea s-i fac fa. în plus, me sociale i economice
Rzboi Mondial reuesc elita laic aduce critici din ce în ce mai mari
s-i menin neutralitatea politicii proreligioase a i cu radicalismul în

în timpul rzboiului, în partidului. Preedintele ascensiune. Demirel
ciuda presiunii germane. Menderes reacioneaz îi orienteaz politi- Cemal Giirsel (centru) dup 1961
Dup moartea lui Kemal la critici prin msuri ca economic spre

Atatiirkîn 1938, Ismet drastice. în mai 1960, Occident i urmeaz
Inoniit devine ef al aa-zisul Comitet al sfaturile Bncii Mondi-
statului. începând cu Unitii Naionale condus ale. Ulterior, industria
1945, ca preedinte, caut de generalul Kemal depete sectorul

sprijin în Occident, iar Giirsel O organizeaz agricol O, dei numai o
Turcia este acceptat un puci împotriva parte a populaiei pro-
în programul Planului Adnan Menderes, guvernului lui Menderes. fit de aceast dezvol-
1961
Marshall {pag. 536). Giirsel interzice Partidul tare. Foarte muli turci
în 1952, urmeaz intrarea în Democrat i îi aresteaz pe emigreaz ©. Munci-
NATO. Alocarea ajutoarelor conductorii si; Menderes O torii se organizeaz în
Liderul Partidului Dreptii, Siileyman Demirel, 2000
Cl.
din Vest era condiionat este executat. Cu toate c noua sindicate, iar faciunile
C
de demararea reformelor Constituie aprobat în 1961 avea extremiste care apar,
democratice. Astfel, Turcia caracteristici liberale, guvernele unele islamiste, se

adopt un sistem pluripartit, iar trebuiau s obin validarea apropie tot mai mult
e în 1950 opoziia nou-format, Consiliului de Securitate de cele dou partide

-5
reprezentat de Partidul Naional, dominat de mari. în câteva decenii,
Democrat condus de Adnan comandanii forelor armate. atacurile teroriste ale
Menderes, obine majoritatea. Partidul Dreptii, succesorul acestor grupri contri-
Creterea economic de la democrailor, câtig alegerile buie la destabilizarea

Femei i fete turce pe o câmpie recoltând bumbac,
începutul anilor 1950 este din 1965. Noul ef al guvernului, politic a rii. produsul de baz al economiei Turciei, 1 989
c
o.
kurd
?4 Minoritatea
Populaia kurd triete în zona granielor dintre Turcia, Iran i Iraq.

Kurzii se simt asuprii de ctre guvernul turc. Gruparea separatist a
Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PMK) se transform în purtto-
& rul de cuvânt al kurzilor pentru obinerea autonomiei, cerere exprimat
1
prin violene din ce în ce mai maridup 1984. Pân în 1999, 37 000 de
|Jff''
oameni muriser în luptele dintre PMK iforele turceti. Kurzii sunt re-
-__
| cunoscui oficial ca minoritate

abia în 1991. Violenele scad
^^ **w li
^ fc .
"Wfr - " odat cu arestarea liderului
PMK, Abdullah Ocalan, în

m Dup 2002, Turcia sl-
1999.
bete restriciile privind folo-
a
m sirea limbii
Soldat turc
kurde în educaie
i în emisiuni radio-tv.
lâng cadavrul unui membru PMK, 1 996
Emigrani turci într-un aeroport german, 1 970
1 938 Moare Atatiirk 1 960 Puci sub Kemal

I
Giirsel 1965 Instalarea guvernului lui Siileyman Demirel
1 952 Intrarea în NATO 1961 Noua constituie

58
Dup 1945 Grecia i Turcia 585
Rolul armatei în Turcia dup 1970

Turcia trece prin dou lovituri de stat militare. în acelai timp, se transform dintr-o
ar în curs de dezvoltare într-una aflat în pragul ascensiunii economice.
în 1971, preedintele Demirel care urmeaz, Ecevit i Demirel reforma pieei, reducând
este îndeprtat i armata preia sunt pe rând conductori ai influena armatei. în 1991, acesta
puterea. Prin suspendarea statului, îns nu reuesc s garanteaz kurzilor o anumit

drepturilor civile, se duce o lupt rezolve problemele rii: crizele autonomie cultural. Ozal se
aprig, dar eficient, împotriva economice ©, terorismul islamist orienteaz politic i economic Biilent Ecevit, pe fundal portretul lui
Kemal Ataturk, 1 998

faciunilor radicale i teroriste i separatist ©. în 1975, 34 de spre Vest, iar în 1987 cere aderarea
timp de doi ani. Sistemul politic persoane au czut victime ale la Comunitatea European,
^mmm violenelor, iar pân în în 1989, Ozal este ales preedinte,
1980, numrul acestora iar Demirel devine prim-ministru

s-a ridicat la 1500. dup alegerile din 1991, ca ef
La 12 septembrie 1980, al partidului Calea Dreapt.
^^j
are loc a treia lovitur Demirel devine preedinte dup
de stat. Generalul moartea lui Ozal în 1993, iar
Kenan Evren dizolv fosta sa funcie de prim-ministru

parlamentul i este ocupat pentru prima dat Primul ministru Turgut Ozal (dreapta)
desfiineaz partidele i de o femeie, Tansu Cjller O. cu omologul su grec, Andreas
^™
sa
asociaiile politice. Mii Dup anii 1980, tendinele isla-
Papandreu, 1 988
Prim-ministrul Tansu Qiller, 1 997

de oameni sunt închii, miste din Turcia sunt în cretere. aderare la Uniunea European,
rmâne neatins. în 1973, i executai. Evren
torturai Partidul Bunstrii Islamice care încep în a doua jumtate
Partidul Republican Popular reuete totui s reduc numrul câtig pentru prima dat majori- a lui 2005. Aderarea este îns
Social Democrat condus actelor teroriste. în 1982, dup tatea în alegerile din 1995, îns condiionat de continuarea
de Biilent Ecevit © preia acceptarea prin referendum a noii în 1998 este interzis. Succesul reformelor politice i economice T3
O
guvernarea. Ecevit formeaz constituii, armata se retrage de la electoral al nou-înfiinatului i de respectarea în totalitate a
o coaliie cu Partidul Islamist putere. Guvernul înc centralizat partid islamic conservator AK drepturilor omului. Legturile
de Salvare Naional al lui permite o oarecare autonomie în 2002 este tot un rspuns al dintre Comunitatea European
Necmettin Erbakan. Lui Ecevit provinciilor rii. populaiei la criza economic i Turcia începuser în 1963
i se încredineaz invadarea Partidul Patriei, cu orientare de ce sugruma ara. printr-un acord de asociere,
Ciprului (pag. 582), care are loc centru, câtig alegerile din 1983. Prim-ministrul Recep Tayyip iar din 1995 ara formeaz cu
dup încercarea de lovitur de Prim-ministrul Turgut Ozal O Erdogan © reuete s asigure Uniunea European o uniune
stat din Grecia din 1974. în anii promoveaz democraia i deschiderea negocierilor de vamal.
3
3
~3
Oameni fr prea mari sperane de îmbuntire a condiiilor Turcoaice purtând vlul islamic tradiional (chador), Recep Tayyip Erdogan dup o vizit la
de via, cartier al sracilor la Istanbul în Istanbulul contemporan moschee, 2003
1991 I Recunoaterea kurzilor ca minoritate Octombrie 2005 Discuii de aderare la UE

1987 Turcia candideaz pentru adorarea la CE 1 999 Arestarea lui Ocalan, liderul PMK
59
T. Uniunea Sovietic i statele sale

SUCCESOARE dup 1945
Dup Al Doilea Rzboi Mondial, toat Europa de Est intr sub influena sistemului totalitar
al lui Stalin. Din aceast cauz Occidentul se confrunt cu Uniunea Sovietic © în Rzboiul
Rece. Sistemul se relaxeaz într-o oarecare msur sub succesorii lui Stalin, care înclin
tot mai mult spre conduceri colective. Pretenia partidului la o guvernare autocratic nu este
contestat pân la venirea la putere a lui Gorbaciov. în perioada tulbure dintre 1989 i 1991
structura blocului estic se prbuete, iar Uniunea Sovietic se dezintegreaz într-o federaie
de state autonome. în timp ce rile din Europa se orienteaz spre Occident, în cele mai
multe republici sovietice se stabilesc regimuri prezideniale autocrate.
Parad militar cu ocazia aniversrii a 70-a de la Revoluia din Octombrie,

Piaa Roie din Moscova, 7 noiembrie 1987
Uniunea Sovietic pân la moartea lui Stal in
Dup 1945, Iosif Stalin asigur dominaia sovietic în Europa de Est

i coordoneaz reconstrucia industriei.
în 1945, Uniunea Sovietic era (pag- 539)- în 1946, eliminai sau

una dintre puterile victorioase de Stalin © dezvoltase retrogradai în funcii
dup rzboi ©. La conferinele deja teoria celor obscure, inclusiv

o- de la Ialta din 1943 i Potsdam dou lagre, despre marealul Jukov,
c
din 1945 (pag. 522-527), Stalin, diferenele dintre erou al rzboiului.
Roosevelt i Churchill îi împart lumea comunist i Stalin intensific
zonele de influen din Europa cea capitalist, creia ritmul reconstruciei

Srbtorirea victoriei în Piaa Roie
v.
postbelic. în anii urmtori, SUA rspunde în
îi industriale prin din Moscova: soldai sovietici purtând
Stalin transform sistematic 1947 prin conceptul al patrulea plan steagurile capturate de la Waffen SS,
24 iunie 1 945
statele din Europa de Est în paralel de Rzboi Portret al conductorului cincinal ©, care este
sovietic Stalin, cea
state-satelit. în 1948, comunitii Rece. Relaia dintre derulat rapid, în acuzaiilor de formalism i
1945
veniser deja la putere în aproape cei doi foti aliai se timp ce dezvoltarea cosmopolitism. în 1952, Stalin
toat zona, întâi în alian înrutete rapid i agriculturii rmâne propune conductorilor din
C
O. cu antifascitii nesocialiti. atinge apogeul odat în urm. în 1948, Occident reunificarea Germaniei
Singurele excepii sunt Grecia cu blocada sovietic a industria Uniunii ca stat neutru, demilitarizat i
i Iugoslavia (pag. 580). în 1949 Berlinului din 1948-1949 Sovietice atinsese nealiniat. Puterile occidentale
se formeaz Germania de Est (pag. 539). nivelul din 1940, iar resping imediat oferta,
Pe plan intern, în 1952 se dubleaz, suspectându-1 pe Stalin de
teroarea Marilor îns standardele de rele intenii.
Epurri (pag. 483) via ale populaiei

trecuse, îns presiunea rmân neschimbate.
Lavrenti Beria, eful
politic exercitat Jdanovcina,
temut al poliiei secrete
de Stalin i Lavrenti sovietice, care intensi- coordonat de
Beria O, preedintele fic regimul de teroare conductorul cultural
al lui Stalin, 1 953
Comisariatului Andrei Jdanov între
Poporului Sovietic pentru 1947 i 1948, instituie cultul
Afaceri Interne (NKVD), era personalitii lui Stalin © i
neîndurtoare. Toi soldaii i glorificarea Uniunii Sovietice.
ofierii care avuseser contacte Scriitorii i artitii care nu se

cu dumanul, adic Occidentul, aliniaz la aceast direcie
Stalin în uniform, pictur, 1 949 în timpul rzboiului sunt devin intele represiunii i Muncitori într-o uzin de locomotive, 1 967
1 943 Conferina de la Ialta 1 946 Stalin schieaz teoria celor dou lagre 1948-1949 Blocada Berlinului
1 945 Conferina de la Potsdam 1 947-1 948 Jdanovcina

I Martie 1 953 Moare Stalin
60
Dup 1945 Uniunea Sovietic i statele sale succesoare 587
Moartea lui Stalin: luptele pentru putere i victoria lui Hruciov

Dup moartea lui Stalin, regimul începe s-i modifice politica dur. La început, îl înlocuiete
Malenkov, dar în 1955 acesta este înlturat de la putere de Hruciov.
în ianuarie 1953, Stalin demasc subdezvoltat i a industriei îmbunti condiiile de via.

o închipuit tentativ de asasinat de consum, cultivarea de noi De asemenea, promoveaz
a doctorilor de la Kremlin terenuri agricole în est i justiia dezvoltarea tehnologic:
împotriva sa, îns înainte de a socialist. în 1954 începe o lansarea primului satelit artificial
Tehnicieni lucrând la Sputnik 1, primul
începe alt val de represiuni © perioad mai prietenoas, în care al Pmântului, Sputnik ©, în satelit artificial al Pmântului
scriitorii, artitii, intelectualii octombrie 1957, reprezint un oc

în genererecapt o anumit pentru Vest. în 1961, Iuri Gagarin,
libertate de exprimare. De aseme- în nava Vostok 1 ©, va fi primul

nea, se iniiaz o colaborare cu cosmonaut lansat în spaiu.
Occidentul. îns în mai 1955 se în afacerile externe, Hruciov

semneaz Tratatul de la Varovia oscileaz între competiia cu
ca rspuns al blocului estic NATO Statele Unite ale Americii i ideca
i astfel reapar tensiunile, de coexisten panic. El încearc
în februarie 1956, Nikita în mod constant s extind sfera
Cosmonautul rus Iuri Gagarin, primul
Hruciov © îl învinge pe de influen a Uniunii Sovietice
om lansat pe orbita Pmântului la
Malenkov la congresul XX al în lume, susinând aspiraiile de 12 aprilie 1961
Gheorghi Malenkov, primul conductor Partidului Comunist al Uniunii
al Uniunii Sovietice (1 953-1 955) dup
Sovietice (PCUS). Devine Dmitri Dmitrievici
moartea lui Stalin
secretarul general al PCUS, iar
ostakovici
din 1958 i premier. în timpul Politica cultural oscilant a

congresului din 1956, Hruciov lui Hruciov este confirmat i
denun crimele lui Stalin i de cazul compozitorului Dmi-
O
critic direcia partidului sub tri ostakovici. Acesta compu-
conducerea acestuia. în timpul ne mai multe lucrri muzicale
valului de destalinizare care Stalin pe catafalc la 7 martie 1 953. dedicate de forma lui Stalin
urmeaz, în Polonia i Ungaria Dup opt ani cadavrul su este scos i Uniunii Sovietice, pentru
din Mausoleu i înmormântat alturi.
au loc revolte, dar acestea a-i câtiga libertatea de cre-
3'
sunt înbuite de armat. independen ale statelor din Asia aie. Pentru un timp devine o
Hruciov reorienteaz politicile i Africa. Dup Criza din Suez stea a culturii
culturale ©, elibereaz muli din 1956 {pag. 600), ofer sprijin sovietice. în
Secretarul general al PCUS Nikita
deinui din lagre de munc militar i financiar rilor arabe
Sergheievici Hruciov, 960 1936 este de-
1 3
(gulaguri) i acord prioritate angajate în conflictul din nunat public X)
moare la 5 martie 1953. Lupta produciei agricole pentru a Orientul Mijlociu.

ca decadent
pentru putere deja începuse. i formalist.
Gheorghi Malenkov, care Mai târziu, în 1948, este obli-
avea susinerea aparatului
gat s-ifac autocritic/îind
guvernamental, i Nikita ostracizat pentru o vreme. Ca
Hruciov, care beneficia de
prim-secretar al Uniunii Com-
sprijinul partidului, se aliaz
pozitorilor Sovietici, între 1960
împotriva lui Beria, ministrul
i 1968, ostakovici se vede ne-
de interne. Acesta este arestat
voit s critice avangardismul
în iunie 1953 i împucat în occidental, conformându-se
decembrie al aceluiai an.
politicii de partid.
La 8 august 1953, Malenkov ©,
anun noul curs care va asigura Nikita S. Hruciov i tovarii de partid, la o întâlnire cu artitii i scriitorii sovie- sus: Dmitri ostakovici
întrirea sectorului agricol tici, pictur,1957
8 august 1 953 Noul curs al lui Malenkov 1 957 Se lanseaz primul satelit artificial al Pmântului 14 octombrie 1964 Demiterea lui Hruciov
Mai 1 955 Se înfiineaz Tratatul de la Varovia 1958 Hruciov devine secretar general al PCUS
61
Demiterea lui Hruciov i perioada Brejnev

Dup demiterea lui Hruciov în 1964, Brejnev devine noul conductor al Uniunii Sovietice.
Acesta este influenat de conducerea de partid, mai mult decât în cazul predecesorilor si.
Treptat, în politica extern, are loc o încercare de apropiere de lumea occidental.
în 1959, politica extern a lui vest-german Willy Brandt ©.

Hruciov duce la o îndeprtate Din 1970, se negociaz o serie
ideologic treptat de China. de acorduri între Uniunea

Amplasarea rachetelor nucleare Sovietic i rile vestice. Acestea
Secretarul general Leonid Brejnev face
în Cuba aduce lumea în pragul culmineaz cu Acordurile o încercare de conciliere cu Occidentul
unui al treilea rzboi mondial strategice pentru limitarea

în octombrie 1962, dar se evit înarmrii (SALT i II) © din
I
extinderea conflictului dup ce Conducerea sovietic salut mulimea i 1979, cu Statele Unite ale
1974
în timpul manifestaiilor de la Moscova,
Uniunea Sovietic se retrage. 1 mai 1 982; de la stânga la dreapta:
Americii, i cu Acordurile de
Din Hruciov manifest K. Cernenko, N. Tihonov, L. Brejnev,

1961, la Helsinki privind politica
Griin i A. Kirilenko
o tendin din ce în ce mai de securitate internaional
accentuat de a lua decizii ia sovietic începe s se transforme i controlul înarmrii. îns
opera schimbri imprevizibile într-o gerontocraie politic O. procesul de apropiere întâmpin
(pentru partid). Acest lucru duce Congresul XXIII al PCUS din o serie de piedici, printre
la înlturarea lui de ctre membrii 1966 susine prioritatea industriei care decizia NATO din 1977 Politica de apropiere: Leonid Brejnev
Prezidiului Partidului Comunist al grele © în economie i traseaz de modernizare a sistemelor i cancelarul vest-german Willy Brandt
(dreapta) în timpul unei vizite de stat
Uniunii Sovietice (Biroul Politic) sarcina obinerii unei pariti rachetare, invazia sovietic în
în Uniunea Sovietic, 1 7 septembrie
pt, la 14 octombrie 1964. cu SUA © în cursa înarmrii. Afghanistan din 1979 i boicotul 1971
n
Noul centru de putere este Cheltuielile imense din anii 1970 vestic al jocurilor Olimpice ©
format de Leonid Brejnev ©, pentru producerea rachetelor din 1980 de la Moscova.
secretarul general al PCUS, Unele reforme interne au
c împreun cu Aleksei Kosîghin cum ar fi îmbuntirea

succes,
-o
ca preedinte al Consiliului învmântului public i
de Minitri i cu preedintele acordarea unei autonomii
Nikolai Podgornîi ca preedinte politice i culturale mai mari Preedintele SUA Jimmy Carter
al Prezidiului Sovietului Suprem. republicilor sovietice. Pe de alt i Leonid Brejnev (dreapta)
(stânga)
semneaz al doilea Acord Strategic
O conducere unilateral, în stilul parte, povara competiiei cu SUA pentru Limitarea înarmrii, 979
o Parad militar în cadrul srbtoririi 1
cu lui Hruciov, nu mai era tolerat. a 50 de de la Revoluia din

ani în cursa înarmrii submineaz
Perioada Brejnev este considerat Octombrie, Piaa Roie, Moscova, treptat performanele economice,
7 noiembrie 1967
una de normalizare i birocratizare resursele concentrându-se în
a vieii socialiste de zi cu zi. balistice i a submarinelor armat i în industria grea, în

începând cu a doua jumtate provoac mari lipsuri alimentare defavoarea industriei de consum.
a anilor 1970, conducerea i nemulumirea populaiei. Criza de produse duce inevitabil
Dezaprobarea din ce în ce mai la proliferarea corupiei.
puternic a intelectualilor i
disidenilor (Aleksandr Soljeniîn
i Andrei Saharov ©) este însoit

i de msuri represive - deportare
în lagrele de munc silnic i
izolarea în spitalele de psihiatrie.
Dup ce suprim prin for

Primvara de la Praga {pag. 578)
în 1968, conducerea sovietic

Fizicianul disident rus Andrei Saharov Afi pentru ediia a 22-a a Jocurilor
o uzin de locomotive din
aprob politica de conciliere acord un
Muncitor la în timp ce interviu, martie Olimpice de Var de la Moscova,
Tblisi, Georgia, 1967 lansat în 1970 de ctre cancelarul 1973 19 iulie -2 august 1980
1 968 Primvara de la Praga 1975 Acordurile de la Helsinki 1 979 Acordul SALT II i invazia sovietic în Afghanistan
62
1974 Acordul SALT I 1 977 NATO decide modernizarea sistemelor rachetare 1980 Jocurile Olimpice de la Moscova
Gorbaciov i sfâritul Uniunii Sovietice

în 1985 are loc o schimbare radical a politicii interne i externe, odat cu alegerea lui Gorbaciov
ca secretar general. Reformele sale duc la prbuirea comunismului sovietic în 1989-1991.
Dup moartea lui Brejnev ©, în ce mai mari. Cadrele vechi de

vine la putere Iuri Andropov © partid, tradiionaliste, saboteaz
în 1982, apoi Constantin desfurarea reformelor, în timp
Cernenko în 1984 ©. Dup ce pentru reformitii de orientare
moartea lui Cernenko la 10 occidental eforturile sale nu sunt

martie 1985, Mihail Gorbaciov © suficiente. Situaia catastrofal
înmormântarea lui Brejnev:
a economiei duce la greve, iar membri ai conducerii PCUS i ai
Uniunea Sovietic devine tot mai

guvernului duc sicriul su deschis,
15 noiembrie 1982
dependent de ajutorul financiar
din partea rilor occidentale.
Situaia se înrutete în aprilie
1986, când în Ucraina are loc
Revoluia de o conferin a
la vârf: la
cel mai mare dezastru nuclear
PCUS, Mihail Gorbaciov schieaz
planurile sale de reform, care
din istorie, explozia reactorului
implicau reconstrucia (perestroika) 4 al centralei nucleare de la
IuriAndropov inând un discurs la
i transparena (glasnost), 1 988
sfârit de an, 21 decembrie 1 982 Cernobîl ©.
multe ori reformele economice. La aceste probleme se

Politicile culturale i educaionale adaug izbucnirea conflictelor
se liberalizeaz, urmând separatiste. în 1986, în Kazahstan
Reactor distrus la centrala nuclear
sloganurile transparen (glasnost) se declaneaz revolte populare. de la Cernobîl, 1 986
i reconstrucie (perestroika), iar
influenele culturale occidentale
Andrei Gromîko -a
O
se fac tot mai resimite. Reformele Pentru aproa-
3
lui Gorbaciov se rspândesc pe 30 de ani,
imediat în statele socialiste aliate, între 1957 i
rile din Europa Central i de 1985, Andrei
Est, determinând cderea Zidului Gromîko, eco-
Conductorul interimar Constantin Berlinului (pag. 544) în 1989 i nomist i am-

Cernenko conduce URSS un an, dizolvarea întregului bloc estic. basador la Washington i la
pân la moartea sa
Pentru evitarea violenelor în Organizaia Naiunilor Unite,
este ales secretar general al timpul acestui proces, în 1990 a reprezentat interesele Uniunii
3
Partidului Comunist al Uniunii Gorbaciov primete Premiul Cererea de libertate: peste 20 000 de Sovietice pe plan internaional "O
Sovietice. Gorbaciov, împreun Nobel pentru pace. ceteni demonstreaz la Moscova la

în Occident, ministrul de exter-
1 6 septembrie 1 990
cu ministrul de externe Eduard îns Gorbaciov este supus ne, cu atitudinea lui negativist
evardnadze i cadrele mai tinere unor presiuni interne din ce în 1990, micrile naionale, este numit dl. Niet. Are un rol
din conducere, întreprind ample mai ales în republicile baltice, central în discuiile cu Statele
reforme. El reîncepe imediat la urmresc desprinderea de Unite ale Americii privind dez-
Geneva trativele cu Statele Unite Uniunea Sovietic. în acelai armarea i acordurile de neagre-
ale Americii privind dezarmarea, an, au loc primele demonstraii siune, iar în 1973 devine membru
iar în 1987-1989 retrage armata anticomuniste din Rusia ©. al Biroului Politic. în iulie 1985,
sovietic din Afghanistan. La 19 august 1991 forele Gorbaciov îl trimite într-un con
Pe plan intern, în 1987 începe conservatoare din partid deumbr, numindu-lpreedinte

privatizarea economiei, iar în împreun cu conducerea armatei al Sovietului Suprem.
1988 se legalizeaz independena stat i îl
încearc o lovitur de
Gorbaciov i
întâlnire între Mihail sus: Ministrul de externe sovietic
companiilor. îns inflaia izoleaz pe Gorbaciov ©, care
preedintele SUA Ronald Reagan, Andrei Gromîko în 1 985
galopant compromite de 9 decembrie 1987 se afla la odihn în Crimeea.
1 1 martie 1 985 Gorbaciov devine

I secretar general al PCUS 1989 Câderea
|
Zidului Berlinului 1990 Gorbaciov primete Premiul Nobel pentru pace
|
1 986 Dezastrul nuclear de la Cernobîl 1 987-1 989 Armata sovietic se retrage din Afganistan
63
Rusia în perioada conducerii lui Elin

In 1991, imperiul sovietic se destram într-o federaie a fostelor republici
promoveaz reforme complexe, îns,
sovietice socialiste. Elîn
în acelai timp, declaneaz rzboiul în Cecenia.
Puciul de la Moscova din 19 august în anii urmtori, preedintele La sfâritul anului 1999,
1991eueaz din cauza rezistenei Elin va solicita ajutor financiar din cauza problemelor
poporului i a nesiguranei din partea Occidentului. De de sntate, se retrage

armatei. Când Mihail Gorbaciov asemenea, el accelereaz procesul de la putere în favoarea
se întoarce, afl c a fost privat de dezarmare. în 1993, Elin lui Vladimir Puin,
de putere O. Noul preedinte impune parlamentului o nou fostul preedinte Boris Elîn (dreapta) îl umilete pe Gorbaciov în
Duma ruseasc, 23 august 1 991

al Rusiei O este fostul rival constituie, întrind preedinia al Comitetului de
al lui Gorbaciov, Boris Elin ©, i contracarând o încercare de securitate a statului. un stil de conducere tot mai
primarul Moscovei. în septembrie, lovitur de stat a conservatorilor, Puin © se remarc imediat autoritar. Puin urmrete
Elin recunoate independena în iunie 1994, Rusia se altur ca un lider popular i puternic, s restabileasc poziia
programului de Parteneriat internaional a Rusiei. Dup
pentru Pace NATO, iar în
al 11 septembrie 2001 el ofer ajutor
mai 1997 semneaz cu acesta SUA, în special în lupta global

un acord de securitate. împotriva terorismului, iar în
în 1994 trupele ruseti 2002 semneaz protocolul de

invadeaz Cecenia © dup la Kyoto privind modificrile
izbucnirea micrilor separatiste, climatice. în timpul invaziei SUA
Cu campania militar îns neavând în Iraq din 2003, se aliaz cu
G
Cel mai puternic om din Rusia dup susinere în rândul poporului rus. Frana i Germania opunându-se
1991: Boris Elin, 1990 Vladimir Puin, 7 iunie 2000
în 1999 începe al doilea rzboi atacului. Dup ce preedintele
cecen, în urma atacurilor cu anunându-i intenia de a Yukos, oligarhul Mihail
c bomb i asasinatelor întreprinse diminua corupia. îns apar Hodorkovski, este arestat în 2003
de rebelii ceceni. Ofensiva critici în interiorul i din afara sub acuzaia de evaziune fiscal,
militar rus degenereaz rapid Rusiei dup ce acesta limiteaz Puin este reales preedinte în
într-o ocupaie sângeroas libertatea presei i impune martie 2004, cu 71% din voturi.
care atrage criticile comunitii
internaionale. Conflictul din Cecenia
O
D. în 1998, dup o devalorizare Sângerosul conflict începe în decembrie 1994 prin ocuparea Ceceniei
rapid a rublei, guvernul rus este de trupele ruseti, ca rspuns la rpirea unui soldat rus de ctre miliia
Soldai din garda de onoare a Rusiei, pus în imposibilitatea de a-i separatist. Dup cucerirea capitalei Groznîi, în mai 1997 preedintele
într-oparad de Ziua Independenei, plti datoriile externe. Muli rui Elin declar oficial sfâritul rzboiului. Aslan Maskadov, preedintele
12 iunie 1999
îi pierd economiile din cauza ales al Ceceniei, nu este recunoscut de Rusia i intr în ilegalitate. în
statelor baltice, iar în noiembrie inflaiei crescânde, iar Elin îi 1999 începe al doilea rzboi cecen, dup o serie de atacuri teroriste ale
desfiineaz Partidul Comunist pierde tot mai mult popularitatea. separatitilor asupra unor inte ruseti. Maskadov este împucat mortal
al Uniunii Sovietice. La 21 de ctre trupele ruseti în Cecenia în 2005.
decembrie 1991 URSS se destrma
oficial, când unsprezece foste
republici sovietice - Armenia,
Azerbaidjan, Belarus, Georgia,
Kazahstan, Kîrgîzstan, Moldova,
Tadjikistan, Turkmenistan,
Ucraina i Uzbekistan - se
retrag i, împreun cu Rusia, Soldai rui patrulând în regiunea din Femeie cecen în faa unor case Lunetist cecen pzind zona din faa
apropierea capitalei cecene Groznîi, distruse din capitala Groznîi, palatului prezidenial din Groznîi,
formeaz Comunitatea Statelor
unde rebelii continuau atacurile, 30 decembrie 1 994 10 ianuarie 1995
Independente (CSI). iulie 1996
19 august 1991 Puciul de la Moscova 1993 Aprobarea Noii Constituii Iunie 1994 Rusia în Parteneriatul pentru Pace cu NATO
21 decembrie 1991 înfiinarea CSI 1 994 Preedinia lui Kucima în Ucraina Decembrie 1994 Rusia ocup Cecenia
64
Ucraina, Belarus i Moldova

Dac Ucraina i Moldova dezvolt sisteme democratice funcionale, regimul politic
din Belarus (fosta Bielorusia) rmâne autoritar.
înc de la jumtatea celui de Al pia, el îi sporete autoritatea
Doilea Rzboi Mondial, Ucraina în 1996 printr-un referendum
face eforturi pentru a-i câtiga i de atunci conduce ca ultim
autonomia. Pân în 1954, Armata dictator al Europei. Presa i opoziia
Revoluionar Ucrainean lupt sunt intimidate constant, iar
împotriva autoritilor sovietice. opoziia politic este de-a dreptul
Odat cu destrmarea Uniunii anihilat. în 1999, la sfâritul
Sovietice în decembrie 1991, mandatului su, Lukaenko

Ucraina devine membr CSI, iar refuz pur i simplu s se retrag
cea mai mare parte a ucrainenilor Leonid Kucima (stânga) la o întâlnire
din funcie, organizând un
cu personaliti politice importante
Victor Iucenko este ales preedinte
voteaz pentru continuarea din regiune, 29 noiembrie 2004 referendum. Este reales în 2001 dup alegerile repetate din Ucraina,
22 noiembrie 2004
unei colaborri strânse cu Rusia. prin manipulare politic masiv,
Leonid Kucima ©, preedinte cu un procent declarat de 76%

între 1994-2004, începe s din voturi.
orienteze ara spre economia de în Republica Moldova, care

pia. Din punct de vedere politic, este membr a CSI din 1991,
el se aliniaz Rusiei. Fraudarea membrii fostului Partid
alegerilor din 2004 pentru Comunist sunt la guvernare

succesorul lui Kucima duce la din 1994, în diverse aliane.
proteste populare nonviolente - Exist tensiuni în regiunea

Moldoveni într-o cru cu cai
Revoluia portocalie © - care au Transnistria, care a cerut
un impact asupra alegerilor suveranitatea cu denumirea de autonomie, iar între timp, fiind -a
o
din ianuarie 2005, câtigate de Republica Belarus în iulie 1990. sprijinit de Rusia, i-a proclamat,
politicianul reformist i fostul Este membr CSI din 1991 <D, în mod abuziv, independena.
prim-ministru Victor Iucenko ©. fiind orientat politic spre Rusia. De asemenea, ara se confrunt
Acesta îi declar intenia de a Aleksandr Lukaenko © este cu grave probleme economice,
apropia Ucraina de Occident. preedinte din 1994. Privit iniial aproape 80% din populaie trind Aleksandr Lukaenko, ultimul dictator al o-
3'
Bielorusia, i-a proclamat ca promotor al economiei de sub © limita srciei. Europei, 28 martie 1 997
3
3
-a
Susintori ai lui Victor lucenco demonstrând pe strzile din Kiev în timpul Lukaenko (Belarus), Nazarbaev (Kazahstan), Puin (Rusia) i Kucima (Ucraina)
Revoluiei portocalii, 23 octombrie 2004 în timpul unei întruniri a CSI privind zona comercial comun liber
1 996 Instaurarea dictaturii lui Lukaenko în Belarus 1 999 începe al doilea conflict cecen Martie 2004 Puin este reales preedinte al Rusiei
Mai 1 997 Ucraina semneaz acordul de parteneriat cu NATO 2000 Elin demisioneaz, Vladimir Puin preia puterea
65
Statele baltice i cele din Caucaz

De la obinerea independenei, statele baltice se orienteaz spre Occident, creând structuri
democratice i intrând în Uniunea European. Din 2003, i Georgia urmeaz drumul democraiei.
înc din 1987, în statele baltice
apar micri puternice pentru

obinerea independenei, în
tradiia luptei de eliberare a
popoarelor baltice de dup 1918.

în 1994, Lituania i Letonia sunt
primele republici sovietice care
îi declar independena ©, ©;
încercrile de a organiza o
Trupele sovietice în retragere din Lituania,
lovitur de stat din partea 3 martie 1 992
forelor loiale Moscovei sunt
Demonstrani cu drapelu Tânr fluturând drapelul leton în
dejucate. în toate cele trei Lituaniei în faa cldirii timpul unei demonstraii prin care se
republici baltice, poporul voteaz parlamentului din Vilnius, cere independena fa de Uniunea
9 ianuarie 1991 Sovietic, Riga, 14 ianuarie 1 991
independena prin referendum,
iar aceasta devine realitate în membre CSI cad de sovietic, este ales ca succesor.
preajma puciului din august 1991 acord pentru încetarea Acesta stabilizeaz economia
de la Moscova {pag. 589). focului. în Azerbaidjan, prin câtigurile din exporturile
Tranziia naiunilor baltice fotii comuniti de petrol i contracte cu Vestul,

srbtorind intrarea {arii lor în
Tineri lituanieni
ctre o democraie stabil, dup Uniunea European, la un concert în Piaa
condui de Gheidar în acelai timp consolidându-i
c
model occidental, este înlesnit Catedralei din Vilnius, 30 aprilie 2004 Aliev revin la putere puterea personal printr-o
de aderarea la ONU (1991) i în 1993. Nagornîi
Consiliul Europei (1993-1995), Karabah îi alege
c dar i de sprijinul economic i propriul preedinte
tratatele de cooperare cu Vestul. în 1997, dei regiunea

Retragerea trupelor sovietice O nu este recunoscut
i tratatele de frontier se încheie de guvernul azer,
în 1994. Pe 27 octombrie 1995, iar situaia rmâne
Letonia solicit integrarea în tensionat. în ianuarie
C
Uniunea European, urmat Trupe sovietice la grania dintre Armenia 2001, Armenia i Eduard evardnadze, preedintele
i Azerbaidjan, 22 ianuarie 1 990
curând de Estonia © i Lituania. Azerbaidjan devin Georgiei, adresându-se parlamentului
naional, 30 aprilie 2000
Dup redresarea economiei i a Nagornîi Karabah ©, a crei membre ale Consiliului Europei.
sistemelor parlamentare, cele populaie predominant armean în 1989, tensiunile etnice ies constituie prezidenial.
trei ri intr în grupul noilor îi declar independena fa la suprafa i în Georgia, când Regimul lui se caracterizeaz
membri UE, fiind admise la de Azerbaidjan în 1991. în 1993, georgienii i osetinii de sud intr prin corupie generalizat.
1 mai 2004. Armenia atac Azerbaidjanul în conflict; în acelai an, trupele Demonstraiile panice ale
în 1989, în Caucaz, încep lupte pentru a sprijini enclava; un sovietice înbu demonstraiile populaiei dup alegerile
sângeroase pentru regiunea an mai târziu, cele dou state pentru independen din Tblisi. parlamentare fraudate din
Opoziia naional condus de 22 noiembrie 2003 în timpul aa
Zviad Gamsahurdia © câtig în numitei Revoluii a Trandafirilor
1990 primele alegeri pluripartite, îl oblig pe evardnadze s

iar în 1992 declar independena demisioneze. Noile alegeri din
Georgiei. Preedintele Zviad ianuarie 2004 sunt câtigate de
Gamsahurdia este înlturat în Mihail Saakavili, candidatul
ianuarie 1992 dup conflicte principal al opoziiei i liderul

dure, iar Eduard evardnadze ©, Micrii Naionale Unite, care
Zviad Gamsahurdia, primul preedinte Turiti în centrul istoric din Tallinn,
georgian postsovietic capitala Estoniei fostul ministru de externe devine preedinte.
1 989 Rzboi între Armenia i Azerbaidjan pentru regiunea Nagornîi Karabah 1 991 Independena Tadjikistanului 1 992 evardnadze este ales preedinte al Georgiei
1 989 Niazov devine preedinte al Turkmenistanului 1 991 Independena Lituaniei i Letoniei/ambele devin membre ale ONU
66
Statele din Asia Central

Fostele republici sovietice din Asia Central formeaz regimuri prezideniale autoritare
care îmbin reforme economice modeste cu stilul vechi de conducere.
La fel ca i statele caucaziene, stat independent ©

fostele republici sovietice din începând din 1990, se
Asia Central trec prin tensiuni sprijin pe un puternic
politice dup obinerea indepen- cult al personalitii,
denei. Toate au o baz comun iar observatorii calific
islamic, renscut i adesea realegerea sa falsificat
politizat, ai crei adepi radicali din 1999, cu 97% din

au acces la arme i la materiale voturi, ca fiind fraudat.
de propagand prin frontierele Alegeri compromise

Saparmurad Niazov, Islam Karimov,
necontrolate ale Afghanistanului. preedintele republicii preedintele autoritar i tendine autocrate e
Regimurile acestor state îi central-asiatice al Uzbekistanului ceea ce caracterizeaz
Turkmenistan, 1997 din 1990
exercit monopolul asupra i regimurile celorlalte
vieii politice. fr opoziie. în 1999, Niazov se state din Asia Central. Nursultan
autoproclam preedinte pe via. Nazarbaev, preedinte al Kazah-
Tadjikistanul îi câtig stanului din 1990, pstreaz o sta- m
independena în 1991, iar bilitate relativ a rii prin legturi Memorial ridicat în cinstea
Emomali Rahmonov © preia economice cu Occidentul, relaii independentei rii în capitala cazah
Astana, 2004
puterea un an mai târziu ca politice de prietenie cu Rusia i
ef al statului. Declar rzboi China i exploatarea resurselor Preedintele Islam Karimov ©
islamitilor, iar în 1993-1994 cere de petrol © i a minereurilor. în deine puterea în Uzbekistan din
Emomali Rahmonov, preedintele ajutorul trupelor Comunitii 2000, îi asum puterea pe via. 1990, conducând cu mân forte
Tadjikistanului, 1 993
Statelor Independente împotriva populaia predominant musul-
o
în Turkmenistan, preedintele rebelilor înarmai. Dup ce man ©. Uzbekistanul pune la
Partidului Comunist, Saparmurat rebelii sprijinii de afghani preiau dispoziie baze militare pentru
Niazov ©, este ales preedinte controlul asupra unei pri din coaliia condus de SUA în timpul
i ef al guvernului în 1990 de ar în 1996, Rahmonov duce invaziei în Afghanistan din 2001.
ctre Adunarea Comunist; tratative de pace cu acetia i Kîrgîzstan, cea mai mic dintre
acesta îi sporete autoritatea chiar le permite s participe republici, cu aproximativ cinci 3
în 1992, printr-o nou constituie, la guvernare în 1998. Puterea
Askar Akaev, preedintele republicii
milioane de locuitori, este
în acelai an este reales preedinte preedintelui din Kazahstan, central-asiatice Kîrgîzstan condus de preedintele Askar
Akaev © în 1990-2005 i se orien-
3
teaz spre dezvoltarea economiei
de pia. în 1998, Kîrgîzstan este
prima dintre fostele republici
sovietice care intr în Organizaia

Mondial a Comerului (OMC).
Dup luptele dure din 1999 dintre
trupele guvernului i rebelii isla-
miti, Akaev începe o campanie
dur împotriva disidenilor. în

martie 2005 este nevoit s fug din
ar, din cauza protestelor violente
împotriva guvernului. Liderul
opoziiei, Kurmanbek Bakiev,
Musulmani uzbeci rugându-se într-o moschee în capitala Producia de petrol în Kazahstan: platform de forare
devine preedinte dup alegerile
uzbec Takent, 2001 înMarea Caspic, 2005 din iulie.
27 octombrie 1995 Letonia cere aderarea la UE 22 noiembrie 2003 evardnadze demisioneaz

1 993 Lituania i Letonia intr în Consiliul Europei 2001 Azerbaidjan i Armenia devin membre CE 1 mai 2004 Statele baltice intr în UE
67
Africa de Nord-Vest DUPA 1945
între 1956 i 1962, Maghrebul obine independena politic fa de Frana, îns nu

de fiecare dat pe cale panic; rzboiul de eliberare din Algeria se dovedete a fi
de durat i sângeros. Dei în Maroc, Tunisia i Algeria s-au instaurat regimuri
autoritare, ele îi asum în mod frecvent rolul de mediator între Europa i Africa,
respectiv lumea islamic, i obin progrese în ce privete dezvoltarea economic,
încercrile de modernizare dup modelul societii occidentale sunt însoite adesea
de eforturile de a ine grupurile islamiste la distan de puterea politic ©.
Un soldat algerian pzete satul Ben Achour de eventualele atacuri

ale fundamentalitilor islamiti, 23 iulie 1 997
Maroc i Tunisia
Dup obinerea independenei între 1956 i 1957, ambele ri ajung la stabilitate
economic doar cu preul consolidrii regimurilor autoritare.
1) '• .1
1
Lupta Marocului pentru indepen- Fiul su, Muhammad VI ©, aplic li

.*
den este condus de Partidul

.
reforme înc de la urcarea pe tron - f fee
> X
i',
Istiqlal (Independena) ©. Când în 1999, eliberând mii de deinui

sultanul Muhammad V O îi politici. De asemenea,
s îmbunteasc Statutul
el încearc I ;
l f "
i ..
mh
formuleaz preteniile în 1953, .*•»... ,-'-..
francezii îl exileaz. Protestele social al femeilor ©, respectând : *y ... , ££&?*

Inscripie pe un zid din Maroc, prin care
care au urmat accelereaz decolo- în acelai timp tradiiile islamului
se cere independent pentru protecto-
nizarea, care se încheie la 2 martie Femei în Tanger, Maroc, 1 6 septembrie marocan. ratul francez, cea 1 944
2004
1956. Muhammad V devine în Tunisia, Partidul Neo Destour
rege i conduce fiind sprijinit de legea marial. încercarea armatei al lui Habib Bourguiba © conduce turism, îns în acelai timp ia
micarea de eliberare naional, de a organiza o lovitur de stat în lupta forelor naionale pentru msuri împotriva disidenilor,
^3
în 1956, Marocul recâtig august 1972, duce la însprirea independen. Dup ce Frana în noiembrie 1987 este obligat
Tangerul, care fusese internaio- regimului. în 1976, regele anexea- îi garanteaz autonomia în 1954, s se retrag de ctre succesorul
nalizat, i pretinde Sahara de Vest. z o poriune din Sahara spaniol Tunisia devenind republic su, Zine el Abidine Ben Aii.
în 1961, Muhammad moare, prin aciunea civil Marul verde, independent la 25 iulie 1957. La început acesta anuleaz
fiind urmat la tron de fiul su, iar apoi ocup zona cu ajutorul Preedintele Bourguibaurmeaz restriciile asupra libertii
o
a. Hassan II, care întâmpin critici armatei. Dup 1977, regele Hassan propria îmbun-
cale spre socialism, presei, dup care va recurge la
£
v din partea opoziiei de dreapta i slbete restriciile interne i de- tete asistena social i pe cea alegeri trucate, represiuni asupra
c
o a partidului Istiqlal. Declaneaz mareaz cu precauie procesul de medical i încearc laicizarea disidenilor, mai ales asupra
aciuni represive împotriva opo- modernizare. în Africa i în lumea societii. El se orienteaz ctre celor din grupurile politice
nenilor si, iar în 1956 impune arab este privit ca mediator. Vest i deschide © Tunisia pentru islamice.
Muhammad V în timpul Regele reformist Habib Bourguiba la
unei emisiuni la radio, Muhammad VI, reedina sa din Tunis

14 noiembrie 1955 20 iunie 2000 iulie 1957 Tamerza, sat într-o oaz din Tunisia
Noiembrie 1 954 Se fondeaz FEN în Algeria - începutul Rzboiului din Algeria 25 iulie 1 957 Tunisia obine independena
2 martie 1 956 Independena Marocului Din 1 961 Marocul este condus de regele Hassan II
6S
Dup 1945 Africa de Nord-Vest 595
Algeria
Dup rzboiul sângeros pentru independen, care ia sfârit în 1962, ara se bucur de pace
pentru o scurt perioad de timp. între 1991 i 1999 izbucnete un nou rzboi civil.
Rzboiul pentru independen exodul europenilor ©, iar ara

în colonia francez Algeria © se rmâne fr o elit economic
deruleaz cu o cruzime din ce i inginereasc. în iunie 1965,
în ce mai mare de ambele pri. Ben Bellah este destituit de
In noiembrie 1954, diversele ctre Houari Boumedienne ©,

micri de eliberare înarmate ministrul aprrii. Acesta
Soldat francez pzind Universitatea din
se unesc i formeaz Frontul introduce un nou program Alger în timpul rzboiului din Algeria,
de Eliberare Naional (FEN), socialist i naionalizeaz 28 februarie 1 962
condus de Ahmed Ben Bellah. proprietile franceze din zonele

începe Rzboiul din Algeria O, rurale, industria i companiile
violenele se extind, iar lupttorii petroliere, bazându-se pe armat
pentru independen sunt înfrâni Charles de Gaulle în Algeria, dup pentru a-i consolida puterea.
de armata francez, ceea ce va alegerea sa ca prim-ministru al Franei El iniiaz proiecte rurale extinse,
în iunie 1958
înveruna i mai mult poporul în principal cu ajutor sovietic,
algerian. Când guvernul francez i deruleaz o revoluie agrar,
declar în sfârit c este gata distribuind pmânt ranilor
s acorde concesii Algeriei, A sraci. Dup moartea lui
Patra Republic Francez este Boumedienne în 1979, generalul Ahmed Ben Bellah (stânga), prim-minis-
trul care a devenit preedinte al Algeriei,
rsturnat în mai 1958 de o alian Chadli Ben Dschedid devine
i Houari Boumedienne (dreapta), adver-
între algerienii francezi i armata preedinte. în acelai timp se sarul su de mai târziu, septembrie 1 962
francez. Charles de Gaulle face înfiineaz organizaia ||
uz de prestigiul su pentru a radical Frontul Islamic -o

o
rezolva criza, pstrând democraia Deifen-Bacher, prefectul regiunii al Salvrii (FIS).
Tlemcen, adresându-se populaiei
francez i creând premisele în alegerile parla-
retragerii francezilor din Algeria. septembrie. în octombrie Algeria mentare din decembrie
Pe 18 martie 1962, Algeria devine membr ONU, iar Bellah 1991, Frontul Islamic al
obine independena. Ahmed Ben declar neutralitatea rii în Salvrii câtig primul
5'
Bellah © devine noul conductor afacerile externe. îns politica tur de scrutin i se
al rii, fiind ales preedinte în sa intern unilateral duce la prea ca va obine ma-
joritatea, îns armata -
Algeria în prezent cu aprobare internaio- O femeie deplânge victimele unui masacru coor-
donat de fundamentalitii islamiti în care, conform
Pacea începe abia atunci can Ab- nal tacit - intervine datelor oficiale, 85 de persoane din Bentalha, lâng
pentru a împiedica Alger, sunt ucise pe 22 septembrie 1 997

delaziz Bouteflika, preedinte în-
cepând din 1999, începe procesul FIS s preia puterea.

de reconciliere naional. Dei Represiunea militar
aceast politic are un oarecare i declararea strii

succes, relaiile dintre grupurile is-
de urgen provoac
lamiste i guvern rmân tensionate, revolte i atentate din
continu. în septembrie 2003, armata ucide 150 de partea islamitilor. în
iar violenele sporadice
iunie 1992, preedintele
lupttori islamiti în munii de est ai Algeriei, iar în iunie 2004 forele de
aprare îl executpe Nabil Sahraoui, conductorul grupului Salafist. Ad- Muhammad Boudiaf
este victima unui astfel
junul acestuia, Amari Saifi, capturat în 2004, este considerat responsabil
de atentat, iar ara intr Houari Boumedienne
pentru rpirea a 32 de turiti europeni în Sahara în 2003. (al treilea din dreapta), fostul
într-un rzboi civil ministru aprrii i conductor al Algeriei, susine

al
sus: Preedintele Abdelaziz Bouteflika împreun cu susintorii si, o conferin de pres la 22 iulie 1 965 alturi de
care face cea 95 000 su guvern,
în timpul unei campanii electorale, 1 1 999
aprilie membrii noului participani la lovitura
de victime ©. de stat împotriva lui Ben Bellah
1 8 martie 1 962 I Algeria devine stat independent 1 987 Ben Aii preia puterea în Tunisia 1 999 încoronarea regelui Muhammad VI al Marocului
1 976 Marul verde 1992-1999 Rzboiul civil din Algeria

69
Israel DUP 1948

determinat pân în prezent de lupta acestuia pentru existen ©.
Politica statului Israel este
între cele dou
rzboaie i mai ales dup 1945, muli evrei se stabilesc în Palestina,
construindu-i ara cu mult entuziasm, abnegaie i consecven. Cu toate acestea, înc de
la început, nu se gsete o soluie politic satisfctoare pentru palestinienii care locuiau
deja în zon. Relaiile Israelului cu vecinii arabi susinui de sovietici sunt pe punctul de a
exploda. Aliana Israelului cu SUA devine crucial pentru politica extern a ambelor ri,
contribuind asigurarea supremaiei sale în Orientul Mijlociu. Dup o serie de înfrângeri
la
militare, cele mai multe ri arabe ajung la un acord cu Israelul, izolându-i pe palestinieni în
eforturile de a-i forma propriul stat.
Dup sârma ghimpat: drapel israelian fluturând deasupra unui kibu, 1 988
Israelul înaintea Rzboiului de ase Zile din 1967

In 1948, sionitii lupt împotriva autoritilor coloniale britanice, a locuitorilor palestinieni
i a statelor arabe vecine, pentru crearea unui stat evreiesc. Cu ajutorul SUA, încercarea
reuete din punct de vedere economic, militar i politic.
Statul Israel se constituie prin statul independent Israel O.

conflict. în 1939, pentru a evi- în 1949, Knessetul se întrunete
ta tensiunile cu palestinienii, pentru prima dat ca parlament
Grupuri de imigrani evrei debarc
autoritile mandatare britanice unicameral i îi începe activitatea noaptea pe coasta Palestinei
ilegal
C
reduc cota de imigrare a evreilor alegându-1 pe Chaim Weizmann încercând s
evite patrulele britanice,
decembrie 1947
la 75 000 de persoane. îns dup preedinte i pe Ben-Gurion
Holocaustul din Europa, în- prim-ministru. Pân în 1954,
C cepând cu 1945, mii de evrei intr numrul imigranilor evrei se du-
în ar O - cei mai muli în mod blase ajungând la 576 000; acetia
ilegal, sprijinii de refugiaii sau ocup 3500 km 2 din teritoriile

organizaiile evreieti. David Ben-Gurion, cel dintâi prim- arabe, pe care le valorific rapid ©.
ministru al Israelului, 1 950
Locuiesc în comune i kibuuri Conflictul cu palestinienii rmâne
i sunt hotrâi s lupte pentru îns organizaiile evreieti ilegale nerezolvat, iar Ierusalimul devine
O
Oh supravieuire. Pân în 1948, rspund prin atacuri violente. un ora împrit între israelieni i David Ben-Gurion, liderul insurgenilor
E
u Marea Britanie încearc nu- La 14 mai 1948, David Ben-Gu- arabi. Pân în 1948, cea 500 000 sioniti i întâiul prim-ministru
c israelian, proclam independena
o meroase msuri de represiune rion O, conductorul Partidului de palestinieni fugiser în rile statului Israel la Tel Aviv, 1 4 mai 1 948
pentru a opri fluxul imigrrilor, Muncitoresc (Mapai), proclam vecine, mai ales în Iordania;
ali 300 000 se refugiaz în

tttimrO* E «fl
urmtorii ani.
Cu sprijinul masiv al SUA,

-
3fcpl Israelul cunoate o cretere
economic rapid i pune bazele
unei aprri militare moderne
i puternice. Israelul iese învin-
gtor din rzboiul arabo-israelian Mobilizare în Tel Aviv pentru ocuparea
teritoriilor Gaza i Sinai, octombrie 1 956
din mai-noiembrie 1948, iar în
J^^^TZdttftSBiB octombrie 1956 ocup Gaza i zdrobete coaliia statelor arabe

£i Peninsula Sinai O împreun cu condus de Egipt, în aciunea de
Frana i Marea Britanie. în timpul ocupare a Golanului sirian ©, a
«fc* Rzboiului de ase Zile Ierusalimului de Est i a unor pri
Tractor într-un kibu, ferm colectiv în Golanul sirian, ocupat de Israel
Israel, 1 962 în 1967 (5-10 iunie 1967), Israelul din teritoriile palestiniene.
14 mai 1948 Proclamarea statului Israel Octombrie-noiembrie 1956 Rzboiul din Suez-Sinai 1 972 Invadarea Libanului de ctre Israel
1 949 Weizmann este ales preedinte 5-10 iunie 1967 Rzboiul de ase Zile
ô
Dup 1948 Israel 597
Israelul din 1 967 pân în prezent

Acordurile de pace cu Egiptul i Iordania reprezint momente determinante în politica extern
a Israelului. Se fac numeroase încercri de mediere pentru soluionarea cererilor
palestinienilor, îns procesul rmâne conflictual.
în 1972, sub prim-ministrul Golda Vocile ortodocilor
Meir ©, armata israelien ocup evrei radicali © i ale

sudul Libanului, de unde trupele grupurilor radicale de
de gheril palestiniene conduceau coloniti se amplific.

Muncitori israelieni construind zidul
atacuri în nordul Israelului. Presiunea crescând de securitate anunat de Israel
Israelienii resping atacurile din partea SUA i în 2004; Kalkilia, Iordania de Vest,
1 7 noiembrie 2004
prin surprindere ale Egiptului discuiile secrete pentru
i Siriei în rzboiul de Yom sporirea încrederii La declanarea Intifadei din

Kippur din 6-26 octombrie 1973. Golda Meir, Prim-ministrul Ariei
duc la acceptarea 2000 i la bombardamentele
Dup Conferina de Pace pentru prim-ministru al Israelului Sharon la o conferin OEP de ctre Israel ca sinucigae, prim-ministrul Ariei
1969-1974 de pres, 2004
Orientul Mijlociu de la Geneva
în
partener de negociere Sharon © rspunde prin aciuni
din decembrie 1973, prin medierea colonizare treptat desfurat în discuiile de pace de la Câmp militare represive i tentative de
ONU, a SUA i a altor naiuni, cu precauie. Atacurile teroriste David din 1992-1993. Procesul de asasinat asupra liderilor militani,
în Egipt, mai târziu în Iordania i atitudinea intransigent a pace sufer o piedic serioas în în 2002 începe construirea unui
i temporar în Siria are loc o Organizaiei pentru Eliberarea momentul în care prim-ministrul controversat zid de securitate O,
Palestinei (OEP) i a altor grupuri Israelului, Yitzhak Rabin, este iar reformele democratice
palestiniene © rmân o chestiune asasinat de un fundamentalist palestiniene au fost urmate de
la ordinea zilei care necesit evreu la 4 noiembrie 1995. în retragerea Israelului din Gaza.
iniiative diplomatice ©. ciuda faptului ca radicalul de
în 1974, Israel se afla în pragul dreapta Benjamin Netanyahu
unei crize financiare i economice câtig alegerile, în 1997 în -a

o
serioase. în acelai timp apare o unele comuniti se instituie
disensiune în interiorul partidelor autoguvernarea palestinian,
israeliene de la conducere, privind în 2000, guvernarea laburist
acordul cu palestinienii. în 1979, a lui Ehud Barak pare mai dispus

dup mari eforturi, se încheie s ofere concesii palestinienilor
5'
pacea cu Egiptul. Cabinetul prim- inclusiv posibilitii de a forma un
Un militant înarmat al micrii radicale ministrului oscileaz între radicali stat palestinian - decât oricare alt
Hamas pzete o tabr de refugiai Un evreu ortodox în costum tradiional,
palestinieni în Fâia Gaza ocupat
i moderaii care urmresc o con- lider israelian, îns nu se ajunge la rugându-se în faa Zidului Plângerii
de Israel, 1 octombrie 2004 ciliere permanent cu palestinienii. nici un acord. din Ierusalim, 1992
3
Yitzhak Rabin
Comandant de armat pentru o perioada lung de
timp i strateg al victoriei din 1973, Yitzhak Rabin

îi transform politica radical în una de conciliere.
Ca prim-ministru, în 1992 interzice înfiinarea altor
colonii evreieti în zonele palestiniene ocupate i

iniiaz discuii cu OEP. La 13 septembrie 1993 are loc
o strângere de mân istoric între Yitzhak Rabin i
preedintele OEP Yasser Arafat, înprezena luiBill Clinton, preedintele
SUA, gest pentru care cei doi lideri primesc Premiul Nobel pentru pace.
Pe 4 noiembrie 1995, Rabin este asasinat la Tel Aviv de ctre un fanatic
evreu de dreapta.
încercri precaute de apropiere: conductorul OEP Yasser Arafat discutând cu sus: Yitzhak Rabin
prim-ministrul israelian Yitzhak Rabin în timpul unei întâlniri la Madrid, 1 994
Decembrie 1 973 Conferina de la Geneva privind pacea în Orientul Mijlociu 4 noiembrie 1 995 Asasinarea lui Yitzhak Rabin
6-26 octombrie 1973 Rzboiul de Yom Kippur 1 979 Acordul de pace cu Egiptul 2001 Ariei Sharon devine prim-ministru
71
Lumea arab i Orientul Apropiat

DUP 1945
Dup ce îi capt independena fa de stpânirea colonial european, statele arabe
consider sprijinul Uniunii Sovietice i pan-arabismul repere pentru construirea
naiunii. îns în regiune se impun curând conductori autoritari ©. Dup anii 1970,
populaia instruit, al crei numr devine din ce în ce mai mare, neavând oportuniti
de angajare începe s se opun regimurilor, iar frustrarea lor începe s fie exploatat de
grupurile islamiste radicale. în mod paradoxal, singurul guvern arab din regiune format
în urma alegerilor libere este cel al palestinienilor, care nu au un stat propriu.
Abdullah II, regele Iordaniei, urmat de garda de onoare
Palestina i Iordania înainte de Septembrie negru, 1 970

în 1948, mii de palestinieni fug din cauza conflictului arabo-israelit care se încheie cu înfiinarea
Israelului. Sosirea refugiailor destabilizeaz Iordania, dar regele Hussein II preia controlul. 1
\M
A\
m
Problema palestinian este strâns lumii arabe. în anii M
legat de istoria Israelului 1950 se apropie mai
{pag. 596-597). Decizia ONU din ales de Nasser, pree-
29 noiembrie 1947 de a împri dintele Egiptului. în
Palestina în dou state, unul numele solidaritii

Oh evreu i cellalt arab, nu are suc- arabe, se implic i alte
C
ces. Dup înfiinarea Israelului, ri din regiune i îi
Regele Abdullah I al Iordaniei (stânga)
rupe legturile cu palestinienii dup 1 970
palestinienii emigreaz în mas înarmeaz pe lupttorii
spre Cisiordania i Iordania, iar palestinieni. Se organi- ale palestinienilor în Iordania.

Amin al-Husayni, marele
pmânturile lor sunt expropriate muftiu al Ierusalimului, zeaz raiduri i atacuri Dup înfrângerea arabilor, Yasser
-5 1941
de Israel. Iordania, subdezvoltat împotriva Israelului. Arafat, conductorul Organizaiei
din punct de vedere structural, cu Hussein II ©, nepotul pentru Eliberarea Palestinei O,
o populaie restrâns, care devine lui Abdullah, conducea organizeaz atacuri de gheril
regat independent în mai 1946, Iordania din 1952. împotriva Israelului, operând din
abia ine piept valului de refugiai, în 1957, Marea Britanie afara Iordaniei. Gruparea palesti-
c
o. în 1956 anexeaz o parte din îi retrage ultimii sol- nian amenina s preia controlul
Cis-iordania (acum Iordania de dai din fosta colonie. asupra capitalei Amman 0, pân
Vest). Izbucnesc conflicte între Sub presiunea pales- când, în 1970, dup lupte îndelun-
trupele de gheril palestiniene i tinienilor, Hussein se gate i dure, regele Hussein anihi-
forele iordaniene. Dac marele Regele Abdullah II Regele Hussein II aliaz cu Nasser, îns leaz prin fora armatei puterea
al Iordaniei în timpul al Iordaniei în timpul
muftiu al Ierusalimului, Amin menine contactele i OEP, operaiune care s-a numit
pelerinajului la Mecca, serviciului ca pilot al
al-Husayni &, liderul politic al noiembrie 2004 forelor aeriene, 1 955 cu Vestul. El supravie- Septembrie negru.
palestinienilor, promoveaz un uiete tentativelor

rzboi de anihilare împotriva de asasinat i lovituri-
Israelului, regele Abdullah I al lor de stat. Fiul su,
Iordaniei O se orienteaz ctre Abdullah II O, îi urmea-
o politic de apropiere fa z la tron în 1999.
de statul evreu. La 20 iulie 1951, 3 & i£r
wm în timpul Rzboiului
el este asasinat de un puca Arabo-Israelian din
palestinian în moscheea al-Aqsa 1967, forele israeliene
din Ierusalimul de Est. ocup tot Ierusalimul

Palestinienii din ce în ce mai
Strada principal, din centrul capitalei iordaniene
i Cisiordania, cauzând
radicali cer ajutor de la restul Amman, denumit dup regele Talal un nou flux de emigrri Yasser Arafat, liderul OEP, 1978
1 947 împrirea Palestinei 20 iulie 1951 Asasinarea regelui Abdullah I 1969 Yasser Arafat devine liderul OEP 1977 Iniiativa Carter
7±
1948 Rzboiul din Palestina Septembrie 1 970 Septembrie negru 1 987 începe prima Intifadâ
Dup 1945 Lumea arab i Orientul Apropiat 599
Drumul ctre statul palestinian
Dup ce ine un discurs la ONU, liderul OEP, Arafat, începe s fie recunoscut pe plan internaional
pentru susinerea cererilor palestinienilor de a avea un stat independent. în 1993, odat cu Procesul
de Pace de la Oslo, au loc primele încercri de negociere direct între palestinieni i arabi.
în 1971 are loc o reconciliere arabilor în rzboiul de Yom
general între Iordania i Kippur din 1973 i împcarea
palestinieni, dar i între Iordania Egiptului cu Israelul, palestinienii
i vecinii ei, Egipt i Siria, care cer din ce în ce mai insistent
se alturaser palestinienilor ajutorul celorlalte state arabe -

în 1970. începând din 1972, mai ales al irei, Libiei i Iraqului -
conducerea palestinian începe o în timp ce OEP înainteaz ctre
serie de atacuri dure i deturnri ONU obiectivul de a fonda un
stat palestinian. SUA Punct militar israelian de control Oraul palestinian Hebron, ocupat de
j
în sudul Fâiei Gaza Israel pân în 1997

protejeaz Israelul de
presiuni, îns încearc cadrul pentru negocierea pcii, moderaii din ambele pri,
s fie i mediator, în anul urmtor se pun bazele în 1995, prim-ministrul Israelului,
mai ales în cazul Autoritii Palestiniene pentru ad- Yitzhak Rabin, este asasinat de
iniiativei Carter. Arafat ministrarea Fâiei Gaza i a unor un extremist israelian de dreapta.
i conducerea OEP îi pri din Cisiordania, iar în 1997 Conflictul reîncepe în 1996, când
modific politica i Hebronul €> este redat palesti- la atacurile cu bombe sinucigae
încearc tot mai mult nienilor ©. îns acest proces este ale grupului terorist Hamas se
Intifada: poliiti israelieni utilizeaz gaze lacrimo-
gene împotriva tinerilor palestinieni în timpul primei
calea negocierilor, îns subminat de violenele perma- rspunde prin bombardarea
intifade, lerusalismul de Est, 21 decembrie 1 987 acest proces întâmpin nente, care îi marginalizeaz pe sudului Libanului de ctre o
o piedic major o
Extras din Carta 3
în 1982, când, dup -o
de înfiinare a OEP c
ocuparea Beirutului de
din 1964
Vest, aliatul Israelului,
Miliia Cretin (Articolul 26)
Falangist, coordoneaz Organizaia pentru Elibera-

un masacru în taberele rea Palestinei, reprezentant a
5"
de refugiai palestinieni forelor revoluionare palesti-
înmormântarea lui Arafat la Ramallah, 1 3 noiembrie de la Sabra i Shatila. niene, este responsabil pentru
2004 în 1987 începe intifa- micarea popular a palestinie- Preedintele israelian Beniamin Neta-
da palestinian (revolt nilor arabi în eforturile acestora nyahu i Yasser Arafat dup semnarea
acordului privind Hebronul, 1997 3
naional) © în Gaza O pmântul natal de a-i elibera i "O
i în Cisiordania. La de a se întoarce acolo pentru a-i
început panic, exercita dreptul la autodetermi- Israel. A doua intifada începe

aceasta se transform nare în toate domeniile - mili- în 2000, când, dup un val
curând în lupte de tar, politic i financiar... de bombardamente, armata
strad violente între israelian reocup teritoriile
civilii care aruncau palestiniene autonome în aprilie
Avion al companiei Lufthansa deturnat de militanii cu pietre i trupele 2001 i atac sediul lui Arafat.
palestinieni, în timpul unei aterizri forate în israeliene. Dup ce în aprilie 2003, SUA propune o
Mogadishu, Somalia, 13 octombrie 1977
recunoate dreptul Hart a pcii, care prevedea un stat
de avioane, cum ar fi capturarea la existen al Israelului în 1988, palestinian. în noiembrie 2004,
avionului companiei Lufthansa © Arafat intensific cererile Arafat moare ©, muli calificând
din 1977, cu scopul de a atrage pentru un stat palestinian alegerea lui Mahmud Abbas,
Susintori ai lui Arafat îndoliai,
atenia internaional asupra autonom. Acordurile de la succesorul su, ca pe o soluie
6 noiembrie 2004
cauzei lor. Dup înfrângerea Oslo semnate în 1994 creeaz de ieire din impas.
1 995 Se pun bazele autoritii autonome 2000 începe a doua intifada Aprilie 2003 SUA propune Harta Pcii
1 994 Acordurile de la Oslo 1 997 Hebron este returnat palestinienilor Martie-mai 2003 Atacuri asupra sediului lui Arafaat Noiembrie 2004 Moare Arafat
73
6oo Marea istorie ilustrat a lumii Lumea contemporan
Egiptul sub conducerea lui Nasser i Sadat, Libia sub Gaddafi

Panarabismul
în timpul lui Nasser, Egiptul ajunge la o poziie de supremaie în lumea arab. Sadat, succesorul su, lui Gaddafi
pune capt direciei anti-israeliene, în timp ce Libia sub Gaddafi continu nasserismul.
Dup moartea lui Nasser, colo-
în Egipt, regimul corupt al nelul Gaddafi încearc s devin
regelui Farouk I, dei beneficia conductorul micrii panarabe.
de sprijin britanic, este rsturnat Micarea urmrea unificarea
la 23 iulie 1952 de ctre un grup tuturor statelor arabe. Ideologia
numit Micarea Ofierilor Liberi, lui Gaddafi centralizeaz pozi-
care proclam republica la 18 ia islamului. Prin „Carta de la
iulie 1953. în 1954, Gamal Abdel Tripoli" din decembrie 1969,
Nasser © devine premierul încearc s pun în discuie fu-

republicii; doi ani mai târziu Anwar el-Sadat, eful statului egiptean Reea de evi de distribuie în câmpul ziunea Libiei cu Egiptul, Siria
în 1970-1981 de petrol As Sarah din Libia
preia i funcia de preedinte, i Sudanul. în ianuarie 1974,
fiind singurul candidat la alegerile opunându-se dominaiei marilor rile vecine, mai ales pentru Libia, anun uniunea iminent a -
prezideniale. Nasser îi elimin pe puteri. unde Consiliul Comandamentu- rii sale cu Tunisia, îns i acest
comuniti i Fria Musulman Odat cu naionalizarea Cana- lui Revoluionar condus de colo- proiect eueaz, în principal da-
i promoveaz un proces de lului Suez în iulie 1956, Nasser nelul Muammar al-Gaddafi © torit preteniei lui Gaddafi de a
modernizare bazat pe socialism provoac criza internaional preia guvernarea prin for la fi conductor absolut.
i naionalism. Devine cunoscut a Suezului, care se sfârete în 1 septembrie 1969. în revoluia sa
ca voce a panarabismului octombrie. în ciuda înfrângerii instituionalizat, Gaddafi adopt potenialii oponeni. El moder-
{pag. 224), iar din 1955, împreun militare a Egiptului de ctre principiul lui Nasser de mobili- nizeaz ara, iar dup 1969 ridic
a. cu premierul indian Nehru i alii, Israel, Marea Britanie i Frana ©, zare a maselor i cultul persona- nivelul de trai cu ajutorul expor-
c
conduce Micarea de Nealiniere, Nasser reuete s-i menin litii i îi elimin brutal pe toi turilor de petrol naionalizate ©.
credibilitatea politic, Politicile sale de multe
construindu-i un ori imprevizibile i sus-
prestigiu imens în inerea pe care o acord
c
Lumea a Treia. în 1958, gruprilor teroriste duc
ca experiment al la izolarea Libiei în anii
panarabismului, Siria 1980 i 1990, lucru pe
i Egipt fuzioneaz care Gaddafi încearc
în Republica Arab s-1 schimbe din 2000

c
Unit ©; aceast uniune prin compromisuri
a.
a a dureaz doar pân internaionale.
Premierul Gamal Abdel Colonelul Muammar Vase de rzboi pe Canalul de Suez în timpul Crizei
Nasser, 1 955 al-Gaddafi, 1975 în 1961, dei exist din noiembrie 1 956 în Egipt, Anwar
oficial pân în 1971. el-Sadat ©, succesorul
în anii 1960, Nasser lui Nasser dup moartea
iniiaz proiecte acestuia în 1970, con-
!
mari de construcie tinu la început poli-

în Egipt, cum ar fi ticile lui Nasser, îns la
cel al Barajului de la jumtatea anilor 1970
Assuan © i centrale îi schimb orientarea
energetice. i se îndeprteaz de
Dei slbit de înfrân- socialism. La 26 martie
*
gerea din Rzboiul de 1979 semneaz un tra-
jâî
ase Zile împotriva tat de pace cu Israelul,
Israelului din 1967 ceea ce duce la izolarea
(pag. 596), doctrina de Egiptului în lumea

Gamal Abdel Nasser omologul su sirian
(stânga) i
stat a lui Nasser devine *$**. arab i la dependena
Shukri el Kuwatli dup semnarea documentului prin
care Egiptul se unea cu Siria, 1 februarie 1 958 un exemplu pentru Construirea Barajului de la Assuan, 1 963 lui Sadat de Occident.
1 943 Se formeaz Partidul Baath în Siria 1 8 iunie 1 953 Se proclam Republica Egipt Octombrie 1 956 Criza din Suez
23 iulie 1 952 Regele Farouk al Egiptului este detronat 1 956 Naionalizarea Canalului Suez 1 956—1 961 Preedinia lui Gamal Abdel Nasser
~4
Egiptul sub Mubarak, Siria dup obinerea independenei

Mubarak continu regimul prezidenial din Egipt. în Siria, Partidul Baath, condus
de preedintele Assad, preia puterea dup o perioad iniial de instabilitate.
Rzboiul lui Sadat împotriva
fanatismului religios, poziia
sa reconciliant fa de Israel
i politica intern autoritar,
dovedit prin interzicerea în 1978
a tuturor activitilor politice,
sunt motivele care au dus la km*M

asasinarea sa O la 6 octombrie
1981, în timpul unei parade '*•
."ir
militare. Succesorul su, Hosni
Mubarak &, continu direcia Garda de corp a preedintelui îngrijind Preedintele Egiptului: Una
victimele dintre numeroasele atracii turistice
lui Sadat, îns caut o cale atentatului asupra lui Anwar el-Sadat, Hosni Mubarak, ale Egiptului: Colosul lui Memnon,
6 octombrie 1961 30 martie 1993 22 noiembrie 2004
de împcare cu tabra arab.
al lui Mubarak atenueaz puterea absolut în ar. Acesta 11 martie 1971. Assad înbu
conflictul cu Fria Musulman, promoveaz naionalismul revoltele islamice, elimin rivalii
îns este privit cu ochi critici de i socialismul panarab i posibili i modernizeaz ara dup
Occident, din cauza suprimrii coopereaz cu Egiptul lui Nasser model socialist i naionalist. în
democraiei. în februarie 2005, Dup unirea cu Egiptul, sub 1976 intervine cu fore militare
Mubarak promite acceptarea influena Partidului Baath, Siria în rzboiul civil din Liban.
mai multor candidai la alegerile se separ i redevine republic la Distanarea de Iraq început în
prezideniale. 30 septembrie 1961. în
Condiiile din Siria ©i martie 1963, Partidul
C
din capitala Damasc ©, dup Baath preia guvernarea
obinerea independenei fa în urma unei lovituri
Vedere a oraului sirian Hama, de Frana în 1946, sunt foarte de stat condus de
cu o roat hidraulic în prim-plan
instabile din cauza eterogenitii generalul Amin Hafis.
De asemenea, el deschide Egiptul religioase, etnice i politice Ulterior, Siria se
pentru turitii strini CD. în 1989, a populaiei. Dup loviturile distaneaz de Nasser
Egiptul redevine
drepturi depline
membru cu
al Ligii Arabe.
militare din 1949 i 1951, Partidul
Baath (Renaterea), înfiinat în
i se orienteaz ctre
Iraq i palestinieni. în
m
Ministrul aprrii sirian, Preedintele sirian
Regimul prezidenial autoritar 1943 i legalizat în 1955, deine 1966, reorientarea spre colonelul Hafez al-Assad, Bashar al-Assad,
sfâritul anilor 1 960 8 aprilie 2005 3
stânga a conducerii T3
Baath duce la o colaborare mai 1968 se intensific în anii 1970,

strâns cu Uniunea Sovietic. în culminând cu intrarea Siriei în
rzboiul arabo-israelian din 1967 coaliia anti-iraqian în timpul
(pag. 596), Siria pierde înlimile Rzboiului din Golf din 1991.
Golan în favoarea Israelului. între timp, Assad consolidase

Sprijinul acordat de Siria atât de bine poziia dominant a
palestinienilor în Septembrie negru familiei sale, încât dup moartea
din 1970 (pag. 598) provoac lui, în 2000, puterea revine fiului
lupta pentru putere în interiorul su, Bashar al-Assad ©. Din

Partidului Baath, care este cauza dezaprobrii crescânde a
câtigat de ctre © ministrul prezenei Siriei în Liban (pag. 602),
aprrii, Hafez al-Assad, de aceasta este nevoit s-i retrag

origine alaolit, în noiembrie trupele. Dup alegerile din 2005 se
Zona istoric a Damascului, în centru: Marea Moschee, 1 991 1970; el devine preedinte la formeaz un guvern liberal nou.
1 septembrie 1 969 Muammar al-Gaddafi preia puterea în Libia 1 970 Anwar el-Sadat devine preedinte al Egiptului
1 967 Rzboiul de ase Zile 26 martie 1 979 Semnarea tratatului de pace cu Israel 6 octombrie 1981 Mubarak devine preedinte al Egiptului
75
m Liban
Tensiunile accentuate între diversele comuniti religioase din
Liban cauzeaz o serie de crize politice. Acestea culmineaz
cu un rzboi civil devastator în 1975-1990. Guvernul era prins
între prezena militar a Israelului i cea a Siriei.
Dup obinerea independenei din sud. în mai-iunie 1958 are
fa de Frana la ianuarie1 loc un rzboi civil, declanat

1955, Libanul se confrunt dup realegerea preedintelui
cu numeroase probleme. cretin Camille Chamoun, al
Reprezentarea proporional a crui guvern îi restabilete

cretinilor i musulmanilor este autoritatea cu sprijinul militar
fixat în Pactul Naional din 1943, al SUA. Instalarea refugiailor
îns evoluia ulterioar creeaz palestinieni în sudul Libanului

Viaa de zi cu zi dup rzboi: bieii Sute de mii de demonstrani libanezi
o polaritate a populaiei între amplific tensiunile dogmatice. joac fotbal lâng ruine într-o suburbie cer retragerea trupelor siriene,
cretinii din nord O, mai bogai O divizare violent a rii este a Beirutului, octombrie 2003 8 martie 2005
i orientai ctre Occident, i împiedicat doar de instalarea Cretin în taberele de refugiai de dou puteri strine. Rzboiul
musulmanii arabi mai sraci unei administraii militare în palestinieni © (pag. 599). în civil din 1975-1990 a costat viaa a
octombrie 1969. aceeai lun, Amin ©, fratele peste 144 000 de oameni.
în rzboiul civil © mai mare al lui Jumayyil, este Situaia începe s se stabilizeze
care începe în 1975, ales succesor al acestuia. în anul câte puin © abia dup 1992,
Siria intervine de urmtor Amin iniiaz la Geneva datorit ajutorului acordat de
partea musulmanilor, negocieri de pace care includ trupele de meninere a pcii
iar în 1976 începe toate prile implicate în rzboiul ale Organizaiei Naiunilor
perioada de 30 de ani civil. Israelul accept s se retrag Unite, îns gruprile care nu au
de ocupare a unor zone într-o zon de securitate din sud. fost decât parial dezarmate i
extinse din Liban. în anul 1988 reizbucnete micrile palestiniene radicale din
Falangiti cretini libanezi la un post militar din sudul
Libanului, 1978 Luptele grele care conflictul între gruprile ar © creeaz situaii de conflict,
distrug Beirutul i alte în 2000, dup cderea aliatului
orae libaneze încep s su, Armata Libanez de Sud,
piard din intensitate Israelul îi retrage în totalitate
c dup octombrie 1976, trupele din Liban. Ca reacie la
graie procesului de asasinarea fostului prim-ministru,
mediere iniiat de Rafiq Hariri, în februarie 2005,
Liga Arab. în iunie au loc demonstraii masive,

1982, dup un atentat în timpul crora libanezii cer
O
Cu
a asupra unuia dintre
Imediat dup masacrul coordonat
i retragerea forelor armate
Biseric din Beirut ambasadorii si, de gruparea falangist cretin într-o siriene ©. în aprilie, sub presiunea
Israelul întreprinde o tabr de refugiai palestinieni, internaional, Siria anun c se
1 9 septembrie 1 982
invazie masiv asupra va conforma voinei poporului
rii, operaiune cretine din nord i grupul radical libanez.
numit Pace pentru iit Hezbollah. în 1989, generalul
Galiîeea. Preedintele cretin Michel Aoun declar

nou-ales, Bashir rzboiul de eliberare de sub ocupaia
al-Jumayyil ©, Siriei. în 1991, Siria recunoate
este asasinat în oficial independena Libanului,
Dl septembrie 1982, ca îns nu îi retrage trupele,
Bashir al-Jumayyil dup Amin al-Jumayyil într-o replic se comite un invocând pretextul c trebuie
câtigarea alegerilor vizit oficial în Repu- Lupttori de gheril Hezbollah lansând
masacru coordonat anihilate mai întâi diverse grupri.
prezideniale din Liban, blica Federal Germania, rachete asupra intelor israeliene din
23 august 1982 25 noiembrie 1987 de Miliia Falangist Astfel, Libanul rmâne ocupat sudul Libanului, septembrie 1979
31 decembrie 1946 Libanul devine independent 1962-1969 Rzboiul civil din Yemen 1975-1990 Rzboiul civil din Yemen
Iulie 1 958 Declanarea rzboiului civil libanez 1 964 înscunarea regelui Faisal în Arabia Saudit 1976 Siria ocup poriuni din Liban
76
Arabia Saudit, eicatele i Yemenul

Arabia Saudit i eicatele productoare de petrol îmbin formele monarhice de guvernmânt
cu puterea elitelor foarte bogate. Dup rzboiul civil, în 1967-1990, Yemenul este împrit politic.
Datorit orientrii wahabiste a Arabiei Saudite, mai
rii, Arabia Saudit este una din- ales cu ajutorul SUA.
tre rile islamice cele mai conser- Arabia Saudit a fost
vatoare din punct de vedere poli- aliatul cel mai puternic
tic i religios ©. Familia al-Saud i al SUA în regiune
clientela acesteia dein toat pute- în timpul primului
rea, fiind extraordinar de bogai. Rzboi din Golf.
Structurile democratice lipsesc în ciuda cererilor

Dl ca
în totalitate. Conservatorismul tot mai insistente de Saud I, regele Arabiei Prinul motenitor Faysal Abd al-Aziz ibn Saud III, fondatorul i
contrasteaz puternic cu bogia a înfptui reforme Saudite, înlturat de al Arabiei Saudite, care primul rege al Arabiei Saudite moderne,
fratele su în 1 964 preia puterea în 1 964 1935
enorm a elitei i cu infrastructura democratice ©,
modern a rii, finanat prin conductorii saudii internaionali provin din Arabia
exploatarea rezervelor de petrol, fac concesii puine. Saudit.
Sisteme politice simi- Evoluia deosebit a structurii
lare domin, într-o politice teocratice din Yemenul

form mai moderat, de Nord se termin în septembrie
•11 în Kuweit, sub condu-

cerea familiei al-Sabah,
1962,
cerii
odat cu înlturarea condu-
absolute a imamilor Zaidi,
dar i în Emiratele care deinuser puterea în califat
^W 1
Arabe Unite, Bahrain,
Qatar i Oman.
Mii de musulmani înconjoar de apte ori Kaaba în
fa{a Marii Moschei de la Haram Sharif, ca parte a
timp de un mileniu.
rea britanic din
Dup retrage-
Yemenul de Sud
'
nflBHH Cucerirea unei mos-
pelerinajului la Mecca, 2004
în 1967, radicalitii marxiti preiau
Rafinrie de petrol lâng Dhahran, pe O
chei din Mecca de ctre extremitii mul semn al rzboiului nedeclarat puterea în regiune, iar în noiem-
coasta de est a Arabiei Saudite
islamiti în noiembrie 1979, tratat al radicalismului islamic. Astzi brie 1967 ara se împarte oficial
cele mai mari din lume ©. cu mult severitate de prinul regimul saudit se afl sub presiu- conform liniilor trasate în 1849
Fondatorul regatului, Abd motenitor Fahd, reprezint pri- ne, deoarece muli dintre teroritii de colonitii britanici si otomani.
al-Aziz bin Abd al-Rahman bin
Faysal bin Turlei bin Abdallah Emiratele Arabe Unite
bin Muhammad al-Saud sau Ibn în 1971, apte emirate din Golful Persic, foste protectorate britanice, se
Saud ©, moare în 1953. îi vor suc- unesc i formeaz Emiratele Arabe Unite (EAU). Dintre acestea, cele
ceda la tron, pe rând, fiii si, Saud, mai importante sunt Dubai i capitala sa, Abu Dhabi, care prosper
3
Faysal, Khalid i Fahd. în 1964, datorit produciei de petrol i impresioneaz prin porturile moderne,
Saud & este înlturat de fratele proiectele grandioase de construcii i hotelurile de lux. în 2004, eicul
su, prinul motenitor Faysal ©. Khalifa din Abu Dhabi îi urmeaz tatlui su ca preedinte al EAU; întrunire a Consiliului Shura în Ryad,
Acesta înfptuiete reformele eicul Dubaiului este prim-ministru.
dup primele alegeri democratice,
1 februarie 2005
cu precauie i devine liderul
conservatorilor care se opune Yemenul de Sud devine republic
nasserismului (pag. 600) din popular laic dup model sovie-
lumea islamic. în 1975, Faysal tic, susinut de URSS i China;
este asasinat de un membru al Yemenul de Nord rmâne repu-
familiei sale, fiind succedat la blic arab. în 1979, cele dou
putere de fratele su Khalid. pri încep negocierile de reconci-
Pentru c avea temeri fa de re- liere. La 22 mai 1990 se înfiineaz
voluia islamic din Iran (pag. 607) Republica Yemen unificat,
Clubul Marina Yacht din Dubai, o construcie imens, finanat de fondurile
i de dominaia militar a Iraqului, sub conducerea preedintelui
petroliere, având forma unei corbii, 2004
în 1980 Khalid începe înarmarea Aii Abdullah Saleh.
1 979 Islamitii ocup moscheea din Mecca 1 989 Tratativele de pace de la Geneva 22 mai 1 990 Reunificarea Republicii Yemen
1982 Israel ocup sudul Libanului; fondarea Hezbollah-ului 1 983 Siria proclam rzboiul de eliberare Aprilie 2005 Siria anun retragerea din Liban
77
Iraqul pân în 1979

Dup revoluia din 1958, Iraqul a fost condus de o serie de regimuri prezideniale
naionaliste. în 1968, ajunge la putere partidul laic Baath.
printr-un puci O, mo- care preia conducerea prin for

narhia a fost abolit, cu ajutorul Partidului Socialist
iar familia regal fiind Arab Baath. Arif i adepii
executat. Generalul de Baath îi reprim cu brutalitate
brigad Abd al-Karim pe comuniti i pe ali oponeni;
Qasim ©, conduc- în noiembrie 1963, Arif îi elimin Regele Faisal depune jurmânt
II
pe Constituie în faa parlamentului

torul puciului, devine pe baathitii scindai, coalizând naional iraqian la urcarea pe tron,
prim-ministru al noii cu naionalitii laici. Dup moar- Bagdad, 2 mai 1 953
republici. Imediat dup tea lui Arif într-un accident de
Moscheea de aur din Kadhimain, lâng Bagdad, preluarea funciei, aces- elicopter în aprilie 1966, puterea
1958 ta întreprinde ample este preluat de fratele su, Abd
m W&T^* reforme administrative, al-Rahman Arif, îns la 17 iulie
1
* ^wfe sociale i agrare, naio- 1968 acesta este înlturat printr-o
nalizeaz producia de lovitur militar. Unul dintre
**. petrol, iar în 1959 iese organizatorii puciului, partidul
de sub dominaia bri- Baath refcut, condus de genera-
'•^1 tanic, în martie 1961 lul Ahmed Hassan al-Bakr ©,

începe revolta kurzilor îi asigur controlul asupra
din nord, sub conduce- armatei prin numeroase asasinate,
c ^ÂJ rea lui Mustafa Bârsani, în 1970, dup semnarea unui
Noul cabinet iraqian al generalului Abd al-Karim care proclam statul acord de pace © cu gruparea Dup puciul care duce la cderea
Qasim i Abd Salam Aref Bagdad,
monarhiei: soldaii adun bunurile
al lui al la
kurd. Toate guvernele kurd ©, guvernul începe con- aruncate în faa palatului regal
înaintea primei sesiuni, iulie 1 958
ulterioare sunt obligate struirea unui stat socialist centra- incendiat
Dup Al Doilea Rzboi Mondi- s negocieze cu kurzii; în 1970, lizat i iniiaz proiecte sociale
al O, în Iraq se amplific tensi- acestora li se promite autonomie ambiioase. Programul accelerat
unile religioase (între sunnii i cultural i participare la guver- de reformare a proprietilor i
iii) i interetnice (între kurzi nare, începând din 1960, Qasim proiectele de irigaie aveau ca
i arabi); regele Faisal II O era instituie o dictatur personal, obiectiv transformarea unor zone
O
controlat de vrul su, regentul iar în 1961 proclam Kuweitul noi în terenuri cultivabile. Proiec-
Abd al-Ilah, i de prim-ministrul provincie a Iraqului. în februarie tele agrare se dovedesc a fi inefi-
Nuri as-Said, ambii cu orientare 1963, Qasim este înfrânt într-un ciente, în schimb naionalizarea
probritanic. Marea Britanie con- conflict pentru putere de fostul întregii industrii, care începuse
trola o mare parte din economia su lociitor, colonelul Abd în iunie 1972, garanteaz venituri
rii (pag. 488). Pe 14 iulie 1958, as-Salim Mohammed Arif, de stat care un an mai târziu cresc
Preedintele Iraqului, Abd as-Salim Arif
spectaculos, datorit exploziei
(în prim-plan), în regiunea kurd,
preurilor. Conflictul cu Iran iulie 1958
pentru regiunea Shatt al Arab
din Golful Persic se aplaneaz
în martie 1975. Iranul îi retra-
ge sprijinul financiar i militar

acordat kurzilor iraqieni care se
revoltaser în nord, obligându-i
s accepte încetarea focului pro-
pus de guvern. De teama unor Militari patrulând pe strzile Bagda-
O unitate de lupttori kurzi pentru independen Generalul Ahmed Hassan dului, la dou zile dup înlturarea
mobilizai împotriva forelor naionale iraqiene, în
noi represiuni, 250 000 de kurzi
al-Bakr, preedintele generalului Qasim printr-o lovitur
munii din Iraqul de Nord, 1 966 Partidului Baath, 1 968 se refugiaz în Iran. de stat, februarie 1 963
1 958 Puci condus de Abd al-Karim Qasim 1961 Qasim declar Kuweitul provincie 1 968 Puci condus de Abd as-Salim Mohammed Aref
1 959 Expulzarea britanicilor 1 961 Revolta kurd condus de Mustafa Bârsani 1979 Saddam Hussein devine preedinte
78
Iraqul de la Saddam Hussein pân în prezent

jLgLJd^^ **
în 1979, Saddam începe s-i consolideze puterea personal. Dup rzboiul cu Iranul,
j|g
el ocup Kuweitul în 1990, îns este înfrânt în 1991 i înlturat în 2003. W-i. p^ttk
care dureaz pân în 1988. în presupuselor arme. în

februarie 1988, trupele lui Saddam mai 2004, conducerea
A
folosesc gaze toxice © pentru a politic a Iraqului este
ucide mii de rebeli kurzi. Dând preluat de un consiliu
curs aspiraiilor guvernelor guvernamental, urmat
anterioare, la 2 august 1990 în iunie de un guvern
trupele iraqiene ocup Kuweitul, de tranziie condus
declarându-1 a 19-a provincie a de Ayad Allawi ©. Saddam Hussein salutându-i susintorii în Kirkuk
Iraqului. Nerespectarea cererii Prezena militar a la 2 aprilie 1 988, la o lun dup folosirea armelor
chimice împotriva civililor kurzi
de retragere, formulat de ONU, Coaliiei i luptele
duce la primul Rzboi din Golf pentru putere dintre minoritatea Aliana Unit Iraqian, o alian
(16 ianuarie - 3 martie 1991), sunnit, aflat la conducere iit condus de Ibrahim Jaafari,
care se termin prin alungarea pân atunci, i majoritatea iit, care devine prim-ministru în
iraqienilor din Kuweit de ctre sunt însoite de atacuri zilnice i februarie 2005. în primele luni
o coaliie condus de SUA cu atentate sinucigae. de la alegerea noului guvern,
Portretul gigantic al dictatorului Saddam mandat de ONU. Când iiii din

la Primele alegeri libere, numrul atacurilor rebele din
Hussein, genul de imagine care domina sudul Iraqului i kurzii din nord desfurate la 30 ianuarie 2005 Iraq este în cretere, ceea ce
viaa cotidian a poporului iraqian
profit de aceast situaie i se (boicotate de cea mai mare parte condiioneaz o implicare
Generalul al-Bakr, preedintele rzvrtesc împotriva regimului, a sunniilor), sunt câtigate de militar prelungit.
Iraqului în anii 1970, era originar Saddam înbu în sânge
din Tikrit. în 1968, Saddam rebeliunile; imediat dup aceea,
Hussein ©, care aparinea acestui Aliaii stabilesc zone de protecie -a
o
clan, devine lociitorul su, iar pentru populaia kurd. Regimul
din 1972 domin politica într-o iraqian îndeplinete rezervat
manier obtuz i brutal. termenii angajamentelor impuse
Pe 16 iulie 1979 îi succede lui de inspecia ONU i condiia

al-Bakr în funcia de preedinte eliminrii armelor de distrugere
i ef al guvernului i începe în mas adoptat dup Rzboiul
imediat represiunea împotriva din Golf. Embargoul comercial
potenialilor rivali, prin impus de ONU afecteaz mai

numeroase execuii. mult populaia iraqian decât
3
Sub pretextul aprrii de conducerea. -a
o eventual invazie iranian, Dup 11 septembrie 2001

Saddam înarmeaz cu iretenie (pag. 643), regimul lui Saddam Soldai ai marinei SUA la scurt timp dup cucerirea Bagdadului, lâng o statuie
a lui Saddam Hussein doborât de un portavion armat, 1 aprilie 2003
Iraqul, transformându-1 în cea Hussein revine în centrul ateniei
mai puternic fora militar SUA, fiind considerat parte a
a lumii arabe, cu sprijinul unei axe a rului. Folosind ca

Statelor Unite ale Americii. îi argument ipoteticile arme secrete
bazeaz puterea pe un cult al de distrugere în mas ale Iraqului,
personalitii ©, un sistem de fore armate predominant
spionaj construit cu abilitate britanice i americane invadeaz
i pe nepotism, desemnându-i ara la 20 martie 2003, pentru
în funcii importante pe fiii si, a înltura regimul lui Saddam.
Uday i Qusay. în septembrie Rezistena cedeaz rapid, iar în
O victim a armelor chimice în oraul iraqian kurd Ayad Allawi, preedintele
1980, Saddam invadeaz Iranul, mai Iraqul este cucerit ©, chiar
Halabja, un tat inându-i în brae copilul mort, interimar al Iraqului, numit
declanând un rzboi sângeros dac nu se gsesc dovezi ale 16-1 8 martie 1988 dup invazie, 2005
1 980-august 1 988 Rzboiul iraniano-iraqian 1991 Primul Rzboi din Golf Iunie 2004 Guvern de tranziie condus de Allawi
2 august 1990 Ocuparea Kuweitului 20 martie 2003 A doua invazie a Iraqului, condus de SUA 2005 Ibrahim Jaafari devine preedinte
79
Iranul pân la detronarea ahului

ahul Reza Pahlavi impune o viziune laic opresiv asupra societii i stabilete un regim autoritar
i corupt. Aceast opresiune, împreun cu resentimentul fa de aa-zisul imperialism al companiilor
petroliere occidentale din Iran, stârnete împotrivire în rândul clasei de mijloc i al clerului iit.
legturile politice ale acestuia
cu Vestul, corupia i neglijarea

tradiiilor islamice îl îndeprteaz
treptat pe conductor de poporul
su. Dup anii 1960, când prim-
ministru e Amir Abbas Hoveida,
se adopt o politic din ce în
ce mai autoritar. Oponenii
regimului sunt torturai de Sond de petrol în Iran, cel mai mare
ctre poliia secret, SAVAK, exportator de petrol din lume, anii 1 970
Mossadeq Muhammad, fondatorul Frontului Tânrul ah Muhammad
Naional Tudeh, în box în timpul procesului Reza Pahlavi imediat dup iar din 1975 se instituie sistemul
su de la Teheran, 9 septembrie 1 953 ascensiunea sa, 1941
unipartit. în 1978, ahul încearc
Dup 1945, Iranul este sprijinit de urmat, îns revine în august 1953 s modereze opoziia masiv care
Statele Unite ale Americii i i îl rstoarn pe Mossadeq O se crease înc în 1977, promiând
de Marea Britanie, care în 1941 i Frontul Naional Tudeh cu reforme mai ample. Poziia lui
îl aduseser la putere pe tânrul ajutorul Ageniei Centrale de este îns subminat de valul de
ah Muhammad Reza Pahlavi © Investigaii a SUA. Se restabilete demonstraii ale maselor, mai
c
(pag. 490). Deoarece era o ar CPAI i, pân în 1957, se instituie ales în oraele sfinte iite, care
loial Occidentului i, la vremea legea marial. începând din 1960, îl sprijin pe marele ayatollah
împrteasa Soraya i ahul Reza
aceea, principalul furnizor printr-un program de reforme, Ruhollah Khomeini, în jurul Pahlavi, aliai ai Occidentului, în timpul
de petrol O, SUA înarmeaz ahul încearc s recâtige cruia se consolidase opoziia unei vizite în Republica Federal
German, 1 955
armata iranian, în principal controlul asupra rii i s islamic în Iran. în septembrie
-o
dup conflictul din 1946 cu tempereze opoziia crescând, 1978, Khomeini începe, din exil, poate controla situaia. La Paris,
Uniunea Sovietic pentru în ianuarie 1963, el instituie s propovduiasc rzboiul fr Khomeini se aliaz cu Frontul
Azerbaidjan. Muhammad aa-zisa Revoluie alb marii compromisuri împotriva ahului Naional moderat din opoziie i
Mossadeq, care preia funcia proprietari sunt deposedai; i Revoluia islamic; evenimentele împreun proclam obiectivul
de prim-ministru în aprilie 1951, de pmânturi i încep campanii nu mai pot fi stvilite. Clasa comun al republicii islamice.
o
a. se opune implicrii masive a Marii pentru reducerea analfabe- aristocrat din jurul ahului îi Pe 16 ianuarie 1979, ahul este silit
Britanii în comerul cu petrol tismului i pentru emanciparea expediaz bunurile în strintate, s prseasc ara, iar ayatollahul
i naionalizeaz Compania femeilor ©. De toate acestea iar valul de greve ale muncitorilor Khomeini se întoarce de la Paris,
Petrolier Anglo-Iranian (CPAI). beneficiaz în primul rând duce la stagnarea produciei fiind întâmpinat la Teheran
ahul fuge din ar din cauza populaia urban. Stilul de petrol. Guvernul militar de mulimile entuziaste ©. Aa
luptelor pentru putere care au occidental de trai al ahului O, format în noiembrie nu mai începe Revoluia iranian ©.
Revoluia alb: femeile adunate în faa palatului ahului, La întoarcerea în Iran din exilul de la Paris, Revoluia iranian: mulimi furioase de demonstrani
la o demonstraie cer extinderea dreptului la vot i pentru ayatollahul Ruhollah Khomeini este întâmpinat protesteaz împotriva regimului, arzând imagini cu
femei, februarie 1 963 cu entuziasm de mulime la Teheran, 1 979 ahul i scandând lozinci antimonarhice
1 951 Muhammad Mosaddeq preia puterea 1 963 începe Revoluia alb 1975 Se instituie sistemul unipartit
So
1 953 Mosaddeq este demis de ahul Reza Pahlavi 1963 Khomeini este exilat 1 6 ianuarie 1 979 ahul prsete ara
Iranul dup Revoluia islamic de la 1979

Sub ayatollahul Khomeini, forele islamice dure conduceau revoluia i ara. O oarecare
liberalizare începe abia dup moartea sa. Reformitii tradiionaliti i cei moderai
continu s se confrunte pentru a determina viitorul rii.
din alte ri, mai ales gruparea

Hezbollah din Liban.
Abia dup moartea
ayatollahului Khomeini la Doi soldai iranieni ucii în timpul unor
3 iunie 1989 © începe o scdere ciocniri la

martie 1
grania iraniano-iraqian,
985
a tensiunii interne. Lider
spiritual devine ayatollahul de muli reformiti ca speran a

Aii Khamenei ©, care a fost rii, dei duce o lupt continu
i preedinte în 1981-1989 i pentru putere cu instituiile
Conductorul spiritual al Femei evlavioase purtând vlul islamic, ca semn de
Revoluiei iraniene, ayatol- protest împotriva hainelor neislamice, provocatoare, continu s reprezinte puterea dominate de conservatori. Legea
lahul Khomeini Iran, 2004 conservatoare a mollahilor. împotriva torturii aprobat de
îns funcia de preedinte este parlament este respins în iunie
Pe 1 aprilie 1979, Khomeini strict religios, în alegerile preluat de pragmaticul Aii Akbar 2002 de ctre Consiliul Protector.
proclam Republica Islamic parlamentare din mai 1980. Rafsanjani, care diminueaz Dup 2004, Statele Unite ale
Iran, îns nu se impune imediat Via public este din tensiunile i reînnoiete Americii fac presiuni diplomatice
ca lider politic al acesteia. nou islamizat, odat cu colaborarea economic cu asupra Iranului, din cauza politicii
La început, în funcia introducerea unor aspecte ale Occidentul. Mohammed nucleare a acestuia; guvernul
de preedinte sunt alei legii islamice (sharia) - portul Khatami ©, reprezentantul Statelor Unite ale Americii insist
politicienii moderai din obligatoriu al vlului pe cap Islamului moderat, care devine s obin garanii c Iranul nu va
opoziie, dar revoluia atinge de ctre femei, revendicat de preedinte în 1997, este considerat dezvolta arme nucleare.
apogeul în noiembrie, odat cu tradiionaliti © - i opoziie c
ocuparea ambasadei Statelor fa de Statele Unite ale Americii. Ayatollahul Ruhollah Khomeini, descriind programul
pentru instituirea unui guvern islamic
Unite ale Americii de la Teheran Khomeini © i capii clerului
de ctre studeni i cu victoria radical (mollahii) oblig treptat Datoria noastr este s muncim pentru a instaura un guvern isla-
Partidului Republican Islamic, forele moderate scindate s mic. Prima noastr activitate pentru acest lucru este propovâuirea
prseasc guvernul cauzei; aa trebuie s înceap. întotdeauna a fost anume aa, în toat
sau s se exileze. lumea. Un grup de oameni se adun, discut, ia decizii, apoi înce-
Rzboiul iraniano- pe s-i promoveze ideile. Treptat, numrul oamenilor care gândesc
iraqian ©, început de la fel va crete, pân când, în final, acetia devin suficient de pu-
Iraq în septembrie ternici încât s influeneze un stat mare, chiar s-l înfrunte i
3
1980, aduce victoria s-l înving (...). T3
final pentru mollahi.

Chiar i oponenii
acestora particip
înmormântarea ayatollahului Ruhollah Khomeini,
liderul Revoluiei, 6 iunie 1989
la aprarea rii,
pe care Khomeini
o organizeaz cu
ajutorul fanaticilor
Pzitori ai Credinei.
în 1988, Iranul accept

încetarea focului,
mediat de ONU.
între timp, exemplul
Ayatollahul Aii Khamenei, Preedintele iranian
revoluiei islamice
preedinte al Iranului în Mohammed Khatami, Khomeini în timpul rugciunii la o moschee din Teheran, 1 986
1981-1989 4 aprilie 2005 inspir gruprile
1 februarie 1979 Khomeini revine din exil 3 iunie 1989 Moartea lui Khomeini 1997 Mohammed Khatami preia puterea
1 aprilie 1979 Proclamarea Republicii Islamice Iran 1 981 -1 989 Preedinia lui Aii Khamenei
81
608 Marea istorie ilustrat a lumii Lumea comtemporan
Afghanistanul pân la rzboiul civil
Guvernarea central eficient în Afghanistan O a fost împiedicat, pentru o lung perioad de timp,
de o cultur tribal puternic. Monarhia este abolit în 1973. în 1979, Uniunea Sovietic invadeaz
ara pentru a sprijini regimul de stânga, fapt ce a dus la o ocupaie sângeroas i la rzboi civil.
revolt a triburilor i
faciunilor armatei,
provocând anarhie
în multe regiuni ale
rii. în aceste condiii,

noul prim-ministru,
Hafizullah Amin ©,
cere ajutorul Uniunii Dou rance afghaneze crând lemne,
cea 1965
Sovietice. Trupele
sovietice intr în afghane, se formeaz imediat

Afghanistan © pe grupuri islamice i naionaliste
27 decembrie 1979 care se opun ocupaiei sovietice.
i contribuie la Cunoscute sub numele de
Mohammad Zahir Shah al Afghanista- Instruirea tinerilor profesori în Afghanistan, accederea lui Babrak mujahedini, aceste grupri încep
nului într-o vizit în SUA în 973 1 1963
Karmal, politicianul un rzboi de gheril © împotriva
Din 1933, Afghanistanul, o ar a agriculturii i de naionalizare a loial exilat, la funciile de ef regimului de la Kabul i a trupelor
cu structuri tribale tradiionale bncilor. îi asigur sprijinul lumii al statului i al guvernului. Cu sovietice. Lupttorii de gheril
i autonome, a fost condus de arabe, iar în februarie 1977 instituie toate c noul guvern respect i militar
erau sprijinii financiar
Mohammad Zahir Shah ©, cu un regim prezidenial autoritar. în general tradiiile islamice i de SUA i de multe ri arabe.
toate c puterea aparinea de Apoi, în aprilie 1978, Partidul
fapt celor trei unchi ai si, frai Popular Democrat de orientare
ai ahului Nadir, care fusese comunist organizeaz o lovitur
t3
asasinat în 1933. Eforturile lor de de stat cu ajutorul armatei, îl asa-
a centraliza puterea © eueaz sineaz pe Daud i proclam
din cauza rezistenei triburilor, Republica Democrat Afghanistan
îns, din 1953, prim-ministrul sub conducerea prim-ministrului
Sardar Mohammad Daud-Han ©, Nur Mohammad Taraki. Noua
o
cumnatul ahului, reuete s republic are legturi strânse cu
introduc reforme sociale cu Uniunea Sovietic. Dl
sprijinul Uniunii Sovietice. Dup în 1979, tendina laic a stângii Prim-ministrul afghan, prinul Sadar Mohammad, Forat de conflicte, premierul
într-o vizit de stat în Republica Federal afghan Hafizullah Amin
ce Daud este eliminat, în 1963, guvernamentale duce la o Germania, 3 iulie 1961 cere ajutor sovietic
forele politice mode-
rate instaureaz ^"*5sS J
monarhia constitu-
ional în 1964, iar
în 1965 au loc pentru
prima dat alegeri
parlamentare libere. jf
'
S . -4B
L. ;. »A • "%
Pe 17 iulie 1973, Daud
îl destituie pe rege prin-
tr-o lovitur de stat i
proclam republica. Ca -
prim-ministru, el pro-
moveaz un program Tanc sovietic patrulând pe strzile Kabulului, Rebeli mujahedini înarmai de SUA lupt împotriva forelor sovietice
prudent de reformare februarie 1 980 de ocupaie, lâng grania pakistanez, 1 4 februarie 1 980
1 933 Domnia
|
lui Mohammad Zahir Shah 1 965 Primele
|
alegeri parlamentare libere 1 977 Regimul prezidenial sub Mohammad Daud
| 1 979 |
Inv azia sovietic
1 953 Mohammad Daud-Han ia puterea prin for 1 7 iulie 1 973 Proclamarea republicii 1 978 Puci condus de Mohammad Taraki
82 I I
Dup 1945 Lumea arab i Orientul Apropiat
Afghanistanul din 1979 pân în prezent

Dup retragerea cu pierderi mari a trupelor sovietice, gruprile islamice
se lupt între ele. La început, mujahedinii domin ara, fiind urmai apoi de talibani.
Acetia sunt înlturai de la putere în 2001-2002.
rapid a puterii a lumii. Rzboinicii din nord,
mujahedinilor, islamici cunoscui drept Aliana Nordului,

radicali, Uniunea se opun încercrilor talibane de a
Sovietic, care se afla cuceri restul rii. în 1997-1998, ta-
deja sub conducerea lui libanii condui de mollahul Omar

Mihail Gorbaciov, îi expulzeaz organizaiile occiden- Statuia lui Buddha din Afghanistan,
retrage trupele în 1988- tale de caritate i declar sprijin înalt de 52, dinamitat de talibani
în 2001
1989 ©, conform unui fi teroritilor islamiti, mai ales
tratat de pace negociat lui Osama bin Laden. în august Kabulul este astfel recucerit pe
Mujahedini în faa unui tanc sovietic abandonat la Geneva. 1998, dup un atac al talibanilor 13 noiembrie 2001, iar talibanii
în timpul retragerii Armatei Sovietice, 1 988
Odat cu plecarea asupra ambasadelor Statelor Unite sunt forai s se retrag spre
Consiliul triburilor afghane se trupelor sovietice, pu- ale Americii de la Nairobi i Dar grania cu Pakistanul.
dovedete a fi inapt de a conduce, terea lui Najibullah se prbuete. es Salaam, SUA lanseaz atacuri Trupele NATO rmân în
ca i guvernul, iar regiunile mun- Dup o încercare de lovitur de aeriene împotriva taberelor tero- ar pentru a sprijini guvernul
toase devin centrul rezistenei stat în 1990, este izgonit din Kabul riste din Afghanistan ©. Dup preedintelui Hamid Karzai, care
islamice radicale, care avea de mujahedini în aprilie 1992. 11 septembrie 2001, când talibanii încearc s împace toate prile
legturi strânse cu Pakistanul Noul guvern mujahedin, cu refuz s se supun cererii de aflate în conflict.
i cu gruprile fundamentaliste Sebghatullah Mujad-

clandestine. Pân în 1983, 20% din dedi ca ef al statului i Hamid Karzai
populaie fuge în rile vecine, Gulbuddin Hekmatyar Hamid Kar-
mai ales în Pakistan; iniiativele de ca prim-ministru, nu zai a studiat
pace ale Organizaiei Naiunilor este îns recunoscut relaiile inter-
Unite nu reuesc s stopeze aceste de ctre gruprile de naionale în
conflicte. Atrocitile comise de rezisten din cea mai India. în anii
ambele tabere distrug perspecti- mare parte a rii, iar 1990, a fost ministru adjunct
vele unui acord de pace. Ca rzboiul civil continu, de externe în dou guverne mu-
Cultur de maci în Afghanistan, aprilie 2005
rspuns la presiunea sovietic, în septembrie 1996, jahedine. Ca ef al statului, el
în 1986 Babrak Karmal este gruparea islamist taliban cuce- extrdare a lui Osama bin Laden promite s opreasc producia
înlocuit cu Sayid Mohammad rete Kabulul i instituie un regim înaintate de SUA, trupele ameri- de opiu i s asigure drepturi
Najibullah ca secretar general al de teroare care impune prin for cane i cele britanice, împreun femeilor. Guvernul su nu s-a
Partidului Popular Democrat, iar oform fundamentalist de isla- cu armata Alianei Nordului, sub impus înc în principalele orae
în 1987 acesta devine preedinte i mism ©, © i permite fabricarea conducerea generalului uzbec i depinde de prezena milita-
încearc o politic de reconciliere opiului în Afghanistan ©, ajun- Abdul Rashid Dostum, lanseaz o r internaional. Adjunctul
naional. inând cont de creterea gând la 75% din producia total contraofensiv puternic ©. su, Haâji Abul Kadir, a fost
asasinat la Kabul în iulie 2002,
el însui supravieuind unui

atentat în septembrie a acelu-
iai an. Numit întâi preedinte

interimar, câtig alegerile din
noiembrie 2004 i obine un
nou mandat.
sus: Hamid Karzai, preedinte al
Afghanistanului dup invazia coor-

Pasagerul unui autobuz este ras pe cap Un taliban duce în spate un lupttor Forele speciale SUA în patrul prin donat de SUA, 4 noiembrie 2004
cu fora de ctre un taliban rnit, 1 997 Afghanistan, 15 noiembrie 2001
1 992 Najibullah este înlturat de la putere 1 998 Atacuri aeriene ale SUA împotriva taberelor lui Bin Laden 2002 Hamid Karzai devine preedinte
1 988-1 989 Retragerea trupelor sovietice 1 996 Talibanii cuceresc Kabulul Noiembrie 2001 Forele Alianei Nordului cuceresc Kabulul
83
6io Marea istorie ilustrat a lumii Lumea contemporan
Pakistan i India DUPA 1947
în 1947, dup rzboiul victorios de independen împotriva stpânirii coloniale

britanice {pag. 492), India i Pakistan se contureaz ca state autonome. Preteniile
fg«n \jjji^:ri
ambelor state pentru regiunea Kashmir duc la un conflict permanent, atât politic,
cât i militar. în timp ce India se dezvolta ca democraie parlamentar, Pakistanul
i m era condus de un guvern

separarea Pakistanului de
militar autoritar. în 1971, tensiunile religioase
Est, numit în continuare Bangladesh.

determin
Ambuteiaj în Dhaka, capitala Bangladeshului, noiembrie 2004
Pakistan i Bangladesh
în 1947, Pakistan devine stat musulman independent pe subcontinentul indian,
în 1971, partea de est a rii se separ, fiind numit Bangladesh.
în timp ce India lupta pentru in- Bangladeshului O, de atunci aici
dependen O (pag. 493), Muham- guvernele democratice alternând

mad Aii Jinnah cerea stat separat cu regimurile militare. Devastat
pentru minoritatea musulman. de inundaii, ara este printre
Luptele sângeroase dintre hindui cele mai srace din lume. în 1971,
i musulmani duc la divizarea dup secesiunea Bangladeshului,

subcontinentului i la migrarea Pakistanul de Vest devine Pakistan;
O. minoritilor hinduse i musul- în 1974 stabilete relaii cu
c
Voluntari indieni luptând pentru
mane. Regiunile predominant Bangladeshul. Pân în 1977,
independena Bangladeshului
musulmane din ambele pri ale împotriva armatei pakistaneze dictatura lui Zulfikar Aii Bhutto O
Benazir Bhutto, prim-ministru
Indiei hinduse - Pakistanul de Est care culmineaz cu micrile de garanteaz laicismul rii, îns
al Pakistanului, dup a doua
c (Bangladeshul de azi) i Pakistanul secesiune din interiorul rii i cu generalul Zia ul-Haq preia victorie în noiembrie 1 988
-T3
de Vest - formeaz statul Pakis- conflictul cu India pentru Jammu puterea prin lovitur
M
tan, un dominion al Comunitii i Kashmir. în 1958, când situaia de stat, urmrind v J.
'
Britanice a Naiunilor. Jinnah se înrutete, generalul de islamizarea societii.

devine primul preedinte al rii. orientare laic Muhammad Ayub Dei tensiunile dintre Kfl
O
a.
Situaia politic se caracterizea-
z prin tensiunile dintre adepii
Khan preia puterea prin for,
obinând stabilitate prin impune-
forele laice
islamice
i cele
nu contenesc,
a /"^y L'jF'TlTJ'
laicismului i cei ai islamismului rea legii mariale. Promoveaz în 1985 se reintroduc ^JHt^S
politic pentru controlul regiunii, o politic echilibrat în raport
K
alegerile libere.
cu blocurile Rzboiului Rece, Benazir Bhutto €>, "

w ^1
iar din 1965 relaiile cu India sunt prim-ministru în Generalul Pervez Musharraf la conferina de pres
de la 1 februarie 2005
mai puin tensionate. 1988-1990 i 1993-1996,
Primele alegeri libere din este prima femeie cu
Pakistanul de Est sunt câtigate funcie înalt în lumea
de Liga Awami cu o majoritate musulman. Generalul
covâritoare. Sub conducerea Pervez Musharraf O
eicului Mujibur Rahman, liga vine la putere dup o
revendic autonomia regiunii. rsturnare de guvern
Pe 26 martie 1971, când Rahman panic în 1999.
proclam Republica Popular începând cu 2001 e
Independent Bangladesh, principalul aliat al SUA
guvernul pakistanez rspunde în regiune, încercând
Negocierea independenei Indiei în 1 947, sub
Zulfikar Aii Bhutto, prim-ministru
prin for. Sprijinul militar al s tempereze opoziia conducerea viceregelui britanic lordul Mountbatten,
al Pakistanului, 1 976 Indiei O asigur independena islamic intern. i a conductorului Ligii Musulmane
14 august 1 947 Pakistanul devine independent 30 ianuarie 1 948 Mahatma Gandhi este asasinat 26 ianuarie 1 950 Adoptarea primei constituii a Indiei
1 5 august 1 947 India îi proclam independena 26 noiembrie 1 949 înfiinarea Republicii India 1962-1963 Rzboiul sino-indian
)up 1947 Pakistan i India 611
India
De la obinerea independenei în 1947, India trece printr-un proces de modernizare laic,

iar viaa politic este dominat de dinastia politic Nehru-Ghandi. In ciuda numeroaselor
conflicte, statul multietnic rmâne a fi una dintre democraiile lumii.
La scurt timp dup obinerea in- leaz între delegarea i

dependenei, Pakistanul musul- centralizarea puterii.
man se desparte de India, Gandhi susine cauza

ins majoritatea celor 566 de rzboiului indo-pakis-
principate ale subcontinentului tanez din 1971,
devin parte a noului stat indi- obinând sprijin de

an. Lupta împotriva srciei i la Uniunea Sovietic,
integrarea diverselor grupuri Frana i Marea Bri-
etnice erau obiectivele cele mai tanic la Consiliul de

Nomazi în Jammu i Kashmir, nordul Indiei
imperioase ale rii, alturi de ONU. în
Securitate al
îndelungatul conflict cu Pakista- Gandhi este asasinat de un fanatic 1977 este demis din funcie, îns
Recrui sikh în Allahabad, 1 993
hindus, iar Jawaharlal Nehru Q în 1984 recâtig puterea prin
care din 1946 deinea funcia de alegeri. Când în iunie 1984 ordon doi ani, Indira Gandhi este asasi-
prim-ministru, devine prima aciuni militare împotriva radica- nat de ctre propriile ei grzi de
figur politic a rii. Nehru lilor sikh © care se baricadaser corp sikh. Fiul su, Rajiv Gandhi,
promoveaz direcia socialist, în templul Amritsar <D timp de ajunge la guvernare, îns este
lansând planuri cincinale pentru ucis în 1991 în urma unui atac cu
modernizarea rii, înapoiat din bomb.
punct de vedere economic. Tulbu- Radicalizarea evident a
rrile frecvente din regiuni i rz- hinduismului politic, micrile

boiul sino-indian din 1962-1963 separatiste, calamitile naturale, -o
o
duc la pierderea unor provincii de opunerea local fa de proiectele
grani. Dup moartea lui Nehru de construire a barajelor i
Jawaharlal Nehru, 1962
în mai 1964, Lai Bahadur Shastri scandalurile de corupie duc la
nul pentru regiunea Kashmir O. preia puterea. Acesta moare în revolte repetate în ar începând
Din punct de vedere social, ara timpul mandatului, în 1966, iar cu anii 1990. în 2004, Manmohan
oscileaz între modernizare i Indira Gandhi ©, fiica lui Nehru, Singh devine prim-ministru,
hinduismul tradiional. devine prim-ministru. Ea conti- primul nehindus care conduce
Pe 30 ianuarie 1948, Mahatma nu politica tatlui ei, îns osci- Indira Gandhi, 1972 guvernul Indiei.
a
Conflictul din Kashmir -o
India i Pakistan continu s îi dispute dreptul asupra regiunii Kash-

mir, situat în partea de nord a subcontinentului indian. înc din 1846,
regiunea locuit majoritar de musulmani fusese condus de hindui. în
1947, Conductorii Kashmirului opteaz pentru aderarea la Uniunea

Indian. înc din 1951, în ciuda medierii ONU, conflictele violente cres-
cânde pentru regiune, alimentate de

revolte ale rebelilor musulmani sus-
inui de Pakistan, culmineaz cu
un rzboi în 1965. Chiar dac cele
dou ri rmân în dialog, conflic-
Soldai grania cu
indieni la tul a declanat o curs a înarmrii,
Pakistanul, în Kashmir, deschid
focul asupra poziiilor de gheril
ambele state anunând în 1998 c
din muni, 31 mai 1 999 dein arme nucleare. Scen din Srinagar, Kashmir, India
Templul de aur din Amritsar, 9 ianuarie
2003
1 977 I Puciul condus de Zia ul-Haq în Pakistan 1 988-1 990 |

Pri ma preedinie a lui Benazir Bhutto 2004 Manmohan Singh devine
|
prim-ministru al Indiei
26 martie 1971 Bangladeshul îi proclam independena 1984 I Indira Gandhi este asasinat 1 997 Musharraf vine la guvernare prin for
I
|
Ss
Asia de Sud-Est DUPA 1945
Dup 1945, cea mai mare parte a Asiei de Sud-Est lupt pentru eliberarea
de sub dominaia colonial. Multe dintre rile regiunii, inclusiv Ma-
laysia © i Singapore - i în special Indonezia, care avea cea mai mare
populaie musulman din lume - se confrunt cu problema meninerii
unitii între diversele grupuri etnice. Rzboiul Rece îi extinsese arena
i în Pacific, mai ales în timpul Rzboiului din Vietnam. Dup 1989,
regiunea tinde spre stabilitate, iar în cele mai multe state apar sisteme
democratice.
Vale terasat pe care se planteaz legume, în centrul Malaysiei
Sri Lanka i Indonezia

Dup obinerea independenei, Sri Lanka era preocupat de conflictul dintre majoritatea
sinhalez i minoritatea tamil. Dup venirea la putere în 1966, Suharto conduce Indonezia
în urmtorii 32 de ani. începând din 1998, ara are o democraie funcional.
Pe 4 februarie 1948, Sri Lanka © litica soului. Fiica lor, Chandrika

(pe atunci colonia britanic Kumaratunga €>, este preedinte
Ceylon) obine independena, din 1994. Din pricina înrutirii
devenind membru al Comunit- relaiilor între comuniti, în 1976

o. ii Britanice de Naiuni. înc de apare gruparea paramilitar tamil
c
la început, situaia economic cunoscut sub numele de Tigrii
precar a rii era afectat i mai tamili, iar în urmtoarele dou
mult de relaia tensionat dintre decenii Sri Lanka trece printr-un
majoritatea sinhalez i mino- Chandrika Kumaratunga, preedinte al rzboi civil, deoarece tamilii din Soia unui pescar tamil cu copilul ei,
c 2005
o conferin de pres, 1 997
Sri Lanka, la februarie
"O ritatea tamil ©. în aprilie 1956, partea de nord lupt împotriva
Partidul Naional Sinhalez de din 1958 de a acorda statut oficial forelor guvernamentale. Iniiati- pe celelalte insule, cum ar fi Bali,
Eliberare, condus de Solomon limbii sinhaleze duce la tensiuni va de pace a Norvegiei din 2002 predomin hinduismul sau religi-
Bandaranaike, câtig alegerile etnice. Este asasinat în 1959 de un duce la încetarea focului i deschi- ile autohtone. Ahmed Sukarno O
naionale. Acesta naionalizeaz clugr budist. Vduva lui, Siri- de perspectiva stabilizrii. devine preedinte imediat dup
o
O. industriile-cheie, îns tentativa lui mavo Bandaranaike, continu po- Dup 1949, când Indonezia câtigarea independenei; el caut
E
OJ s obin sprijin de la Uniunea
C
O Ahmed Sukarno, iunie 1945 Sovietic i de la comunitii din
despre filozofia sa politic (Pancasila) ar. în 1960, dup o tentativ de
lovitur de împotriva stpâni-
Poporul indonezian nu trebuie doar s cread în Dumnezeu; mai stat
Sukarno dizolv parla-

mult decât atât, fiecare indonezian trebuie s tie c are posibilitatea rii javaneze,
s se roage la propriul Dumnezeu. Cretinii trebuie s-l slujeasc

mentul. Urmeaz o politic din ce
dup în ce mai autoritar.
pe Dumnezeu dup învturile lui Iisus Hristos, musulmanii
învturile profetului Mahomed.
Buâitii trebuie s-i cultive religia Schimbarea guvernului: Sukarno
(stânga) cu noul om puternic
dup crile lor. Indonezia trebuie s al Indoneziei, generalul Suharto,
fie un stat în care fiecare s se poat 1 septembrie 1 966

ruga la Dumnezeul su fr vrajb
religioas 1
. Indonezia trebuie s fie obine independena total,
un stat în care credina în Dumnezeu conflictele etnice i religioase de-

se manifest. . . într-un mod civilizat, vasteaz ara. Dac cea mai mare
Sukarno viziteaz Universitatea J Megawai Sukarnoputri (dreapta),
parte a populaiei de pe insula
Tehnic din Berlin, 20 iunie 1 956 pe calea respectului reciproc. preedinte dup 2001 cu fostul,
principal Java este musulman, preedinte Abdurrahman Wahid
1 945 Indonezia obine independena 1 957 Ahmed Sukarno devine preedinte al Indoneziei 1 963 Se înfiineaz Federaia Malaysiei
Februarie 1 948 Sri Lanka obine independena 1 960 Dizolvarea parlamentului în Indonezia 9 august 1 965 Singapore iese din federaie
86
I )up 1945 Asia de Sud-Est 613
în 1965 izbucnesc violene de Est. Problema reapa- din funcie pentru corupie pre-
împotriva minoritii chineze re dou decenii mai târ- edintele AbdurrahmanWahid.

procomuniste, în timpul crora ziu, când aciunile bru- Megawai Sukarnoputri ©, fiica
sunt ucii sute de mii de oameni. tale prin care guvernul lui Sukarno, conductorul mic-
1
*>
Izolat i sub presiune, în martie indonezian înbu o rii pentru independena naiunii,
1966, Sukarno cedeaz puterea rscoal timorez atrag preia puterea i conduce statul
generalului Suharto. în 1967,
ce devine preedinte, Suharto
dezvolt legturi cu Occidentul,

dup dezaprobarea interna-
ional. Timorul de
devine stat autonom
Est , * t pân în 2004.
în 2004, insula indoneziana
Simeulue a fost epicentrul unui

meninând totui un regim spriji- abia în 2002, dup ce a J**S '.
tsunami cauzat de un cutremur

nit militar. Guvernul reacioneaz Indonezia îl eliberase în Case arzând în Dili, capitala Timorului de Est, subacvatic, care a devastat r-
4 decembrie 2002
dur la micrile separatiste, iar în 1999. Revoltele popu- murile Indoneziei i rile din jur,
1976 anexeaz prin for noua re- lare © de la începutul crizei eco- pe preedintele Suharto s abdice, fiind una dintre cele mai mari
giune independent a Timorului nomice asiatice din 1997 îl oblig în mai 1998. în 2001, este înlturat calamiti naturale din istorie.
Malaysia i Singapore
rile asiatice Malaysia i Singapore au parte de stabilitate i cretere
economic sub regimuri guvernamentale autoritare.
concurente duc la iei- cel dintâi prim-ministru, Abdul

rea Singaporelui © din Rahman ©, încearc s medieze
federaie pe 9 august între majoritatea malaysian
1965. Sultanatul Bru- i minoritatea chinez mai
neiului nu se altur bogat, instituind o nou
federaiei, deoarece politic economic prin care
O
ara dispune de imense se redistribuia profitul; aceasta
rezerve de petrol, fiind este cunoscut drept Noua

una dintre cele mai Politic Economic. Sub mandatul
Jusuf Ishak (centru), eful statului Singapore, bogate din lume. în prim-ministrului Mahathir bin
inspecteaz garda de onoare în timpul celebrrii 1963, în Sarawak începe Mohammed, aflat la conducere în
Tunku Abdul Rahman, a.
noului stat Malaysia, 1 5 septembrie 1 963 3'
o insurecie comunist 1981-2003, ara a avut parte de o prim-ministrul Malaysiei,
în 1963, Peninsula Malaiysia, care continu pân în 1990, când perioad de stabilitate politic i semneaz constituirea
federaiei, iulie 1 963
Singapore, Sarawak i Sabah se se stabilete pacea. de cretere economic susinut.
unesc pentru a forma Federaia eful statului malaysian este Lee Kwan Yew a fost cel dintâi
3
independent a Malaysiei, regele, ales o dat la cinci ani prim-ministru al Singaporelui, -o
alctuit din nou sultanate, cu din grupul celor nou sultanate conducând pân în 1990. în timpul
statut de monarhie electiv. malaysiene; celelalte patru mandatului su, ara se transform
Rivalitile politice, tensiunea state nu particip la alegerea dintr-o fost colonie slab dezvol-
etnic i interesele economice lui. Dup rscoalele din 1969, tat într-o putere tehnologic
prosper ©. Viaa public din
Singapore este conservatoare i se
supune unor reglementri stricte
i a sistemului
din partea statului
juridic riguros. Goh Chok Tong <D,
succesorul lui Lee, a condus ara în

timpul crizei economice asiatice
din 1997-1998, semnând acorduri
Kandy, oraul sfânt din Sri Lanka, este Centrul cu zgârie-nori în care se afl Goh Chok Tong, prim-ministrul al
de liber schimb atât cu Japonia,
declarat patrimoniu mondial sediile multor companii, în mica ar Singapore, la întrunirea Comunitii
de UNESCO în 1988 insular Singapore cât i cu Statele Unite ale Americii. Britanice a Naiunilor, Australia
1 966 |
Suharto vine la putere în Indonezia 1 981 -2003 |
Mahathir bin Mohammad devine prim-ministru în Malaysia 2 001 |
Rege na lui Sukarnoputri în Indonezia
1 976 Indonezia declar Timorul de Est provincie 1 998 Suharto este silit s demisioneze 8?
Filipine i Myanmar
Primul sistem democratic în Filipine este introdus dup cderea dictatorului Marcos, în 1986.
Dup 1962, Myanmar (fosta Birmanie) a fost condus de o grupare militar i a atras
criticile internaionale.
Formal, Filipinele obin indepen- i dintre comuniti i naionaliti,

dena fa de Statele Unite ale în primul deceniu, prim-minis-
Americii la 4 iulie 1946, dei trul U Nu domin viaa publi-

acestea continu s-i exercite c. Graie lui Birmania devine
influena militar i economic, membru fondator al Micrii de
în primele dou decenii, Nealiniere evoluând ca un stat
populaia - relativ srac - prosper. îngrijorat de apariia
este condus de o oligarhie de Grupul musulman extremist Abu Sayyaf gruprilor separatiste, armata
orientare occidental. Ferdinand inând ostatici în captivitate, în sudul preia puterea în 1962, în urma Ferdinand E. Marcos în timpul unei con-
statului Filipine
Marcos O este ales preedinte în unei lovituri de stat. Generalul U ferine de pres la Manilla, 1 2 aprilie 1 976
1965, dup ce promite reforme confrunt cu datorii publice Ne Win, coordonatorul puciului,
funciare, îns în 1975 declar legea mari, scandalurile de corupie declar programul socialist birmanez,
marial i începe construirea rmânând frecvente. Dup anii bazat pe naionalizare extins. în
unei dictaturi personale prin 1970, au loc rscoale repetate decembrie 1973 se proclam Uni-
arestarea opoziiei i ale separatitilor unea Socialist Birmania. în 1988,
cenzura presei. Marea musulmani care armata face o nou micare, pen-
corupie din timpul cer independena tru a-1 instala în funcie pe U Saw
conducerii lui Marcos insulelor din sud. Maung, care reneag socialismul.
c
iese la iveal abia dup în 2000-2003 se La 26 mai 1989, Birmania îi
înlturarea acestuia organizeaz o nou schimb numele în Myanmar.

prin proteste populare ofensiv a guvernului Alegerile libere din 1990 sunt
e în 1986. împotriva gruprii câtigate de coaliia democratic
Sub preedinia teroriste separatiste de opoziie, îns gruparea milita- Corazon Aquino, fostul preedinte
al statului Filipine, 1 986
lui Corazon Aquino O, Aung San Suu Kyi Abu Sayyaf, care r refuz s cedeze puterea.
care deine funcia dup ieirea din arestul rpete turiti din Liderul gruprii, generalul Than Aung San Suu Kyi O, conduc-
la domiciliu, 1995
în 1986-1992, se Occident în Sipadan O. Shwe, continu s conduc guver- toarea micrii prodemocratice
implementeaz structuri Dup ce Birmania © obine in- nul. Comunitatea internaional i laureat a Premiului Nobel
O
a. democratice mai puternice. dependena în 1948, guvernele fac acuz regimul acestuia de grave pentru pace în 1991, petrece o
Sub Gloria Macapagal Arroyo, eforturi pentru aplanarea conflic- înclcri ale drepturilor omului, mare parte din ultimii zece ani
actualul preedinte, Filipine se telor dintre buditi i musulmani cum ar fi folosirea muncii silnice. în arest la domiciliu.
Sithu U Thant
AI treilea secretar general al Or-
ganizaiei Naiunilor Unite a fost

politicianul birmanez Sithu U
Thant. între 1947 i 1957 este mi-
nistru al informaiilor în Birmania
i reprezint ara la ONU din 1957
pân la alegerea sa ca secretar ge-
neral în 1962. In 1967 încearcfr
succes s medieze conflictul arabo-israelian. în 1974 izbucnesc proteste
de mas, deoarece guvernul birman refuz s-i organizeze funeralii de
stat din cauza criticilor aduse de ONU la adresa regimului.

sus: Sithu U Thant, al treilea secretar general al ONU
Traficul într-o zi aglomerat în capitala birman Rangoon
1946 |
Rama IX devine rege al Thailandei 1 948 Birmania obine independena 1 962 U Ne Win conduce puciul din Myanmar
1946 Filipinele obin independena 1949 Laosul obine independena 1965 Ferdinand Marcos devine preedinte
I )up 1945 Asia de Sud-Est 615
Thailanda i Laos
Regatul Thailandei trece prin perioade repetate de stpânire militar, îns dup 1992 guvernul
civil triumfa. Dup 1975, în Laos este instaurat un regim socialist monopartit.
1 )up asasinarea regelui staioneze în Thailanda (pag. 617), dizolvând guvernul de stânga
Rama VIII în 1946, fratele su, decizie care aduce rii ajutoare al lui Lao hsara (Micarea Laosul
Rama IX ©, urc pe tronul financiare. Dup 1972, populaia Liber); în 1954 ara obine
Thailandei. Este i acum în cere tot mai mult liberti independena total ca monarhie
funcie, fiind cel mai longeviv democratice, iar în 1973 revoltele constituional. Laosul este
monarh din lume. La scurt timp studeneti rstoarn regimul împrit între regalitii de dreapta Regele Rama IX cu soia sa Sirikit,
dup urcarea lui Rama IX pe thailandez. condui de prinul Souvanna sub baldachinul tronului, cea 1977
tron, Pibul Songahram pune De atunci, sistemul de Phouma © i micarea de stânga iar în 1956 intr în guvern.
bazele unei dictaturi militare conducere oscileaz între Dup ce câtig alegerile
cu ajutorul forelor armate. guverne civile instabile ©i din 1958, printr-o lovitur de
El conduce ara pe fgaul de scurt durat i perioade stat a regalitilor i a armatei,

occidental, înainte de a fi demis de guvernare militar ©. cu sprijinul din umbr al SUA,
de ctre ofieri în urma unei Dup alegerile parlamentare începe un rzboi civil îndelungat
conspiraii, în septembrie 1975. din 1975, armata preia puterea i sângeros. în 1962, Souvanna
prin for în 1977-1978. în Phouma preia puterea în sud,
.inar-K
1986-1991 se perind diverse în timp ce zona de nord-est
guverne de coaliie care încep rmâne în mâinile comunitilor
s deschid economia rii ctre i este bombardat de aviaia
comerul internaional. Actualul Statelor Unite ale Americii.
prim-ministru al Thailandei, Negocierile din 1973 duc
popularul om de afaceri Thaksin la formarea unui guvern

Shinawatra, câtig alegerile a de unitate naional. Dup oo
Prea multe opiuni: afiele electorale doua oar consecutiv în 2005. Prinul Souvanna Phouma i prinul victoria comunist din Vietnam,
ale diverilorcandidai în Bangkok în ultimul deceniu, dei sectoarele Utthong Souphanouvong ai Laosului forele de stânga îl rstoarn
Noul prim-ministru, Srit industrial i financiar cunosc o Pathet Lao (Partidul Popular pe rege i proclam Republica
i succesorii acestuia
Thanarat, dezvoltare rapid, agricultura i Revoluionar), condus de prinul Democratic Socialist Laos.
continu s conduc prin fora turismul © rmân principalele Souphanouvong ©, care în 1950 în 1991 se impune o nou
5'
armatei, ignorând nevoile surse de venit. lupt de partea comunitilor în constituie, iar Pathet Lao este
poporului. în timpul Rzboiului în 1946, autoritatea colonial Vietnamul de Nord {pag. 617). declarat unicul partid politic.
din Vietnam, trupelor Statelor francez îl înscuneaz rege în 1953, Pathet Lao începe s Khamtai Siphandon este
Unite ale Americii li se permite s al Laosului pe Sisavang Vong, cucereasc mari regiuni din ar, preedinte din 1998.
9
-o
Revolta studeneasc este reprimat brutal de armata aflat Turiti strini într-o staiune de vacant de pe coasta Prinul rou, Utthong Souphanouvong,
la putere Thailandei inând un discurs
1 973 Formarea guvernului de unitatea naional în Laos 1 990 Primele alegeri libere în Birmania 1998 Khamtai Siphandon devine preedinte
1973 Se proclam Uniunea Socialist Birmania 1991 Aung San Suu Kyi primete Premiul Nobel pentru pace
Cambodgia
In 1955, regele cambodgian Sihanouk instaureaz regimul socialist. Comunismul
promovat între 1976-1979 de khmerii roii este însoit de teroare i genocid.
La 12 martie 1945, regele prinul Sihanouk în
Norodom Sihanouk © declar alian cu khmerii roii
Cambodgia (denumit i formeaz un guvern în
Kampucia) stat independent, exil orientat împotriva
îns francezii, stpânii coloniali ocupaiei vietnameze.
ai Cambodgiei dup 1863, duc în aprilie 1989, noua
un rzboi sângeros împotriva constituie declar
insurgenilor comuniti înainte Cambodgia ar
de a recunoate independena neutr din punct de
Uniti de gheril ale khmerilor roii în 1 980 Dictatorul cambodgian Pol Pot
statului la sfâritul Rzboiului vedere politic, având
din Indochina din 1954. Sihanouk în 1 970 vine la putere grupul ca religie de stat budismul i un 1997, liderul Partidului Popular
abdic în 1955 în favoarea tatlui prooccidental condus de prim- monarh constituional, puterea de Stânga, Hun Sen, organizeaz
su i dup o victorie electoral ministrul Lon Noi ©, iar faciunile executiv fiindu-i atribuit prim- o lovitur de stat, iar dup
rsuntoare devine prim-ministru. de stânga i formeaz în ilegalitate ministrului. în 1991, Sihanouk alegerile parlamentare din 1998
Ca socialist, se aliniaz Chinei, Partidul Comunist al Khmerilor devine din nou ef al statului. în devine prim-ministru.
Roii O. împreun cu susintorii
lui Sihanouk, care fugise în China,
acetia duc un rzboi civil violent
împotriva guvernului lui Lon
c
Noi. Dup retragerea trupelor
c
D. americane din Vietnam, khmerii
roii avanseaz rapid, iar în aprilie
C 1975 cuceresc capitala Phnom Penh.

Conductorul khmerilor
roii, Pol Pot ©, împreun cu
Sihanouk, regele Cambodgiei, inând
preedintele Khieu Samphan
un discurs în 1966
vin la putere în aprilie 1976.
determinând puterile occidentale Acetia supun ara unui proces Scheletele a 2000 de victime din nord-vestul Cambodgiei amintesc de teroarea
O lui Pol Pot asupra populaiei
Oh s-1 sprijine pe Khmer Serai, radical de reform, care avea
care avea orientare de dreapta, ca scop crearea unei societi
Pol Pot
în 1965, când aviaia SUA comuniste pur agrare. Locuitorii
Pol Pot (organizatorul) se numea în realitate Saloth Sar. Nu se cu-
începe bombardarea satelor oraelor sunt trimii la sate,
noate aproape nimic despre viaa sa personal. în 1949-1953 a stu-
de grani pentru a distruge unde se altur populaiei
diat ingineria electric la Paris, apoi a fost profesor în Phnom Penh.
bazele vietnameze i cile locale i sunt supui la munc
Aici îi începe ascensiunea rapid în rândurile Partidului Comunist.
de aprovizionare, situaia se silnic. Aproape dou milioane
In 1975-1979, într-un experiment de opresiune social care avea ca
agraveaz. de cambodgieni mor în urma
obiectiv crearea unei societi în întregime comuniste, omoar peste
1 **"" unor msuri criminale, torturi
dou milioane de cambodgieni. Este
i înfometare îndreptate în
fi m acuzat de genocid i condamnat la
primul rând împotriva elitei
3flML i
moarte în contumacie. Dup aresta-
intelectuale O. Pturi întregi
rea sa în 1997, un tribunal popular îl
ale populaiei sunt anihilate
condamn la închisoare pe via. în
metodic. Teroarea înceteaz când
urma unei încercri de evadare
fw
Prim-ministrul proamerican Noi (stânga)
^ trupele vietnameze cuceresc
capitala Phnom Penh în 1979,

îns khmerii roii continu s Unul dintre cei mai mari criminali
pdure cambodgiana,
pe 15 martie 1998 i este incinerat doar
într-o
Pol Pot moare
la un dineu cu conductorii militari ai sec. XX: Pol Pot în prezena apropiailor si.
importani, 1975 lupte ca trupe de gheril. în 1982,
1946-1954 Rzboiul din Indochina 1954 încetarea focului dup Conferina Internaional de la Geneva
90
1949 Ho i Min devine preedinte al Vietnamului 1 957 A doua faz a Rzboiului din Vietnam
lup 1945 Asia de Sud-Est 617
Rzboiul din Vietnam

In 1946-1976 are loc rzboiul pentru unitatea i independena
Vietnamului. Prin intervenia militar a SUA în 1964,
rzboiul devine unul dintre conflictele cele mai
sângeroase © ale perioadei postbelice.
I )up ce, în 1945, comunitii mai ales cu ajutorul trupelor de
proclam Republica Democratic gheril Viet Min. Prin mediere
Vietnam în oraul Hanoi din internaional, în 1954 se încheie
Vietnamul de Nord, peste un Acordurile de la Geneva pentru
an izbucnete Rzboiul din încetarea focului, care prevedeau
Indochina (1946-1954). Dei i o împrire a rii; comunitii

în 1946 Frana garanteaz controlau Vietnamul de Nord,
independena statului în cadrul iar în sud este fondat Republica
Vietnam, cu orientare Soldai i copii înspimântai fug dintr-un sat dup un atac militar cu napalm
albombardierelor SUA
occidental, sub liderul
catolic Ngo Dinh sunt folosite pentru a împiedica
Diem. Dup retragerea trupele Vietcong s se ascund,
francezilor din în ciuda superioritii militare,
Indochina, Vietnamul forele SUA nu reuesc s-i

de Sud primete sprijin înfrâng adversarul. Luptele
financiar i militar din care implicau adesea incidente
partea Statelor Unite de o violen excesiv din

ale Americii. Corupia partea trupelor SUA ©, cum
i opresiunea regimului ar fi masacrul a sute de femei i
Nguyen Ngoc Loan, eful politiei sud-vietnameze, Diem avantajeaz copii neînarmai de la My Lai,
împuc pe un ofier al trupelor Vietcongului în O
îl
principalul partid sunt dezaprobate de opinia
Saigon, pe 1 februarie 1 966
de opoziie, Frontul internaional, inclusiv în
Uniunii Franceze, sub preedinia de Eliberare Naional din SUA (pag. 638). Dup ofensiva
Ho i Min ©, aceasta încearc
lui Vietnamul de Sud, de orientare Tet a comunitilor împotriva
s-i restabileasc stpânirea comunist, iar în 1956, aripa Saigonului din ianuarie 1968, SUA Bombardiere americane arunc
defoliante peste o provincie
Cu
colonial din Saigon în Vietnamul militar a acestuia, Vietcong, începe s limiteze operaiunile 5'
de Sud. Astfel, Frana provoac începe rzboiul de gheril. militare, transferându-le în implementeaz reforme
un conflict militar luptând cu Pentru a împiedica rspândirea Vietnamul de Sud. în ianuarie economice menite s creeze o
puterea comunist din nord, comunismului în Asia, în 1964 1973 se ajunge la un acord privind economie de pia capitalist,
3
care se opune armatelor strine SUA intervin direct cu forele încetarea focului, îns trupele din fr a slbi îns monopolul
armate. Vietnamul de Nord intr asupra puterii. în 1995,
Rzboiul din Vietnam în Saigon în aprilie 1975; Vietnamul i SUA reiau relaiile
începe sub pretextul atacului pe 2 iulie 1976, Vietnamul se diplomatice.
asupra a dou distrugtoare reunete ca republic
.
.•
-
americane din Golful Tonkin socialist.
la 2 august 1964. Din februarie Dup implicarea jk 1
oraele din Vietnamul de Vietnamului în 4<& 1

1965,
Nord i cile de aprovizionare Cambodgia în 1978,

. m 1 y
ti
sunt bombardate sistematic de urmeaz dispute

avioanele americane. în sud, violente privind
S
bombardamentele permanente frontiera cu China,
aveau ca scop demoralizarea care nu înceteaz
O
Ho i Min, revoluionar vietnamez
comunitilor,
cu napalm
iar defoliantele
© i cele chimice
© pân în 1984. în 1986
regimul comunist Militari
k . "L ~'^P*^SB£r*Sr*^
americani distrug o
tt'*"~~ r
tabr Vietcong
2 august 1964 Intervenia SUA ia proporii Ianuarie 1973 încetarea focului 2 iulie 1976 Reunificarea Republicii Socialiste Vietnam
Februarie 1 965 Bombardarea oraelor din Vietnamul de Nord Aprilie 1 975 Trupele Vietnamului de Nord intr în Saigon
91
China, Coreea i Japonia dup, 9 4 5

în 1949, dup victoria în rzboiul civil, comunitii condui de Mao Zedong preiau puterea în
China ©. în anii care urmeaz, ara cu cea mai mare populaie din lume trece prin transformri
dramatice. Dup Al Doilea Rzboi Mondial, Japonia devine a doua economie a lumii, dei
din 1990 trece printr-o criz. Coreea se împarte într-un stat cu dictatur comunist în nord
i o republic în sud, care devine democratic din 1987.
Intrarea triumfal a comunitilor în Beijing, 1 949
Mao Zedong vine la putere în China

Dup proclamarea Republicii Populare Chineze în 1949, Mao începe restructurarea
societii dup modelul comunist, ceea ce transform radical China.
Dup capitularea japoniei sunt naionalizate i,
în 1945, frontul unit dintre cu ajutorul sovietic, se

lanseaz un program
Gomindanul condus de Jiang
Jieshi (Chiang Kay-i) i trupele de industrializare coor-
a
Trupe chineze în Tibet, 1 950-1 951
comuniste ale lui Mao Zedong se donat de stat. în aceast
destram rapid {pag. 494); în 1947 perioad se dezvolt
izbucnete rzboiul civil. în 1949, economia, reformele
comunitii ocup Beijingul, iar Un tribunal îl acuz pe Huang Chin-Chi din învmânt reduc
O. urmtor, Tiang,
c se opune colectivizrii
analfabetismul. Parti-
în anul înfrânt,
C
fuge în Taiwan unde se declar anexeaz la Republica Popular dul domin în curând
preedinte i conduce pân la Chinez; în 1959, Dalai Lama este toate aspectele vieii
moarte, în 1975. exilat din Tibet. publice, printr-o reea

La Beijing, Mao © devine eful Mao reorganizeaz radical care ajunge chiar i în
Poporului intern a statului i a so- zonele rurale cele mai Guvernul Central al Poporului aprob noua
Guvernului Central al politica
constituie la 1 4 iunie 1 954
proclamând pe 1 octombrie 1949 cietii i prin noua constituie © îndeprtate. Forele
Republica Popular Chinez din 1954 asigur monopolul militare i de aprare erau loiale criticile în cadrul Campaniei celor
(RPC). El rmâne în fruntea comunist asupra guvernrii din punct de vedere ideologic o sut dejlori. Dup câteva luni în
statului pân în 1959, alturi de {pag. 446). Conducerea elimin partidului, care ajunge s se care criticile publicate devin tot
O
prim-ministrul Zhou Enlai ©. vechea elit i extinde reforma identifice cu statul. în 1956-1957, mai vehemente, partidul încheie
Noul regim ocup Tibetul © funciar prin colectivizarea agri- conducerea partidului cere experimentul i îi aresteaz
în 1950, iar un an mai târziu îl culturii ©. Industriile existente intelectualilor s îi exprime pe disideni.
Dalai Lama
Când invadatorii chinezi suprim
cu brutalitate revolta poporului
tibetan din 1959, Tenzin Gyatso,
cel de-al 14-lea Dalai Lama, se
exileaz în India. De atunci, prin

promovarea pcii în lume, propo-
vduitorul budist câtig simpatia
unui public internaional extins,
în 1989, în ciuda protestelor
Chinei, primete Premiul Nobel
pentru pace ca lider exilat al Ti-
Zhou mâna dreapt betului neutru. Dalai Lama la Berlin, 2003

Mao Zedong proclam Republica Prim-ministrul Enlai,
Popular Chinez, 1 octombrie 1 949 a lui Mao, 1957
2 septembrie 1 945 Japonia capituleaz 1 950 China ocup Tibetul 1 954 Comunitii lui Mao preiau puterea
1 octombrie 1 949 Proclamarea Republicii Populare Chineze 1951 Tibetul este anexat de China 1958-1961 Programul Marele salt înainte
92
Dup 1945 China, Coreea i Japonia 619
China de la Rzboiul din Coreea la Revoluia Cultural

Spre deosebire de sovietici, începând cu mijlocul anilor 1950 Mao intensific teroarea,
pentru a contracara criticile din interiorul partidului. Revoluia Cultural (1966-1969) ©
pe care o iniiaz se dovedete haotic i distrugtoare.
încercrile nereuite ale Repu- principal industriei

blicii Populare Chineze de a grele, politica maoist
readuce Taiwanul la ara-mam se concentreaz pe
duc la amplificarea tensiunilor colectivizarea secto-
cu SUA, deoarece acestea îl rului agrar © i pe

recunoteau pe Chiang Kay-i producerea de oel la
ca unic reprezentant legitim al scar mic în gospo-

întregii Chine. Relaiile chino- drii. Populaia rural
americane cunosc un nou declin a fost împrit în
când China intr în Rzboiul peste 25 000 de comune Membri ai Grzii Roii cu steaguri i pancarte în
timpul unei demonstraii de mas la Beijing, anii 1 960

din Coreea (pag. 622) de partea populare, formându-se
Nordului i, de asemenea, se brigzi de producie. Alturi de lui Mao ©. Grzile Roii, formate
implic în conflictele din Vietnam Mao Zedong împreun
(stânga) mobilizarea în mas pentru din studeni radicali <D, devin o
cu succesorul su, Lin Biao, 1957
i Cambodgia {pag. 616-617). construirea de osele i sisteme de adevrat reea de spioni la nivel
Dup moartea lui Stalin în irigaie, acest proces era destinat naional. Acetia îi terorizau i
1953 (pag- 586), relaiile Chinei cu s încheie tranziia ctre comunis- îi umileau pe oponenii lui Mao,
Uniunea Sovietic se deterioreaz, mul adevrat. Rezultatul acestei în special intelectualitatea, i îi
ducând la o separare ideologic politici este dezastruos, foametea hruiau pe funcionarii locali.
i geopolitic ce dureaz pân la din 1960-1961 omorând milioane Deoarece excesele lor ieiser
dezmembrarea ultimei. China de rani. Ca urmare, se amplific treptat de sub control, armata i
contest preteniile sovieticilor de criticile în interiorul partidului, partidul intervin, cu acordul lui -o
Imagine eroic a unui tânr ran chinez o
lucrând într-o ferm colectivizat, afi
conductori ai lumii comuniste; mai ales din partea lui Liu Shaoqi Mao, restabilind ordinea în 1967.
de propagand, 1967 odat cu dezvoltarea armelor i a lui Deng Xiaoping, care Revoluia Cultural a dus la anarhie,
atomice în 1964, ea formuleaz promovau o politic mai liberal, violen i la înlocuirea majoritii
pretenia la un statut egal cu al axat pe introducerea noilor vechii structuri de partid. în 1969,
celor dou superputeri globale, tehnologii. în 1959, Mao Zedong Mao declar oficial încheierea Cu
5'
Statele Unite ale Americii i renun la funcie in favoarea lui acesteia. Lin Biao devine succesorul
Uniunea Sovietic. în 1958, se Liu Shaoqi, îns rmâne simbolul desemnat al lui Mao, care începe
lanseaz un program de colecti- marcant al partidului ©. Cu tot mai mult s piard teren.
vizare i îndoctrinare sau reeducare, ajutorul prinului su motenitor,
3
într-un proces privit ca un mare Lin Biao ©, el transform armata -o
salt înainte. Spre deosebire de de eliberare popular în Garda
Pictur de propagand proslvindu-l
pe Mao Zedong, anii 1 950 sovietici care acordau atenia Roie maoist i intensific
lupta partidului împotriva celor
cu tendine de dreapta. Spre

sfâritul anului 1965, nemulumit
de direcia moderat a politicii ,
succesorului su, Mao i acoliii

acestuia proclam Marea Revoluie
Cultural Proletar i anun
public o campanie împotriva
susintorilor metodei capitaliste
i ai modului de gândire chinez

membri Roie de
tradiional. Cruciada era însoit
l
meri, ai Grzii Roii, inând Crticica citate a lui Mao, Triasc marele nostru învtor!
i'iaaTienanmen, Beijing, 1965 de un cult personal ritualizat al afi cu preedintele Mao
1 959 începe exilul lui Dalai Lama 1 965 începe Revoluia Cultural 1 989 Al 1 4-lea Dalai Lama primete Premiul Nobel pentru pace
1 959 Mao renun la funcie în favoarea lui Liu Shaogi 1 969 Revoluia Cultural se încheie
93
China 1 969-1989
Lupta pentru putere dintre Mao i reformatorii din jurul lui Deng s-a încheiat odat
cu moartea celui dintîi. Grupul condus de Deng a început apoi seria de reforme.
Deng Xiaoping a luat msuri

de modernizare i liberalizare
economic în toate domeniile
i, începând cu 1979, a deschis
frontierele ctre comerul
internaional prin întemeierea
unor zone economice speciale. Deng
a luptat pentru o economie
socialist i totodat orientat
Deng Xiaoping
spre pia ©, unde pot exista
diferene salariale, iar obinerea relaiilor diplomatice, cele
de rezultate primeaz în faa altor dou ri redeschizându-i în

considerente. ara s-a liberalizat 1986 ambasadele. în privina
Oraul Tianjin, din nord-estul Chinei, al doilea port comercial ca mrime din lume; în acelai timp i pe plan politic. Taiwanului, Republica Popular
în 1 984 a devenit un ora deschis investitorilor strini, octombrie 2001
Viaa de zi cu zi este din ce în ce Chinez a rmas intransigent,
în ciuda gravelor probleme de deposedat de putere i condamnat
sntate, Mao Zedong a rmas în 1981 de ctre o curte special.
cea mai mare autoritate în stat. Prim-ministrul Hua Guofeng © a
o,
c
Dup decesul inexplicabil al lui fost succesorul lui Mao la condu-
Lin Biao în 1971, fore pragmatice cerea partidului, în timp ce deci-
din interiorul partidului conduse ziile de ordin economic erau luate

de prim-ministrul Zhou Enlai i de Deng, care devine principalul
protejatul su, Deng Xiaoping O, factor de influen în partid O. El
au ieit învingtoare pentru prima stabilete noi legturi economi- Mao Zedong cu Nixon, primul preedinte Deng Xiaoping (în main) la o parad
american care viziteaz China, 1972 militar
dat. Cu toate acestea, reformato- ce internaionale. în iunie 1981,
rii din jurul lui Deng au reuit s-i unul dintre protejaii lui Deng, mai puin influenat de dogmele susinând c numai Beijingul are
urmeze calea numai dup decesul reformatorul Hu Yaobang ©, 1-a ideologice, iar un sistem juridic cu dreptul politic de reprezentare
lui Zhou i Mao din 1976. Grupul înlocuit pe Hua la conducerea influene apusene este introdus a Chinei pe plan internaional
O
a, radical de stânga, numit Banda ce- partidului, lsându-i astfel drum treptat, cu toate c libertatea i refuz în continuare s
lor Patru, din care fcea parte i v- deschis lui Deng Xiaoping spre o cuvântului i asocierea în grupuri recunoasc guvernul format
duva lui Mao, Jiang Qing ©, a fost nou direcie politic. sunt înc interzise, iar alegerile pe aceast insul.
libere nu au devenit o prioritate.
în cadrul politicii externe,
principala abordare era cea
pragmatic. Dup conflicte

serioase la grania cu Uniunea
Sovietic în 1969, intervine
o detensionare politic pe
plan extern condiionat de
primirea în 1971 a Republicii
Populare Chineze în Organizaia
Naiunilor Unite i de vizita din
1972 a preedintelui american
Nixon în China &. Negocierile
Vduva Mao, Jiang Qing, în timpul Hua Guofeng, succesorul lui Mao
din 1982 cu Uniunea Sovietic
lui Reformistul Hu Yaobang, 1 6 iunie
procesului de la Beijing, 1 981 Zedong la conducerea partidului au dus la o normalizare a 1986
1 971 Lin Biao moare 1972 Nixon viziteaz China 1 979 înfiinarea zonelor economice speciale
1971 Republica Popular Chinez este admis în ONU 9 septembrie 1 976 Mao moare 1 981 Condamnarea Bandei celor Patru
94
China dup 1 989

Refuzul de a acorda liberti politice a culminat cu masacrul din Piaa Tiananmen din 1989.
In ciuda protestelor, China i-a meninut strategia liberal-economic Cs>, îns fr
o liberalizare politic simultan.
Ridicarea restriciilor asupra în 2003, odat cu pre-

economiei i a modului de via mierul Wen Jiabao i
chinez a dus la creterea cereri- preedintele Hu Jintao,
lor poporului pentru drepturi acesta din urm secre-
politice ©, venite în special din tar general al partidului
partea studenilor i a intelectua- din noiembrie 2002.

lilor, din interiorul sau exteriorul Luând în consideraie
partidului. Conflictele din cadrul perspectiva enormului
partidului în ceea ce privete potenial economic al
orientarea viitoare a acestuia Studeni chinezi demonstrând pentru libertate

Chinei ©, ©, nemul-
i reforme democratice, iunie 1 989
creteau în intensitate. în ianu- umirile Occidentului
arie 1987, în urma protestelor drepturile omului au demonstrat privind respectarea drepturilor
studeneti, secretarul general Hu pentru libertate, drepturi cete- omului au sczut în intensitate. Protestul sectei Falun Gong împotriva
persecutrii memoriilor si, 2001
Yaobang a fost demis pe motiv c neti i democraie. Zhao accept Pe plan extern, relaiile tensio-
dialogul, dar a fost demis în iunie, nate dintre China i vecinii aces- asupra Taiwanului a devenit mult
astfel c a triumfat inflexibilitatea teia, Vietnam, Laos i Japonia, mai grav: intenia de a declara
lui Deng i Li. Protestele pacifiste au revenit la normal între 1990 oficial independena Taiwanului
din Piaa Tiananmen din Beijing i 1993 graie tratatelor i acor- a dus în 2004 la ameninri
s-au încheiat în 3-4 iunie 1989 durilor asupra frontierelor. armate din partea Chinei. Fosta
odat cu desfurarea forelor ar- Din 1996, tonul comentariilor colonie britanic Hong Kong a
mate i a tancurilor. Valul de pro- fost reintegrat în teritoriul
O
teste în toat lumea n-a avut nici chinez la 1 iulie 1997. China a
Intrarea principal a Bursei de valori
un efect i, în ciuda sanciunilor evitat tensiunile politice i riscul
din Shanghai
economice întreprinse de majori- de scurgere a capitalului din cen-
ar fi fost prea liberal, fiind înlocuit tatea rilor vestice, organizatorii trul financiar înainte de luarea în
de fostul premier al Consiliului de demonstraiilor au fost condam- primire a oraului, prin concesio-
3'
Stat, Zhao Ziyang; noul premier nai la moarte sau întemniai. narea unor drepturi speciale occi-
devine Li Peng. în mai 1989, în Li împreun cu noul secre- dentale Hong Kongului, dei nu au
mai multe orae, în special în Bei- tar general, Jiang Zemin ©, au existat proteste pentru acordarea
Chinez trimiând un mesaj
jing, studenii i activitii pentru garantat continuarea politicii pe telefonul mobil de liberti democratice.
3
economice iniiate de Deng, -o
pentru urmtorii ani i chiar du-
p moartea acestuia în 1997.Au
pstrat dreptul exclusiv de putere
al partidului, confirmat în mod
expres în 1990. Duritatea cu care
au fost tratai în 1999-2000 mem-
brii sectei religioase Falun Gong €>
a artat c preteniile partidului
la putere rmâneau de neclintit,
în 1993 au fost puse bazele unei
economii de pia socialiste, relaiile
comerciale i economice cu Occi-
Jiang Zemin, continuatorul reformelor
dentul fiind intensificate. O nou
iniiate de Deng Xiaoping generaie de lideri politici a aprut Apartamente de lux în Shanghai, 2005
1 982 I
Normalizarea relaiilor diplomatice cu Uniunea Sovietic Mai 1 989 Demonstraii la Beijing 1 iulie 1 997 Hong Kongul este retrocedat Chinei
1 987 Hu Yaobang demisioneaz 3-4 iunie 1989 Masacrul din Piaa Tienanmen 1 999-2000 Persecutarea sectei Falun Gong
95
Coreea
Peninsula Coreea a fost divizat înc în 1948. în timp ce sistemul dictatorial comunist din partea de
nord se autoizola din ce in ce mai mult, republica din partea de sud a organizat primele alegeri în 1987
Dup înfrângerea în 1945 a Uniunii Sovietice i Chinei. în
Japoniei - care ocupase Coreea 1955. regimul comunist a procla-
din 1910 -, ara a fost împrit mat ca doctrin statal autarhia O

între sovietici, la nord, i ameri- i cultul personalitii lui Kim
cani, la sud. în februarie 1946, Ir Sen O. Din 1989, dictatura a
Kim Ir Sen (Kim îl Sung) a instalat izolat ara de restul lumii, în ciuda
în partea de nord un guvern cu faptului c populaia se confrunta

o politic prosovietic, iar la cu grave înclcri ale drepturilor
9 septembrie 1948 a fost omului i cu foametea. în 1997 Kim Ir Sen, autorul doctrinei autosufici- Artileria american trgând asupra
proclamat Republica Popular Kim Jong îl ©, fiul lui Kim Ir Sen, enei, care a ridicat autarhia economic armatei nord-coreene, în timp ce se
la rang de politic naional, 1 966 retrage, 27 aprilie 1951
a preluat puterea. Neglijând pro-
testele internaionale, Coreea de datdup asasinarea generalului cu alegerea lui Kim Dae Jung,
Nord dezvolt programul su nu- Park în 1979. nou constituie a fost instaurat democraia i s-a
clear, sporind din 2001 insecuri- a introdus în 1987 reforme demo- procedat la reconcilierea dintre
tatea în zona Asiei de Est, dialogul cratice, în ciuda faptului c pree- Coreea de Nord i Coreea de Sud.
purtându-se acum între ase state: dintele Roh Tae Woo a continuat Aceast politic a fost continuat
Coreea de Nord, Coreea de Sud, s reprime protestele prin metode de ctre Roh Moo Hyun ©, pree-
China, Japonia, Statele Unite ale autoritariste. Abia în 1997, odat dinte din februarie 2003.
o, Americii i Rusia.
c
Infanteria american arborând drapelele în 1948, Coreea de Sud a
Coreii, SUA i ONU, 1950
instaurat un regim autoritar
Democrat Coreea. Dup retrage- aliniat cu Vestul. Syngman
c rea sovieticilor, armata nord-co- Rhee ©, preedintele acestei

-3
reean a invadat sudul, declanân- prime republici, a fost demis în
du-se astfel Rzboiul din Coreea. aprilie 1960. Partidul Democrat

Sub mandatul ONU, Statele Unite a preluat puterea guvernului în
ale Americii O, ©, împreun cu august i a întemeiat A Doua

armatele aliate au respins atacul Republic, înlocuit la rândul su
o Kim Ir Sen, marele Preaiubitul conductor Kim Jong fiul lui Kim Ir Sen,
II,
Dl, nord-coreean, China intervenind în 1961 cu o guvernare militar.
conductor nord-coreean, în timpul unei reuniuni cu membrii Armatei Populare
îns de partea Nordului. Armisti- Generalul Park Chung Hee iulie 1976 Coreene, în 1 988
iul de la Panmunjon, semnat a întemeiat A Treia Republic
la 27 iulie 1953, a pus capt unui în decembrie 1963. Kim Dae Jung
conflict care a costat viaa Animozitatea continu între Kim Dae Jung a fost membru activ ai Partidu-
a milioane de oameni. Coreea de Nord i Coreea de Sud lui Democrat înc din 1956. A fost contracan-
Din punct de vedere politic, a sczut dup 1971. Diferite tipuri didatul preedintelui Park în 1971, iar în 1972
Coreea de Nord s-a aliniat de regimuri militare s-au succese refugiaz în japonia. In anul urmtor a fost
sechestrat i readus în Coreea de Sud. In 1976
a cerut restabilirea drepturilor fundamentale,
fapt pentru care a fost condamnat la cinci ani de
închisoare. în 1980 a fost condamnat la moarte;

dupproteste internaionale, guvernul a retras sentina. Din 1987, Kim
a condus rezistena democratic, câtigând alegerile prezideniale în
•»*
1997. In 2000 i-afost acordat Premiul Nobel pentru pace.
a
Syngman Rhee acordând ordinul Roh Moo Hyun, preedintele Coreii în dreapta: Kim Dae Jung, care a sprijinit dialogul între cele dou state
de merit generalului american Douglas de Sud, în timpul unei conferine coreene, 9 martie 2000
MacArthur, Seul, 5 octombrie 1 950 de pres la Seul, 23 iunie 2004
3 noiembrie 1 946 Japonia proclam democraia parlamentar 9 septembrie 1 948 Proclamarea Republicii Populare Democrate Coreene
1 946 înfiinarea Coreii de Nord sub conducerea lui Kim Ir Sen 1 948 Prima Republic sub conducerea lui Syngman Rhee în Coreea de Sud
96
Japonia
Dup 1945. forele americane de ocupaie au instalat structuri democratice care s-au dovedit a fi
temeinice. Prin aplicarea unor proiecte temerare, Japonia a devenit a doua economie a lumii.
democratice i sindicate muncito- extern, relaiile cu statele vecine
reti i s-au format diverse coaliii s-au constituit urmând tradiia

guvernamentale. în aprilie 1952, imperialist japonez din timpul
Japoniei i-a fost acordat oficial celui de Al Doilea Rzboi Mon-
deplina suveranitate. Dei diferi- dial, fiind determinate i de ma-
tele administraii erau adesea în niera în care este predat istoria
funcie pentru perioade scurte de în colile japoneze; acestea sunt Tradiie i modernitate: trei japoneze
îmbrcate în kimono, folosind telefoane
timp, în general, noul sistem s-a chestiuni deosebit de sensibile
mobile, 1999
dovedit a fi stabil i eficient. în pentru China i Coreea. Odat
noiembrie 1955, Partidul Liberal i cu încheierea Rzboiului Rece i
Hirohito, împratul Japoniei, împreun Partidul Democrat Japonez s-au datorit creterii interdependenei
cu soia sa la ar, 1 964 unit formând Partidul Democrat economice în anii 1990, relaiile
Dup ce forele Statelor Unite ale regionale s-au îmbun-

Americii au determinat capitula- tit întrucâtva. Dup
rea Japoniei la 2 septembrie 1945 rapida reconstrucie a
(pag. 498), prin lansarea bombelor rii, sprijinit financiar
atomice asupra oraelor Hiroshi- de Statele Unite ale în stânga, Toshiki Kaifu, pictând un
simbol norocos în ziua alegerilor, pe
ma i Nagasaki, ocupaia america- Americii, Japonia a care Ie-a câtigat la 1 8 februarie 1 990
n a supravegheat instalarea rapi- cunoscut o moderni-
d a unui guvern democratic civil zare rapid în toate
în aceast ar. în ianuarie 1946, domeniile O, orientat

împratul Hirohito © a renunat Blocuri administrative acoperite cu panouri publici- spre pia, i o curs
tare în capitala japonez Tokyo, decembrie 2004 C
la dreptul divin prin natere i, a industrializrii.
la 3 noiembrie, prin adoptarea Liberal. Devenind ulterior majo- Acestea au exclus multe structuri
unei noi constituii, Japonia a ritar ©, conduce ara prin coaliii sociale tradiionale © fiind supu-
devenit democraie parlamentar. succesive. Totui, scandaluri în se unor critici dure. Anii 1990 au
Au fost înfiinate partide politice ceea ce privete corupia i legtu- favorizat influena politic a gru-
rile financiare dintre membrii si purilor conservator-religioase.
continu s destabilizeze situaia. Japonia a devenit unul dintre

Socialitii, sprijinii de Statele liderii rilor asiatice i concu-
Unite ale Americii, formeaz eter- reaz cu succes pe piaa interna-
3
na opoziie, cu toate acestea, sunt ional cu rile din Europa de XI
adesea inclui în guvern ca urma- Vest, dar a înregistrat o recesiune
re a guvernrii de coaliie. Pe plan începând cu 1990, fiind afectat Privelite asupra unui pod de piatr,
de problemele eco- Palatul Imperial din Tokyo, 1 994
nomiei mondiale. De monarh constituional, dar

asemenea, populaia fr legitimitate religioas. Din
are de suferit din cauza 1992, problemele economice
cutremurelor. din Japonia au anulat consensul
Dup moartea lui politic postbelic, având ca

Hirohito în 1989, a rezultat schimbri succesive de
crui activitate de guvern. Junichiro Koizumi ©,
pân la 1945 mai pune prim-ministru din 2001, a
semne de întrebare, încercat s revitalizeze economia
Prim-ministrul japonez Junichiro împratul Japoniei Akihito, în timpul sesiunii
inând un discurs la
Koizumi, de inaugurare a Parlamentului,
fiul su Akihito © introducând reforme structurale
Yokosuka la 21 martie 2005 21 ianuarie 2005 a venit la putere ca i monetare.
1 955 Proclamarea doctrinei statale de independen în Coreea de Nord 1 989 împratul Hirohito moare
Iunie 1950 începutul rzboiului în Coreea 1987 Redactarea Noii Constituii a Coreii de Sud 2001 Junichiro Koizumi devine prim-ministru
97
Australia, Noua Zeeland

i Oceania dini 94 5
Australia o i Noua Zeeland sunt dou democraii stabile i bogate,

bazate pe modelul parlamentar anglo-saxon, în care conservatorii
i social-democraii alterneaz la guvernare. Locuitorii originari ai
ambelor state cer s fie recunoscut faptul c identitatea lor cultural
a fost reprimat secole în ir. Fiind colonii ale Imperiului Britanic,
au avut o tranziie lin spre independen i menin benevol leg-
turi strânse cu Marea Britanie, ca membri ai Comunitii Britanice
de Naiuni.
Opera din Sydney, simbol al capitalei australiene, 1 996
Australia
Din 1945, Australia este o democraie stabil, aliniat politicii Occidentului în timpul
Rzboiului Rece. Aceast societate pluralist trebuie s ajung la o reconciliere total
cu aborigenii, care rmân marginalizai din punct de vedere economic i social.
Australia, monarhie constitu- guvernului. Dup o lung peri-
ional i membru al Comuni- oad de conducere a Partidului
a, tii Britanice de Naiuni O, a Laburist (1983-1996), liberalii au
c
fost ameninat de japonia în 1942, câtigat alegerile în 1996, John
în timpul Rzboiului din Pacific - Winston Howard devenind prim-

experien care a apropiat-o de ministru. Propunerea adunrii
G SUA. Aceast relaie a fost meni- constituionale din 1998 de a tran-
nut i dup rzboi, iar în aprilie sforma Australia în republic a

1952 Australia a semnat pactul fost respins prin referendum în
de aprareANZUS © cu Noua Btina australian pregtindu-se noiembrie 1998 i, prin urmare, Aborigen cântând pe o strad
pentru un dans tradiional din Brisbane, 3 iunie 2004
Zeeland i SUA pentru securitate regina Elisabeta II rmâne de jure
Guvernul australian a iniiat conductoarea statului fiind repre- Acestora le-au fost oferite o larg
O
O. încheierea de acorduri asupra co- zentat de un guvernator general. autonomie cultural i asisten
merului liber cu China i ASEAN La creterea economic a contri- economic special, iar în 1993 a
(Asociaia Statelor din Asia de buit mult i exportul Australiei. fost aprobat legea care a deschis
Sud-Est). A încercat de asemenea Din 1966 cel mai important parte- calea spre restituirea pmânturilor.
s previn conflictele din Papua- ner comercial al su este Japonia. Protecia mediului este tratat
Noua Guinee i Insulele Solomon. Resursele minerale (bauxit, cu maxim responsabilitate în
Liberalii, conservatorii i nichel, petrol) au început s fie Australia, aici având loc proteste
social-democraii formeaz coa- exploatate mai intens în anii 1950. masive © împotriva testrii
Elisabeta II, monarhul oficial al statului
liii pentru a intra în componena Msurile economice liberale i armelor nucleare.
Australia, 22 martie 2000
competitive au atras investiii
în regiunea Pacificului. A trimis substaniale din strintate, mai

)^^^
trupe în timpul Rzboiului din ales din Europa i SUA.
ImsI
Sjy i^V^lT" 5Ks
Coreea i din Vietnam (pag. 617, 622). La sfâritul anilor 1970 a fost re- ^H
Din 2001, Australia este unul din- cunoscut nevoia de reconciliere
tre aliaii cei mai apropiai ai SUA. cu locuitorii indigeni ©, © ai in-
în ultimele dou decenii, Aus- sulei, a cror cultur fusese înde-

tralia a cutat s stabileasc relaii întrunire a reprezentanilor membrilor
lung reprimat fiind de asemenea
Australian demonstrând împotriva
mai bune cu vecinii si asiatici. ANZUS, august 1952 violat continuu spaiul lor vital. testrii armelor nucleare, august 2001
1 942 Atacul japonez în timpul Rzboiului din Pacific Aprilie 1 952 Pactul de aprare ANZUS 1979 Proclamarea Statului Federal Micronezia
25 noiembrie 1947 Noua Zeeland obine independena 1971 Fondarea Forumului Mrii de Sud
9S
iûp 1945 Australia, Noua Zeeland i Oceania 625
Noua Zeeland i insulele din Oceania

Noua Zeeland este o democraie stabil i prosper. Insulele din regiunea
Pacificului i-au câtigat treptat independena dup 1945. Majoritatea
dezvolt relaii politice i economice cu marile puteri.
Noua Zeeland a devenit stat Solomon, în 1998. Cele
suveran, în interiorul Comunitii mai multe grupuri in-
Britanice de Naiuni, la 25 noiem- sulare din Oceania au

brie 1947. în politica sa extern, format în 1971, împreu- Contraste: arcade din era colonial
a rmas apropiat de Australia, n cu Australia i Noua lâng o cldire modern cu mai multe
etaje pe insula fijian Viti Levu
Regatul Unit al Marii Britanii Zeeland, Forumul
i de Statele Unite ale Americii. Mrii de Sud, pentru dul de pace din iunie 2001 pune
A trecut totui printr-o perioad promovarea cooperrii capt conflictului dintre guvernul
de relaii încordate cu SUA, economice i culturale central din Papua-Noua Guinee ©
dup ce s-a autodeclarat zon în regiunea Pacificului. i militanii separatiti de pe insu-
nonnuclear în 1987. S-a alturat Brbai din Papua-Noua Guinee purtând podoabe SUA au preluat la Bougainville, conflict ce izbuc-
fcute din plante
apoi SUA i Australiei în pactul administrarea Micro- nise în 1988 i care a costat mai
de aprare ANZUS. Pe plan de prim-ministru, susinut de neziei © în 1947. Dup proclama- mult de 10 000 de viei.
intern, dou partide politice coaliiile în schimbare. Dei rea Statului Federal Micronezia în
asigur sistemul parlamentar: Noua Zeeland i-a diversificat 1979, insulele semneaz un acord Regatul Tonga
Partidul Naional i Partidul în mod semnificativ activitatea de asociere cu SUA în 1983. în Regatul Tonga, compus din
Laburist. Ultimul a condus cele economic începând cu anii 1980, 1986, Insulele Marshall voteaz aproximativ 170 de insule, a
mai multe guverne din 1945, iar creterea animalelor, în special pentru o asociere liber cu Statele
fost condus din 1965 de regele
din 1999 Helen Clark©, membru a ovinelor ©, rmâne un sector Unite ale Americii, dar îi declar Taufa'ahau Tupou IV. Regele
al partidului, a deinut funcia economic important. independena în 1990. sprijin structurile economice
Majoritatea insulelor din în 1956-1957, teritoriile din tradiionale, în timp ce guver- -a
o
Oceania au luptat pentru indepen- Oceania i Polinezia controlate nul promoveaz o politic de
^Hp-y» den i au câtigat-o dup 1945. de francezi adopt constituii impozitare avantajoas me-
Relaiile cu fostele puteri coloni- proprii. Multe dintre fostele teri- nit s atrag cât mai multe
ale s-au dovedit de multe ori pro- torii britanice, inclusiv Tonga i investiii din strintate. în
1
blematice. Astzi, cele mai multe Fiji, îi declar independena; în 2001, unei companii biotehno-
5'
insule sunt conduse de guverne pofida protestelor exprimate de logice i se acord permisiunea
alese. Conflictele între grupuri Marea Britanie, un regim militar de a cerceta caracteristicile
Helen Clark, prima femeie premier a

etnice sunt însoite de violene, ca acapareaz puterea în Fiji © în genetice ale întregii popula-
Noii Zeelande, 28 noiembrie 1999 în cazul Guadalcanal din Insulele 1987 i o declar republic. Acor- ii indigene, considerat a fi
3
una dintre cele mai omogene
din lume.
Vedere asupra munilor înverzii ai Noii Zeelande, teritoriu folosit Femei din Micronezia purtând podoabe i costume Regele Taufa'ahau Tupou IV
pentru creterea oilor, cel mai important domeniu al agriculturii de dans
1 987 Noua Zeeland se declar zon nonnuclear 1990 Insulele Marshall îi câtig independena
1 983 Acordul de asociere a Microneziei cu SUA 1 988-1 989 Rzboi civil în Papua-Noua Guinee Din 1 996 Regena lui John Winston în Australia
99
Africa dup proclamarea

INDEPENDENEI NAIUNILOR din, 9 45
Naiunile Africii subsahariene devenite independente dup 1957 au continuat s suporte

consecinele colonialismului pe continentul lor. Optimismul primilor ani de independen
a fost urmat de lovituri repetate de stat, de conflicte violente i deziluzii publice fa de
promisiunile neonorate de a pune capt srciei i de a îmbunti condiiile de via. Alte
probleme cu care se confrunt regiunea sunt seceta © i foametea ©, accesul limitat la ap
potabil i creterea alarmant de infectare cu HIV/SIDA începând cu 1980. Aceste probleme
sunt agravate de regimurile autoritariste, adesea corupte.
Copil subnutrit într-o tabr de refugiai din Sudan
Decolonizarea: context i probleme

Dup Al Doilea Rzboi Mondial, incapacitatea puterilor coloniale europene, conjugat cu contiina
de sine sporit a popoarelor btinae, au constituit premisele pentru o autoguvernare în multe
colonii africane, majoritatea confruntându-se cu serioase probleme economice, politice i sociale.
Dup cel de Al Doilea Rzboi majoritatea analfabet
Mondial, în coloniile africane au a populaiei O era
aprut micri puternice pentru semnificativ, iar
independen ©, favorizând economiile acestor
WM Julius Nyerere, care studiase
în Anglia, devine prim-ministru
a. apariia unor noi naiuni africane naiuni erau strâns al Tanzaniei în 1 964
c
începând cu 1957. Succesul legate de metropole.
micrii panafricane dup 1945 Mai mult decât atât,
este asigurat de contiina de sine multe dintre fostele
c sporit a naiunilor africane. colonii nu erau naiuni

Cel de Al Doilea Rzboi Mondial, Cioban mânându-i vitele slabe printr-o regiune ca atare, ci zone de
bântuit de secet, 1 985
în care trupele mai multor colonii influen european.
au luptat alturi de stpânirea cea mai important a fost Granie abstracte divizau în
colonial O, a grbit sfâritul reorientarea în abordarea mod arbitrar grupuri lingvistice

supremaiei europene. Un rol puterilor europene, slbite i etnice, fcând dificil Soldai senegalezi de partea Forelor
o Aliate, în captivitate german, 1 940
important 1-a i dezvoltarea
jucat dup rzboi. identificarea locuitorilor.
noilor direcii în islam © i Majoritatea conductorilor Solidaritatea tribal i lupta Instabilitatea politic, graniele
mai ales în cretinism, care se micrii africane de indepen- dintre majoritate i minoritate neclare, srcia i lipsa
deosebeau în mod evident de den & proveneau din grupuri subminau adesea noile structuri infrastructurii, toate acestea
cele occidentale i se aflau într-o de intelectuali indigeni i elite democratice. Un caz extrem constituiau mari piedici în
strâns legtur cu conceptul profesionale, care fuseser de grav a fost genocidul din procesul de consolidare a
de identitate naional. Totui, educai în metropol i care 1994 în Rwanda (pag. 629). noilor state.
pledau pentru progresul material
pe care îl cunoscuser. Ei sperau
ca autoguvernarea s ajute
la îmbuntirea condiiilor
de via i în fostele colonii.
Cu toate acestea, în ajunul
proclamrii independenei,
Africa se confrunta cu probleme
dificile, motenite din perioada

colonialismului (pag. 422-425).
Senegalezi demonstrând pentru Un grup de africani musulmani la coal seral pentru adulii analfabei,
independen Decalajul dintre elita educat i rugciune, Senegal, cea 1 950 Camerun
6 martie 1 957 Ghana se proclam stat independent Ianuarie 1960 Coloniile Franei obin independena
1 957 Abolirea muncii silnice în colonii 1 960 Nigeria i Camerunul obin independena 1 961 Rzboaiele de independen în Angola i Mozambic
Dup 1945 Africa dup proclamarea independenei naiunilor 627
Prbuirea colonialismului
La sfâritul anilor 1950, puteri coloniale ca Marea Britanie, Frana i Belgia i-au încheiat stpânirea
în Africa. Pe cât a fost posibil, ele au încercat s lase drum deschis intereselor comerciale.
pentru independen au început
s creasc. A euat astfel i planul
lui Charles de Gaulle de a forma
o uniune a statelor, sub conducere

francez. Cu excepia Algeriei
{pag. 594), coloniile franceze
africane - incluzând Coasta de
Filde ©, Guineea, Camerunul,

Nigeria O, Senegalul, Ciadul i
Republica Centrafrican - i-au
câtigat independena în mod
panic dup 1960 ©; Djibouti,
Apus pe fluviul Miger la Bamako, Mali
ca important punct strategic,
Cele trei ri au rspuns diferit independent din Africa sub- devine independent abia în 1977.
aspiraiei africanilor de a obine saharian în 1957. Una dup alta, Dintre coloniile belgiene, Cel dintâi prim-ministru al statului
independena. Britanicii au folosit coloniile au devenit membre su- Congo, considerat o colonie suveran Coasta de Filde, Felix Ho-
phouet-Boigny, ine un discurs, 1 965
la început structuri sociale verane ale Comunitii Britanice model, a trecut printr-o experien
i elite indigene pentru a-i admi- de Naiuni (pag. 500): Nigeria i traumatizant a decolonizrii, ale Americii (pag. 630). Rwanda
nistra indirect coloniile, într-un Somalia în 1960, Uganda în 1962, dup intervenia Statelor Unite i Burundi devin independente
Zanzibar (care s-a în 1962.
Portugalia pltea trupe de

unit cu Tanganyika în
1964 pentru a forma

;^& fk'^St mercenari pentru a controla X)
o
Tanzania) i Kenia în micrile de independen din
1963 i Zambia în 1964. coloniile sale Angola ©
Excepii au constituit i Mozambic. Lupte sângeroase
Rhodesia i Africa de au avut loc în 1960, dar statele
Sud (pag. 633), unde i-au câtigat independena
Kwame Nkrumah salutând mulimea la inaugurarea populaia alb a pre- Rzboi civil în Angola, 1 976 abia în 1975 (pag. 632).
sa în funcie de preedinte al Republicii Ghana
luat puterea pentru a
mod simplu i eficient. Ei s-au împiedica accesul majoritii de Preedintele Ghanei
3
retras treptat, fcând loc auto- culoare. Kwame Nkrumah &3<
3
guvernrii africane, ca urmare a Frana a încercat relativ de- Drumul nostru -o
micrilor pentru independen. vreme s acorde drepturi civile spre libertate, 1961
Acesta a fost cazul Ghanei ©, coloniilor sale din Africa subsa-
Micarea pentru independen,
care a devenit prima naiune harian i astfel s le apropie de amplificându-se dup cel de Al
metropol. în 1944, pentru a-i
Doilea Rzboi Mondial, s-a rs-
asigura adepi în lupta împotriva
pândit în toat Africa precum un
regimului de la Vichy (pag. 460),
foc de mrcini. Strigtul libert-
generalul de Gaulle, lider al gu-
ii, limpede i cu ecou..., a devenit
vernrii franceze din exil, d asi-
un uragan puternic, care va mtu-
gurri câtorva conductori afri-
ra vechea Afric colonial. Anul
cani © c locuitorilor coloniilor 1960 a fost anul Africii. Doar
franceze li se vor acorda drepturi
într-un singur an, 17 state afri-
civile. în 1946, a fost abolit mun- * . . , . Kwame Nkrumah, conductorul
cane i-au câtigat independena i al
spirjtua| a| panafriC anismului
De Gaulle întâlnind liderii regionali ce

ca silnic, dar cum beneficiile pro- devenind suverane. socialismului african
luptau pentru independen în Brazzaville mise nu s-au materializat, cererile
1 963 Proclamarea independenei Keniei i Zanzibarului 1975 Angola devine independent

1 962 Rwanda i Burundi îi câtig independena 1 974 Proclamarea independenei Zambiei 1977 Djibouti devine independent
Africa de Vest
Dintre statele vest-africane, Nigeria are cea mai frmântat istorie postcolonial. Ghana,
Senegal i Coasta de Filde s-au consolidat treptat dup obinerea independenei.
1999, sub conducerea preedin-

telui Olusegun Obasanjo ©, ii m J
^^
.
Nigeria începe s se stabilizeze 1

^51
,
ifc*
i s încerce stabilirea de relaii *-?sSi
T71 *
'
cu comunitatea internaional. ft'^

Totui, conflictele religioase i r Fi I^HHp*'h_^5
corupia continu s afecteze ara.
* ^^
^ ><Ggj S ~^NP
%
la
Din 1960, în Senegal a fost
conducere Leopold Sedar

^
n fefe^-
Senghor O. Socialist i totodat Altar al unei companii Asafo pe Fani,
un poet de renume, e respectat coasta ghanez, ciment pictat, 1 952
pentru calitatea sa de purttor de una dintre cele mai prospere din
cuvânt al întregului continent i punct de vedere economic i mai
John Kufour la ceremonia de depunere Numele regiunii Biafra se identific de mediator internaional. Sen- stabile politic din Africa. Ambii
a jurmântului pentru investirea sa ca cu mizeria, foametea, disperarea i ghor a condus ara ca preedinte si succesori, atât Henri Bedie,
preedinte, Ghana, 7 ianuarie 2001 suferina
pân în 1980, printr-un sistem care s-a aflat la conducere timp
Pe 6 martie 1957, Ghana O devine i liberalizeaz economia. Câtig prezidenial surprinztor de libe- de 7 ani înainte de a fi eliminat
prima naiune independent din apoi alegerile prezideniale de ral. Succesorii si, Abdou Diouf în 2000, cât i socialistul Laurent
Africa subsaharian. Kwame dou ori consecutiv, înainte de a (1980-2000) i Abdoulaye Wade Gbagbo O, au falsificat alegerile
c
Nkrumah, unul dintre liderii preda puterea în mod panic con- au meninut stabilitatea politic a pentru a rmâne la putere. Nordul
intelectuali ai micrii pentru tracandidatului John Kufuor O statului senegalez. i sudul rii fiind împrite dup
eliberarea Africii i prim-ministru în 2001. Ahmed Sekou Toure, preedin- criterii politice i doctrinare, în
c al Ghanei din 1952, devine pree- Dup ce Nigeria îi câtig te al Guineii între 1958 i 1984, a 2002 izbucnete rzboiul civil.
dinte i instituie un regim din ce independena în 1960, încep con- instituit o guvernare prezidenial Dup intervenia Franei, a Africii
în ce mai autocratic. în februa- fruntri intense între clanuri, care socialist. Regimul su a supravie- de Sud i a ONU, în aprilie 2005 se
rie 1996 este înlturat printr-o duc la separarea regiunilor naio- uit câtorva tentative de lovituri încheie un acord de pace.
lovitur de stat i emigreaz în nale i la formarea unor guverne de stat i s-a caracte-
Guineea. Dup o scurt perioad paralele. Din 1966 pân în 1999, rizat prin reprimarea
o
de democraie care a inut pân în au loc mai multe lovituri de stat, brutal a populaiei
1972, forele militare preiau pute- i se succed mai multe regimuri, civile. Succesorul su,
rea în urma unor lovituri de stat. întrerupte de scurte perioade de Lansana Conte €>, a
La sfâritul lui 1981, locotenentul democratizare. Rzboiul civil continuat dictatura.
de aviaie Jerry Rawlings accede izbucnete în 1967 i dureaz pân Corupia i înclcarea
la guvernare în urma unui puci, în 1970 în regiunea Biafra ©, care drepturilor omului au
introduce structuri democratice s-a declarat independent. Din descurajat investitorii
VW .;:
internaionali, iar în Leopold Sedar Senghor, 1 986
ianuarie 2005, Conte
scap cu greu de o ten-
tativ de asasinare.
Coasta de Filde
(Cote d'Ivoire) a
fost condus de
preedintele Felix
Houphouet-Boigny
pân în 1993. în aceast
Preedintele Guineii, Lansana Conte Olusegun Obasanjo perioad, ara a fost Laurent Gbagbo, octombrie 2000
1 958-1 984 Guvernarea autoritarist a lui Ahmed Sekou Toure în Guineea 1 967-1 970 I Rzboi civil Tn Nigeria 1981 |
Guvernarea lui Jerry Rawlings în Ghana
1 960-1 980 Leopold Sedar Senghor este preedinte al Senegalului 1973 Regimul lui Jean-Bedel Bokassa în Republica Centrafrican
Africa Central
Din 1960, în statele centrafricane au predominat guvernele autoritariste.
stabilizat treptat. în 1994 Libia

i-a retras trupele dup ce Curtea
Internaional de justiie i-a res-
pins cererea la o fâie teritorial
disputat de cele dou ri.
Republica Centrafrican Preedintele democrat al Nigerului,
Mamadou Tandja, 1 999
a fost condus iniial în mod
autoritarist de ctre preedintele
David Dacko. în ianuarie 1966
acesta este rsturnat de la guver-
nare de ctre eful armatei, Jean-

Bedel Bokassa, care a instituit
unul dintre cele mai sângeroase
Tancuri libiene bombardeaz o strad în zona de grani Aozou, în nordul Ciadului, regimuri din Africa. Bokassa s-a
7 aprilie 1987
autointitulat preedinte pe via
în Niger, preedintele Hamani Ciadul suferea de pe i apoi, printr-o ceremonie
urma în 1973
Diori a instituit conducerea tensiunilor religioase ce apruser megaloman ©, s-a încoronat ca
unipartit în 1960, stabilind între nordul islamic i sudul cre- împrat Bokassa I, în decembrie Jean-Bedel Bokassa în timpul ceremo-
niei de încoronare în Bangui,
o legtur strâns cu Frana, tin. Dup protestele populaiei 1977. A fost înlturat în septem- 4 decembrie 1977
continuat de succesorul su, musulmane fa de impozitele brie 1979 cu susinere internaio-
Seyni Kountche. Nemulumirile mari, conflictul a escaladat, trans- nal, Dacko revenind la condu-
au dus, în 1996, la un puci. în formându-se în rzboi civil, în cere. ara a rmas îns în deriv.
1999, forele militare restituie care Frana i Libia ©au intervenit Nici preedintele Ange Felix ao
puterea preedintelui Mamamdou între 1984 i 1988. în 1993 a fost Patasse ©, ajuns la putere dup
Tandja O, care introduce sistemul ales preedinte Idriss Deby i pe alegeri controversate, nu a reuit
multipartit i democratizeaz durata mandatului su s-a adoptat s asigure stabilitatea. Diverse

statul. o constituie, iar situaia rii s-a grupri rebele au declanat o serie
de insurecii care au destabilizat Ange Felix Patasse demonstreaz arma la
o conferin de pres, 26 septembrie 1 979

Genocidul din Rwanda statul în anii 1990.
Dup 1990, în Rwanda au sporit tensiunile între rebelii tutsi i dei- în Camerun, între 1960 i 1982, un sistem multipartit în 1990.
ntorii puterii, hutu. Când, în aprilie 1994, preedintele Habyarima a condus printr-un sistem unipar- Validitatea democratic a
a murit într-un accident aviatic, în circumstane suspecte, extremi- tit, preedintele francofon Ahma- alegerilor a fost disputat.
3
tii hutu au început, cu sprijinul propagandist al guvernului, s ma- dou Ahidjo. Succesorul su, Paul Din 1959, în Rwanda s-au pro- -a
sacreze în mod sistematic cetenii tutsi, dar i pe cei hutu moderai, Biya, a urmat la început aceeai dus ciocniri violente între majo-
de pe întreg terito- politic, dar în urma protestelor ritatea hutu ©, care s-a revoltat
riul rii. In doar publice a fost forat s introduc împotriva minoritii tutsi - elita
câteva sptmâni, * 41 conductoare, privile-
800 000 de oameni giat în timpul perioa-
din toate categoriile dei coloniale. în jur de
sociale au czut vic- 150000 tutsi au fugit
time genocidului. din Rwanda înspre

La începutul lunii
Burundi i alte state
iulie, trupele tutsi au vecine. Dup câtigarea
reuit s stabileasc independenei în 1962,
O fat îi caut prinii printre trupurile strivite ale
ordinea i s 'preia puterea au deinut-o
rwandezilor în timpul unui masacru al tutsilor, *
8 994 controlul. în cea mai mare parte

1 iulie 1 Un grup de recrui din miliia hutu în timpul unui
exerciiu militar, 1 994 militarii hutu.
1 993 Guvernarea lui Idriss Deby în Ciad 1999 Preedinia

|
lui Mamadou Tandja în Niger 2002-2005 |
Rzboi civil în Coasta de Filde
1 990 Introducerea sistemului multipartit în Camerun 1 994 Masacrarea tutsilor în Rwanda 2001 John Kufour este ales preedinte al Ghanei
103
Republica Congo i Republica Democrat Congo

De la independena lor, aceste dou foste colonii din regiunea Congo O, vorbitoare
de limb francez, au fost incapabile s ajung la o pace de lung durat.
Dup cel de Al Doilea Rzboi introduce socialismul de stat. el stabilete un sistem multi-
Mondial, Fulbert Youlou s-a Dup lupte acerbe, în 1968 partit i introduce reforma
erijat în lider al micrii pentru triumf Marien Ngouabi, care democratic. Primele alegeri
independen în Brazzaville. înfiineaz Partidul Muncitorilor din 1992 au fost câtigate de
Când fostul Congo francez Congolezi (PMC) i care în 1970 opoziie, dup care au început
devine stat suveran în 1960, proclam Republica Popular violenele i a izbucnit un rzboi
Colibe tradiionale în Congo belgian
Youlou ajunge preedinte i Congo comunist. în urma civil ce avea s dureze trei ani.
instaleaz un regim brutal. asasinrii acestuia, Denis Sassou- Sassou-Nguesso a condus Kinshasa. El îi trateaz cu
Este înlturat în 1963, când Nguesso este numit preedinte Republica Congo de la preluarea drnicie excesiv protejaii.
Alphonse Massamba-Debat de ctre PMC în 1979. în 1990, puterii de ctre forele sale Corupia care i-a îmbogit
armate în Brazzaville în 1997 ia pe Mobutu i pe acoliii si s-a
continuat s-o dein, dei luptele dovedit devastatoare pentru
continuau. economie. La începutul anilor

Congo belgian, ale crui resurse 1990, Mobutu a format coaliii
minerale © erau exploatate de pentru a împri puterea, dar
companiile miniere belgiene, aceast iniiativ a sa a provocat
s-a aflat într-o criz prelungit conflicte puternice în guvern. în
de la obinerea independenei O luna mai 1997, în timp ce Mobutu

în 1960. Conductorii micrii era plecat din ar la tratament,
C
a pentru independen, joseph o alian condus de Laurent-
Uzin ce rafineaz cu u extras în regiunea Kasavubu, lider al luptei
Jadotville, Zair, 1 959 pentru independen, 1 965
Kasavubu © devine preedinte Desire Kabila © preia puterea,
i Patrice Lummuba ©, în anul 1997, ara, denumit
prim-ministru ai noii Republici din nou Republica Democrat
Democrate Congo, cu capitala la Congo, devine zon de rzboi,
Leopoldville. Lumumba devine deoarece cinci state vecine au
un erou internaional al micrii trimis în ar grupri de rebeli
de eliberare odat cu cererea sa militani. Rzboiul s-a încheiat
pentru decolonizarea total a cu o pace temporar, dar se

O
o. Africii. în 1960, provinciabogat estimeaz c a costat mai mult
în minerale Katanga, condus de dou milioane de viei.
de Moise Tschombe ©, îi
Regele Baudouin al Belgiei (stânga) ine un discurs Moise Tschombe, anun secesiunea; o rebeliune
în cadrul ceremoniei ce marcheaz independena prim-ministru al provinciei
concomitent a armatei priveaz
Republicii Democratice Congo; Joseph Kasavubu congoleze bogate în
(aezat) se afl i el în public minerale Katanga, 1 961 guvernul de putere. Consiliul

de Securitate ONU trimite fore
militare pentru a supraveghea
dezarmarea trupelor. Armata a

rmas totui o ameninare, fiind
suspectat i de rpirea i uciderea
lui Lumumba în ianuarie 1961.
în noiembrie 1965, generalul

joseph Deire Mobutu ©
întreprinde o lovitur de stat
militar i îi asum guvernarea

Lupttor pentru independena Congoului: Patrice Liderul rebelilor zairezi,
dictatorial. în 1971, Mobutu Dl
Lumumba la Bruxelles, în ianuarie 1 960 Laurent-Desire Kabila, 1 997 numete ara Zair, cu capitala Joseph Deire Mobutu, 1 994
1 960 |
Instaurarea Regimului lui Fulbert Youlou 1 963-1 978 Guvernarea
|
lui Jomo Kenyatta în Kenya 1 970 Proclamarea
|
Republicii Populare Congo
1 960 Katanga se separ de Republica Democrat Congo Din 1 965 Puciul condus de Mobutu ese Seko 1 971 Congo este redenumit Zair
104
Africa de Est
în timp ce Somalia i Sudanul au avut parte de violene i haos politic,
în Tanzania i Kenya s-au dezvoltat sisteme politice relativ stabile.
lul Idi Amin © institu- ara, iar Republica Somaliland
ie unul dintre cele mai se separ. între 1992 i 1994, SUA
sângeroase regimuri i trupele ONU © au intervenit
din Africa; 200 000 de fr succes în rzboiul civil i de
oameni au czut vic- atunci nici un guvern central nu
time forelor de secu- a reuit s dein un control real Generalul Idi Amin, cunoscut mai târziu
ritate, în aprilie 1979, a asupra rii. ca Mcelarul Africii
fost înlturat i Obote în Ethiopia, împratul Haile

a revenit la putere. Selassie (pag. 505) este înlturat
Zebre pscând într-o savan în Tanzania
Preedintele Yoweni de armat în 1974. între 1977 i
Museveni, în funcie din 1986, a 1979, mii de oameni mor sub
reuit s instaureze stabilitatea în regimul de teroare roie al lui Men-

ar, în ciuda gruprilor rebele gistu Haile Mariam, care institui-
ce au continuat s acioneze în se i un program de colectivizare
nord. forat. El este înlturat în 1991,
în Kenya, politica a fost domi- dup separarea provinciilor Eri- Poliia secret sudanez intervine
împotriva rebelilor din opoziie,
nat de Jomo Kenyatta, de la obi- treea i Tigray. în 1985, ara a tre-
14 octombrie 2004
nerea independenei în 1963 pân cut printr-o perioad de foamete,
la moartea sa în 1978. Sub o pre- atenuat întrucâtva de ajutoarele campania de epurare etnic i
siune crescând, succesorul su internaionale. Dup rzboiul cu masacrarea populaiei de ctre
Daniel Arap Moi a permis alegeri Eritreea din 1999-2000, ambele miliiile arabe din Darfur ©,
multipartite în urma micrilor state accept tratativele. sprijinite de guvern, aciune -a
c
sociale din 1991. El pierde alege- De la proclamarea independen- calificat de opinia internaional
rile din 2002, iar succesorul su ei în 1956, Sudanul a trecut prin drept genocid.
Premierul Milton Obote în timpul Mwai Kbaki îi ia angajamentul conflictele dintre musulmani,
unei conferine a Organizaiei Uniunii s lupte împotriva corupiei. cretini i adepii credinelor SIDA în Africa
Africane, la Nairobi, anii 1 980
în 1969, armata, aflat sub con- africane. Puciul din iunie 1989 Mai mult de 25 de milioane de
3'
Dup ce Tanganyika i insula ducerea generalului Siad Barre, aduce la putere forele islamice, africani sunt infectai cu viru-
Zanzibar i-au proclamat inde- preia puterea în Somalia. Luptele ale cror încercri de a introduce sul imunodeficienei dobândite
pendena fa de Marea Britanie intense cu gruprile rebele îl religia în viaa public au pro- (HIV). Peste 70% dintre cei in-
în 1961, respectiv în 1963, ele s-au determin pe Barre s prseasc vocat conflicte. în 2003, începe fectai cu HIV de pe glob triesc
unit în 1964 pentru a forma Tan- în Africa subsaharian. Aici
zania. Primul preedinte, Julius lipsesc resursele pentru preve-
Nyerere, a condus pân în 1985 i nire i tratament, dei unele
a dezvoltat un stat socialist uni- ri, ca Uganda, au redus nu-
partit din 1966. Dup demisia lui, mrul de infecii prin iniiative
Aii Hassan Mwinyi a supervizat educaionale.
tranziia ctre o politic multipar-
tit. în ciuda srciei, ara a rmas

stabil sub succesorul su, Benja-
min William MKapa.
Uganda i-a câtigat indepen-
dena în 1963. Premierul Milton
Obote © a fondat un stat social

în Baidoa, un copil somalez alearg spre un convoi de salvare; HIV/SIDA este principala cauz
cu un partid unic în 1963. Dup în stânga, un soldat francez din trupele ONU vegheaz convoiul, a morii în Africa.
lovitura de stat din 1971, genera- asigurând protecia copilului, 1 7 decembrie 1992.
1971 Instaurarea regimului lui Idi Amin în Zair 1977 Marien Ngouabi este ucis 1 991 -1 995 Rzboi civil în Somalia
1 974 înlturarea împratului Haile Selassie în Ethiopia 1991 Somaliland se separ de Somalia 1 997 Zair este redenumit Republica Democrat Congo
105
m Africa de Sud
Cu excepia Zambiei, lupta pentru eliberare anticolonial din Africa de Sud a fost pe cât
de îndelungat, pe atât de sângeroas. în Rhodesia a fost instituit un regim de apartheid.
Sprijinit de URSS i Cuba, Neto a 1994 i 1999.

alegerile libere din
cutat s instaureze o republic, i Rhodesia de Sud

Zambia, ca
dar i s-au opus forele de rezis- (Mozambicul actual) i Nyasaland
ten UNITA, conduse de Jonas (Malawi de azi), fcea parte din
Savimbi i sprijinite de SUA. Du- Federaia Centrafrican, aflat
p 1987, succesorul lui Neto, Jose sub administraie britanic. Dup
Eduardo dos Santos, renun la ce Zambia îi obine independena
marxism i începe negocierile cu în 1964, premierul Kenneth
Savimbi. Din 2002 este meninut Kaunda €> devine preedintele
Preedintele Joaquim Chissano la urna
Preedintele Mozambicului, Samora
o stare precar de pace. rii. El a naionalizat anumite de vot, 1 decembrie 2004
Machel, 1 octombrie 1 986
Mozambicul devine indepen- domenii ale economiei
în coloniile portugheze Angola dent în 1975. Comunitii sub i în 1972 a instituit sis-
i Mozambic, lupta pentru inde- conducerea lui Samora Machel O temul unipartit. în 1991,
penden a durat mai bine de un au încercat s instituie un sistem Kaunda pierde alegerile
deceniu. în Angola, începând cu socialist, luptând în acelai timp multipartite în faa lui
1961, treimicri diferite pentru împotriva gruprilor rebele Frederick Chiluba ©,
eliberare au dus o lupt armat susinute de regimurile tip care supravieuiete
împotriva conductorilor coloni- apartheid din Rhodesia i Africa încercrilor de lovitur

O.
Frederick Chiluba Joshua Nkomo, 1978
ali, în 1975, Portugalia permite co- de Sud. Succesorul lui Machel, de stat din 1997 i 1998.
C
munitilor sub Agostinho Neto © Joaquim Alberto Chissano ©, Acestuia îi urmeaz în 2002 independent Zimbabwe pe
s formeze un stat independent. preedinte din 1986, a câtigat i Levy Mwanawasa. 18 aprilie 1980, de atunci i
Ca reacie la independena Mugabe preia preedinia.
a Zambiei, partidul radical al colo- Ulterior a început competiia
-3
nitilor albi din Rhodesia de Sud între Mugabe i Nkomo. în 2000,
îi declar independena ©, în a fost criticat la nivel internai-
pofida protestelor Marii Britanii, onal pentru sprijinul su tacit

în 1970, Rhodesia este declarat acordat veteranilor de culoare
o
republic i Ian Smith instaureaz ai micrilor de eliberare ca s
O. un regim apartheid similar cu ocupe fermele deinute de albi.
cel din Africa de Sud (pag. 633). în interiorul statului orice opoziie
Acestuia i s-au opus forele de este reprimat cu mult duritate,
Preedintele statului Zimbabwe, Robert Mugabe, Agostinho Neto, poet
2 aprilie 2005 comunist, 1973 ZAPU i
eliberare africane iar populaia sufer de foamete.
ZANU, aflate sub conducerea
lui Joshua Nkomo ©, respectiv
Robert Mugabe ©. Pe msur
ce statele vecine erau atrase în
conflict, regiunea îi pierdea din

stabilitate. Au avut loc negocieri
mediate de britanici în 1978-1979
între guvernul Smith i micrile
de eliberare (care în 1976 s-au
contopit, formând Frontul Patri-
otic). Dup ce a acordat garanii

ZANU a câtigat
colonitilor
alegerile în 1980.
albi,
D 1
Prim-ministrul lan Smith (centru) semneaz Declaraia de Independen Primul preedinte al Zimbabwe, Kenneth
a Rhodesiei de Sud, 1 1 noiembrie 1 965 Rhodesia a devenit Republica David Kaunda
1 950 înfiinarea CNA 1 964 Zambia îi proclam independena / Nelson Mandela este condamnat 1 976 Formarea Frontului Patriotic
1 960 Masacrul din Sharpeville 1970 Se proclam Republica Rhodesia 1 8 aprilie 1 980 Mugabe devine preedinte al Zimbabwe
106
Africa de Sud
Africa de Sud a avut parte de un regim sever de apartheid pân în 1990. în 1994, dup
o perioad politic relativ panic, liderul micrii de opoziie, fostul condamnat
Nelson Mandela, devine primul preedinte de culoare al Africii de Sud.
gheril. în 1964 mai muli lideri ai

CNA, printre care i Nelson Man-
dela, au fost condamnai
la închisoare pe via.
în 1966, prim-ministrul
Hendrik Verwoerd (1958-1966) ©

a fost asasinat. Succesorul
Balthazar J. Vorster, amplific

su,
a
A treia rund de alegeri libere,
sistemul de securitate i în 1976, la 10 ani de la sfâritul apartheidului:

preedintele Thabo Mbeki voteaz
în timpul revoltei din districtul în Pretoria, 1 4 aprilie 2004
Soweto, sunt ucii câteva sute de
negri. Atrocitile au fost con- Nelson Mandela
Poliia folosind pistoale, gaze lacrimogene i câini într-o razie din districtul Soweto, damnate pe plan internaional
locuit de populaie srac de culoare, lâng Johannesburg, 1 2 mai 1 986 Avocat de profesie, condamnat
ducând la izolarea regimului
la închisoare pe via în 1964,
tre în zonele locuite de sud-african. Dup 1978, sub Nelson Mandela a devenit sim-
albi. în 1950, Congresul presiuni externe, succesorul lui
bol internaional al rezistenei de
Naional African (CNA) Vorster, Pieter Botha ©, abolete
culoare în faa apartheidului. în
a pornit o campanie de multe dintre legile apartheid, dar
februarie 1985 a refuzat elibera-
nesupunere civil, im- în acelai timp sporete în fapt
rea i a cerut în schimb abolirea
pulsionând astfel rezis- represiunile asupra populaiei de
segregrii rasiale. A fost elibe-
tena maselor. în faa culoare. Dup revolte sângeroase rat dup 26 de ani de închisoare,
represiunilor violente în 1985-1986 ©, © se declar stare când regimul apartheid începuse
ale forelor de securita- naional de urgen. Interdicia
Pieter Willem Botha ine Hendrik Verwoerd, s se clatine. Mandela a pledat
un discurs, februarie care a fost asasinat la
te, CNA este influenat asupra CNA nu va ridicat fi
pentru o predare panic a pu-
1989 Capetown în 1 996
tot mai mult de Nelson decât dup ce Willem de Klerk ©,
terii i a fost ulterior ales pree-
Guvernarea alb din Africa de Sud Mandela, pe msur ce faciunea succesorul lui Botha, ajunge la
dinte. A împrit Premiul Nobel
începuse s implementeze legi militant triumfa asupra pacifiti- putere în 1989. Negocierile încep,
pentru pace în 1993 împreun cu
complexe de tip apartheid din lor moderai. în 1960 au avut loc deschizând drumul spre abolirea
fostul preedinte Frederik Wil-
1949, care au separat majoritatea revolte i represalii în districtele apartheidului. De Klerk a orga-
lem de Klerk. Mandela continu
de culoare de minoritatea alb, negrilor, de exemplu Masacrul din nizat împreun cu Mandela, care
s se bucure de respectul întregii
urmrind pstrarea puterii Srtflrpeville, în care zeci de demon- fusese între timp eliberat din în-
lumi în calitate de mediator in-
pentru cea din urm. Politica strani de culoare au fost omorâi chisoare, o tranziie panic spre ternaional.
apartheid de segregare rasial s-a de poliie. Ca urmare, guvernul democraie.
aplicat prin crearea de rezervaii a scos CNA în afara legii i de aprob o nou
în 1993 se
sau inuturi-mam, menite s îm- atunci organizaia a acionat constituie i în 1994 au loc
piedice africanii de culoare s in- clandestin, folosind tactici de primele alegeri la care particip
i populaia de culoare. CNA

câtig cu o majoritate absolut
i Mandela devine preedinte,
începând o politic de reconcili-
ere. Este urmat în 1999 de fostul
su camarad de arme i vicepree-

dinte, Thabo Mbeki ©, care va fi Nelson Mandela, om de stat
respectat în întreaga lume,
reales cu o majoritate covâritoa-
Demonstraie împotriva regimului apartheid Frederik Willem de Klerk, 27 decembrie 2004
în Middelburg, 9 martie 1 986 27 aprilie 2004 re în 2004.
1 987 Liberalizarea pieei în Angola 1992 Alegeri libere în Angola 1 994 Nelson Mandela devine preedinte
1 990 Abolirea apartheidului în Africa de Sud 1 993 Nelson Mandela primete Premiul Nobel pentru pace 1 994 Alegeri libere în Mozambic
Canada DIN 1945
Din 1931, Canada este stat suveran în cadrul Comunitii Britanice de Naiuni. Ea a devenit
demult un stat industrial modern o cu o democraie stabil, care întreine legturi strânse
cu sistemul occidental de aliane i cu misiunile de pace ale Organizaiei Naiunilor Unite.
Dezechilibrul dintre majoritatea anglofon dominant din punct de vedere cultural i mi-
noritatea francofon a dus în mod repetat la aspiraii separatiste în provincia Quebec. Gu-
vernul federal caut în mod constant s pstreze un echilibru cultural i lingvistic, prin noi
legi i modificri ale constituiei.
O Linia orizontului în Toronto, cu turnul CN (dreapta) pe fundal
Canada în anii 1 960

Canada este parte integrant a lumii politice occidentale înc din 1945. Pe plan intern, se confrunt
cu disensiuni ce rezult din coexistena a dou culturi: englez i francez.
Luptând de partea Aliailor în prim-ministru în 1957 i
cel de Al Doilea Rzboi Mondial, trimite liberalii înapoi
statul suveran Canada, membru pe bncile opoziiei,

al Comunitii Britanice de pân când Lester Pear-
Naiuni, a stabilit relaii strânse son O preia conduce-
cu Statele Unite ale Americii i rea în 1963. în cea mai
a oferit împrumuturi bneti i mare parte a perioadei
grâne Marii Britanii în timpul 1968-1984, cabinetul
rzboiului. Canada a semnat
O D este condus de Pierre
Câtigtorul Premiului Liderul canadian francez
mai multe tratate economice i Trudeau, canadian Protestatar vandalizând o proprietate,
Nobel pentru pace, al cabinetului, Pierre
Quebec, 1 968
de aprare cu SUA, de exemplu Lester Bowless Elliott Trudeau, francez, care a promo-
Pearson, 25 iunie 1 962 10 iunie 1982
acorduri pentru folosirea comun vat cultura bilingv. în sociale i economice crescânde
a energiei nucleare, iar în 1963, unete toate provinciile rii. 1969, engleza i franceza au fost printre canadienii vorbitori de
dup Tratatul pentru interzicerea Datorit industrializrii, oraele declarate limbi oficiale ale Canadei. francez, au aprut în anii 1960,
testelor nucleare, a acceptat au cunoscut un boom economic Cu forele separatiste din mai ales în Quebec ©, puternice
depozitarea armelor atomice în anii 1950 ©, ©, dup care provincia francofon Quebec nu micri pentru autonomie. Orga-
americane pe teritoriul su. creterea economic a încetinit a fost posibil decât realizarea nizaiile militante extremiste O
o
o. Ca urmare a creterii foarte din nou în anii 1960. unor înelegeri superficiale, au organizat atacuri împotriva
rapide în timpul rzboiului, La conducere au alternat în 1967, generalul de Gaulle îi politicienilor. Uciderea lui Pierre
economia avea nevoie de guvernele conservatoare i libe- scurteaz vizita aici dup ce Laporte, ministru al muncii în
îmbuntirea infrastructurii, rale. Dup o lung perioad de inuse un discurs în care strigase Quebec, în 1970, a fost urmat
în 1965 s-a încheiat construcia guvernare liberal, conservatorul „Triasc Quebecul liber!" de declararea strii naionale de
autostrzii Trans-Canada, care progresist John Diefenbaker devine Pe fondul unor nemulumiri urgen.
Partea veche a oraului Quebec Cartierele noi ale oraului Montreal Vedere din Montreal, Quebec
1957 |
Pearson primete Premiul Nobel pentru pace 1963 Acordul cu SUA pentru a depozita arme nucleare
|
în Canada 1 970 Asasinarea
|
lui Pierre Laporte
1959 Acordul cu SUA asupra folosirii comune a energiei nucleare 1 963-1 965 Construirea autostrzii Trans-Canada
108
Dup 1945 Canada 635
Canada dup 1960

Guvernul canadian lupt într-un mod remarcabil pentru pace în lume, îns,
pe plan intern, tendinele separatiste ale provinciei Quebec reapar mereu.
Din anii 1960, Canada i-a militare ©, de exemplu în Congo Quebecului, dar a fost modificat
îndreptat eforturile, în politica în 1960 (pag. 630) i Cipru în 1964 din cauza protestelor din celelalte
extern i economic, spre o {pag. 582). Din punct de vedere provincii. Carta Limbii Franceze
limpezire atent a parteneriatului diplomatic, Canada a reuit s din Quebec din 1992 a stabilit
su dezechilibrat cu Statele rezolve cu succes numeroase norme asupra limbii folosite în

Unite ale Americii. Promovând conflicte. Pentru eforturile de me- administraie i a acordat câteva
„a treia cale", dup ce a semnat diere a Crizei din Suez {pag. 600), drepturi autonome provinciilor,
acorduri economice, a cutat ministrului de externe Pearson în 1995, votul pentru separare ©
s întrein relaii mai strânse i-a fost acordat Premiul Nobel a euat înc o dat; cu doar 50,56 Dou fetie inuite în costume
tradiionale, 1996
cu Europa, Japonia i în 1970 cu pentru pace în 1957. procente împotriva separrii,
Jean Chretien, guvernul a încercat
s ajung la un compromis cu
locuitorii autohtoni, care, în unele
cazuri, îi revendicau fostele
proprieti de pe care fuseser

strmutai.
Prim-ministrul liberal Paul
Martin ©, care este în funcie
din 2003, este considerat om
puternic, în stare s impulsioneze
situaia economic prin noi
Paul Martin (al doilea din stânga) i minitrii de finane Soldat canadian în trupele ONU de meninere a pcii, în msuri de liberalizare.
ai marilor puteri industriale, Frankfurt, 1 999 Drvar, partea vestic a Bosniei, aprilie 1 998 O
Republica Popular Chinez, Aspiraiile separatiste ale unitatea Canadei a fost meninut
între anii 1970 i 1980, Canada a locuitorilor Quebecului rmân pân la momentul actual.
luat parte la Conferina pentru o problem intern. în 1976, în 1982, prim-ministrul
Securitate i Cooperare în Europa partidul radical separatist din Trudeau a prezentat Regatului O.
5'
i la conferinele urmtoare {pag. Quebec, sub conducerea lui Rene Unit Constituia cerând o
536), ca de altfel i la summiturile Leesque, câtig cu majoritate total independen politic.

marilor puteri industriale (G7) ©. absolut alegerile în provincie, Parlamentul britanic a rspuns
Ca membru fondator al Naiu- dar pierde referendumul din 1980 prin Actul Canada, care a
3
nilor Unite, Canada a susinut pentru separarea de Canada. anulat aproape toate legturile -o
Amerindian din Canada
consistent eforturile de pace ale Acordul din 1987 de la Meech constituionale i legislative
demonstrându-i portul în timpul unei
ONU cu contingente de trupe Lake a acordat drepturi speciale rmase între cele dou ri. expoziii de tradiii culturale, 1 990
Sub prim-ministrul conser-

vator Brian Mulroney ©, care
a guvernat din 1984 pân în

1991, au sporit tensiunile printre
locuitorii autohtoni ai Canadei,
inuiii © i indienii ©. Dup o

lung perioad de nelinite, în
anul 1988 acestora li s-au promis
pri din Valea Mackenzie,

într-un tratat preliminar, semnat
de reprezentanii guvernului
Oameni demonstrând pentru unitatea Canadei, Prim-ministrul Brian Paul Martin dând mâna cu preedintele
octombrie 1 995 Mulroney, mai 1989 canadian. Sub prim-ministrul american George W.Bush, 2004
1984-1993 Guvernarea lui Brian Mulroney 1 988 Teritorii acordate locuitorilor indigeni ai Canadei
1 982 Prezentarea Constituiei prin care se cerea independena de Marea Britanie 1 987 Acordul de la Meech Lake
109
SUA: PUTERE GLOBAL DIN 1945
Statele Unite ale Americii © au ieit întrite economic din cel de Al Doilea Rzboi Mondial i
au devenit liderul politic i cultural al Vestului în anii imediat urmtori, în cadrul sistemului
bipolar ce începea s prind contur. S-au opus Uniunii Sovietice în timpul Rzboiului Rece
care a durat pân în 1991. Pe plan intern, micrile pentru drepturi civile i protestele împo-
triva rzboiului din Vietnam au dus la liberalizarea societii în anii 1960. Ca superputere,
SUA au oscilat din 1991 între cooperarea global i tendine hegemonice. SUA i Occidentul
se confrunt cu provocrile terorismului internaional, suportând pe 11 septembrie 2001 un
atac terorist devastator.
Drapele pe strzile din Manhattan, New York, 2001
Statele Unite ale Americii sub Administraia Truman

Dup 1945, la începutul Rzboiului Rece, SUA deveniser puterea
economic i politic dominant în Occident.
Cel de Al Doilea Rzboi Dup 1947, obiectivul central al

Mondial a demonstrat politicii americane îl va constitui
enorma putere îngrdirea expansiunii sovietice.
economic i militar Preedintele Truman a promis
a Statelor Unite ale tuturor rilor libere ajutor militar
Americii. Economia i economic pentru a-i pstra
c
de rzboi crease locuri independena. Reconstrucia
de munc i o cretere Automobilul, simbol al prosperitii: afi promovând Europei de Vest a fost sprijinit cu
o limuzin Cadillac, 1 953
a produsului intern generozitate, ceea ce a dus la un Preedintele democrat Harry S. Truman
ine un discurs
brut (PIB) ce se putea autosusine, economic sntoas © a boom economic aici, mai ales în
73
tranzitând din 1945 fr oprire continuat în aniii 1960. Pe plan fiermania de. Vest {pag. unuia dintre statele membre,
spre o economie prosper intern, preedintele democrat în timpul Rzboiului din Coreea
pe timp de pace. Dezvoltarea Harry S. Truman © (1945-1953) din 1950-1953 (pag. 622), trupele
societii de consum, care fusese a încercat s asigure bunstarea americane © au luptat alturi
întrerupt de Marea Criz - social prin politica New Deal, de forele sud-coreene împotriva
O
Oh dup prbuirea bursei pe Wall iniiat de predecesorul su, nord-coreenilor i a chinezilor,
Street în 1929 - a prins din nou Franklin D. Roosevelt {pag. 507) înfruntând pentru prima oar
for în anii 1950 i o cretere Unul dintre cele mai semnifica- armatele comuniste.
tive progrese în politica extern a
SUA de dup 1945 a fost ruperea Soldai americani în timpul unui
armistiiu, în Coreea
alianei nesntoase de rzboi cu
Uniunea Sovietic {pag. 522), în Statele Unite ale Americii dei-
faa extinderii puterii comuniste neau monopolul asupra armelor

în Europa de Est {pag. 576-581). nucleare © pân la testarea
Noua ordine postbelic în Europa bombei atomice de ctre sovietici
i Asia a fost caracterizat de înce- în 1949. în acelai an, statele din
putul Rzboiului Rece {pag. 532) vestul Europei semneaz o alian

între Est i Vest. Statele Unite ale militar, sub conducerea SUA,
Americii i-au abandonat defini- Tratatul Alianei Nord-Atlantice
tiv poziia izolaionist (pag. 506) (NATO) ©, prin care semnatarii
0- «**•
i au devenit liderul rilor din se oblig s pun în aplicare o
Secretarul de stat american Dean
sfera lor de influen din punct strategie militar de aprare în
Testare de arme nucleare, SUA, Acheson semneaz pactul NATO; Truman
22 aprilie 1952 de vedere politic i ideologic. eventualitatea unui atac asupra (în centru) i vicepreedintele Barkley
Din 1 947 Po//f;'ca de îngrdire fa de URSS 1 949 Fondarea NATO 1953-1961 Mandatul lui Eisenhower
1 949 Teste atomice ale sovieticilor 1950-1953 Rzboiul din Coreea 1 954 Intervenia Americii în Guatemala
110
Dup 1945 SUA: putere global 637
Statele Unite ale Americii în anii 1 950

Atât pe plan intern, cât i pe plan extern, Statele Unite ale Americii i-au concentrat atenia
în anii 1950 asupra conflictului cu Uniunea Sovietic. în acelai timp, micarea pentru
drepturi civile înregistreaz primele succese în campania afro-americanilor.
Intre 1953 i 1961, (pag. 645). Criza din
preedinia SUA Suez din 1956

a fost deinut de {pag. 600) i revoluia
republicanul Dwight din Ungaria din
D. Eisenhower ©, acelai an sporesc Martin Luther King

popular erou al tensiunea dintre Est
Martin Luther King, un pre-
rzboiului. în aceast i Vest, fr s
dicator baptist din Atlanta, a
perioad, Rzboiul provoace totui un
fost un lider charismatic i un
Rece se intensificase conflict deschis. în
John Foster Dulles se susintor al rezistenei non-
într-atât, încât era pe adreseaz presei, cea 1959,SUA includ
violente împotriva discriminrii
primul loc în agenda 1953 Alaska i Hawaii ca
rasiale. Aciuni aa cum a fost
politicii externe. Odat al 49-lea, respectiv al
Marul spre Washington
cu primul test atomic 50-lea state ale rii,
l-au transformat într-un sim-
al sovieticilor în i în acelai an, în curtea Dwight David Eisenhower, portret
1949
de Thomas E. Stephens bol al micrilor de protest de
cu ocolul Pmântului Americii se produce
la începutul anilor 1960. Ca
de ctre satelitul o criz, revoluia intelectualii erau defimai i frica
susintor al integrrii pe cale
sovietic Sputnik I comunist din Cuba de trdare se rspândea în cercurile
panic, a primit Premiul Nobel
în 1957, se pune în (pag. 638). guvernamentale. în 1954, McCarthy
pentrupace în 1964. Pe 4 aprilie
discuie supremaia Efectele Rzboiului este cenzurat de ctre colegii si
1968 a fost asasinat la Mem-
militar i tehnologic Rece s-au resimit în senatori pentru c a dezonorat phis, în Tennessee, în timp ce se
a SUA. S-a decis Senatorul Joseph anii 1950 i pe plan i compromis Senatul în aceast
Raymond McCarthy,
pregtea s conduc un mar.
asupra iniierii unui intern. Senatorul perioad.
1950
program de înarmare )oseph McCarthy ©, © Boom-ul continuu anuna o sus: Martin Luther King în timpul
unui discurs împotriva discriminrii,
la scar larg. Guvernul american i House Committee on Un- American epoc a abundenei. A urmat cea 1 966
a început s dezvolte programe Activities (Comisia Camerei de apoi baby boom-ul. Automobilele,
spaiale i militare i a sporit Activiti Non-Americane) erau mainile de splat i bunurile în anii 1950, lupta afro-america-
cursa de înarmare atomic. forele directoare din spatele de consum deveniser ceva nilor pentru drepturi civile i îm-
Secretarul de stat John Foster valului de persecuie anticomunist obinuit © în gospodria unei potriva discriminrii i segregrii
Dulles O a urmat o politic de în administraia i viaa public familii cu venit mediu. Alturi rasiale a progresat sub conduce-
subminare a influenei sovietice a SUA. S-a dezvoltat astfel un de noua cultur exprimat în rea unor lideri ca Martin Luther
în blocul estic, numit replica climat de isterie în mas nemai- muzic © i film ©, modelul King. în 1954, segregarea rasial a
masiv. în 1954, Statele Unite ale întâlnit în istoria american, de via american s-a impus în fost abolit în colile publice, iar
Americii intervin în Guatemala pe msur ce liberalii, artitii i tot Occidentul. în 1956 i în transportul în comun.
wm ^
na ^mgammmammmmmm tniKWUjm^^Â m u i
rai
Spaiu de locuit cu case terasate într-o suburbie McCarthy demonstreaz extinderea numrului de Emblema anilor 1 950: Idolul muzicii anilor 1 950:
din Los Angeles 1 958 simpatizani ai comunitilor în SUA, cea 1 950 Monroe
Marilyn Elvis Presley
1 956 Criza din Suez 1 959 Alaska i Hawaii devin state ale SUA 4 aprilie 1 968 Martin Luther King Jr. este ucis în Memphis
1956 Revoluia din Ungaria 1964 Martin Luther King Jr. primete Premiul Nobel pentru pace
Criz i reform: SUA sub preedinia lui Kennedy i Johnson

La începutul anilor 1960, preedintele Kennedy întruchipa sperana edificrii unei Americi
prospere. Dup asasinarea acestuia, Johnson a continuat s implementeze reformele
pe plan intern, dar s-a implicat i în problema Vietnamului.
mult pentru educaie, sistemul
sanitar, modernizarea urban,
eradicarea srciei i crimei. Legea
drepturilor civile din 1964 garanta
protecia afroa-mericanilor în
exercitarea dreptului lor de vot,
încuraja integrarea în coli i

interzicea segregarea rasial.
Discriminrile economice pentru

afro-americani sunt tolerate
i chiar preedintele Johnson

a sprijinit delegai rasiti din
Mississippi. Micarea de protest a

Preedintele american John Fitzgerald Prima doamn la Casa Alb: Jackie afro-americanilor a atins apogeul Un moment în care naiunea american
Kennedy, octombrie 1 961 Kennedy, anii 1 950 i-a inut rsuflarea: dup împucarea
în 1964-1968, revoltele © fiind preedintelui John F. Kennedy, Jackie
Construindu-i campania pe o exilailor cubanezi sprijinii de la ordinea zilei în cartierele lor. Kenedy încearc s
sar din main,
Dallas, Texas, 22 noiembrie 1 963
platform de promisiuni de refor- fore americane, au dus la crete- Organizaii ca Panterele Negre i
m social i deschidere în ches- rea tensiunilor între Est i Vest. Naiunea Islamului, care susineau
tiunea rasial, John F. Kennedy O Dup descoperirea rachetelor superioritatea negrilor i consi-
a câtigat alegerile din 1960. Pro- sovietice în Cuba în 1962, lumea derau violena ca legitim, au
movând viziunea unei Americi atepta îngrozit declanarea câtigat o influen tot mai mare.
revitalizate, îndreptându-se spre unui rzboi nuclear {pag. 532).
noi orizonturi, tânrul i dinamicul Dup acest incident, Kennedy a

democrat a devenit sperana unei încercat s reduc tensiunile O
noi generaii. Cu eleganta lui soie dintre SUA i Uniunea Sovietic.
Jackie O alturi, Kennedy a înce- S-a creat o linie fierbinte, adic o
tenit un stil modern de guverna- reea de teleimprimatoare de
o
a. re la Casa Alb. Totui, mandatul mare vitez care uneau Moscova
su nu a fost însoit de schimbri cu Washingtonul. SUA, Uniunea
pe plan intern, ci de crize politice Sovietic i Marea Britanie au
externe. semnat în august 1963 acordul Kennedy i Hruciov se întâlnesc la Succesorul lui Kennedy, preedintele
Vienadup criza din Cuba, 1 961 democrat Lyndon B. Johnson
Construcia Zidului Berlinului asupra Tratatului de Interzicere
de ctre sovietici (pag. 540), a Testelor Nucleare, pe care Pe plan extern, Johnson a decis
respectiv invazia nereuit Frana i China au refuzat s s intervin militar în Vietnam

în Cuba comunist în 1961 a îl semneze. Asasinarea lui (pag. 617) în 1964. Lupta a continuat
Kennedy la Dallas €> pân la începutul anilor 1970.

pe 22 noiembrie 1963 a Eecurile militare i micrile de
ocat întreaga naiune. protest din ce în ce mai puternice
Sub sloganul Marea l-au împiedicat pe Johnson s
Societate, succesorul candideze din nou.
lui Kennedy, Lyndon Uciderea lui King i a popularu-
B. Johnson O, a lui democrat Robert F. Kennedy O
implementat parial în 1968 au constituit un sfârit
programele sociale sângeros pentru perioada de
Robert Kennedy vorbete demonstran-
Revolt antirasial în Cambridge, 21 iunie 1 963 ale acestuia, cheltuind reform american. ilor, 14 iunie 1963
1 960 John
|
F. Kennedy este ales preedinte August 1 963 |
Tratatul de in terzicere a armelor nucleare 1 964 SU A |
intervine în Vietnam
Octombrie 1 962 Criza rachetelor din Cuba 22 noiembrie 1 963 Asasinarea lui Kennedy 1 964 Legea drepturilor civile interzice discriminarea rasial
Divizarea naiunii: SUA sub administraia Nixon

Polarizarea între micrile de protest i guvernare au distrus consensul intern al SUA
la sfâritul anilor 1960. Eecul din Vietnam i scandalul Watergate au dus la
o reevaluare a identitii naionale i culturale, mai ales de ctre cei tineri.
muzic, tinerii respingeau ordinea comerciale pentru ambele state.
tradiional. Micarea pacifist Un alt punct pe agenda lui

hippy O se revolta împotriva Nixon a fost obinerea unui tratat
guvernului paternal, afacerilor de pace cu Vietnamul acceptabil

corporatiste, moravurilor sociale pentru SUA. Demoralizate (pag.
tradiionale i zeflemisea valorile 617), trupele americane s-au
reprezentanilor clasei de mijloc, retras treptat din Vietnam ©,

prin glorificarea drogurilor ia începând din 1969. în 1973, dup
iubirii libere. Micarea de protest lungi negocieri, s-a ajuns la un
Un hippy în San Francisco, 1967
a divizat societatea american, armistiiu cu Vietnamul de Nord.
în mare parte conservatoare. Pentru primaoar în istoria lor, Pe lâng acestea, scandalul Wa-
Odat cu alegerea în 1968 a SUA pierduse un rzboi. Rzboiul tergate © a zdruncinat încrederea
Preedintele Richard Nixon la Casa republicanului Richard Nixon, din Vietnam a costat vieile a i sigurana în instituia preziden-
Alb, ianuarie 1971
America a ajuns s fie condus 58 226 de militari americani ia ial, în mai 1973, s-a descoperit c
Protestele împotriva rzboiului de un anticomunist inveterat. cauzat apariia sindromului Vietnam Nixon autorizase o descindere în
din Vietnam s-au transformat Arborând sloganul Lege i ordine, el printre veteranii de rzboi. sediul central al Partidului Demo-
într-o rebeliune împotriva a luat msuri extreme împotriva crat, pentru a monta dispozitive
sistemului, care s-a extins în toat celor ce se aflau în centrul de ascultare în timpul alegerilor
lumea apusean. Prin haine, micrii de protest, prezideniale. încercrile preedin-
tunsori nonconformiste i în timpul administraiei telui de a ascunde faptul au dus la
Nixon ©, s-a produs punerea lui sub acuzare dup mai

O
prima ieire în spaiul 1974. Pe 9 august 1974, Nixon demi-
cosmic: pe 20 iulie sioneaz din funcia de preedinte.
1969, primul om a pit
pe Lun ©.
Pe plan internaional,
9-
5'
Nixon i consilierul
su Henry Kissinger ©
au reuit s îmbunt-
easc relaiile cu liderii
A doua aselenizare a omului în aprilie 1 972: astronautul Henry Kissinger, secretarul de stat al lui Soldai americani ducând cadavrul unui 3
statelor comuniste, -o
american Young înfige în sol drapelul american Nixon, 9 septembrie 2001 camarad ucis în lupt, Vietnam, 1 966
în 1972, Nixon este
primul preedinte Woodstock

american care viziteaz
China i, în acelai an,
Un festival de muzic în aer li-
jtfmllLiA^
,|rA
ber la Woodstock, New York pe
negocierile pentru
limitarea armelor
15-18 august 1969, devine simbo- \ &>'
lul generaiei hippy, care spera la
strategice (SALT) cu
Uniunea Sovietic,
o reînnoire cultural i politic. 4sf t \
Peste 500 000 de participani
începute cu trei ani pîfi
le-au srbtorit pe vedetele mu-
mai devreme, se
zicii rock, pop, blues. Joe Cocker,
concretizeaz într-un
Jimi Henârix,)anis)oplin ijoan
tratat interimar. Aceste Srbtorirea muzicii i iubirii libere
Jurnalitii de Washington Post: Cari Bernstein
Baez au susinut concerte fai-
la la festivalul Woodstock, imagine
(stânga) i Robert Woodward care au dezvluit
vizite istorice anun moase aici. din film
scandalul Watergate, 7 mai 1973 o nou faz a relaiilor
1 968 Asasinarea
I lui Robert Kennedy 1 969 Retragerea SUA din Vietnam 9 august 1 974 Nixon demisioneaz
1968 Nixon este ales preedinte 1 5-1 7 august 1 969 Festivalul de la Woodstock 1 973 Scandalul Watergate
113
Consolidare i destindere: SUA sub administraia Ford i Carter

Sub administraia Ford, instituia prezidenial s-a reabilitat într-o anumit msur. Mandatul
succesorului su a fost umbrit de o implicare cu urmri nefericite în evenimentele internaionale.

noile negocieri SALT au continuat
politica de destindere cu URSS.
în 1976, candidatul Partidului
Democrat Jimmy Carter Oa Preedintele republican Gerald R.Ford,

11 august 1974
câtigat alegerile prezideniale.
Carter a amplificat eforturile inter- la ambasada SUA din Teheran ©.

naionale ale SUA în sfera drep- O tentativ nereuit de salvare
turilor omului i a drepturilor întreprins de militari în aprilie
civile - ambele fiind arii de interes 1980 a contribuit semnificativ la
oferi americani stau la coad la o pentru Partidul Democrat - efor- înfrângerea electoral a lui Carter
staie de benzin din Los Angeles
turi vizibile mai ales în relaiile de ctre conservatorul Ronald
Dup demisia lui Nixon în 1974, îmbuntite cu regimurile din Reagan în scrutinul prezidenial.
vicepreedintele Gerald R. Ford O America Latin {pag.
James Earl (Jimmy) Carter, 1 983
devine succesorul acestuia. Ford a 644), dei abordarea
încercat s îmbunteasc, prin- 1974 a demonstrat dependena lui era oarecum naiv
tr-o administrare riguroas naiunilor industriale occidentale i adesea bazat pe
i corect, imaginea defectuoas de exportatorii de petrol arabi. încrederea în regimuri
a preediniei. Puterea Congresu- La mijlocul anilor 1970, populaia corupte i sângeroase.

O,
a
lui a fost sporit i, din 1975, mai a început s contientizeze Cel mai mare succes al
multe dintre operaiunile secrete efectele devastatoare provocate su pe planul politicii

ale Ageniei Centrale de Infor- asupra mediului de companiile externe a fost medierea
maii au ajuns s fie discutate de industriale care nu fuseser pân unui acord de pace Semnarea Tratatului de pace dintre Israel i Egipt
la Casa Alb, 26 martie 1 979
public i mass-media. atunci monitorizate de guvern. între Israel i Egipt O
-5
în timpul perioadei Ford s-au Riscurile i oportunitile fo- în 1979 (pag. 597). Dup
agravat multe probleme interne, losirii panice a energiei nucleare semnarea SALT II ©
ca omajul i inflaia. Criza inter- au fost discutate i au provocat în 1979, politica de
naional a petrolului €> din 1973- controverse. în afacerile externe, destindere a suferit o
criz în 1980 din cauza

o
O, Accidentul de la reactorul din Three Mile Island invaziei în Afghanistan
Defectarea unui sistem de ventilaie la fabrica nuclear din Harris- a trupelor sovietice
burg, Pennsylvania, din 28 martie 1979 a dus la cel mai mare accident (pag. 608). Transportu-
din istoria folosirii panice a energiei atomice depn la acel moment, rile americane de grâu
spre Uniunea Sovietic Prima întâlnire dintre Carter i Brejnev: semnarea
în urma unei greeli tehnice, gazul radioactiv a fost eliberat. într-un
tratatului SALT II pentru limitarea armelor strategice,
moment în care opinia public era divizat asupra chestiunii utilizrii au fost suspendate, Viena, 15 iunie 1979
energiei nucleare în scopuri panice, accidentul a însemnat o catastrof fiind boicotate i
pentrurelaiile pu- Jocurile Olimpice de
blice, cci scep- la Moscova de SUA i

ticismul maselor de unii aliai.
a crescut, ca i Revoluia islamic din
contientizarea Iran din 1979 (pag. 607)
riscurilor, fcând a produs dificulti
loc unui lobby îm- serioase SUA, care

potriva energiei susinuser ahul. în
nucleare, mai ales noiembrie 1979, peste

Vedere asupra a dou turnuri de ventilaie din „ Ostatici americani dui la amabasada SUA din
.
in VCCiaent. 50 de ceteni americani

Harrisburg, Pennsylvania, fabrica nuclear Teheran; în se va cere extrdarea
schimbul lor
au fost luai ostatici ahului Reza Pahlavi, noiembrie 1 979
1 973-1 974 Criza internaional a petrolului 1976 începe mandatul prezidenial al lui Jimmy Carter 1979 Revoluia islamic în Iran
1 976 Tratat asupra inspeciei nucleare reciproce 1 979 Semnarea Tratatului de Pace Israeliano-Egiptean
114
Anticomunism i dezarmare: SUA în anii 1980

Atât pe plan intern, cât i pe plan extern, Reagan a urmat o politic strict anticomunist. Odat
cu venirea lui Gorbaciov la putere în 1985, cele dou superputeri încep negocierile de dezarmare.
susinut de aciuni concrete.
El a impus sanciuni economice

dup ce Uniunea Sovietic a spri-
jinit legea marial în Polonia în
1981 {pag. 577). SUA au susinut
micrile anticomuniste peste
tot în lume, mai ales în America
Latin i în Orientul Apropiat,
indiferent de tipul de guvernare
al statelor sau de respectarea

Diagrama orbitei unei rachete sovietice, dintr-un studiu militar al Uniunii Sovietice, drepturilor omului. în Nicaragua, Preedintele republican Ronald
aprilie 1 985 Reagan, 1 984
gherilele Contras {pag. 645) care
Fost guvernator al Californiei i spaiu - Iniiativa Strategic de acionau împotriva sandinitilor în 1987 se face un pas hotrâtor
candidat al Partidului Republi- Aprare © - a costat miliarde de de stânga au fost sprijinite prin pe calea dezarmrii. în urma unui
can, Ronald Reagan O a câtigat dolari. fonduri americane i cu arme prin acord global de reducere a num-
prezidenialele din 1981 datorit Retorica lui Reagan împotriva intermediul CIA. Investigaiile rului de rachete la sol - Acordul
promisiunii sale de a reinstaura Uniunii Sovietice, pe care o jurnalitilor referitor la implicarea istoric de eliminare a rachetelor
supremaia militar i politica descria drept Imperiul Rului, era administraiei în aceast aciune cu raz medie de aciune din
global a SUA. Odat cu alege- au dus la controverse. Europa (INF) ©-pentru prima
rea sa, s-a constituit o Americ Trupele americane oar arsenalul nuclear începe s
mai conservatoare, atât pe plan au intervenit în 1982 descreasc ©. Vânzarea de arme
intern, cât i extern. Adepii par- în rzboiul civil din Iranului i devierea fondurilor c- -a
c
tidului tradiional cretin, care se Liban © {pag. 602), iar tre forele Contras din Nicaragua
aflaser în declin în anii 1960 i în 1983 au rsturnat devin publice în noiembrie 1986 -
1970, câtig influen. Reagan a guvernarea de stânga scandalul Iran-Contras, care
impulsionat cu succes economia, din insula Grenada compromite guvernarea Reagan.

prin reducerea cheltuielilor, mai din Caraibe. Dup ce în 1988, vicepreedintele
3'
ales pentru programele de asis- negocierile cu Uniu- George H.W. Bush © este ales
ten social, i a micorat taxele, nea Sovietic pentru ca succesor al lui Reagan. Sub
în acelai timp a crescut decalajul dezarmare au euat în mandatul su situaia geopolitic
dintre bogai i sraci. în paralel, 1983, au fost amplasate se schimb, în urma colapsului
3
Reagan a sporit simitor cheltuie- rachete balistice cu suportat de blocul estic i -a
lile în sfera militar. Planificarea raz medie de aciune Uniunea Sovietic.

unui sistem de aprare ce preve- în vestul Germaniei, ca
Ronald Reagan (dreapta) i conductorul sovietic
dea desfurarea de armament în MihailGorbaciov semneaz tratatul INF, 1 987 simbol al puterii milita-
re a SUA în Europa.
Dup realegerea
sa în 1984, Reagan a
profitat de ansa pe
care i-o ofereau noile
reforme politice sovie-

tice introduse de noul
secretar general, Mi-
hail Gorbaciov. Dup

mai multe summituri prsesc
Dezarmarea: distrugerea primelor rachete sovietice Preedintele republican George Infanteriti americani Beirutul
cu raz medie de aciune, 1 august 1 988 H.W. Bush în octombrie 1 988 americano-sovietice, în vehicule blindate, februarie 1 984
1981 începe mandatul prezidenial al lui Ronald Reagan 1 986 Afacerea Iran-Contras
28 martie 1 979 Accidentul Three Mile Island 1 981 Sanciuni economice împotriva Uniunii Sovietice
"5
642 Marea istrorie ilustrat a lumii Lumea contemporan
Rsritul unei noi ere: SUAîn anii 1990

La începutul anilor 1990, sub mandatul preedintelui Bush, SUA au devenit principala superputere
într-o nou ordine mondial. Preedinia Clinton, care a început în 1993, a fost marcat
de o prosperitate crescând i de schimbarea rolului SUA în conjunctura internaional.
zguduie ara în 1992 ©, în urma
punerii în circulaie a unei casete
video ce surprindea violena

folosit de poliie împotriva unui
afro-american nevinovat.
Democratul Bill Clinton © Bursa Nasdaq atinge un record maxim
al aciunilor
s-a instalat la Casa Alb în 1992,
promiând reforme sociale i asigurri medicale pentru toi
o renatere economic, ceea cetenii americani, a fost blocat

ce i-a atras de partea sa pe de conservatori, majoritari în
reprezentanii principalelor Congres.
minoriti etnice. Dezvoltarea Pe plan global, Clinton a evitat
a comunicaiilor i tehnologiei impunerea dominaiei SUA. în
Operaiunea Furtun în deert: trupele aliate elibereaz Kuweitul i invadeaz media a declanat un boom 1993 a negociat autonomia parial
Iraqul cu tancuri blindate, în timpul Primului Rzboi din Golf, 25 februarie 1 991
economic O, care a creat milioane a teritoriilor palestiniene din
Procesul de schimbare în Iraq în 1990, Bush întemeiaz o de locuri de munc. A crescut Orientul Mijociu {pag. 599).
Europa de Est (pag. 534), în mare coaliie internaional © care, salariul minim pe economie, dar Rusiei i-a fost asigurat ajutorul
o, parte panic, a fost susinut sub mandat ONU, expulzeaz reforma în domeniul sntii economic. SUA s-au aflat i
c
ideologic, politic i economic de trupele iraqiene din Kuweit © iniiat de Clinton, menit s ofere printre iniiatorii Protocolului
administraia Bush. Conflictul în februarie - martie 1991. de la Kyoto asupra schimbrilor

Est-Vest, care definise teoria
practica în politica american,

i A intensificat, de asemenea,
embargoul asupra Cubei în
J1IJULU. climatice din 1997, pentru
reducerea emisiilor periculoase

c
"3
se încheie odat cu reunificarea octombrie 1992, cu scopul de noxe. Clinton a fost implicat
Germaniei {pag. 544) i colapsul declarat de a elimina regimul direct i în negocierile de pace
Uniunii Sovietice în 1991 {pag. 589). comunist al lui Fidel Castro dificile cu Irlanda de Nord. Totui,
SUA, ca unic superputere, a SUA i-au redus
{pag. 647). din 1998 mandatulsu a intrat în
preluat rolul nedisputat de lider prezena militar în Asia i umbr din cauza unui scandal
o
a al noii ordini mondiale care Europa i au iniiat noi aciuni de personal ©, ©, care a dus la un
se conturase din 1991. Dup o dezarmare a Uniunii Sovietice, proces de acuzare încheiat cu
intervenie militar în Panama a crei principal succesoare achitarea sa.
în decembrie 1989, trupele devine Federaia Rus. între
americane rstoarn dictatura lui timp, economia american intr

William Jefferson (Bill) Clinton i soia
Manuel Noriega O. Ca urmare în recesiune i crete tensiunea New
sa Hillary în cursa electoral din
a invadrii Kuweitului de ctre social. Revolte antirasiale Hampshire, ianuarie 1 992
Generalul Manuel Antonio Revolte în Los Angeles, incendierea i jefuirea Bill Clinton i Monica Lewinski, cu care Kuweitienii srbtoresc eliberarea arbo-
Noriega, 1 4 iulie 1 987 cldirilor i magazinelor a avut o relaie amoroas rând drapelele americane i naionale
1 988 George H. W. Bush devine preedinte 1992 Bill Clinton devine preedinte 1 2 decembrie 2000 George W. Bush devine preedinte
1 992 Embargo comercial asupra Cubei Ianuarie 1999 Punerea sub acuzaie a lui Clinton
116
Rzboiul împotriva terorii: SUA sub administraia Bush

De la atacul din 11 septembrie 2001, politica extern a SUA a fost caracterizat de rzboiul
împotriva terorii i de scopul de a se implica în mod activ în extinderea democraiei în lume.
Acesta avea un program economic ameninau în alt fel securitatea
i social conservator, îns politica SUA. în ianuarie 2002, Bush

extern nu constituia o prioritate a catalogat Iraqul, Coreea de
a administraiei sale. în acest con- Nord i Iranul ca fcând parte din

text, atacurile din 11 septembrie axa rului. Dând drept exemplu
2001 asupra World Trade Center violarea unui numr mare de
i a Pentagonului, întreprinse de rezoluii ONU privind monitori-
organizaia terorist Al-Qaida, au zarea materialelor nucleare iraqi-
ocat întreaga ar, zguduind soci- ene i posibila producie de arme

etatea ©. Pentru prima oar dup nucleare de distrugere în mas, o Sloganul Dumnezeu s binecuvânteze
America pe un panou, septembrie
Pearl Harbor America era atacat coaliie internaional format în 2001 New York
,
pe teren propriu. mare parte din trupe americane i

Preedintele american George W. Bush
Bush proclam un rzboi lung britanice a invadat Iraqul în martie 2003. Pân în aprilie regimul
Rezultatele în alegerile prezidenia- împotriva terorismului i a celor dictatorial al lui Saddam Husse-
le © din 2000, în care democratul care îl susin i de atunci afacerile in © {pag. 605) a fost înlturat.
Al Gore a candidat la preedinie externe au dominat viaa politic Chiar i acum, îns, violenele
împotriva republicanului George a SUA. Pe plan intern, imigraia a continu, iar stabilitatea este
W. Bush ©, au fost foarte strânse. fost monitorizat mai atent, secu- una aparent.
La 12 decembrie 2000, dup câteva ritatea aeroporturilor fiind Dup o campanie electoral
sptmâni de dispute juridice, asigurat de stat. în 2002 a fost polarizat, Bush a fost ales pentru
Bush (stânga) i vicepreedintele
Curtea Suprem 1-a desemnat pe înfiinat Departamentul pentru înc un mandat de patru ani în
Gore dup o dezbatere televizat în
Bush al 43-lea preedinte al SUA. Securitate Intern, cu un director prezideniale, 1 1 octombrie 2000 noiembrie 2004.
O
la nivel de cabinet ©.
Susinute de o ampl alian 1 1 septembrie 2001
global împotriva terorismului, Atacurile islamiste sinucigae de la 11 septembrie 2001 au declanat o
trupele SUA au eliminat regimul und de oc în întreaga lume. în jurul orei 9 dimineaa, dou avioane
taliban din Afghanistan în ocde linie deturnate s-au izbit de World Trade Center din New York;
tombrie 2001 (pag. 609). Talibanii ambele turnuri gemene s-au prbuit. O or i jumtate mai târziu, un
oferiser refugiu instigatorului al treilea avion a czut lâng Pentagon, sediul central al Departamen-
atacurilor de la 11 septembrie, tului de Aprare al SUA de lâng Washington. Un al patrulea avion
Osama bin Laden ©. s-a prbuit lâng Pittsburgh, în Pennsylvania. In aceste atacuri i-au
3
în septembrie 2002, în strategia pierdut viaa aproape 3 000 de oameni. -o
de securitate naional a avut loc

o reorientare controversat, care
permitea atacul preventiv, ca o
Soldai americani acoper capul unei
ultima ratio împotriva naiunilor
statui a lui Saddam Hussein cu drapelul
american, 9 aprilie 2003 ce sprijineau grupri teroriste sau
EH Cel de-al doilea avion de pasageri se apropie de turnul sudic al lui World
Tom Ridge este numit director al De- Difuzarea mesajului lui Osama bin Trade Center, dup coliziunea primului cu turnul nordic.
partamentului de Securitate Intern Laden, 1 8 octombrie 2003
Octombrie 2001 Lovitur militar aplicat regimului taliban din Afghanistan 2004 Bush este reales preedinte
1 1 septembrie 2001 Atacul asupra World Trade Center i a Pentagonului Martie-aprilie 2003 Invazia condus de SUA în Iraq
117
America Latin DIN 1945
Regimuri autoritare succesive, dictaturi militare i dependena de Statele Unite ale

Americii, acestea au fost realitile politice în America Latin pân la sfâritul anilor
1970. De atunci, multe state au instaurat regimuri democratice, dei uneori acestea sunt
subminate de probleme dintre cele mai diverse, de la provocri statale venite din partea
stângii i dreptei radicale, pân la srcie, corupie i carteluri de droguri. Societatea
din America de Sud continu s fie caracterizat de imensele decalaje dintre bogai i
sraci ©. încercrile de unificare politic i cooperare economic au fost subminate
adesea de instabilitatea regimurilor din multe state.
Peruvieni transportându-i produsele, martie 2004
Probleme i progrese în America Latin

Economiile în stagnare i conflictele sociale rmân provocri serioase pentru stabilitatea politic
i guvernare în multe state din America Latin.
America Latin are de luptat SUA au sprijinit democratizarea
cu un spectru larg de probleme statelor din America Latin.
politice i sociale. Dup 1945 au Pe plan intern, decalajul ©
fost create numeroase uniuni dintre minoritatea bogat i
pentru a încuraja colaborarea majoritatea srac s-a schimbat Oameni de afaceri trecând pe lâng
copii ai strzii
O, economic regional. Astfel, în prea puin în funcie de regim -
a
1960 a fost fondat Asociaia militar sau civil. Una dintre exportului sunt înfloritoare,
Latino-American a Comerului problemele principale a fost infrastructura fiind bine
Liber O, iar în 1980, Asociaia reforma funciar, întrucât dezvoltat, cu toate c bogia
Integrrii Americii Latine. Sub Arhiepiscopul Oscar Arnulfo Romero pmântul se afla în mâinile unei este distribuit inegal.
c
(în centru), decembrie 1 979
îndrumarea Columbiei, statele elite puin numeroase. Populaia Biserica catolic a jucat un
mai mici au fondat în 1969 special dup încheierea revoluiei indigen aparine, aproape rol important în America Latin.
Grupul Andin. din Cuba (pag. 647), SUA au folosit întotdeauna, pturilor srace i Dup susinerea dictaturilor,
Puterea economic a SUA a OSA pentru distribuirea de aju- marginalizate ale societii. biserica din America de Sud este
conturat federaiile panamericane toare i totodat ca instrument de Pe continent, populaiei urbane influenat de teologia de liberare,
O
{pag. 508). în 1948 a fost semnat lupt împotriva comunismului. i s-au alturat emigrani din care punea accent pe cauza celor
carta Organizaiei Statelor Ameri- Guvernul SUA a susinut regimu- zonele rurale ©, îns cei ce sraci i oprimai - o poziie
cane (OSA) ©, în ideea de a îmbu- rile autoritare de dreapta locuiesc în suburbiile srace ale riscant, aa cum s-a întâmplat
nti relaiile dintre America de i a forat excluderea Cubei din marilor orae au puine sperane în cazul arhiepiscopului din San
Sud i Statele Unite ale Americii. OSA în 1962. Sub conducerea de afirmare. în cele mai bogate Salvador, Oscar Romero ©,
în timpul Rzboiului Rece i în preedintelui Carter {pag. 640), state (în special Chile), sectoarele ucis în 1980.
George W. Bush întâmpinându-i pe membrii Secretarul General al OSA, Cesar Gaviria, inând Contraste sociale în Sao Paolo: opulena blocurilor
Asociaiei Latino-Americane a Comerului Liber, 2005 o conferin în cadrul adunrii anuale, 3 iunie 2001 turn alturide mahalale sracilor
1 948 înfiinarea OSA 1 960 înfiinarea Asociaiei Latino-Americane a Comerului Liber 1969-1975 Revoluia peruvian
1948-1958 Rzboiul civil din Columbia 1969 Formarea Grupului Andin

118
Dup 1945 America Latin 645
America Central i de Sud: violen i reacie

înc din anii 1980, apariia structurilor democratice în multe state ale Americii de Sud i Centrale
a fost inhibat de luptele de gheril dintre rebeli i forele guvernamentale.
între 1936i 1947, dictatorul Ana- rezistat în faa regimului militar, personalei gruprile de rebeli
stasio Somoza a condus Nicara- iar ara a intrat într-un rzboi civil cunoscute sub numele FARC
gua cu sprijinul Statelor Unite ale încheiat printr-un acord de pace (Forele Armate Revoluionare ale
Americii, iar dup asasinarea lui, în 1996 O. Columbiei). Preedintele Alvaro
fiii acestuia, Luis i Anastasio ©, în 1948 forele armate au pus Uribe, ales în funcie în 2002,
au preluat guvernarea. în 1979 a mâna pe putere în El Salvador. a încercat cu ajutorul SUA s

Trupele paramilitare columbiene
venit la putere Frontul Sandinist Conducerea s-a schimbat de diminueze fora acestor grupri. ale FARC, 2004
Deceniile de rzboaie civile au costat viata a mii Acord de pace între guvern i partizanii de stânga, Gherila maoist peruvian,
de oameni, Guatemala, decembrie 1 996 1 6 ianuarie 1 992 aprilie 1991
de Eliberare Naional. Autorita- multe ori pân când, în 1961-1962, Datorit importantelor sale din Peru, iar în urmtorii ase ani
tea acestuia îns a fost subminat Partidul Concilierii Naionale a rezerve de petrol, Venezuela generalul Juan Velasco Alvarado
O
de gherilele Contras de dreapta, încheiat o alian cu regimul este o ar bogat, dar veniturile a iniiat reforme funciare i naio-
finanate de SUA (pag. 640). militar. în anii 1980, rebeliunile au fost distribuite inegal. în 1998, nalizarea sectoarelor industriale.
în 1990, sandinitii au fost frecvente de gheril au fost stabilul dar coruptul sistem de Dup lovitura de stat din 1975 a
contracarate cu violen extrem, aliane politice a fost zdruncinat lui Francesco Bermudez, a fost
guvernul de dreapta formând prin alegerea lui Hugo Chavez CD. implementat un larg program
5"
detaamente ale morii. Printr-un Acesta a introdus msuri redistri- de privatizare. în 1981, micarea
acord de pace semnat în 1991, s-au butive i a fost critic la adresa maoist de gheril © Sendero
organizat alegeri democratice ©. Statele Unite ale Americii. în luminoso a început o campanie
Columbia continu s fie o 2002, protestatari din clasa de violent. Venind la putere din
3
ar nesigur i srac ©. în urma mijloc au euat în încercarea de 1990, administraia autoritar
asasinrii membrului de stânga a-1 înltura i de atunci acesta i-a a lui Alberto Fujimori a devenit
Preedintele venezuelean Hugo al Partidului Liberal, E. Gaitân, consolidat puterea. mult mai sever cu rebelii. De la
J.
Chavez, 1 7 ianuarie 2003
a izbucnit rzboiul civil (cunoscut în 1968, aa-zisa revoluie pe- înlturarea acestuia în 2000,
învini în alegeri de Partidul sub numele de La Violencia) dintre ruvian a rsturnat guvernul civil situaia în Peru a fost instabil.
Constituional Liberal. liberali i conservatori, care a

Dup 1945, în Guatemala durat un deceniu. în 1958 a fost
au fost introduse sisteme de înfiinat coaliia guvernamental

reforme funciare i asisten a Frontului Naional care a
social. Când reformele funciare rmas la conducere pân în 1974.
din 1954 au afectat interesele începând cu mijlocul anilor 1960
companiei americane United au fost organizate grupuri de
Fruit, guvernul a fost rsturnat gheril © pentru a lupta împotriva
printr-o lovitur militar de stat guvernului. Explozia traficului
Preedintele Anastasio Srcie: copii jucând fotbal în bam'o-u\ (cartierul!
susinut de SUA. Rebelii au de droguri a finanat armatele Somoza, 1979 columbian El Jardin
Din 1977 Rebeliunea de gheril din El Salvador 1 980 Oscar Romero este asasinat în San Salvador
1979 Venirea la putere a Frontului Sandinist de Eliberare Naional din Nicaragua 1 990 Alberto Fujimori este rsturnat în Peru
119
Cuprins Cel de-al doilea avion de pasageri se apropie de turnul sudic al World
Trade Center, dup coliziunea primului cu turnul nordic (pag. 1 15)
3 Lumea contemporan
din 1 945 pân în prezent
4 Introducere 50 Europa de Est i Central

6 Tendine în politica mondial 54 Iugoslavia
io Calea ctre unitate european 56 Grecia i Turcia
12 Germania 60 Uniunea Sovietic i statele sale succesoare
20 Austria 68 Africa de Nord- Vest
22 Elveia 70 Israel
24 Marea Britanie: de la Commonwealth 72 Lumea arab i Orientul Apropiat

la Uniunea European 84 Pakistan i India
Irlanda 86 Asia de Sud-Est
30 Frana 92 China, Coreea i Japonia
34 Belgia, Olanda i Luxemburg 98 Australia, Noua Zeeland i Oceania
38 Italia 100 Africa dup proclamarea independenei
42 Spania: de la dictatur militar la monarhie naiunilor
constituional 108 Canada
46 Portugalia 110 SUA: putere global
48 Europa de Nord 118 America Latin
Copyright © 2005 Peter Delius Verlag, Berlin Editor: Vidracu i fiii
Traducere i adaptare din limba englez:

Graal Soft - Integrated Translation Services
Redactori: Mariana Bdescu, Cristina Marin,
Tatiana Fier, Anatol Vidracu
Corector: Valentina Tifin
Editura „Litera Internaional"
O. P. 53; CP. 212, sector 4,
Coperta: Vladimir Zmeev
Bucureti, România Tehnoredactare i prepress: Vlad Panfilov
tel./fax (021) 3196390; Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale
e-mail: comenzi@litera.ro
a României
Copyright © 2008, Litera Internaional Marea istorie ilustrat a lumii. -
pentru versiunea în limba român Bucureti Litera Internaional, 2008

:
Toate drepturile rezervate 7 voi.

Triasc marele învtor!
nostru
afi cu preedintele Mao (pag. 91) ISBN 978-973-675-470-8
Ne putei vizita pe
Voi.7. - ISBN 978-973-675-514-9
A www.litera.ro
94(ioo)(o84)
Tiprit la G Canale, Bucureti

MAREA
4*^**
PREISTORIA • PRIMELE IMPERII
LUMEA ANTIC
EVUL MEDIU
ÎNCEPUTUL PERIOADEI MODERNE
EPOCA MODERN
RZBOAIELE MONDIALE l PERIOADA INTERBELIC
colecia Financiarul

1848 in Principatele Române (Album)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1848 in Principatele Române (Album)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MAREA

colecia Finarciarul INTERNAIONAL

în 1 969, primul om ajunge pe Lun i transform visele tiinifico-fantastice în realitate. Tehnologia

Istoria contemporan dup 1945

re i economie, între cele dou puteri

c, trezind teama de anihilarea nucle- ia natere o nou cultur a distraciei; vacane-

1 945 Conferina de la Potsdam 1962 Criza din Cuba 1969 |

de cererea industriei de consum. venit vizibil. Dup criza petrolului

si mai complex. Noi stiluri i cu- combustibil a devenit o realitate, iar

rente, cum ar fi pictura abstract ©, consecinele sale asupra întregii lumi

posibil în majoritatea colilor. Distinc- Dup catastrofa produs de explozia

Dup 1945, ritmul rapid al dezvolt- fi nepoluant i controlat, a pricinuit

1987 SIDA devine problem public 1991 Dezmembrarea Uniunii Sovietice

1986 Accidentul nuclear de

Tendine în politica mondial dupi 94 5

ostile de ri i împiedic buna funcionare a Naiunilor Unite ca instrument al pcii

finanat de sovietici. Separarea armelor. Dup refuzul primu-

socialist. Primul rzboi prin inter- ultima sut de metri, Hruciov

urmat de alte rzboaie în Viet-

Republica Democrat German cearc s iniieze un proces

dictatoriale populare din Est. în drepturile omului. prizonierii nord-coreeni, 1 950

Organizaia Naiunilor Unite

Unite s-a modificat dup procesul

de Al Doilea Rzboi Mondial

dominaia exercitat de statele in-

dustrializate. Prin urmare, super-

tivele Organizaiei (UNESCO) ©, ©, i a sntii

urmresc asigurarea ONU a urmrit s diminueze dulare de ctre Organizaia Mondial a

ganele principale ale Instrumentele de asigurare a limita la mijloace diplomatice,

ONU sunt Adunarea

Economic i Social, conflictele de interese dintre

Consiliul de Tutel i statele membre care furnizeaz

de Justiie. mod repetat posibilitatea ca

crearea unui sistem de Rzboiului Rece. Un subiect

1 946 Desfiinarea Societii Naiunilor 1950-1953 Rzboiul din Coreea

Decolonizarea i desfiinarea blocurilor

în 1947, începe o lupt politic

inde pe tot globul. în 1949,

din Asia de Sud-Est, printre care

i Indonezia, devin independente,

Unit din Republica Democra-

1947 Adoptarea Actului de independen a Indiei 1955 înfiinarea Micrii de Nealiniere

1 949 Indonezia devine independent 1985 Mihail Gorbaciov vine la putere

Noua ordine a lumii

Cderea Zidului Berlinului © la tatea Statelor Independente (CSI)

9 noiembrie 1989 simbolizeaz înlocuiete Uniunea Sovietic

a naiunilor est-europene i Prbuirea comunismului adu-

sovietic. Evenimentul marcheaz occidentale în întreaga Europ.

izbucnirii unui rzboi nuclear,

în plus, armele convenionale,

cum ar fi putile i bombele ©,

pretins defensiv a blocului Rusia. La începutul mileniului, i în Somalia în 1995.

sovietic, se prbuete, iar statele un grup de state i central-

de interese nestatale ce func-

împotriva terorii. Consecinele

Calea ctre unitate european

Europa între despriri i reconcilieri

La 5 iunie 1947, George Marshall, economiilor planificate de la pentru cercetarea i dezvoltarea

de externe francez tractoare din SUA sunt descrcate în

încurajeaz admini- este înlocuit de Tratatul

dezvoltrii economice militare i de aprare NATO ©

Frana, Germania, Sta- Europa de Est pune bazele

devin membre ale Uni- de la Varovia ©, împrirea