Sunteți pe pagina 1din 81

IIIIK1I

&7

colecia Financiarul
.i '
w * -B
MAREA ISTORIE
I LUSTR ATA
A LUMII IN 7 VOLUME

PREISTORIA • PRIMELE IMPERII


LUMEA ANTIC
EVUL MEDIU

ÎNCEPUTUL PERIOADEI MODERNE

EPOCA MODERN
RZBOAIELE MONDIALE $1 PERIOADA INTERBELIC

LUMEA CONTEMPORAN

L I ^n
INTERNAIONAL
R A

colecia Financiarul
Marea istorie ilustrat a lumii

Copyright © 2005 Peter Delius Verlag, Berlin

Toate imaginile provin din arhiva akg-images Berlin/London/Paris LITERA


cu excepia celor indicate mai jos de la Deutsche Presse Agentur
Hamburg: 11/jos dr., sus 2. stg., sus dr.; 12/1 stg., 2 stg.; 13/3 stg.
Editura „Litera Internaional"
14/1 stg., 2 stg.; 15/4 stg., dr.; 224/4; 225/6, 9; 432/1; 456/2, 5
496/4; 502 Caseta jos stg.; 508/5; 509/6, 7, Caseta stg.; 517/25 O. P. 53; CP. 212, sector 4,
528; 530/2; 531/6-9; 532/1; 533/11; 534/Caseta stg.; 535/5-7, 10 Bucureti, România
11; 537/9, Caseta; 542/Caseta; 543/8, 9; 545/7; 546/5, 7; 547/9-11
13; 548/1-6; 549/7, 9, 11, Caseta; 551/Caseta; 552/2-5;
tel. /fax 021 3196390;
553/6-9
Caseta stg. i dr.; 554/1-4, 6; 555/8-10, 13; 557/Caseta; 559/8, 9 e-mail: comenzi@litera.ro
11; 560/2-5; 561/9-11; 562/1-5; 563/8-10, Caseta; 564/4, Caseta
565/6, 9, Caseta stg.; 566/4-6, Caseta; 567/7-12, Caseta; 568/2-5
Copyright (c) 2008, Litera Internaional
569/6-10, Caseta; 570/1-7; 571/8, 10-12, Caseta; 572/1-3, 5, 6
573/7-11; 574/1-3, 5; 575/6, 7, 9-12; 576/2; 577/7, 10-13; 578/2 pentru versiunea în limba român
5, 6, Caseta; 579/7, 9-14; 580/1, 2, 4, 5; 581/7-11, Caseta; 582/1 Toate drepturile rezervate
2, 4, 5; 583/6-11, Caseta; 584/1-5, Caseta; 585/6-11; 588/1-3, 7
589/10, 14, Caseta; 590/3-5, Caseta stg. i dr.; 591/6-11; 592/1-8
Ne putei vizita pe
593/9-15; 594/1, 2, 4-6; 595/10, 12, 13, Caseta; 596/1; 597/8
10-13, Caseta; 598/1, 4, 6; 599/8, 10-13, Caseta; 600/2, 6; 601/8-10

12, 13; 602/1-^t, 6, 7; 603/9, 10, 12-14, Caseta; 604/2-8; 605/9-13 JlL www.litera.ro
606/2-4; 607/8-10, 12, 13; 608/2, 4, 5; 609/9-13, Caseta; 610/1-5
611/11, Caseta stg.; 612/1-5; 613/6-11; 614/1-6, Caseta; 615/7
8, 10, 11; 616/1, 2, 4, 5, Caseta; 618/3; 619/7, 9, 11, 12; 620/1-7 Editor: Vidracu i fiii
621/9-13; 622/1, 4, 5, 7, Caseta; 623/8, 10-14; 624/2-6; 625/7-11
Caseta; 626/1, 3; 627/9, 11. Caseta; 628/2, 3, 5-7; 629/8-12, Caseta
Coperta: Vladimir Zmeev
630/3-5, 631/9-13, Caseta; 632/1-8; 633/9, 11, 12, 14, Caseta
7, 8; Tehnoredactare i prepress: Vlad Panfîlov
634/1-7: 635/8-14; 639/8, 9, 13; 640/1, 2, 6, Caseta; 641/7, 9-12
642/1-8; 643/9-14, Caseta; 644/1-6; 645/7-13; 646/1, 2, 4, 5, 7 Traducere i adaptare din limba englez:
647/8, 9, 11; 648/1-5; 649/6-8.
Brândua Ciugudean
Redactori: Mariana Bdescu, Tatiana Fier,
Autori: Cristina Marin, Anatol Vidracu
Dr. Klaus Berndl
Markus Hattstein
Arthur Knebel
Hermann-Josef Udelhoven Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale
Consultani tiinifici: a României
Prof. Dr. Dominik Bonatz
Dr. des. Christiane Coester Marea istorie ilustrat a lumii. -

PD Dr. Renate Diirr


Bucureti : Litera Internaional, 2008
Prof Dr. Marie-Luise Favreau-Lilie
Dr. Karl Heinz Golzio 7 voi.
PD Dr. Bernd Hausberger
ISBN 978-973-675-470-8
Prof. Dr. Peter Heine
Prof. Dr. Dr. h.c. Mechthild Leutner Voi. 1. - ISBN 978-973-675-508-8
PD Dr. Carola Metzner-Nebelsick
Dr. Heinrich Schlange-Schoningen
94(ioo)(o84)
Dr. Christoph Studt
Dr. Siegfried Weichlein
PD Dr. Thomas Zitelmann Tiprit la G Canale, Bucureti
Ghid de consultare a crii

Ghid de consultare a crii Colontitiui


Formatul unic i organizarea acestei ample lucrri înlesnete folosirea La pagina par indic denumirea
ei fr probleme. Deschizând cartea la orice pagin, cititorul poate perioadei istorice, iar la cea
foarte rapid i uor s îneleag despre ce ar i perioad se vorbete. impar, denumirea capitolului.

Coloncif rul de sus Seciunea Introducere Pagina introducere

indic numerele paginilor de la primul rezum câteva subiecte, rezum subiectul


pân la ultimul volum. Trimiterile din care pot fi expuse pe pus în discuie în
text i din Indexul general se fac la ele. mai multe pagini. pagina respectiv.

Numele de personaliti Ptrelele colorate

Casetele separate Coloncifrul de jos se regsesc în Indexul de indic epoca


îmbogesc textul cu indic numrul la pag. 74-80 ale primului i capitolul
informaii interesante paginilor din fiecare volum. subiectului

i relevante din culise. volum. abordat.


6 Marea istorie ilustrat a lumii

Primele manifestri artistice ale omenirii: Sumerienii: O civilizaie avansat apare Piramidele egiptene: monumentele „Turnul Babei": Relevana intercultural
Picturi rupestre datând din Neolitic în Mesopotamia (pag. 34) funerare ale primilor faraoni (pag. 43) a mitului (pag. 41)
(pag. 21)

12 De ce istoria?

Q Preistoria Primele imperii


De ia origini pân în la cea 4000 î.Hr. cea 7000 î.Hr. - 200 d.Hr.

18 Epoca Pietrei - Naterea civilizaiei 30 Introducere - Primele mari civilizaii


18 Totul a început în Africa 32 Migraia popoarelor
19 Primii hominizi 34 Primele state din Mesopotamia
20 Expansiunea teritorial 42 Egiptul antic
21 Taberele i folosirea uneltelor 50 Hitiii
22 Focul i vântoarea 52 Regatele de lâng „Semiluna Fertil"
23 Limbajul i ritualurile funerare 54 Siria i Palestina
24 Religia i cultele 58 Iudaismul
25 Primele forme de art 60 Mezii i Imperiul Persan al Ahemenizilor
26 „Evoluia neolitic" 64 Nomazii din stepele eurasiatice
27 Culturile Teii 66 Religiile Indiei, Chinei i Japoniei
68 India de la origini pân la invazia
lui Alexandru cel Mare
72 China de la începuturi pân la perioada
„statelor rzboinice"

74 Index

Plin de mister i de o frumusee netrectoare:


reginaegiptean Nefertiti (pag. 45)
Cuprins 7

li
^X""5Î

Templul Partenon de pe Acropole: o capodoper a arhitecturii greceti clasice, Marele zid chinezesc: motenirea Unul din marii conductori ai Romei:
simbol al puterii polisului atenian (pag. 87) primilor împrai ai Chinei (pag. 152) Gaius lulius Caesar (pag. 120)

Q Lumea antic
cea 2500 î.Hr.-900 d.Hr.

76 Introducere - Civilizaia greac i roman


78 Creta i Micene - începutul civilizaiei greceti
82 Grecia clasic de la o civilizaie a polisului

pân la pierderea independenei


94 Ascensiunea i declinul unei puteri mondiale:
de la Macedonia la diadohi
102 Iudeea i Arabia înainte de sosirea romanilor
106 Cartagina: putere mondial i rival a Romei
108 Etruscii: de la Lig la dominaia roman

110 Roma: de la origini pân la moartea Republicii


114 Studiu de caz - Imperiul Roman

120 Sfâritul Republicii Romane.


Epoca Romei imperiale
128 De la Constantin la ascensiunea Bizanului
130 Cretinismul
136 Armenia i Asia Mic sub conducerea
diadohilor i a romanilor
138 Persia sub Pri i Sasanizi
140 Celii, slavii i triburile germanice
146 Marea migraie
148 Imperiile nomade din stepele eurasiatice
150 India antic
152 Primiiîmprai chinezi din dinastiile
Qin i Han
154 Primele regate din nordul i nord-estul Africii Augustus, primul împrat
roman (pag. 122)
Marea istorie ilustrat a lumii

Persecuie: profetul Mohammed se încoronare: Carol cel Mare, regele Arhitectura templelor ca expresie a unei filozofii: Angkor Vat, templu khmer
ascunde de dumanii si (pag. 226) francilor, devine împrat (pag. 165) aflat în jungla tropical a Cambodgiei (pag. 246)

O Evul Mediu Q începutul perioadei moderne


Secolele V-XV Secolele XVI-XVIII

158 Introducere 254 Introducere


160 Imperiile Germanice 256 Imperiul German: Reforma i consecinele ei
162 Regatul francilor 258 Studiu de caz - Reforma
166 Sfântul Imperiu Roman în Evul Mediu mijlociu 266 Rzboul de Treizeci de Ani
i târziu 270 Sfântul Imperiu Roman în timpul
174 Elveia absolutismului Iluminat
176 Frana în Evul Mediu mijlociu i târziu 276 Frana: de la rzboaie religioase la zorii
180 Burgundia i rile de Jos revoluiei
182 Anglia medieval 282 Ascensiunea Angliei
188 Irlanda i Scoia în Evul Mediu 288 rile de Jos: între lupta pentru independen
190 Italia medieval i ocupaia francez
198 Spania i Portugalia în Evul Mediu 292 Italia Papilor i principilor

200 Europa de Nord 296 Spania i Portugalia


202 Europa de Est 302 Europa de Est i Scandinavia
206 Rusia 306 Rusia devine o mare putere
210 Imperiu Bizantin 308 Imperiul Otoman, principala for a Orientului
214 Europa de Sud-est 312 Africa de Nord
218 Cruciadele 314 Persia sub Safavizi i Qajari
224 Islamismul 318 India mogulilor i Companiile europene
226 Rspândirea islamismului de comer
236 Imperiul mongol i succesorii si 322 China sub împraii Ming i Manchu
240 India 326 Japonia între perioada Muromachi i shogunatul
242 China dup dinastia Han Tokugawa
244 Japonia 330 Asia de Sud-Est
246 Asia de Sud-Est 332 Africa
248 Africa Subsaharian 334 Imperiile Precolumbiene i cucerirea lor
250 Colonizarea i primele civilizaii ale Americii de ctre spanioli i portughezi
Cuprins 9

Conquista: soldaii spanioli invadeaz Reforma: Luther îi apr tezele în faa Palatul de la Versailles: dormitorul regelui Cderea Bastiliei: începutul Revoluiei
Imperiul Aztec, situat în Mexic (pag. 335) împratului Carol Quintul (pag. 256) Ludovic XIV al Franei (pag. 279) franceze (pag. 350)

340 America de Nord înainte de fondarea Canadei i 41 China pân la ultimul împrat
a Statelor Unite ale Americii 418 Japonia

344 Oceania i Australia pân la sosirea europenilor 420 Asia de Sud-Est


422 Formarea statelor africane i colonizarea
426 Statele Unite ale Americii: formarea lor
© Epoca modern i ascensiunea ca putere mondial
America Latin
1789-1914 432

348 Introducere
350 Revoluia francez
3 54 Studiu de caz - Revoluia francez
360 Dominaia lui Napoleon
368 începuturile Revoluiei Industriale în Europa
374 Statele germane - remodelarea Austriei i Prusiei

380 Germania imperial


384 Austro-Ungaria
386 Frana
390 Marea Britanie
394 rile Benelux
396 Italia între Congresul de la Viena i Primul
Rzboi Mondial
398 Portugalia i Spania
400 Scandinavia j

402 Rusia de la Tratatul de la Tilsit la abdicarea r>


ultimului
406 Balcanii
ar
ii
t f
408 Imperiul Otoman
410 Egiptul
412 Persia i Afghanistanul
414 India împratul francez Napoleon
Bonaparte (pag. 360)
io Marea istorie ilustrat a lumii

1 Â
y^^
ijlL :-A
Jm V, WttjQK*
M^w pp^^^^^ J?#l||
'*

Primul Rzboi Mondial: atât oamenii, Lenin, conductorul Revoluiei bolevice Criz economic global: Crahul pieei Afi pentru asociaiile internaionale
cât i animalele purtau mti de gaze din octombrie din Rusia (pag. 480) bursiere din „Joia neagr" (pag. 506) ale corpului SS nazist (pag. 510)
(pag. 440)

O Rzboaiele mondiale
interbelic
i perioada 500
502
Commonwealth - emanciparea coloniilor britanice
Africa sub dominaia colonial
1 9 4 -'* 9- «5
>
504 Ethiopia i Egiptul: între subjugare i independen
506 Statele Unite ale Americii în perioada interbelic:

438 Introducere Euforie i depresie


440 Primul Rzboi Mondial 508 America Latin
510 Al Doilea Rzboi Mondial
446 Ideologiile secolului XX
514 Studiu de caz - Al Doilea Rzboi Mondial
448 Democraia nepopular: Reichul german
450 Germania nazist: sub svastic
454 Austria: de la Imperiul Habsburgic
la „Ostmarkul" german
456 Elveia: insul de stabilitate
458 Frana: nesiguran i ocupaie
462 Marea Britanie între cele dou rzboaie mondiale
466 Irlanda: sciziune i independen
468 Belgia i Olanda supuse politicii germane
470 Italia fascist
472 Spania i Portugalia
474 Scandinavia i rile Baltice
476 Polonia
478 Ungaria i Cehoslovacia
480 Uniunea Sovietic
484 Europa de Sud-Est între cele dou
rzboaie mondiale
486 Declinul i cderea Imperiului Otoman
488 Reorganizarea Arabiei
490 Iranul i Afghanistanul: lupta pentru independen
492 Drumul Indiei ctre independen
494 China între perioada imperiului i comunism
496 Japonia imperial i Asia de Sud-Est Elegan androgin: dou
femei din anii '20 ai secolului
trecut (pag. 506)
Cuprins n

Copii vietnamezi refugiindu-se dup Denunare în timpul „Revoluiei Berlinezii srbtoresc cderea Zidului Minute de teroare: Al doilea avion intr
un atac cu napalm al forelor SUA Culturale" chineze (pag. 619) (pag. 544) World Trade Center (pag. 643)
în turnul

(pag. 617)

Q Lumea contemporan 626 Africa


Canada
dup câtigarea independenei
1 945 pân în prezent 634
63 Statele Unite ale Americii - putere mondial

Introducere 644 America Latin


530
648 Globalizarea
532 Curente în politica mondial
536 Calea spre unitatea european
538 Germania
546 Austria
548 Elveia
550 Marea Britanie: de la Commonwealth
la Uniunea European
554 Irlanda

556 Frana
560 Belgia, Olanda i Luxemburgul
564 Italia

568 Spania între dictatur militar i monarhie


constituional
572 Portugalia

574 Europa de Nord


576 Europa de Est i Central
580 Iugoslavia
582 Grecia i Turcia
586 Uniunea Sovietic i dezmembrarea ei
594 Africa de Nord- Vest
596 Israelul

598 Lumea arab i Orientul Apropiat


610 Pakistanul i India
612 Asia de Sud-Est Nelson Mandela i Willem de Klerk îi strâng mâna,
marcând sfâritul apartheidului (pag. 633)
618 China, Japonia i Coreea
624 Australia, Noua Zeeland i Oceania
12 Marea istorie ilustrat a lumii

Internetul ne ofer informaii de ultim or despre cele mai recente evenimente, îns Moguli din trecut i din prezent: mogulul media australian Rupert Murdoch,
cunoaterea istoriei se bazeaz pe studiul fcut de erudii de-a lungul secolelor. alturi de o scen de la curtea marilor moguli ai Indiei din sec. XVII.

De ce istoria?
Trim în vremuri agitate. tirile din fiecare minut al universale. Editorii si, cercettorii, oamenii de tiin
zilei ne fac s ne simim în urma evenimentelor sau i istoricii caut neîncetat adevrul i nu cunosc limite.
neimportani. Pe Internet O, zvonul devine adevr într-o National Geographic exploreaz fundul oceanului,

miime de secund. Avem impresia c informaia veridic craterele de pe Marte, câmpurile de lupt din Rzboiul
se poate accesa printr-un simplu click. Obinem datele Civil sau ruinele romane, oriunde v duce gândul, i
istorice de pe Google, ca pe o mâncare fast-food, gata relateaz atât ceea ce s-a transmis prin tradiie, cât i faptul
preparat pentru a fi înghiit cât mai rapid. Am intrat în tiinific. Scopul su este de a ne înva despre planeta pe
epoca Web-ului, care arunc informaiile, ca un vulcan care trim i despre galaxia noastr.
virtual, în toate direciile. Nimic nu mai st în calea i aa ajungem la aceast carte. Un tip inteligent mi-a
cuvintelor nefiltrate i a imaginilor cosmetizate. Suntem spus cândva c prima regul pentru a-i controla erudiia
pierdui, încercm s înelegem ceva din ceaa deas este s tii cât nu tii. în timp ce citeam i admiram
a dezinformrii. Adevrul istoric a devenit un produs minunatele ilustraii din aceast elegant Mare Istorie

extrem de greu de gsit. ilustrat a lumii, mi-am adus aminte de o vorb îneleapt
s ne oprim puin, s ne tragem rsuflarea,
Trebuie din popor. Pentru c înfruntm zi de zi viaa, nu mai
s meditm i s realizm c istoria universal, ca de avem de ce s privim înapoi. „Tot ce aparine trecutului a

altfel orice lucru de pre, cere o abordare minuioas disprut parc în mare", scria cu pertinen romancierul
i de bun calitate. Mai mult, ea presupune o evaluare Henry Miller în Tropicul Racului. „Am amintiri, dar ele
strict i profesionist. Tocmai de aceea, în aceast epoc i-au pierdut seva, par moarte i inutile, ca nite mumii
a „adevrurilor" din ziarele de scandal, revin la National strvechi scufundate într-o mlatin."
Geographic Society, organizaia tiinific i educaional Miller avea dreptate. considerm pe Rupert
îi

care 1-a finanat pe Hiram Bingham în expediia lui de Murdoch O i Donald Trump „moguli", dar nu tim
redescoperire a Machu Picchu, în 1911, i pe Robert Ballard nimic despre Imperiul mogulilor din India sec. XIV.

în gsirea navei Titanic, în 1985. Am petrecut multe nopi Unii dintre noi se roag în biserici luterane sau
în sediul impresionant al Societii, aflat pe strada 17 din metodiste duminica i se numesc „protestani" 0, fr a
Washington DC, lucrând la proiecte speciale. Cldirea avea nici cea mai mic idee despre Pacea de la Augsburg
se întinde pe o suprafa considerabil. Dup ce ai trecut din 1555. Memoria noastr colectiv este de scurt
de crocodilii uriai i de oasele de dinozaur din hol i ai durat. Ne vine greu s ne punem în pielea unui soldat
ajuns în birouri i laboratoare, îi dai seama c Societatea din cel de Al Doilea Rzboi Mondial O, normal c nu
servete de fapt ca interpret al culturii, istoriei i geografiei suntem în stare s trim încercrile grele i suferinele
De ce istoria? 13

Cultul a 340 de milioane de protestani din lumea întreag are la baz micarea de Soldai americani în Al Doilea Rzboi Mondial i revoluionari pe baricadele din Paris
Reform iniiat în 1 51 7, odat cu publicarea celor 95 de teze ale lui Martin Luther. din1 848, luptând împotriva opresiunii i pentru câtigarea libertilor ceteneti.

prin care a trecut „omul din Beijing", una dintre cele popoare i evenimente disparate, iar fiecare informaie
mai vechi rmie umane descoperite de arheologi. pe care o deinem despre ele ascunde nenumrate
Vechimea lui este cuprins între 300 000 i 400 000 de secrete. Dubiul stpânete trâmul istoriei, iar cei care

ani, iar scheletul lui a fost gsit lâng Beijing în 1920. afirm c dein rspunsurile univoce se îneal. Istoria
Nu avem îns de unde ti c nu a avut un strmo cu universal este o furtun care rscolete tot ceea c e îi

400 000 de ani înaintea sa. Noi l-am descoperit aparine. Ce nu este istoria universal? Nu e de mirare
din întâmplare, dar poate c am trecut pe lâng ruda c cei care au încercat din rsputeri s o defineasc,
sa de un milion de ani. El este într-adevr predecesorul precum Descartes i Nietzsche, au înnebunit. Ea este
nostru pierdut în zorii omenirii, dar osemintele mult prea vast pentru a fi îneleas i de aceea alegem
descoperite ridic mai degrab semne de întrebare, în adesea s ignorm trecutul. Cei mai muli oameni nu-i
loc s ofere rspunsuri. Tocmai de aceea istoria este mai amintesc la ce s-au gândit ieri, darmite la ce au

atât de greu de stpânit. Cerem rspunsuri, îns când le meditat Confucius sau Aristotel cu secole în urm.
primim, ele dau natere la i mai multe întrebri. Este E clar, aadar, de ce se retrag cu coada între picioare. De
un cerc vicios exasperant, care i-a debusolat chiar i pe ce s se lupte cu trecutul atât de vast, de nepotolit
neobositul Arnold Toynbee i pe soii Durant. i greu de descifrat?

Am trecut i eu prin acelai lan de întrebri i „De ce ia la har istoria universal?" este într-adevr
rspunsuri pe când lucram pentru National Geographic o întrebarebun. Cel mai frecvent rspuns este c istoria
la o carte de istorie în imagini intitulat Mississippi: ne desvârete ca membri ai societii. Inepii. Cei mai
Naterea unei naiuni, care includea sute de fotografii color muli dintre noi se descurc foarte bine i fr s tie c
i foarte multe evenimente istorice. Fluviul a stârnit vise Dionysios a trit între anii 430-367 î.Hr., sau c Orrorin
care au hrnit imaginaia oamenilor, dar a creat i istorie: tugenensis, „omul mileniului", a fost gsit în Kenya în

explorri, apariia unui imperiu, invenii. Fiecare lucru 2000. De ce trebuie s tim c Hefestian a murit în 324
pe care l-am învat navigând pe el a provocat i mai î.Hr. i c Mria Tereza a preluat conducerea Boemiei i
multe întrebri. Astfel, dup ce am întâlnit strvechea Cu ce ne îmbuntesc viaa asemenea
Ungariei în 1740?
civilizaie Hopewell a furitorilor de tumuli, am vrut s cunotine? Rspunsul ni-1 ofer filozoful William
aflm ce i-a cauzat dispariia. James, care insist asupra faptului c oamenii, spre
S fim sinceri: singura certitudine este c nu exist deosebire de alte fiine, cer cu aviditate „informaii
nimic sigur. Fie c cercetm viaa prinilor germani, a neobinuite, care nu intr în nici o categorie sau grup."
zeilor greci, a conductorilor incai sau a navigatorilor Asta vor oamenii, iar în epoca postmodern imaginile,
din Oceania, cunoaterea noastr va fi mereu foarte precum cele excepionale adunate în aceast frumoas
limitat. Privit prin ochii omului modern, istoria carte, ne trezesc curiozitatea adormit. Ele ne fascineaz
universal se împrtie în într-o mulime de civilizaii, i nu ne pot plictisi nicicum.

15
14 Marea istorie ilustrat a lumii

Omenirea îi împinge mereu graniele tot mai departe, atât pe Pmânt cât i în Nu doar un depozit de cri: Biblioteca Alexandrin din Egipt i Biblioteca Regal
Univers. Curiozitatea i setea de cunoatere ne-au modificat mereu perspectiva din Viena dau mrturie despre cultura i spiritul epocii care le-au creat.
asupra lumii.

încercai s v închipuii care este cea mai vie universal?" i eu mi-am pus aceeai întrebare. Nu e
amintire a astronautului Neil Armstrong O, primul om nimic mai descurajant pentru un autor ca mine decât
care a pit pe Lun. Când l-am intervievat acum câiva s se plimbe pe holurile unei biblioteci bizantine O, cu
ani despre misiunea Apollo 11 din 1969, mi-a spus c ochii la miile de cri ticsite pe rafturi. Totul e aezat în
ceea ce îl impresionase cel mai mult fusese Pmântul ordine perfect, dar pare a fi steril, lipsit de via. Fiecare
nostru minunat. Din perspectiva sistemului solar, carte pare a fi un grunte de nisip pe o plaj nesfârit.
zrise Groenlanda i Antarctica, privise razele soarelui Sunt mult prea multe pagini pentru a ti de unde s
reflectate de apele lacului Ciad din centrul Africii. începi i unde s ajungi. De aceea tinerii cred c istoria
El avzut întreaga populaie a planetei ca pe o entitate este plictisitoare. Scenariul a devenit la fel de familiar ca
indivizibil. De la înfiinarea sa la sfâritul sec. XIX, un tablou de Norman Rockwell. Adolescenii merg la

National Geographic Society a promovat rspândirea bibliotec, rsfoiesc o carte de istorie i se plictisesc. în
cunoaterii în lume, fie c aceasta viza stelele cztoare, mai puin de o or nu mai pot de oboseal, tânjesc dup
coloniile de psri flamingo sau motelurile ieftine o gur de aer proaspt, o discuie cu prietenii sau cel mai
rspândite pe poriunile prsite ale Autostrzii 66. bine, dup un somn reconfortant. Cele mai multe dintre
O singur imagine realizat de National Geographic aceste cri de bibliotec te fac s cti, creând impresia

ne spune de obicei mai mult despre un rzboi civil din c poart în ele cuvinte moarte, o erudiie prfuit i
Africa, despre lansarea unei rachete în spaiu sau despre pretenioas, o raiune validat de trecerea timpului.
o întâlnire a grupului G-8 decât sute de articole de ziar. Aceast carte nu este un asemenea volum savant
Imaginea ne influeneaz cel mai puternic, întrucât ni se i scoros. O istorie universal în imagini îi incit
întiprete în contiin. Imaginile, cum sunt i cele din simurile, ca i cum ai mirosi sruri. îi trezete
aceast carte, rmân cu noi i
ne trezesc simurile. Ele mintea din amoreal i te face s îi dai seama de fora
devin un fel de moned cultural de schimb. Imaginile trecutului, într-un mod coerent, amuzant i inspirat.

originale, deosebite provoac uimire, ne rvesc, ne Paginile ei sunt pline de dinamism, scânteietoare, mult
urmresc. La fel ca o statuie de Michelangelo sau un nud mai vii decât orice alt „istorie universal". Scopul crii
de Picasso, fotografia perfect odat vzut se întiprete este de a stârni curiozitatea, dar aceasta nu este singura
în memoria noastr. finalitate. Fie c o vei citi în întregime sau doar o vei
în aceast carte cel mai mult impresioneaz cele rsfoi, efectul ei este de neconfundat. V va face sv
aproape 4000 de ilustraii care însoesc textul. simii înelepi chiar i numai pstrând-o în cas, pe
Ele îl ajut pe cititor s se concentreze, îl asist i îi msua de cafea sau noptier. Cuvintele i ilustraiile din
faciliteaz înelegerea evenimentelor istorice, implicând aceast carte sunt pline de adevr, iar prezentarea lor în
i imaginaia. Pomenindu-v cu aceast lucrare în „calupuri" de informaie v va oferi o experien aproape
fa, v-ai putea întreba: „La ce servete înc o istorie interactiv. Culorile i imaginile uluiesc, te prind i nu-i

14
De ce istoria? 15

Motenirea admirabil a faraonilor: povestea reginei Cleopatra continu Progresul civilizaiei: oraul futurist Shanghai deschide calea spre sec. XXI,
s-i influeneze pe scriitori, compozitori i pe regizorii de film. dar rdcinile strvechi ale civilizaiei înc ne fascineaz.

mai dau drumul. îi vor trezi imaginaia i te vor face s revistei o înfia pe o fat afghan rmas fr prini
vezi Sfinxul ©, Marele Zid Chinezesc i Marele Canion. i care privea neajutorat cu ochii ei verzi, fascinani,

O s îi par ru c desenai floricele la ora de geografie ctre fotograf. Imaginea a fost atât de sfâietoare i a

în liceu, sau la seminariile de istorie la facultate. Acum impresionat atâia oameni de pe toat planeta, încât dup
îns e prea târziu. intrarea americanilor în Afghanistan, dup evenimentele
Hai s ne gândim puin: în copilrie i adolescen de la 11 septembrie, ea a fost din nou cutat. Pashtun,
eram cu toii ca Huck Finn i Tom Sawyer, nerbdtori o femeie srac, ducând o via aproape nomad, a fost
s fugim din sala de clas pentru a explora fluviul gsit în 2002 i întreaga lume s-a bucurat. S-a relatat
Mississippi. Cei mai muli dintre noi ne dorim ca, în din nou despre ea în revist i au fost publicate pozele
loc s lucrm din greu opt ore pe zi, s cltorim i s recente ale lui Sharbat Gula, cci acesta este numele ei.

facem cumprturi într-o pia indian din Mumbai Imaginile transmiteau mesajul ororilor rzboiului, dar i
sau s admirm peisajul de la fereastra unui hotel din al rezistenei spiritului uman de-a lungul istoriei,

Alpii elveieni, lâng Berna. Istoria devine astfel mod de în acelai mod, National Geographic Society
evadare i cu cât aflm mai multe despre trecutul nostru, urmrete istoria prin imaginile i ilustraiile din aceast
cu atât avem mai multe locuri la care s vism. Istoria carte consistent. Dac ar trebui s-o inventariez într-o
universal este ca un autobuz magic care ne poart prin librrie, a pune-o la rubrica „Istorie utilizabil". Aceasta
timp, fiind atât de vie, încât trezete epoci de mult apuse. este o carte pe care trebuie s o s o preuieti i s o ai,

Secolele se succed pe scen, îi spun povestea i fac apoi foloseti. Este un dar din partea lui National Geographic.
loc altora în lumina reflectoarelor. Dac nu putem vizita Implic toat familia i este o prezen durabil în cas.
cea mai îndeprtat insul indoneziana aa cum era ea Nu uitai, îns, c suntei înc departe de cunoaterea
în sec. XV, sau cltori în Shanghaiul O de astzi, aceste absolut. De fapt, cltoria voastr abia începe.
pagini ne ajut, totui, s ni le imaginm.
Este normal ca National Geographic, o organizaie Douglas G. Brinkley, New Orleans
ce acioneaz la nivel global, s publice aceast istorie Iunie 2005
universal. Dei puini tiu asta, National Geographic
Society tiprete reviste i cri în multe limbi, cum ar fi
japoneza, spaniola, ebraica, greaca, franceza, germana,
poloneza, indoneziana, coreeana, portugheza, chineza,
ceha, româna, rusa, norvegiana, turca i olandeza,
îns imaginile sale extraordinare nu au nevoie de
traducere, fascinându-i pe cititori oriunde s-ar afla
acetia. De exemplu, coperta unui numr din 1985 al

15
Preistoria
Pân la cea 4000 î.Hr.

Dac a
ar fi s-1 comparm cu istoria umanitii, sau cu cea
Pmântului, studiul evoluiei fiinelor umane, al originii

i relaiilor dintre ele este de o dat foarte recent. Pân în sec. XVIII,
Dumnezeu 1-a creat pe om dup
povestea biblic a crerii omului - „i
chipul i asemnarea Sa, a fcut brbatul i femeia" - era acceptat ca

adevr incontestabil în multe pri ale lumii. Apoi au aprut naturalitii,


cel mai celebru dintre ei fiind Charles Darwin. Acetia s-au îndoit de
statutul privilegiat acordat oamenilor în Biblie i au plasat dezvoltarea
fiinei umane în contextul unei teorii a evoluiei. Aceasta a fost susinut
i elaborat pe baza descoperirii unor schelete, a unor unelte primitive
i a multor urme de vechi aezri. Clasificarea, datarea i evaluarea lor
cu ajutorul tehnologiilor moderne a facilitat înelegerea originii omului.

Reconstituire a unei scene de vântoare din Epoca Pietrei, cea 25 000-30 000 î.Hr.

Pentru omul de Cro-Magnon, mamutul era o prad cutat, din care se puteau folosi
atât carnea, pielea, cât i colii.
18 Marea istorie ilustrat a lumii Preistoria

Epoca pietrei - Naterea civilizaiei


De la origini pân la cca 4000 î.Hr.

Rspunsurile finale la întrebrile legate de originea omului nu au fost gsite nici în

prezent. în 1871, Charles Darwin opunea propria teorie a evoluiei legendei biblice

a creaiei. Teoria evoluiei sugera c omul evoluase din antropoizi o. Africa, locul
unde s-au gsit cele mai vechi oase de umanoizi, este considerat a fi „leagnul ome-
nirii". Progresul ctre Homo sapiens de astzi poate fi urmrit prin scheletele, uneltele

i urmele de aezri (printre care se numr i picturile rupestre) rmase de-a lungul
Evoluia de la maimu antropoid la Homo sapiens timpului.

Totul a început în Africa


Subdiviziunile perioadei preistorice
Datorit dezvoltrii teoriei evoluiei, dar i a identificrii i Preistoria se împarte în Epoca veche a Pietrei sau Paleolitic, Epoca
clasificrii hominizilor descoperii de la jumtatea sec. XIX
nou a Pietrei sau Neolitic, Epoca Bronzului i cea a Fierului:
pân în prezent, ipoteza originii africane a fiinei umane Paleoliticul timpuriu: cca 2,5 milioane-250 000 î.Hr.
este acum unanim acceptat. Paleoliticul mijlociu: cca 250 000-30 000 î.Hr.

Originile i evoluia omului O ©, ©, au evoluat continuu. El a Paleoliticul târziu: cca 30 000-10 000 Î.Hr.
au fost dezbtute aprins de-a evideniat înrudirea dintre primii Neoliticul: cca 10 000/8000-4000/1800 î.Hr.
lungul sec. XIX. Au aprut dou oameni i animale, în special cu Epoca Bronzului: cca 4000-700 î.Hr.

curente de gândire. Potrivit primatele. Darwin sugera c omul (Orientul Mijlociu), cca 1800-800 IHr. (Europa)

doctrinei creaioniste a religiilor primitiv i-a dezvoltat în timp Epoca Fierului: începând cu cca 1100/800 IHr.

monoteiste, omul a fost creat de capacitile intelectuale, sociale Preistoria s-a suprapus cu perioada

Dumnezeu i nu a mai evoluat i creative. El i-a susinut teoria geologic a cuaternarului:

de atunci. Teoria evoluiei a fcând referiri la importana Pleistocenul timpuriu:

lui Charles Darwin se opunea, crescând a folosirii uneltelor i cca 1,8 milioane-800 000 îMr.
afirmând c fiinele vii ©, O, la trecerea omului de la o via Pleistocenul mijlociu:

de vântor-culegtor cca 800 000-127 000 î.Hr.


la una de agricultor i Pleistocenul târziu:

cresctor de animale. cca 127 000-10 000 iHr.

Tot în sec. XIX a Holocenul (perioada postglaciar):

început înregistrarea i cca 10 000 Î.Hr. pân în prezent Râztoare paleolitic

clasificarea sistematic

a fosilelor umanoide a acestora a devenit posibil Dat fiind faptul c cei mai vechi
i a uneltelor de piatr. odat cu descoperirea în 1947 hominizi fuseser descoperii
O atenie special s-a a metodei tiinifice de datare în Africa de Est, a aprut o teorie
Evoluia de la Australopithecus anamensis acordat determinrii cu carbon radioactiv de ctre care transforma acest continent
Homo habilis, Homo rudolfensis,
(albastru) la
vechimii fosilelor, îns profesorul Willard F. Libby de la în „leagnul omenirii". Aceast
Homo i primul Homo sapiens la Homo
erectus
neanderthalensis i Homo sapiens sapiens. o datare mai corect Universitatea din Chicago. ipotez a fost susinut de
descoperirea în 1924 a „copilului
Taung", un Australopithecus
africanus care a trit acum
2,2 milioane de ani.

De la stânga la dreapta: 3. Australo-


pithecus anamensis (cca 4,2 milioane
î.Hr.), 4. Australopithecus afarensis
(cca 4-3 milioane î.Hr.), 5. Australopi-
thecus africanus (cca 2,8-2 milioane
î.Hr.) i 6. Homo erectus (cca 1 ,9 mili-

oane— 200 000 Î.Hr.) - reconstituire.

Acum cca 6 milioane de ani Orrorin tugenensis Acum cca 4,2-3,9 milioane de ani Australopithecus

Acum cca 5,5-4 milioane de ani Ardipithecus ramidus Acum cca 4-3 milioane de ani Australopithecus afarensis
De la origini pân la cea 4000 Î.Hr. Epoca Pietrei - Naterea civilizaiei 19

Primii hominizi

Potrivit celor mai recente descoperiri, omul a aprut acum mai bine de ase milioane de ani.
Trecând prin etape succesive de evoluie, primii hominizi i-au dezvoltat din ce în ce mai
multe caliti. Treptat, fiina uman a început s prseasc „leagnul" su african.
regim alimentar mai variat decât
umanoizii anteriori. Noua diet,
care pân acum fusese în între-
gime vegetarian, includea carne
i grsimi animale. Homo habilis a
fost primul hominid care a prsit
3
pdurea i a început s vâneze în
savan ©. Lui îi aparin primele
unelte cioplite în piatr, care erau
stânga: Cranii de Australopithecus africanus i Australopithecus boisei probabil folosite pentru a sparge
dreapta: Craniul unui australopithec cu mandibula reconstituit
oasele i a ajunge la mduv.
Aplicând teoria lui Darwin, gsit îns Orrorin tugenensis („omul Homo ergaster (Homo erectus),
paleontologii au început mileniului"), care popula Kenya care a populat întreg continentul

cutarea unei „verigi lips", care acum cea ase milioane de ani. african acum cea 1,8-1 milion de
s fac legtura între om i cea Dup Ardipithecus a aprut Austra- ani î.Hr., este primul hominid ale

mai apropiat rud a sa dintre lopithecus ©, O, cu o vechime de crui mrime i proporii se asea-

animale, cimpanzeul. Multe specii 3,7-1,3 milioane de ani, care folo- mn cu cele ale omului modern.
de hominid au fost descoperite în sea deja unelte primitive de piatr. Umbla numai în poziie vertical,
timp, dar nu toate erau strmoi Australopithecus afarensis a devenit îi fcea provizii i crea obiecte

direci ai lui Homo sapiens. celebru graie lui „Lucy", ale crei de piatr. Acum cea 1,6 milioane
Ardipithecus ramidus, care a trit oase au fost scoase la lumin în 1974. de ani, el a fost cel care a cioplit sus i jos: Topoare de mân din silex,
unelte paleolitice prelucrate
acum 5,5-4 milioane de ani pe Urmtoarea etap a evoluiei a în întregime cel dintâi topor de

teritoriul Ethiopiei de astzi, a fost fost genul Homo. Homo habilis, care mân ©, ©, care putea folosit i Africa i s-a rspândit treptat în
considerat mult vreme cel mai a trit acum 1,5-2,3 milioane de ca târncop. Homo ergaster a fost zonele mai apropiate din Asia i
vechi umanoid. în 2000, a fost ani, avea un creier mai mare i un de asemnea primul care a prsit Europa.

„Lucy"

Nici un alt umanoid cunoscut


nu a fcut mai mult senzaie la
descoperirea sa precum femela
de Australopithecus afaren-

sis cu o înlime de 1,09 m gsit


în regiunea Afar din nord-estul
Ethiopiei în 1974. Afost boteza-
t „Lucy", dup piesa formaiei
Beatles pe care o ascultaser

cercettorii în tabr. Presa a

numit-o imediat „veriga-lips".


Ea aparine ramurii filogeneîice
umane i are conformaia ana-

tomic necesar mersului biped.


Oasele i dinii ei au oferit in-

formaii preioase despre viaa


pe care o ducea.
Australopiteci la vântoare în câmpie, Paleolitic

Acum cea 2,8-2 milioane de ani Australopithecus africanus Acum cea 1,9 milioane-200 000 de ani Homo erectus

Acum cea 2,3-1,5 milioane de ani Homo habilis Acum cea 1,6 milioane de ani Primul topor de silex
19
20 Marea istorie ilustrat a lumii Preistoria

Expansiune teritorial
Plecând din Africa, oamenii primitivi s-au prim etap în Asia i Europa, apoi în
stabilit într-o

Australia i cele dou Americi. Din cauza climei aspre, numai vântorii viguroi ai perioadei
glaciare, oamenii de Neanderthal i Cro-Magnon, au fost cei care au putut s colonizeze Europa.

Mult timp s-a crezut c primii venit în Europa, care trecea atunci

oameni nu au prsit Africa doar prin perioade glaciare extreme.

cu cea 1,4 milioane de ani în Versiunea european a lui Homo


Fosile de Neanderthal
urm. în anii 1990 s-a gsit îns în ereus a fost numit Homo heidel-
Georgia, în Asia de Vest, craniul bergensis ©, datorit unei desco- Una dintre cele mai apropiate

unui umanoid cu o vechime de periri fcute lâng Heidelberg în rude ale noastre, omul de Nean-

1,7-1,8 milioane de ani. 1907. Se estimeaz c a trit acum derthal a dobândit acest nume
Cele mai vechi fosile de Homo 400 000-800 000 de ani. dup ce o bucat de craniu afost
ereus au fost descoperite în Asia. Pleistocenul târziu (127 000- gsit într-o peter de pe Valea
„Omul de Java", botezat dup in- 10 000 î.Hr.) a fost epoca omului Neander lâng Diisseldorf în

sula unde a fost descoperit de Neanderthal. Acest nou tip de 1856. A fost clasificat în 1863.

primul exemplar, dateaz de umanoid, considerat a fi o rud Cercettorii au stabilit ulterior

secundar a lui Homo sapiens sau c oasele descoperite în Engis,

chiar o subspecie diferit, a aprut Belgia, în 1829-1830 i la Kalpe


Homo neanderthalensis
în urma unor trepte succesive (cea 1 50 000-30 000 î.Hr.), sculptur (Gibraltar) în 1848 aparineau
reconstituit a unui om de Neanderthal
aceluiai tip de umanoid. Craniul
de evoluie i a disprut acum
cea 30 000 de ani. De la privire la aceast convieuire i la de la Kalpe s-a pstrat mult mai

descoperirea primei calote dispariia omului de Neanderthal. bine decât poriunea de calot

craniene de Neanderthal în 1856, S-a presupus c ei au interacionat din Germania, de aceea omul de

el a devenit cel mai cunoscut i s-au influenat reciproc, fr s Neanderthal ar fi trebuit poate

exemplu de om primitiv. fi format familii mixte. s poarte numele de „Kalpe".


Neanderthalii O, O erau vântorii Cu cel puin 60 000 de ani în sus: Craniu gsit la Kalpe

scunzi i robuti ai epocii glaciare, urm, sau chiar mai devreme,


având cel mai mare volum cranian omul primitiv a ajuns în Australia, prin Siberia i Alaska. Cele mai
dintre toi umanoizii de pân trecând prin Noua Guinee. Primii vechi descoperiri din America sunt
Craniul „omului din Beijing", atunci. Nasul lor turtit i cavitatea hominizi au ajuns probabil în cele vârfuri de sgei i de lance cioplite
Pleistocenul mijlociu
nazal larg reprezentau o dou Americi cu doar circa 11 500 în piatr. Cunoscute sub numele
acum 1,7 milioane de ani î.Hr., pe adaptare la clima rece. de ani în urm. Vântorii epocii de „vârfuri Clovis", acestea sunt
când „omul din Beijing"© gsit în Acum cea 40 000 de ani, Homo glaciare au ptruns pe continent asociate cu cultura Clovis.

China are o vechime de 600 000- sapiens modern, sub forma omului
200 000 î.Hr. Homo ereus folosea de Cro-Magnon, a ajuns în sfârit
probabil deja în acea perioad din Africa în Europa.
focul i dezvoltase posibil o form Acest strmo direct al nostru
de limbaj. Tot el a fost primul om popula teritoriul de astzi al Isra-

elului înc de prin anii


100 000 î.Hr. („proto-

Cro-Magnon"). Era
mai înalt, mai suplu i
mai rezistent decât oa-

menii de Neanderthal,
îns cele dou specii
au convieuit în Eu-

ropa timp de aproape


10 000 de ani. Au ap-
Homo heidelbergensis la vântoare rut numeroase teorii cu Oameni de Neanderthal la vântoare de uri de peter

Acum cea 1,4 milioane de ani Primii oameni prsesc Africa Acum cea 800 000-400 000 de ani Homo heidelbergensis
Acum 1,7 milioane de ani „Omul din Java" Acum cea 600 000-200.000 de ani „Omul din Beijing"
De la origini pân la cea 4000 î.Hr. Epoca Pietrei - Naterea civilizaiei 21

Taberele i utilizarea uneltelor

Evoluia omului poate fi urmrit în funcie de uneltele i armele de vântoare pe care


le-a folosit. Un alt semn al progresului îl reprezint existena zonelor de locuit care
ofereau adpost permanent unor grupuri tot mai mari.

Pe lâng scheletele gsite, obiectele unele peteri mai mari


de piatr s-au pstrat de asemenea ©, ©erau probabil
foarte bine, oferindu-ne locuite tot anul, dup
informaii despre prima sfâritul Paleoliticului

perioad a existenei timpuriu. în Epoca Diferite etape în producerea topoarelor


de piatr neolitice
noastre. Hominizii din Pietrei, oamenii
Paleoliticul timpuriu i-au construit adposturi Taberele se mutau probabil pe
foloseau materialele care în spaii deschise, adesea msur ce locuitorii lor migrau,
se gseau uor. Primele pe malurile râurilor i ale odat cu schimbarea anotimpu-
unelte din piatr © au fost lacurilor, unde ridicau rilor, îns trebuie s fi existat i

create prin cioplire cu alte probabil colibe din lut cu aezri permanente, precum
pietre sau bee, astfel încât acoperi din frunze. Locuinele cea descoperit la Willendorf,

luau diverse forme, precum acest ulterioare au fost spate în Austria. Perimetrul acesteia era

mân ©. Achiile erau pmânt. în


topor de
de asemenea utilizate pentru a da
Q Topor i ciocan neolitic
au început
Paleoliticul târziu

s apar corturi fcute


demarcat de lespezi de piatr
i piei de animale. Primele case
o form pietrei prin rzuire sau unor lame fin cizelate. Astfel a luat din piei întinse peste stâlpi de i locuine permanente apar
dltuire ©. în Paleoliticul mijlociu, natere „tehnologia lamei subiri", lemn sau coli de mamut. în perioada neolitic.
cerinele vântorii au determinat constând în crearea unor lame
îmbuntiri ale armelor i apariia lungi i înguste de piatr sau de
corn, care erau utilizate ca vârfuri
Bastoane perforate de lance sau harpoane.

Printre artefactele apari- Omul primitiv se adpostea în


nând omului de Cro- peteri, îns probabil doar dup ce
Magnon se numr i a descoperit focul în Paleoliticul

bastoane din os sau corn, timpuriu, fiindc înainte acolo

bogat decorate i perforate. se ascundeau adesea uri i pisici

Iniial s-a crezut c repre- slbatice. Peterile au fost folosite

zentau simboluri de cult ale iniial doar în anotimpul rece, îns


statutului unei persoane i
au fost denumite „sceptre

ale puterii". în prezent, se

tie îns c erau utilizate

pentru îndreptarea vârfuri-


lor de lance din piatr sau

os. Omul de Cro-Magnon


folosea i arunctoare de
lance sau „atlatl", bas-

toane terminate cu un
cârlig, de care se fixa ar-

ma. Datorit acestora,


lncile erau aruncate
mai departe i cu o pu-

tere mai mare.


dreapta: Bastoane perforate
El Pumnale din silex Turme de animale în picturi rupestre, Fran{a; Paleoliticul timpuriu

Acum cea 1 50 000-30 000 de ani Neanderthal Acum cea 60 000 de ani Colonizarea Australiei Acum cea 1 1 500 de ani Colonizarea continentului american

Acum cea 1 00 000 de ani Proto-Cro-Magnon în Israel Acum 40 000 de ani Omul de Cro-Magnon în Europa
22 Marea istorie ilustrat a lumii Preistoria

Focul i vântoarea Tehnici de vântoare


Trecerea de la existena de culegtor la cea de vântor a diversificat dovedit de numeroasele schelete
Utilizarea lncilor de lemn este
regimul alimentar al omului. Mai mult, a stimulat cooperarea cu Lâng
de animale care au fost gsite strpunse de asemenea arme.
ceilalii cizelarea calitilor sociale, pentru a permite formarea Hanovra, în Germania, de exemplu, s-au descoperitfosile de cai vechi
unui grup de vântoare eficient. Odat cu îmblânzirea focului,
de 400 000 de ani cu lnci de un metru înfipte în ele. Scenele de
fiina uman a învat s stpâneasc o for a naturii. Acest fapt,
vântoare care înfieaz animale strpunse de lnci i sgei sunt
precum i schimbrile sociale aprute, a avut o importan major. omniprezente pe pereii peterilor. Bizonul preistoric european i cel
colectiv, îndemânare, strategie american erau vâ-

i precauie. Cerea comunicare nai prin izolarea

în grup i probabil delimitarea lor de turm. Ani-


unor teritorii de comun acord cu male precum caii

alte grupuri. O prim strategie slbatici, cerbiiroii

de vântoare a fost battue - sau renii, erau prin-

împingerea animalelor în râpe se în plase sau vâna-

sau de pe stânci. Buna cunoatere te prin tehnica „bat-

a przii ©i a obiceiurilor tue" (împingerea

acesteia le-a permis primilor animalelor în râpe. Vântori Cro-Magnon atacând în grup un mamut

vântori s contientizeze
superioritatea lor asupra

animalelor.
Bucat de silex gsit în situl arheologic Principala arm a
de la Messel, Kalkriese, Germania
Paleoliticului timpuriu i
Primii hominizi au fost probabil mijlociu a fost lancea ascuit de
vegetarieni i culegeau plante i lemn, care la început era folosit
fructe, sau dezgropau rdcini la împuns i abia mai târziu la

i tuberculi cu ajutorul unor aruncat. Arcul i sgeata nu au


unelte de spat. Includerea aprut decât în Neolitic. La scurt
crnii în alimentaie, odat cu timp dup aceea, câinele a fost
trecerea la vântoare, dei primii domesticit i folosit la vântoare.
stânga: Vârfuri de lance din corn de cerb, Paleoliticul timpuriu
vântori Oerau cu siguran i Prada preferat era bizonul i dreapta: Oase de bizon (ambele din Paleolitic)
culegtori, a marcat un progres cerbul rou în Europa, renul

remarcabil al inteligenei i elanul în teritoriile nordice primitiv vâna i pahiderme, învat cum s îl aprind cu
sociale. Vântoarea solicita efort i antilopa în Africa. Omul precum mamutul, elefantul de ajutorul silexului O (cremenea)
pdure i rinocerul lânos. Erau i cum s îl stpâneasc. El i-a
de asemenea vânai urii de însuit astfel controlul unei fore

peter, care aveau un rol special a naturii pentru a se proteja i


în cultele primitive. Acetia au a se apra sau a ataca. Focul a
disprut odat cu trecerea la început s fie folosit i la gtitul
perioada neolitic. i friptul mâncrii. Probabil
Muli cercettori consider tot descoperirea lui i-a permis
c utilizarea focului, dovedit omului s ptrund i s
de numeroase descoperiri locuiasc în peteri.
arheologice, începând cu Au fost emise multe teorii
Paleoliticul timpuriu, este cu privire la împrirea rolurilor
esenial în evoluia omului între sexe. S-a sugerat c în
modern. Omul primitiv a folosit aceast perioad s-a fcut prima
probabil la începutul focul dat distincia dintre brbatul
provenit din incendiile de câmpie vântor i femeia culegtoare i
Tabra unui grup de vântori, cea 1 000 î.Hr. sau din fulgere, pân când a îngrijitoare a focului i a copiilor.

Acum cea 2,3-1,5 milioane de ani Trecerea la vântoare Acum cea 1,8-1 milioane de ani Dezvoltarea comunicrii prin limbaj

Acum cea 2,2 milioane-1 30 000 de ani Lancea de lemn este folosit ca arm de vântoare
22
De la origini pân la cea 4000 î.Hr. Epoca Pietrei - Naterea civilizaiei 23

Limbajul i ritualurile funerare


Progresul omenirii a necesitat i dezvoltarea capacitilor mentale i intelectuale. învarea i
folosirea unui limbaj simbolic, precum i apariia primelor culte funerare marcheaz aadar

un punct de rscruce.

Odat cu dezvoltarea tehnic sunetelor i cuvintelor înc din Paleoliticul timpuriu


i social a omului primitiv a purttoare de sens (idei), s-a practicat înhumarea
avut loc o „revoluie psihologic", limbajul cerea capacitatea craniilor i mandibulelor, în
Formarea grupurilor sociale de a conceptualiza ideile special de ctre hominizii
a creat nevoia de a comunica comunicate prin cuvinte i ce populau teritoriul de azi

gânduri i sentimente, dar simboluri. Spre deosebire de al Chinei. Locuitorii peterilor

i de a marca diferenele. pictograme, simbolurile nu din Paleoliticul mijlociu


trebuie s semene cu aveau cu siguran ritualuri
Tumuli (morminte în form de movil)
lucrurile pe care le funerare, dup cum o dovedete din lespezi de piatr gravat, Frana

înlocuiesc. Ele sunt descoperirea unor schelete ©


asociate cu anumite poziionate cu grij. Ele erau Ritualuri funerare

sensuri convenionale întinse pe spate sau ghemuite, i trepanaii


(asupra crora cu unelte de piatr plasate în Paleoliticul târziu, morii
s-a czut unanim alturi. Scheletele i mai ales erau depui în poziie aezat
de acord), pe care craniile erau frecvent acoperite în gropi spate special pentru

membrii grupului acest scop. Ele se aflau de obi-

le înva în timp. cei în centrul zonei de locuine


Utilizarea limbajului sau lâng o vatr. Se presupu-
necesit aadar ne c înmormântarea avea loc
dezvoltarea paralel doar dup ce se schimbase locul
a tuturor acestor de tabr. Gurile circulare

însuiri la toi descoperite în numeroase cra-


indivizii. Din pcate, nii au ridicat multe semne de
unor surse Schelet gsit într-un sitdatând din
în lipsa întrebare. Prin ele scos probabil
Paleoliticul mijlociu, Les Eyzies, Frana
scrise, s-au putut creierul decedatului. îns în

trage doar concluzii cu lespezi de piatr ©, ©, ©. unele cazuri, calota crania-


indirecte cu privire la Nu este foarte clar dac se n se vindecase parial i osul
sus: Morminte megalitice, reconstituire; jos: Dolmene
(monumente megalitice) în Evora, Portugalia
natura i dimensiunile dorea protejarea morilor, sau reîncepuse s creasc, ceea ce
acestei dezvoltri. a celor vii de spiritele acestora. înseamn c persoana rm-
Se presupune c începând Un grad mai înalt de Craniul © a beneficiat mereu de sese în via i dup efectuarea
cu Homo ergaster putem vorbi abstractizare mental a fost o atenie special, creierul fiind „trepanaiei" '.

de o contiin fundamental necesar i pentru înmormântarea frecvent extras prin perforaii

de sine i o contientizare a morilor. Informaiile adunate practicate la baza calotei. în

existenei celorlali, precum i despre ritualurile funerare ne fac Paleoliticul târziu se presra de
de abilitatea primar de a folosi s credem c i omul primitiv obicei ocru, un pigment rou,

limbajul. Servind la transmiterea era contient de propria sa pe trupurile morilor i mai ales
gândurilor, prin intermediul efemeritate. pe cranii, care erau apoi aezate
în compartimente delimitate
cu pietre. în morminte au fost
puse podoabe valoroase, lucrate
cu mare migal © sau unelte
nefolosite de piatr ©. Au fost
de asemenea descoperii dini Scheletul unei femei care a trit în

Neolitic, în poziie aezat gsit


perforai, purtai probabil ca
stânga: Masc zoomorfic; mijloc: Craniu uman încrustat cu filde; dreapta: la Backaskog, Suedia
inventarul unui mormânt aparinând culturii amforelor globulare, lâng Berlin pandantive.

Acum cea 1 000-1 800 î.Hr. Apariia arcului i a sgeii

Acum cea 500 000 de ani Prima folosire a focului Acum cea 10 000 de ani Dispariia mamuilor
23
24 Marea istorie ilustrat a lumii Preistoria

Religia i cultele „Vrjitorul


Numeroase descoperiri datând din preistorie indic existena unor culte i ceremonii de sacrificare. de la Trois-Freres"
Prerile sunt îns împrite în privina prezenei unei forme de religie. Se presupune totui c a exis-
Nicio alt pictur rupestr nu
tat o oarecare legtur între cultele primitive, misticismul legat de vântoare i pregtirea hranei.
a incitat mai multe încercri

de interpretare precum celebrul

Apariia credinei într-o c primele „religii" sau culte erau „vrjitor de la Trois-Freres".

for transcendental care asociate cu vântoarea. Unul Muli cercettori resping chiar

cere jertfe a reprezentat un dintre cele mai vechi ritualuri, i denumirea sa. „Vrjitorul"

moment fundamental în etapele datând înc de la sfâritul este una dintre cele trei fiine

dezvoltrii psihice a omului. Paleoliticului timpuriu, era hibride descoperite pe pereii

Un alt aspect esenial este sacrificarea unor animale. în unei peteri în 1916. Pictura

legtura aparte între om acest scop, femele de ren erau reprezint trei creaturi cu ca-

i animal, vântor i prad scufundate în lacuri i mlatini pete i labe de animal. Ins
(animalism), om i mediul având pietre i rui de lemn în partea posterioar aparine

în care triete. Se tie acum pieptul deschis. Scheletele unor unor oameni. Unii cercettori

animale, în special mamui, au stabilit analogii cu practici-

au fost descoperite cu multe le amanice din alte culturi i


podoabe aezate alturi. l-au vzut pe vrjitor ca pe un

Locuitorii cavernelor din Desen pe piatr a unei figuri umane, „vraci" purtând piei de animal
aman dansând
probabil un
Paleoliticul mijlociu decorau i i o masc zoomorf. S-a suge-

remodelau craniile urilor de i de pregtirea hranei în jurul rat c execut un dans mistic de
peter, îngropându-le apoi, sau vetrei. Drept dovad stau vântoare pentru a avea o pra-
le aezau în spatele unor ziduri de numeroasele statuete feminine d uoar i puin periculoas.
bolovani. Aceast practic a dat O, © cu forme voluptuoase, Ali cercettori i-au exprimat
natere ipotezei c ar fi existat un gsite în jurul unor vetre rezervele, vzându-le doar ca

cult al ursului de peter. începând cu Paleoliticul târziu. pe o încruciare între om i


Stabilind analogii cu ritualurile Ele sunt probabil simboluri animal, care dezvluie creativi-

amanilor din triburile siberiene ale fertilitii sau ale unei tatea omului primitiv.
Statueta „Venus din Willendorf", de vântori, unii cercettori zeie-mame.
Paleoliticul târziu
au interpretat împodobirea Un alt subiect controversat
i atenia special acordat este interpretarea artei omului
oaselor de animale ca pe un primitiv din perspectiva unei

„ritual de compensare" pentru religii sau a unui cult. Scenele

uciderea unui animal sau ca pe cu przi i cele de vântoare


o expresie a credinei omului pictate pe pereii peterilor
primitiv c prada îngropat va puteau avea rolul de a invoca
„Vrjitorul de la Trois-Freres",
„învia". S-a emis de asemenea reuita la vântoare sau protecia
pictur rupestr, cea 1 4 000 Î.Hr.

ipoteza c o parte a przii se împotriva przii periculoase.


sacrifica unui zeu al vântorii
sau unui totem animal. Astfel
pot fi analizate reprezentri ale

unor fiine pe jumtate umane,


cum ar fi „vântorul de la Trois-
Freres" O, O, care au dat natere

unor interpretri extrem de


controversate.

Este posibil s fi aprut i


a ritualuri legate de împrirea
Idol feminin neolitic przii între membrii grupului Vrjitor din petera Trois-Freres din Pirineii francezi, Paleolitic

Acum cea 2,3-1,5 milioane de ani Primele sacrificii de animale i culte rituale Cea 3000 î.Hr. Primele morminte rupestre de familie

Cea 3000 î.Hr. Apariia religiei


24
De la origini pân la cea 4000 Î.Hr. Epoca Pietrei - Naterea civilizaiei 25

Arta omului primitiv


i de impresionante ale omului primitiv cele mai cunoscute
Dintre creaiile artistice atât de diverse
predomin se numr animalele vânate i oamenii.
sunt picturile rupestre. Printre motivele care
Formele de art preistoric includ gravurile în piatr, sculpturile i figurinele realizate în stiluri
diferite, care permit astfel nenumrate interpretri.

Primele picturi rupestre i fisurile din pereii peterilor,


© i gravuri © de pe desenând mai întâi motive
pereii stâncoi dateaz geometrice, abia apoi figuri
din Paleoliticul târziu, propriu-zise. îns atât spiralele,
în special peterile cât i celelalte desene dateaz
din Frana i nordul din aceeai perioad. Artitii
Spaniei ascund multe au fost probabil contieni
astfel de reprezentri. de la bun început c pot s
Pete, sculptur în os, Paleoliticul
S-a crezut mult timp reprezinte mediul înconjurtor mijlociu

c omul primitiv în imagini.

Cal, pictur rupestr din Paleoliticul târziu,


a observat i a fost S-a presupus c picturile fost considerate nite simboluri

Lascaux, Frana inspirat de crpturile rupestre nu aveau un scop pur ale fertilitii. Figurinele puteau
estetic i nu fuseser realizate avea forme conice brute, dar i
Tehnici de pictur în Paleoliticul târziu de un individ talentat, ci fee realizate cu mare atenie

Picturi rupestre datând


înfiau lumea unui întreg la detaliu.

din Paleoliticul târziu


grup. Principala tem este KS&SBKju

vânatul, reprezentat din profil


apar în Europa de Vest,
în special în Frana i
i în micare. în contrast cu
acesta, rarele figuri umane par
Spania, munii Ural i
a fi abstracte. Siluetele sunt
Siberia. Artitii au rea-

din pigmeni
întotdeauna izolate i realizate
lizat culori
în stiluri diferite. Reprezentrile
ferici de ocru, dizolvai
Pictur rupestr, Altamira, Spania realiste alterneaz cu imagini
în ap. Nuanele de

rou, galben i maro erau obinute cu ajutorul albuului de ou, grsimii,


de oameni i animale extrem
sucurilor de plante i sângelui (dup cum se vede la bizonul de la
de abstractizate i cu detalii
exagerate. Un alt motiv des -gl
Altamira, Spania). Tonurile de negru se realizau cu ajutorul crbunelui
întâlnit în peteri este amprenta Amprenta unei mâini
sau manganului.
Amprentele de mâini de pe pereii peterilor erau zugrvite de obicei
© mâinii umane.
Gravurile rupestre în piatr
cu negru sau rou. Uneori, artistul îi aplica o vopsea lichid pe
mân i o apsa pe perete (creând astfel o amprent pozitiv). Alte- depesc chiar ca numr picturile,
ori, el îi punea mâna pe stânc i sufla vopsea în jurul ei, realizând
aprând uneori suprapuse i
coninând cam aceleai teme.
o amprent negativ.
Se grava nu doar în piatr, ci

i pe coarne de cerb sau oase


de animal.
în Paleoliticul târziu au fost

realizate i sculpturi. S-au gsit


mici sculpturi ©, © realizate în
calcar, steatit, os i corn de cerb,
precum i figurine de lut ars. Cele

de dimensiuni mai reduse erau


probabil purtate ca pandantive.

M^n^HHHHI^taniHiHiHHM Statuetele înfieaz cel mai


Capr slbatic atacând, gravur rupestr din Paleoliticul timpuriu, Le Roc de Sers, Frana frecvent figuri feminine © i au Statuet paleolitic din os de mamut

între 30 000-10 000 î.Hr. „Venus din Willendorf" 1 940 Descoperirea peterilor de la Lascaux

1916 Descoperirea „vrjitorului de la Trois-Freres"


25
26 Marea istorie ilustrat a lumii Preistoria

„Revoluia neolitic"
Civilizaia uman a cunoscut o rapid dezvoltare în perioada neolitic, în primul rând datorit
apariiei agriculturii i domesticirii animalelor. Noul stil de via sedentar a creat nevoia unor
noi tehnologii i a marcat începutul aezrilor moderne.
Neoliticul a adus cu sine un a aprut ca rezultat al vieii erau retezate cu ajutorul secerilor.

progres remarcabil al culturii ©, sedentare în case i comuniti ©, Dup 3000 î.Hr., în Orientul
omul încercând s se elibereze de O . Omul îi asigura în continuare Apropiat a început
capriciile mediului în care tria. hrana prin vântoare, dar nu mai s fie aplicat metalurgia (iniial
Acest proces a fost facilitat în depindea în totalitate de reuita se folosea cuprul), cu tehnici
special de diversificarea regimului acesteia, întrucât existau surse simple de turnare.
alimentar, graie agriculturii alternative de alimente, Practicarea agriculturii

i domesticirii animalelor, i în paralel a avut loc io presupunea planificare pe termen


revoluie tehnologic. lung i cunoaterea ciclurilor Vas i ceramic pictat aparinând
Apariia vaselor climatice i sezoniere. Plantele unor culturi neolitice

de ceramic ars O, au început s fie cultivate în


O, folosite iniial poriunile fertile de aluviuni, în
pentru depozitarea special în Mesopotamia i de-a
hranei, a ajutat la lungul Nilului. Omul a domesticit
delimitarea unor capre, oi, porci i apoi vite.

culturi diferite, precum Noi culte au luat natere în


cea a „ceramicii liniare" legtur cu plantele i cerealele.
din Europa Central. Descoperirile arheologice au

Progresul a însemnat dovedit c multe case neolitice


i folosirea pietrelor erau prevzute cu o ni unde se
Interiorul unei case din Paleolitic
de moar rotative aezau ofrande de cereale, fructe
i a pivelor pentru i resturi de animale. Statuetele dedicate cultului. în Orientul

zdrobirea plantelor de lut, piatr i metal reprezint Apropiat apar chiar primele
pentru hran, precum probabil jertfe votive, multe complexe de temple. în aceste

i construirea caselor având braele ridicate spre cer regiuni, trecerea la civilizaii

din crmizi de lut. sau palmele deschise în semn mai avansate a început i mai
Lemnul era prelucrat de implorare. Unele înfieaz devreme de 3000 î.Hr., odat cu
la început cu dli chiar diviniti. dezvoltarea scrisului cu ajutorul

i topoare de piatr. Majoritatea aezrilor din hieroglifelor i al monarhiilor


Familie din Paleolitic în locuina sa Ierburile i cerealele perioada neolitic aveau edificii teocratice.

„Cultura ceramicii liniare"

în Paleolitic, cea mai veche cultur cunoscut în Europa Central i de


Sud este cea a ceramicii liniare. în mileniul al cincilea î.Hr., acoperea

întreg teritoriul cuprins între estul Franei i Ungaria. Oamenii locuiau


în case lungi aflate în aezri îngrdite i practicau agricultura i se

ocupau de creterea animalelor.


Denumirea culturii provine de la ornamentarea tipic a ceramicii sale
cu benzi late. Decorul era realizat din linii groase i puncte. Triburile

aparinând culturii ceramicii liniare îi îngropau morii orientai ctre

soare, aezai pe o latur i cu picioarele adunate. Unii cercettori au

presupus c aceasta indic existena unei credine într-o via de apoi.


Unele schelete au fost gsite i întinse pe spate, cu braele întinse, într-o

poziie amintind de cea a unui anumit tip de statuete.


Reconstituire a lui „Otzi", omul gsit în ghearul Similaun, Italia

între cea 6700-5700 î.Hr. Prima aezare-ora de la Qatal HLiytik 5000-4000 î.Hr. Cultura Tell-Halaf

5000-4000 î.Hr. Cultura Obed din sudul Babilonului i Ur cea 5000 î.Hr. „Cultura ceramicii liniare"
26
De la origini pân la cea 4000 î.Hr. Epoca Pietrei - Naterea civilizaiei 27

Culturile Teii Catal Huyiik


Culturi cu sate i orae moderne au luat natere din aezrile Teii (care însemna „deal" în limba
Complexele din Anatolia da-
arab) aflate în Orientul Apropiat. Ele sunt caracterizate de o difereniere a claselor sociale i de o
tând din perioada neolitic
activitate economic organizat. Aceste comuniti, uor de identificat prin ceramica lor tipic, ofer informaii preioase ar-
fac trecerea ctre primele civilizaii avansate. heologilor prin mrimea lor i
Populaiile primelor comuniti ctre civilizaii i societi prin multitudinea obiectelor

aezate pe dealuri în Orientul mai avansate. gsite. Casele din crmizi de

Apropiat poart numele de CulturaObed din sudul lut aveau o camer central cu
„culturi Teii". Ei îi ridicau de Babilonului i Ur (cea 5000- pereii decorai cu picturi, fi-

obicei noile aezri peste cele vechi. 4000 î.Hr.) deinea case © cu guri în relief i capete de tauri.

Datarea acestora i desprinderea Locuinele erau atât de apropi-

caracteristicilor fiecreia sunt


ate unele de altele încât oame-
nii trebuiau s intre printr-un
orificiu fcut în acoperi.

Pe lâng perei s-au descoperit


Sigiliu, paleoliticul târziu
platforme de lut, sub care erau

Datorit importanei ceramicii îngropate oasele celor mori.

în determinarea dezvoltrii S-a presupus aadar c unele


sociale i culturale, s-a fcut dintre încperi erau folosite

o deosebire între „Neoliticul pentru cultul strmoilor. Nu-

aceramic" (cea 8000-6500 î.Hr.) meroasele figurine sculptate

i cel „ceramic", dup aproximativ Model al unei cldiri neolitice cu capete gsite indic existena cultului
de animale pe acoperi
6500 î.Hr. a dou perechi de zeiti i ani-
Culturile Teii aveau diferite camere delimitate („locuine male sacre. Locuitorii utilizau

stiluri de construcii (atât cu camer central"), roi de vase de lemn i de piatr, dar

rotunde, cât i drepte) i forme olrit, sigilii i mrci, precum i nu i de ceramic.

de ceramic diverse. cldiri de cult i administrative.


Descoperirea unor i sigilii Se presupune c exista o elit comunicaie i drumuri care
ale unor tblie de numrat © religioas i administrativ, un legau mai multe comuniti.
denot organizarea i controlul prim semn al unei civilizaii Trecerea la civilizaiile urbane
Statuet neolitic a zeitei-mam, timpuriu al vieii economice avansate. S-a descoperit un ale Mesopotamiei a început
Anatolia
i comerului, precum i relaiile sistem complex de canale de odat cu apariia civilizaiilor
totui posibile prin sparea complexe de proprietate, care irigaie, spate cu mare precizie, urbane din perioada Uruk,

unui pu care s strpung toate deschideau astfel drumul i urme ale unei reele de aproximativ în 4000 î.Hr.

straturile. La atal Huyiik ©


{pag. 50) din Anatolia, arheologii

au fcut extrem de multe


descoperiri. Multe aezri erau
încercuite cu piatr pentru a

proteja comunitile agricole


sedentare de populaiile nomade.
Diferitele culturi pot fi

identificate cu ajutorul formelor


sau al decorului din ceramica
lor. Cultura Teii Halaf©, ©
de exemplu, care a dominat
Mesopotamia în mileniile cinci

i patru î.Hr., îi împodobea Detaliu de altar, cetatea Guzana, Ruinele de la Teii Mardich, în Siria: vedere parial a zonei descoperite
ceramica cu linii sau cruci. Teii Halaf, Siria, cea 800 î.Hr. de arheologi, probabil urmele unui palat datând din Epoca Bronzului

începând cu 4000 î.Hr. Perioada Uruk: dezvoltarea civilizaiilor urbane începând cu 3000 î.Hr. Fabricarea unor unelte de metal în Orientul Apropiat

4000-2000 î.Hr. Cultura Harappa cea 3000 î.Hr. Apariia scrisului în Orientul Apropiat
27
Primele imperii
cea 7000 î.Hr-200 d.Hr.

Orientul Apropiat a fost leagnul primelor civilizaii avansate ale


omenirii. în Egipt i „Semiluna Fertil", un arc de cerc care se întinde
din nordul Peninsulei Arabe spre est prin Palestina pân în Mesopotamia,
au aprut primele structuri statale, în paralel cu dezvoltarea creterii
animalelor, agriculturii, comerului i scrisului. Primele mari imperii,
precum cele ale faraonilor egipteni, babilonienilor, asirienilor i perilor,
au luat natere la începutul mileniului al treilea Î.Hr., din mici comuniti
formate de obicei în jurul unui ora. O situaie similar s-a înregistrat i
pe subcontinentul indian i în China, unde s-au format de asemenea
civilizaii avansate timpurii.

Masca de aur a lui Tutankhamon, o capodoper a artei egiptene antice, înfiându-l pe faraon într-o

mantie de ceremonie împodobit cu animalele heraldice, vulturul i cobra, cea 1 340 Î.Hr.

29
Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

Pstor beduin cu oile sale în Iordania Turm de vite la râu, Khuzistan, Iran Cmil i clre, cea 700 Î.Hr.

Primele mari civilizaii


i roman s pun bazele Mgarul i mai ales cmila ©au fost domesticite
Cu mult înainte ca Antichitatea greac
civilizaiei europene, mari civilizaii apreau în Orient, în special pentru clrie, dar i ca animale de povar,
pe „pmântul fertil dintre fluvii", Mesopotamia. Dezvoltarea agriculturii Cmila era de altfel principalul mijloc de

i creterii animalelor era esenial pentru progresul unor civilizaii atât transport în comerul cu caravane, în vreme ce
de avansate, întrucât presupunea tot mai multe investiii în structurile caii erau utilizai în special în rzboi.
organizaionale. Istoria Orientului antic a fost Grâul i orzul erau cultivate cel mai mult.

influenat iniial de sosirea i stabilirea unor Inventarea plugului pentru arat, sistemele

populaii nomade O. Mult timp s-a considerat ^. inteligente de irigaie©, precum


c triburile de nomazi au cucerit pmânturile i digurile i canalele care protejau

popoarelor sedentare. îns migraia triburilor împotriva inundaiilor au dus la


Cap sumerian de taur
mici s-a desfurat de-a lungul mai multor creterea eficieneii produciei în
secole, constituind mai degrab o infiltrare. aezrile omeneti. Un alt obiectiv principal al comunitilor
Cultura i religia nomazilor i sedentarilor s-au în continu dezvoltare era aprarea de alte populaii cu care
influenat reciproc, dar au aprut i conflicte concurau pentru resurse.

din cauza resurselor naturale, precum punile înmulirea sarcinilor i complexitatea lor crescând au
i apa necesar irigaiilor. dus la o difereniere între pturile sociale: agricultori ©,
Trecerea de la creterea restrâns a animalelor Dulgher, basorelief babilonean, meteugari ©, rzboinici i administratori. Mai existau i
sec. INII Î.Hr.
©la cea extins a contribuit considerabil la preoii © care practicau ritualurile religioase i încercau s
stabilirea triburilor nomade în Orientul Apropiat. Vitele, care au fost afle momentele potrivite pentru semnatul
integrate în religie ca simboluri de cult ©pentru fora i fertilitatea i culesul recoltelor, cu ajutorul calculelor,

lor, erau folosite atât ca animale de traciune, cât i la ferme i punat. profeiilor i astrologiei.

Administraie i religie
în Orientul antic

Primele comuniti s-au transformat cu timpul


în societi cu o ierarhie strict a claselor

sociale. Funcionarii publici, specializai în


administraie, erau extrem de importani. Ei
controlau comerul urban i producia agricol.
Principalele hambare de grâu © erau de obicei
incluse în cldiri cu rol religios i de aici a

pornit i ideea c proprietatea statului i fora


administrativ erau concentrate acolo (aa-
Lanuri de cereale pe terenuri irigate artificial numita „economie de templu"). Statueta unui preot

Cea 9000 î.Hr. Primele urme ale unui ora în lerihon Cea 2900 Î.Hr. Unificarea Egiptului 1854-1 595 î.Hr. |
Vechiul Imperiu Babilonean

Cea 3000 î.Hr. Fondarea primelor orae-stat sumeriene 2500 î.Hr. Akkadienii preiau scrierea sumerian
30
cea 7000 î.Hr-200 d.Hr. Primele mari civilizaii

tfflp
•* i ^5^yp&* """*
3RL
',

M*S

*! ''•"ÎSt Dm
Ruinele unui hambar de grâu Rmiele unui templu cu obeliscuri la Byblos Tranzacie înregistrat în scriere cuneiform,
cea sec. II Î.Hr.

Conductorul, regele sau prinul oraului, avea un rol special. El iniia sistemului de scriere, mai curând decât cu ajutorul tradiiei orale.

proiectele de lucru în comunitatea, aflându-se i în fruntea activitilor Dorina de a simplifica scrisul a transformat pictogramele în litere

administrative i religioase. El conducea teritoriul în numele zeilor i era cuneiforme. Ele exprimau un sunet sau un grup de sunete i înlocu-

trimisul lor pe pmânt. iau simbolurile obiectelor, dând astfel natere scrierii fonetice. Siste-

în Mesopotamia, religia © era extrem de complex i a preluat tot mul iniial se baza pe silabe, fiecare liter reprezentând o silab sau

mai multe elemente noi, pe msur ce alte popoare nomade veneau i se o combinaie de silabe. în jurul anu-
stabileau în regiune. Alte elemente s-au schimbat cu trecerea timpului, lui 2500 î.Hr., akkadienii au adoptat

dat fiind capacitatea de absorbie a religiei dominante. Datorit co- i ei scrisul cuneiform sumerian prin
munitii, unii eroi locali, precum Ghilgame din silabe i l-au dezvoltat, adugându-i

^^ Uruk (cea 2700-2600 î.Hr.), sau unele zeiti propriile litere. Ulterior elamiii, hu-

>|g p tutelare ale oraelor, ca Marduk din Babilon, riii, hitiii, urartienii i alte popoa-
au fost promovai la rang de diviniti. Marduk re au preluat acest sistem de scriere,

a fost declarat chiar zeul principal astfel încât în 1400 î.Hr., el era utili-

> în timpul domniei lui Hammu- zat în comerul din întreaga regiune i
rabi în Babilon (1792-1750 Î.Hr.). chiar mai departe.
Conductorul ahemenid, Cirus cel Urmtorul pas spre abstractizarea
Mare, i-a acceptat pe preoii lui scrisului a fost crearea unui alfabet, în

Marduk în Babilon i a contribuit care fiecare liter corespundea unui


"«««kjiv
la reînnoirea Regatului Babiloni- sunet. Aceasta permitea formarea
Procesiune cu taur i alte jertfe
HI Statueta unui brutar, secolu an. Dup ce 1-a înfrânt pe Darius III unui numr nelimitat de combinaii pentru zeia Inanna, vas de piatr
alXIX-leaî.Hr. in ru
în lupta de la Gaugamela, Alexandru cel cu ajutorul a doar câtorva litere care

Mare a adus ofrande zeului Marduk în anul 331 î.Hr. El a dat în acest mod redau sunete.
un caracter de legitimitate divin domniei sale. Cuceritorul se înscria Primul alfabet de acest gen a luat

astfel în descendena direct a regilor babilonieni. natere în oraele canaanite Ugarit (cea

1400 î.Hr.) i Byblos © (cea 1000 î.Hr.)

Importana i i cuprindea 30 i respectiv 22 de litere.


dezvoltarea scrisului Ca orice scriere semit, alfabetele
Avântul cultural cunoscut de omenire dup inventarea scrisului nu canaaniilor i ale urmailor acestora,

poate fi nicidecum supraapreciat. Primele înscrisuri au fost gsite pe fenicienii {pag. 155), care au stat la baza
tblie de lut, care erau folosite în schimburile comerciale ©. Scrierea formrii alfabetelor iudaic, sirian, arab

cuneiform timpurie a sumerienilor s-a dezvoltat din pictograme i grec, nu includeau vocale.
care, la fel ca i hieroglifele egiptene ©, se asemnau cu obiectul pe Alfabetul grec a fost primul care a

care îl reprezentau. Era un sistem complicat, stpânit doar de scribi introdus vocalele, dar a preluat forma
special instruii, care aveau în virtutea acestui fapt o poziie bun pe i ordinea literelor, precum i cifrele, EEJl

scara social. din alfabetele anterioare. Primele texte Hieroglife egiptene pe o pictur
1 .. mural într-un mormânt din
Pictogramele erau diferite de primele simboluri i picturile ru- greceti sunt scrise, ca i cele semite,
Haremhab, Valea regilor, vestul

pestre, întrucât se bazau pe transmiterea sensurilor prin coerena de la dreapta la stânga. Tebei, Egipt

Cea 1 004-926 î.Hr. |


Domniile regilor David i Solomon 626-539 î.Hr. Fondarea
|
noului Imperiu Babilonian 331 î.Hr. |
Alexandru cel Mare cucerete Babilonul |

1 539-1 070 î.Hr. I Noul Regat Egiptean 883-61 2 î.Hr. I Noul Imperiu Asirian 550-330 î.Hr. I Imperiul Persan
51
Primele imperii
32 Marea istorie ilustrat a lumii

MlGRAIA POPOARELOR 3000-1200 î.hr.

în vreme ce o civilizaie urban lua natere în Orientul Apropiat, o migraie în


mas începea în Asia. în unele cazuri, aceasta a continuat timp de un mileniu,
mai mult chiar decât migraiile din Antichitatea târzie. în mileniul al treilea î.Hr.,
O
O popoarele semite din sud i cele indo-europene din nord au migrat ctre Meso-
potamia. La începutul primului mileniu î.Hr., venirea popoarelor mari i a celor
de navigatori i clrei a trezit o mare îngrijorare în rândul btinailor.
Femeie nomad cu turma sa de oi, Munii Ararat, Caucaz

Popoarele semite i cele indo-europene


în mileniul al treilea î.Hr., drept consecin a venirii triburilor

semite i indo-europene în Orientul Apropiat, a avut loc


o deplasare a polilor de putere.
S
Triburile semite au venit din Regatul Neo-babilonian (625-

Arabia în valuri succesive, 539 î-Hr.) (pag. 41).

stabilindu-se în „Semiluna fertil", în paralel cu migraia popoare-


regiune extrem de important lor semite, triburi indo-europene

care se întinde din Mesopotamia, de origine iranian au trecut

de-a lungul coastelor de est ale munii Caucaz O i au ajuns Legenda patriarhului biblic Avraam
Mrii Mediterane, pân în Egipt. în Mesopotamia, începând cu
legenda lui Avraam (Geneza cap. 11, v. 10 - cap. 25, v. 11) descrie mi-

Prin 2400 î.Hr., akkadienii semii invazia guilor în 2150 î.Hr.,


graia nomazilor aramaici. în a doua jumtate a mileniului al doilea

au cucerit oraele-stat sumeriene care a dus la destrmarea Impe- i


Î.Hr., Avraam a împlinit voina Domnului i-a condus tribul din

(pag. 34) i au format un imperiu. riului Akkadian. Huriii alctuiau


Mesopotamia în Palestina, stabilindu-se în ciuda opunerii localnicilor,
Canaaneenii s-au aezat în aristocraia din Regatul Mitanni spre Mecca, unde a
în versiune islamic tradiional, el i-arfi cluzit
Palestina i au fondat orae-stat, (sec. XVI-XIV î.Hr.) (pag. 52),
ridicat Kaaba i a înfiinat tradiia pelerinajului.
la fel cum au fcut i amoriii care a fost în cele
sus: Exodul lui Avraam,
(pag. 54) în Siria. Amoriii din urm cucerit gravur în cupru, sec. XVII

au înfiinat prima dinastie a dehitii (pag. 50), un


stânga: Fântâna lui
Babilonului i au domnit peste trib indo-european Avraam din Beersheba,
Israel
vechiul Imperiu Babilonian care s-a stabilit în

(pag. 40). în sec. XIII Î.Hr., i-au Asia Mic la începutul


fcut apariia arameenii, strmoii mileniului al doilea se bazeaz pe scrierea i
semii ai evreilor (pag. 56). Ei i-au î.Hr. Kasiii, care veniser limbile folosite de aceste

învins pe asirieni (pag. 38) în Siria din Iran, au dominat Meso- grupuri i ofer puine detalii
i Palestina (sub domniile lui potamia aproximativ între anii poporul Hicsos, care a invadat despre structura lor etnic sau

David i Solomon, de exemplu) 1530-1160 î.Hr. Egiptul în anul 1650 î.Hr., era despre originile geografice exacte

i i-au mrit astfel influena în Diferitele „populaii" sau alctuit atât din populaii semite, ale triburilor. Perii i mezii
Mesopotamia dup 1100 î.Hr. „triburi" nu au fost niciodat cât i din hurii de origine indo- (pag. 60) nu au venit cu primul

Caldeenii aramaici i-au învins bine definite sau individualizate european. îns pân i distincia val de migratori, ci ulterior,

definitiv pe asirieni i au format Se presupune de exemplu c între „semit" i „indo-european" în sec. II î.Hr.

Nomazi semii, pictur egiptean datând din sec. XIX Î.Hr.

Cea 2400 î.Hr. Fondarea Imperiului Akkadian 1650 Î.Hr. Invadarea Egiptului de ctre hiesoi

începând cu 3000 î.Hr. I Migraia triburilor semite i indo-europene începând cu 21 50 Î.Hr. Domnia guilor în Akkad Cu 1400î.Hr.| Perii se stabilesc în Iran

J2
3000-1200 î.Hr. Migraia popoarelor 33

Popoarele mrii i popoarele ecvestre


La începutul sec. XII î.Hr., regiunea de est a Mediteranei a trecut prin schimbri profunde. Nici marile
civilizaii, precum Imperiul Hitit, nici micenienii, minoienii sau canaaneenii nu au putut înfrunta
noul popor de navigatori i clrei.
conform Eneidei, în care se

povestete i despre fondarea


Romei.
Principalele triburi de 5
T3
rzboinici clrei din aceast
WlM Prizonieri ai popoarelor mrii, legai
perioad sunt cimerienii împreun de pr
i sciii © {pag. 65), de origine
indo-european, care au ieit
din stepele eurasiatice, ajungând
la sudpân în Asia Mic i Iran,
iar la vest pân în Germania

i Italia de astzi. Alungai de


scii, cimerienii s-au aliat cu
C
asirieniii au distrus Regatul C
O-
Urartu. Au fost apoi împini
Procesiune pe mare, fresc minoic, sec. XVI î.Hr.
în Asia Mic, unde i-au învins

Termenul de „popoare ale mrii", negoul, pân când s-au stabilit pe frigieni, fiind înfrâni la Clrei scii, tapiserie
din sec. IV-V î.Hr.
prezent în documente egiptene i ei pe un teritoriu, la fel ca rândul lor de lidieni. Pân în
i hitite începând cu 1300 î.Hr., i filistenii. Acetia din urm jurul anului 100 î.Hr., sciii ulterior de populaii nomade
se refer la mai multe triburi au cucerit zona de coast a au controlat zona Ucrainei de clrei, precum
diferite, cu origini controversate Palestinei i Siria, distrugând de astzi, îns au fost asimilai sarmaii ©.
i în prezent. S-au emis ipoteze oraele-stat canaaneene (pag. 54).

conform crora ei ar fi sosit Acest lucru a înlesnit preluarea


din Iliria (Croaia i Slovenia controlului zonei de ctre

de astzi), din Asia Mic sau din evrei.

zona Mrii Egee. Migraia grecilor (pag. 80),

Popoarele mrii © au a tracilor, frigienilor i lidienilor


semnat frica printre triburile s-a asemnat cu cea a popoarelor
sedentare, care se ocupau cu mrii. Grecii au pornit din
Balcani, invadând
.'*'«'•
teritoriul Greciei de azi '

i distrugând civilizaia -

-
micenianipecea
minoic ©. Imperiul
Hitit a czut i el sub
Legenda Atlantidei
presiunea popoarelor Unii cercettori au stabilit conexiuni între legenda Atlantidei i inva-

mrii. Tracii, frigienii zia „popoarelor mrii". Potrivit acestei teorii, o catastrof natural de

i lidienii au ptruns proporii ar fi declanat migraia triburilor. In prezent, arheologii pre-

în Asia Mic dinspre supun c epicentrul acelui dezastru arfifost insula Santorini (Thera), din
nord, în vreme ce Marea Egee. în sec. XVII î.Hr., o erupie vulcanic a scufundat o parte

grecii i ali navigatori considerabil a insulei în mare. Cutremurele care au avut loc la fundul

au atins doar coastele mrii i cderile de cenu au afectat întreaga regiune i i-arfi putut

acesteia. Etruscii par s determina pe localnici s plece într-o migraie masiv.


se trag i ei dintr-un
dup indicaiile
Oteni în armur, clare pe cai acoperii
sarmati sus: Reconstituirea Atlantidei lui Platon
cu zale, Coloana Troian, Roma, 1 1 3 Î.Hr. trib de navigatori,

începând cu 1 200 î.Hr. Marea migraie a popoarelor mrii începând cu sec. IX î.Hr .
|
Sosirea mezilor Cea 700 î.Hr. |
Sciii îi alung pe cimerieni

Cea 1 200 î.Hr. Cderea


I Imperiului Hitit 71 4 î.Hr. I Asirienii cuceresc Regatul Urartu 635-539 î.Hr. Noul Imperiu Babilonian
Î3
Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

Primele state din mesopotamia


CCA 3OOO-539 Î.HR.

Spre deosebire de deertul arab din sud sau munii slbatici dinspre nord, Mesopotamia („p-
mântul dintre fluvii"), aezat între Tigru i Eufrat, oferea un sol bogat pentru agricultur. Cei
dintâi locuitori l-au botezataadar Sumer o („pmânt cultivat"). Una din primele civilizaii ale
Orientului apropiat a aprut anume aici. Societi complexe au prosperat, transformându-se în
cele din urm în orae-stat, precum Uruk. De-a lungul timpului s-au format mari imperii care i-au
extins sfera de influen dincolo de cele dou fluvii.

M cunun i
cu o
Bustul unei curtence sumeriene din Ur,
cu bijuterii, 300 î.Hr.
împodobit

Oraele-stat sumeriene
g Progresul ingineriei hidraulice a dat natere oraelor-stat,
care aveau propriile lor sisteme administrative.

Primele aezri au aprut pe cunoscute din „listele de regi",

fluviile Tigru i Eufrat odat care s-au pstrat pân astzi.


cu dezvoltarea sistemelor de Mormintele cu inventar valoros
irigaie. La începutul mileniului © © denot standardul ridicat de
,

WM Sigiliu cilindric din sec. II î.Hr. i mulajul su


al treilea î.Hr., aezrile s-au unit via al claselor sociale superioare
i au format provincii de control din oraele-stat, precum i ierarhiile O care existau i în mrii a sczut în Golful Persic.

al irigaiilor i inundaiilor. în vârful crora se aflau prinii, regii, Prin rutele comerciale de pe uscat
perioada dinastic timpurie preoii i funcionarii de stat. i ap, civilizaia sumerian s-a
(2800-2400 î.Hr.), au aprut Pe lâng agricultur, economia extins în nordul Mesopotamiei
oraele-stat cu administraie se i pe producia de cerami-
baza i al Siriei.
central, care au i început s c în mas, dup cum
rivalizeze pentru supremaia o demonstreaz des-
politic i economic în regiune. coperirile arheologice.

Cele mai importante au fost Ur, i materia


Mineralele

Umma, Lagash, Adab, prim puteau fi folosite


Uruk,
Nippur i Kish, iar numele
H Coif sumerian de aur, recuperat
la început pentru a-i
din mormântul unui rege din Ur
conductorilor acestora ne sunt (sec. III Î.Hr.) plti pe muncitori. Mai
târziu, sigiliile cilin-

drice © au devenit un
instrument util pentru
controlul comerului i
verificarea livrrii mr-
Cu barca pe mare
fii. i tbliele
Sigiliile

pentru numrat au fa- în 1977, exploratorul Thor Heyerdahl a de-


cilitat crearea unui sis- monstrat c vechii sumerieni au putut s
tem bine organizat de navigheze pe mare, construind o barc din
depozitare a hranei i de trestie dup modelul unui

acordare de proprieti vas antic sumerian i navi-

de ctre funcionari. gând cu ea.


Unele orae aveau sus: Barca reconstituit
porturi la mare, care au a lui Heyerdahl
dreapta: Vas sumerian
rmas departe de ap, înfiând o barc de trestie
Mozaic din Ur înfiând grupuri cu poziii diferite în ierarhia social pe msur ce nivelul

Cea 3300 î.Hr. Sumerienii migreaz spre Mesopotamia


Cea 4000-2000 î.Hr. Uruk devine cel mai important ora-stat sumerian Cea 3000 î.Hr. Sumerienii produc bere
IA
cea 3000-539 î.Hr. Primele state din Mesopotamia 35

Uruk
Unul dintre cele mai influente orae-stat sumeriene a fost Uruk, din sudul Mesopotamiei.

Timp de dou milenii dup


fondarea sa, în jurul anilor Construirea zidurilor oraului de ctre Ghilgame
4000 î.Hr., Uruk © a fost un „[Eroul Ghilgame] a ridicat zidul lui Uruk-Haven . .

centru comercial important, cum strlucete precum [cuprul?]


Privii zidul . .

în inima oraului se aflau multe Urcai pe el i v plimbai,


cldiri publice impozante, în care
Uitai-v cu atenie la fundaia lui i la crmizile din care e fcut.
se organizau probabil întâlniri i Oare nu-i este [miezul] din crmizi arse în cuptor?"
se desfurau activiti religioase. (Epopeea lui Ghilgame, prima tbli)
Peste acestea s-a ridicat apoi

templul principal Eanna, închinat


zeiei oraului, Inanna ©. Cele la periferia sa. Scenele de pe primii regi ai dinastiei din

mai vechi tblie scrise cunoscute, sigiliile cilindrice vorbesc despre Uruk (cea 2700-2350 î.Hr.).
probabil legate de administrarea ciocniri armate cu populaii din Pe lâng nenumratele sale fapte
comerului, dateaz din aceast imediata vecintate i despre de vitejie, lui Ghilgame se i

perioad. La vremea respectiv pedepsele aplicate prizonierilor. atribuie i construirea zidurilor


o
în Uruk triau vreo 20 000 de Oraul a fost reconstruit din de aprare ale oraului, lungi o
Q-
oameni i înc 15 000-20 000 temelii între 3100 i 2900 î.Hr. X
Templul principal a fost ridicat

pe o teras aflat în centrul su.


Edificiul în terase a servit ca

model pentru templele zigurat


ale babilonienilor. S-a dezvoltat
Ghilgame, statuie gsit în ruinele ui

palat asirian, sec. VIII î.Hr.


de asemenea scrisul, prin

transformarea pictogramelor de 9,7 km. Epopeea sa a


în cuneiforme. circulat în mai multe limbi
Se presupune c legendarul antice ale Orientul Apropiat i
rege Ghilgame ©,© eroul în diferite versiuni în mileniile

celei mai importante epopei III— I î.Hr. Ea se aseamn


sumeriene, este originar din pe alocuri cu legenda biblic

Uit»» Uruk. El a domnit între 2600 Vas din Uruk decorat cu animale,
a lui Noe i cu faptele
Copacul vieii, sculptur, sec. Î.Hr. i 2700 î.Hr. i este unul dintre cea 3000 î.Hr. lui Herakles.

stânga: Faada unui templu al zeiei Inanna, Uruk, sec. XV-XIV î.Hr.
sus: Ghilgame se lupt cu doi tauri i cu un leu; mulaj realizat dup
un sigiliu cilindric din sec. III î.Hr.

2900 î.Hr. |
Ridicarea noului templu în Uruk Cea 2700-2600 î.Hr. Regele Ghilgame din Uruk

2800-2400 î.Hr. Prima perioad dinastic


55
36 Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

Laga i Umma
Exist suficiente informaii despre trecutul oraului-stat sumerian Laga din sudul Mesopotamiei,
care se afla într-o rivalitate acerb cu vecinul su, Umma. Conflictul între prinii i preoii din
diferite orae era tipic pentru viaa politic a oraelor-stat sumeriene.
-a
o în timpul domniei lui Gudea, Laga a prosperat vizibil. Jk
o

Regele Eannatum al primei dinastii anului 2250 î.Hr. El

din Laga (cea 2494-2342 î.Hr.) a câtigat controlul

a fost cel dintâi care a reuit s i asupra oraelor


cucereasc

a vulturului"
Umma pentru o scurt
perioad. Bine-cunoscuta „Stel
O, © îl înfieaz
Uruk i Adab,
autoproclamându-se
„rege al Urukului i al
m '

D Vulturi devorând cadavrele


dumanilor învini, detaliu din Stela
pe rivalul prins într-o plas de Sumerului". Dornic s unifice vulturului, cea 2454 î.Hr. Vale din Luristan, sud-vestul Iranului

ctre zeul oraului, Ningirsu. Mesopotamia, Lugalzaggesi


a.
E
Eannatum a încercat s a intrat în conflict cu Proto-Elam i Elam
diminueze influena puternicul domnitor
O alt civilizaie timpurie a aprut în aceeai perioad
castei preoilor, care au al Akkadului, Sargon I,

cu Sumerul, în sud-vestul Iranului de astzi. Regatul Elam


reuit îns s-1 înving, care 1-a învins i
a încheiat cu un alt stat primul tratat din istoria omenirii.
ajutându-1 pe uzurpa- a preluat iniiativa

torul Lugalanda unificrii. Laga Civilizaia proto

s preia puterea. a avut o ultim Elam este puin ,

Nelinitea soci- perioad de cunoscut i


al a contribuit prosperitate în caracterizat

la ascensiunea timpul celor 20 doar de o form


pe tron a lui de ani de dom- de scriere folosi-

Urukagina, care nie a lui Gudea t în jurul anilor


a anulat imediat ©. Mai puin 2900 î.Hr. Ea a

datoriile claselor preocupat de dat îns natere


srace i a redus lupte i cuceriri, Regatului Elam,

venitul preoilor. el a reuit s poate chiar în jurul

Lugalzaggesi construiasc anilor 2700 î.Hr. Akkadienii


estoare, sec. VIII î.Hr.

din Umma un sistem de au ocupat teritoriul acestuia patru

a profitat de irigaie i temple sute de ani mai târziu, dar Elam teritorial în regat. în jurul anului

nemulumirea închinate zeilor. i-a recâtigat independena în 2004 î.Hr., elamiii au distrus

preoilor pentru a 2240 printr-un tratat, primul de oraul Ur. ase sute de ani mai
EI Statuie a lui Gudea din
cuceri oraul Laga în jurul Laga, 21 41 -21 22 î.Hr. acest gen din lume. Regatul a fost târziu, Regatul Elam a czut sub
condus de mai multe dinastii re- vechiul Imperiu Babilonian,

gale, iar monarhii, cu reedina în în 1155 î.Hr., îns, elamiii i-au

; -v- C"*— s «ii -»**- w W; :L * rV capitala Susa, domneau peste mai alungat pe kassii din Babilon,

muli regi vasali. Femeile O jucau pstrându-i dominaia pân


în general un rol mai important în în 1100, când Nabucodonosor I
Elam decât în civilizaiile vecine din a doua dinastie din Isin i-a

din Sumer i Akkad, în special expulzat pe elamii din Babilon

soia regelui, care îi era adesea i i a devastat capitala lor, Susa ©.


sor. La moartea suveranului, în 646 î.Hr., Elam a fost definitiv
ea se cstorea cu succesorul distrus de asirieni. Teritoriul a fost

acestuia, dar pe tronul Elamului cucerit apoi de peri i s-a trans-


au urcat i femei. format într-o provincie aflat în
Perioadele de dominaie strin inima vastului imperiu creat de
Regele Eannatum din Laga îi conduce armata spre oraul Umma, cadavrele
dumanilor înfrâni zac la pmânt, detaliu din Stela vulturului, cea 2454 Î.Hr. au alternat cu cele de expansiune puternica dinastie a ahemenizilor.

2494-2342 î.Hr. Prima dinastie din Laga 2334-2297 î.Hr. Sargon I din Akkad Cea 2300 î.Hr. Akkadienii ocup Elamul
2454-2425 î.Hr. Regele Eannatum Cea 2340-2360 î.Hr. Lugalzaggesi din Umma 2230-21 30 î.Hr. Domnia lui Gutian
$6
cea 3000-539 î-Hr. Primele state din Mesopotamia 37

Reconstituire a cetii Susa, Iran

Regatul Akkad i a treia dinastie din Ur


Regatul Akkad (cea 2334-2154 î.Hr.) a fost primul stat mare din Mesopotamia.
Cap de bronz al unui conductor
Sargon din Agade a fost cel care Cuceritorul orauluiKi este palatului", i a avut prima armat akkadian, probabil Sargon din Akkad
2334-2279 î.Hr. O
a înfiinat Regatul Akkad în 2334 Sargon, al crui nume provine permanent. Declinul Regatului O

î.Hr. Tot el a pus i de la titlul akkadian Sharrukenu Akkad a început în jurul anului form standard i purtau numele 33

temeliile capitalei („rege legitim"). El a pus capt 2250 î.Hr. Guii, o populaie de zigurate. Toate edificiile cu rol

Akkad, care a dominaiei Urukului peste din zona muntoas a Iranului, religios ridicate de ctre i pentru
împrumutat Sumer i a extins regatul spre au preluat dominaia asupra regi aveau aceast structur.
numele su Marea Mediteran, Liban i Mesopotamiei între 2230 i 2130 Invazia elamiilor i distrugerea
întregului Asia Mic prin numeroase î.Hr. Dup aceast perioad, regii oraului Ur în 2004 î.Hr. au pus

regat. campanii militare O, ©, Ur-Nammu i Shulgi din a treia capt celei de-a treia dinastii.

L ajungând s domneasc dinastie din Ur (cea 2112-2004 Cu toate acestea, structurile


m peste multe orae-stat i î.Hr.) au domnit asupra celor administrative au supravieuit

teritorii. Purtând titlul mai importante orae din Sumer i au fost asimilate de noii condu-
de „rege al celor patru i a unei pri considerabile ctori care au preluat puterea.
coluri ale lumii", din Regatul Akkad,

Sargon a fost poate autoproclamându-se


cel dintâi care a vrut „regi ai Sumerului i
s obin dominaia Akkadului".
mondial. Pe plan A treia dinastie din
intern, el a pregtit Ur acorda o atenie
administratori, pe deosebit economiei.
care îi numea „fii ai Nenumrai muncitori
i meteugari lucrau
EI Stel în cinstea în slujba statului în
victoriei unui
„marile case", care
rege akkadian,
cea 2200 î.Hr. includeau templele
importante i palatele.
Sargon din Akkad Documentele ieite din
duman între cele
„Lui Sargon, regele inutului, Enlil nu i-a dat nici un cancelarii dezvluie

dou mri... Sargon, regele inutului, a recptat oraul Ki, redndu-l complexitatea proce-

locuitorilor si... Enlil nu a lsat nici un duman s se ridice împotriva selor adminstrative.

lui Sargon, care hrnea 5400 de lupttori." Marile temple, cldiri

(Text de pe tblia lui Sargon) cu mai multe etaje i


scri centrale, aveau o cea 2340-2320 î.Hr.

21 1 2-2095 î.Hr. Regele Ur-Nammu 2094-2047 î.Hr. Regele Shulgi 1 25-1 1 04 î.Hr. |
Regele Nabucodonosor I al Babilonului

21 1 2-2004 î.Hr. A treia dinastie din Ur Cea 2004 î.Hr. Distrugerea oraului Ur Pân în cea 1 00 î.Hr. Dominaia Elamului
37
38 Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

Regatul Asirian Vechi i Mijlociu (cea 1800-1047 î.Hr.)

Regatul Asirian a aprut în nordul Mesopotamiei la începutul celui de-al doilea mileniu Î.Hr.
Asirienii erau temui pentru tacticile lor avansate de rzboi.
x
-d
o
o
Oraul Assur constituia un teritoriile Babilonului i devenind ulteriori. Conform credinei
nod important al comerului cunoscut drept „regele tuturor". asirienilor, zeul suprem Assur îi
Mesopotamiei cu Siria, Anatolia i Asiria a început s se transforme destinases domine lumea, iar
Iran. Conductorii si au dorit s într-o veritabil putere militar, duhurile O sale vegheau asupra
înfiineze un imperiu înc de pe cu o armat O bine pregtit în bunstrii lor. Asirienii au reuit
vremea lui ami- s îi cucereasc vecinii prin
Adad I O i s-au campanii militare O devastatoare,
bucurat chiar de adesea foarte sângeroase.
o perioad de Locuitorii © teritoriilor invadate
independen erau deportai cu zecile de mii în

(Imperiul Asirian Imperiul Asirian i pui la munc


1800-1375 î-Hr.), forat. Revoltele popoarelor
înainte de a cdea supuse erau privite ca o crim
Lupttor asirian ucigându-i dumanul,
sub dominaia împotriva „ordinii divine a lumii", sec. IX Î.Hr.

huriilor din fiind înbuite prin expediii


Mitanni (pag. 52). U Tbli
semntura
de lut care poart
regelui asirian
punitive crude. Tacticile folosite
de asirieni
Asiria a devenit stat independent Tiglat-Pileser I (cea 1115-1077 î.Hr.)
amai-Adad I, 1813-1781 Î.Hr. în lupt
pe vremea „marilor regi" ai a cucerit nordul Siriei i Asia
Imperiului Asirian Mijlociu sec. XIII, în timpul domniei Mic, lrgind graniele imperiului. „Sunt nvalnici, plini de mânie,

(1375-1047 î.Hr.). La mijlocul regilor Shalmaneser I (1274- Dup ce a ocupat i oraele precum însui zeulfurtunii, / Se

sec. XIV î.Hr., Assur-uballit I 1245 î.Hr.) i Tukulti-Ninurta I comerciale feniciene, le-a pus s arunc-n învlmeala luptei,

(1365-1330 î.Hr.) a ieit de sub (cea 1294-1208 î.Hr.). Faptele plteasc tribut. îns pe lâng goi pân la brâu, j Rup corde-

controlul lui Mitanni i a creat acestuia din urm au fost campaniile militare, regele a lele, îi smulg hainele de pe ei /

aliane cu Egiptul i Babilonul. imortalizate în Epopeea lui Tukulti- încurajat i cercetarea tiinific, îi prind prul, sbiile le fac s
Adadnirari I (cea 1305-1275 î.Hr.) Ninurta, care a servit ca model în special zoologia, a început danseze în cerc / Salt peste tot,

a extins regatul, cucerind din pentru cultul suveranilor asirieni crearea unei biblioteci vaste i goi, cu armele în mâini / Slba-

a stimulat progresul cultural. ticii lupttori, rzboinicii / Se

Dup moartea sa, expansiunea avânt ca i cum leii ar goni pe

Imperiului Asirian a stagnat. urmele lor."

Presiunea exercitat de triburile (din Epopeea


aramaice care încercau s lui Tukulti-Ninurta)
ptrund în inuturile
fertile din

Mesopotamia
i regenerarea
Imperiului
Babilonean au
marcat începutul
declinului asirienilor.

Capitala a fost mutat


din vechiul Assur în

Ninive, un ora nou


construit pe malurile
Prizonieri de rzboi dui în sclavie în Imperiul Asirian;
cursului superior al
femeile i copiii sunt transportai într-un car tras
Sulia asirian, sec. VIII î.Hr. Duh înaripat, sec. IX î.Hr. râului Tigru. de boi, basorelief în piatr, sec. VII Î.Hr.

Cea 1 800-1 372 î.Hr. Regatul Asirian Vechi 883-61 2 î.Hr. Noul Imperiu Asirian 858-824 î.Hr. Shalmanesar I 745-724 î.Hr. Tiglat-Pileser I

1 81 3-1 781 î.Hr. ami-Adad I. 1 375-1 047 î.Hr. Regatul Asirian Mijlociu 883-859 î.Hr. Ashurnasirpal II 81 0-806 î.Hr. Regina regent Sammu-ramat
J8
cea 3000-539 î.Hr. Primele state din Mesopotamia 39

m Noul Imperiu Asirian (883-6i2î.Hr.)

în timpul Noului Imperiu Asirian (883-612 î.Hr.), dominaia militar a asirienilor


s-a extins pân în Palestina, Israel i Egipt.
Asiria i-a reînceput guvernatorii de provincie rebeli forat a supuilor si. m 1P
expansiunea teritorial în timpul i ascensiunea Regatului Urartu Succesorul su,
domniei regelui Assurnasirpal II ameninau imperiul. Riscurile au Shalmaneser V a cucerit
(883-859 î.Hr.). Se organizau sczut când Tiglat-Pileser III Samaria în 722 î.Hr. i
campanii militare anuale pentru a preluat puterea în 745 î.Hr. apoi a pedepsit Israelul, 11 m-:
a înfrânge rezistena regatelor i a început s reorganizeze care nu mai pltea Sil
vecine, iar cuceririle erau regatul i s coordoneze noi tributul © cuvenit. Emisarii regelui lehu al Israelului aduc
tributul, sec. IX î.Hr.
urmate de execuii în mas campanii militare. A invadat în anul 721 î.Hr.,

extrem de violente. Succesoarea partea vestic a Gâzei, a cucerit Sargon II ©, ©a


lui Assurnasirpal, regina Sammu- sudul Babilonului i 1-a învins pe înfiinat o nou dinastie. Fiul
su, Sennacherib (704-681 î.Hr.)

a distrus Babilonul în anul 689

i a poruncit mrirea capitalei


sale Ninive © prin eforturile
unui numr mare de muncitori
sclavi. Atât Esarhaddon, cât
i Ashurbanipal doreau s
cucereasc Egiptul, dar nu i-au
putut impune controlul asupra
acestuia din cauza distanelor

mari i a intrigilor interne,


D Sargon (721 -705 î.Hr.) alturi
II

de un înalt demnitar, posibil prinul


provocate de propria familie, Sennacherib

în anul 646, elamiii

(pag. 36) au fost înfrâni

i asimilai,
definitiv

împreun cu ultimele
state hitite (pag. 51), în

noul imperiu asirian


în sec. VII î.Hr.

Ashurbanipal a fost

un mare colecionar
de obiecte de art, iar

în Ninive a adunat cea


mai mare bibliotec Regina asirîan Semiramida
a Antichitii cu
Viaa reginei asiriene Sammu-ramat (Se-
sus: Reconstituire a palatului regal din Ninive
aproape toate
miramida), care a domnit ca regent du-
jos: Reconstituire a palatului i templului lui Sargon II de la Khorsabad operele importante
(Dur Sharrukin), Iraq
ale Orientului Apropiat
p moartea soului su, este învluit de
mister. Se spune c ar fi avut nenumrai
ramat, cunoscut i sub numele conductorul Regatului Urartu antic în scriere
amani i c s-ar fi remarcat în calitate de
de Semiramida, a condus imperiul (pag. 52). Pe lâng succesele cuneiform. Imperiul
conductoare i comandant militar. Tot ea
cu foarte mare succes. La început, militare înregistrate, Tiglat-Pileser a deczut dup moartea
i i
se pare c arfi poruncit crearea „grdinilor
ea a fost regent pentru fiul su, i-a administrat foarte bine sa, fiind slbit
suspendate" din Babilon, una dintre cele
Adadnirari III (810-783 î.Hr.), dar imperiul, consolidându-1 prin de atacurile sciilor.
apte minuni ale lumii antice.
a continuat s dein puterea, reorganizarea provinciilor i A fost cucerit
Sus: Semiramida înbuind o rscoal în
chiar i dup ce acesta a ajuns standardizarea legilor. Economia apoi de mezi i
Babilon, pictur de Matteo Rosselli, sec. XVII
la majorat. Un ir de regi slabi, era susinut prin strmutarea babilonieni.

721 î.Hr. Cucerirea Palestinei 689 î.Hr. Distrugerea Babilonului 668-627 î.Hr. Assurbanipal 614-61 2 î.Hr. Cucerirea Asiriei

722-705 î.Hr. Sargon II 704-681 î.Hr. Sennacherib 680-669 î.Hr. Asarhaddon Cea 653 î.Hr. Cucerirea Regatului Elam
Î9
40 Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

i Vechiul Imperiu Babilonian


Oraul Babilon din centrul Mesopotamiei s-a dezvoltat pân a ajuns s domine întreaga regiune
în mileniul II î.Hr.
X
"6
c
Dup cderea celei de-a treia acoperind toate aspectele legale îl însrcinase s fac cunoscute
o dinastii din Ur (pag. 37), Vechiul cunoscute atunci. Pedepsele oamenilor si legea i dreptatea.
Imperiu Babilonian a preluat prevzute pentru infraciuni erau La scurt timp dup moartea
controlul Mesopotamiei. Prima acordate conform principiului lui Hammurabi, Vechiul Imperiu
dinastie din Babilon era format „ochi pentru ochi, dinte pentru Babilonian a început s fie atacat
din amorii de origine semit. dinte" i variau de la biciuire de inamici din exterior, precum

Cel mai cunoscut dintre acetia pân la mutilare i moarte prin hitiii (pag. 50), care au devenit
a fost regele Hammurabi, tragere în eap, ardere sau înec. influeni dup 1650 î.Hr. între
faimos pentru codul O su, Hammurabi, care se proclamase aproximativ 1531 i 1155, Babilonul
•c prima culegere detaliat de legi „pstorul poporului", descria în a fost dominat de ctre kassii,
o
o. a Antichitii. Ea prezint mai prefaa codului cum principala iar apoi de elamii (pag. 36) i
E
multe procese în 282 de articole, divinitate babilonian, Marduk, de a doua dinastie a oraului
Isin (cea 1157-1026 î.Hr.).
Fragment din epilogul Un reprezentant de seam
Codului al acestei dinastii a fost
regelui Hammurabi Nabucodonosor I, care a

„Eu, Hammurabi... nu m-am îndeprtat câtui de puin de supui, pe respins cu succes atacurile

care Bel mi i-a încredinat i a cror ocrmuire mi-a dat-o Marduk. Nu elamiilor i asirienilor.
amfost nepstor, ci le-am adus pacea i le-am dat un adpost statornic în cele din urm, slbit de

i fr de primejdii. Am gonit din calea lor toate greutile mari i am atacurile triburilor aramaice,

fcut ca lumina s strluceasc asupra-le". Babilonul a czut sub dominaia Columna cu legi a lui Hammurabi,
Imperiului Asirian. cea1 700 î.Hr.

-.'..-. --'•
> 1
mmmmmmmmmmmm
Noul Imperiu Babilonian al caldeilor 625-539 î.Hr.

Setea de putere i luxul Noului Imperiu Babilonian sunt prezentate


drept culmea nedreptii în Vechiul Testament. ;
-'
aL-Vw tev -V' k

Caldeii, unul dintre triburile Au ieit învingtori, iar Nabopo- estic al Tigrului a fost cucerit i
aramaice de origine semitic, au lassar (625-605 Î.Hr.) a înfiinat distrus. Fiul lui Nabopolassar,

ajuns în sudul Mesopotamiei în

jurul anului 850 î.Hr. i au contes-


Noul Imperiu Babilonian.
nii au fost înfrâni
Asirie-

în 612 î.Hr., du-


care apare în Biblie cu

de Nabucodonosor II
numele
© 1 "îl
v s
m
tat domnia asirian din Babilon. p ce capitala Ninive de pe malul (605-562 î.Hr.), i-a concentrat
Nabucodonosor
Sigiliu cu numele lui II,

eforturile pe ridicarea unor e


604-562 Î.Hr.

dificii impuntoare. A poruncit


s se ridice în zona templelor
din Babilon un pasaj pentru

procesiuni © i Poarta lui Itar,

acoperit cu plci de faian colo-


rat. Pasajul ducea spre un zigurat
central masiv ©, care ar fi putut
servi ca model pentru „turnul

Babei" ©. Grdinile suspendate ©


din palatul regal au devenit una
dintre cele apte minuni ale lumii
antice. Babilonul era de asemenea
Model de zigurat babilonian din timpul

Reconstituire a Babilonului sub Nabucodonosor II un centru mondial al tiinelor. domniei lui Nabucodonosor II

1792-1 750 î.Hr. Hammurabi 1 1 25-1 1 04 î.Hr. Nabucodonosor II 635-539 î.Hr. Regatul neo-babilonian

Cea 1894-1 595 î.Hr. Vechiul Imperiu Babilonian Cea 1 531 -1 55 î.Hr. Dominaia kassiilor Sec. VIII î.Hr. Rscoala caldeilor
40
cea 3000-539 î-Hr. Primele state din Mesopotamia 41

Procesiune festiv în Babilon, scen din filmul Cderea Babilonului, 1916 Turnul Babei, pictur de Pieter Bruegel cel Btrân, sec. XVI

Turnul Babei o
c
ci-
Turnul ridicat de Nabucodonosor II în Babilon pentru zeul suprem
Marâuk era un templu cu cinci nivele, cu o baz ptrat cu laturi de

aproximativ 91 de metri i o înlime de circa 90 metri. A fost numit


etemenanki („casa pe care se sprijin cerul i pmântul"). Ultimele
dou nivele alctuiau un templu acoperit cu plci albastre de faian.
Potrivit crii Genezei, capitolul u, versetele 1-9, edificiul ajungeapân
Cderea lui Belaar la cer i devenise un simbol al orgoliului oamenilor, care au fost pedep-
Conform tradiiei biblice, Bel- sii prin amestecarea graiurilor.

Nabucodonosor asediaz Ierusalimul, aar l-a insultat pe Dumnezeu.


ilustraie dintr-o traducere medieval a Drept urmare, a aprut o mân (pag. 55) a putut rezista invaziei lui aar (cunoscut i sub numele de
Bibliei, sec. XIV d.Hr.
care a scris cuvântul menetekel Nabucodonosor. Nidintabel sau Nabucodonosor III)

pe un perete, interpretat ca o Intrigile interne i-au slbit pe ca regent al Babilonului în 550,

avertizare asupra cderii imi- succesorii acestuia, astfel încât Nabonidus s-a retras în oaza Teima.

nente a Babilonului. Suveranul uzurpatorul Nabonidus a fost cel Când a revenit în 539, era deja prea

a fost ucis în aceeai sear. care a reconsolidat imperiul ia târziu, întrucât perii condui
respins invazia mezilor din 553 î.Hr. de Cirus II spulberaser armata
sus: Ospul lui Belaar, pictur
de Rembrandt, sec. XVII Dup ce l-a instalat pe fiul su Bel- lui Belaar.

Erau dezvoltate mai ales astrono-


mia, astrologia i divinaia.
Din punct de vedere militar,

Nabucodonosor II s-a concentrat

asupra Egiptului i apoi a Palesti-


nei {pag. 57). în anul 597 î.Hr.,

a prdat Ierusalimul pentru prima


dat, atunci când acesta a refuzat
s mai plteasc tribut, iar în 587 a
distrus oraul cu totul. Locuitorii

au fost dui în „robia babilonian"

Sclavi crând un bloc de piatr, scen


€> i pui la munc forat. Dintre
din filmul Metropolis, 1 927 oraele-stat feniciene, doar Tirul Reconstituire a grdinilor suspendate din Babilon, sec. XVIII

605-562 î.Hr. Nabucodonosor


I II 587 î.Hr. Distrugerea
|
regatului luda 555-539 î.Hr. |
Nabonidus 539 î.Hr. Cucerirea
|
Babilonului

635-605 î.Hr. Nabopolassar I 597 î.Hr. Jefuirea Ierusalimului 572 î.Hr. Cucerirea Tirului 550 î.Hr. Regena lui Belaar devine regent
41
42 Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

Egiptul antic CCA 29OO-332 Î.HR.

Vechea civilizaie a Egiptului antic a aprut pe fâia de pmânt fertil pe care


Nilul a creat-o în deertul din nordul Africii. Dat fiind izolarea sa geografic,
-d
o Egiptul a evoluat foarte diferit, în special în unele aspecte, fa de restul Orien-
Dei a fost supus unor influene exterioare, caracteristicile sale
tului Apropiat.
fundamentale au rmas aceleai în mileniile sale de existen. Istoria Egiptului
este marcat de cele 31 de dinastii care s-au succedat la putere.

Nilometru folosit pentru msurarea celui mai înalt


punct atins de inundaii, începând cu 2000 î.Hr. „Darul Nilului"

Perioada predinastic
în sec. V î.Hr., istoricul i cltorul grec
Regiunile nordice i cele sudice ale Egiptului au fost unificate înc din perioada
Herodot a descris Egiptul ca pe un „dar
predinastic, formând o singur entitate politic.
al Nilului": „Este neîndoelnic totui c
Egiptul se afl pe Valea unde Nilul curge oamenii adun aici recolte cu mai mult
Nilului O, fiind mrginit printr-o vale îngust, uurina s se lupte
decât alii, netrebuind

spre est i spre vest de i Egiptul de Jos, unde s trag brazde cu plugul, nici s pliveasc,
deert. Inundaiile O anu- fluviul i afluenii si nici s fac celelalte munci pe care alii le

ale, care au loc între iulie formeaz o delt larg fac pentru a obine roade; ei ateapt doar
i octombrie, aduc aluviuni înainte de a se vrsa în ca apele rului s urce singure i s le ude
fertile, eseniale pentru Marea Mediteran.
ogoarele, iar apoi s se retrag."
agricultura €> înfloritoare de La început, în jurul
Din Istoriile lui Herodot
pe malul fluviului. ara este anului 2900 î.Hr., în

împrit în Egiptul de Sus, dou regiuni au


cele

aprut dou regate


Dinastiile conductoare independente i rivale.
Cronologia conductorilor egipteni Potrivit tradiiei, Nar-

înainte de venirea lui Alexandru cel


mer ©, un conductor

Mare în 332 î.Hr. (31 de dinastii): O


Narmer,
predinastic al Egiptului

de Sus, a fost cel care


unifica-
Perioada Timpurie (1-2) a cucerit Delta Nilului
torul, un
Regatul Vechi (3-6)
prizonier i a unificat cele dou
Prima Perioad i oimul Horus,
Intermediar (7-10) regate, stabilind noua
cea 3000 Î.Hr.,
Regatul Mijlociu (11-12) reprezentare votiv capital în puternicul
A Doua Perioad
sus: Navigaie fluvial i agricultur
Intermediar (13-17)
stânga: Vedere a Nilului cu terenurile
Regatul Nou (18-20)
agricole de pe mal
A treia perioad
intermediar

Perioada Târzie ora Memfis, la grania dintre ele.

Aha a fost un domnitor din


prima dinastie, la începutul

anilor 2900 î.Hr.

împrirea în Egiptul de Sus i


cel de Jos prin regiuni autonome
s-a repetat în întreaga istorie

a Egiptului. De fiecare dat când


puterea central începea s
slbeasc, regiunile cereau

independena.

2990-2660 î.Hr. Perioada Timpurie 21 60-2040 î.Hr. Prima Perioad Intermediar


2660-21 60 î.Hr. Regatul Vechi
|
2040-1 785 î. Hr. Regatul Mijlociu
42 |
cea 2900-332 î.Hr. Egiptul antic 43

m Regatul Vechi
Cele mai cunoscute piramide au fost ridicate în timpul Regatului Vechi, ca dovad
a structurii foarte ierarhizate a societii egiptene.

în perioadele de secet i de A fost unul dintre


inundaii, cum ar fi construirea primii creatori dotai

de canale i diguri, dar i ridicarea cu mai multe talente


O familie de nubieni cu animale, cea 340 Î.Hr. 1

mormintelor faraonilor. Dup din istorie, fiind chiar

faraon, cei mai mari proprietari adorat ca divinitate. pentru putere, asasinatele de la

de pmânt erau preoii, înalii Regatul Vechi a atins apogeul curte i eforturile guvernatorilor
demnitari i guvernatorii de în timpul celei de-a patra dinastii. din provincii pentru a obine
provincii. Datorit acestui fapt, Faraonul Snefru a condus independena au dus la prbuirea
ei beneficiau de o putere politic expediii de jaf înspre sud Regatului Vechi.

remarcabil în regat, cu atât în Nubia © (Sudanul


Piramida în trepte a faraonului Djoser mai mult cu cât posturile erau de astzi) i înspre
de la Saqqara, cea 2600 î.Hr.
transmise prin ereditate. vest în Libia, luând

înc de la naterea civilizaiei i sclavi ca


aur, filde JB 1 1,

egiptene, a existat o strâns legtur prad de rzboi. Fiul


între tron i religie. Fiecare faraon su Keops a ridicat Jsm
k o
o

era considerat a fi trimisul

zeului Horu. începând cu a cincea


© marea piramid de la
Giseh <E>, singura dintre
3»g ^* 5^ pk i^^*. ^kf X
f
dinastie, faraonii erau adorai ca cele apte minuni ale 'f*vX
fii ai zeului Soarelui Ra. lumii antice care s-a

Unificarea Egiptului de Sus pstrat pân în prezent.


cu cel de Jos era reconstituit Succesorii lui Keops, •lîSv tf^4
simbolic de fiecare dat când un Kefren i Mykerinos Numratul vitelor, machet de lemn, 1 990 Î.Hr.

nou faraon urca pe tron i primea au construit i ei


Piramidele
dubla coroan a celor dou morminte complexe la
regate. Conductorul impunea Giseh. Dup faraonul Piramidele au fost ridicate începând cu a
Scrib aezat, cea 2500 Î.Hr.
drile în regat. Acestea depindeau Pepi II din a asea treia dinastie i sfârind cu cea de-a ap-
demrimea terenurilor i de Unul dintre cei mai mari dinastie, care a domnit tesprezecea, de ctre egipteni, dar i de
numrul de animale O deinute faraoni ai Regatului Vechi a fost mai bine de 90 de ani,
ctre kuii. Tumulii funerari din perioada
de fiecare familie. regele Djoser din a treia dinastie, au început s apar predinastic au precedat piramidele care
Supuii trebuiau care a organizat expediii miniere primele semne ale au aprut iniial sub forma morminte-
de asemenea s în Peninsula Sinai, de unde se declinului. Conflictele
lor construite în unghiuri drepte, numite
îndeplineasc extrgeau cupru i turcoaz. El este
mastaba („banc" în arab). Piramidele
anumite foarte bine cunoscut i pentru trepte ale lui Djoser au fost ridica-
îndatoriri piramida © sa în trepte din te la Saqqara prin suprapunerea
Saqqara, proiectat de mai multor astfel
Imhotepag. Pe lâng mastaba.
funcia de arhitect,

acesta din urm


le îndeplinea
i pe cele de
medic, preot
i demnitar
la curte.

El Faraonul Kefren cu oimul Horus, Ud Piramidele din Giseh


cea 2500 Î.Hr. sec. III Î.Hr.

1 785-1 552 î.Hr. A Doua Perioad Intermediar 1070-71 2 î.Hr. A Treia Perioad Intermediar 332 î.Hr. Invazia lui Alexandru cel Mare

1552-1 070 î.Hr. Regatul Nou


|
71 2-332 î.Hr. Perioada Târzie
|

43
44 Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

Amenemhet III O (1842-1797 î.Hr.)


a deviat cursul unui afluent

al Nilului pentru a crea oaza

Fayoum. Aici a fost ridicat


X
ultima mare piramid pentru
o
conductor. Conform tradiiei
^Jfc** tebane, faraonii ce au urmat

erau îngropai în complexe


~ "!
fi.
k
. W»** subterane de morminte din Valea

b# Regilor ©, la vest de capital.


Sfâritul celei de-a douspre-
Vedere peste Lacul sfânt al templului lui Amon-Ra de la Karnak, în estul Tebei zecea dinastii a marcat debutul Bl Un faraon aducând jertf zeului
Amon-Ra din Teba, cea 1440 î.Hr.
celei de-a doua Perioade
co Prima i a Doua Perioad Intermediar Intermediare, când ara a fost (pag. 32). hi au ptruns in hgiptul
n.
E
i Regatul Mijlociu 21eo-1552T.Hr. din nou împrit în Egiptul de de Jos i i-au stabilit capitala,
Sus i cel de Jos. Aceast sciziune Avaris, în delta Nilului. De acolo
Regatul Mijlociu a fost încadrat de dou © au domnit în Egiptul de Jos ca
a favorizat invazia hicsoilor
perioade de declin i sciziuni.
(în egiptean, Hega-khase: faraoni, în vreme ce dinastiile

în timpul Primei Perioade Egiptului. „domnitori din alte trâmuri"), locale stpâneau Egiptul de Sus

Intermediare, care a urmat dup Acetia au un grup de triburi indo-europene din Teba.

cderea Regatului Vechi, Egiptul cucerit Egiptul


EI stânga: Om înfometat cu un bol, cea 2000 î.Hr.
s-a fragmentat din nou în de Jos i au jos: Hicsoii invadeaz Egiptul, gravur în lemn, sec. XIX

numeroase regiuni angajate în înfiinat al

rzboi civil. Administraia civil, doilea regat.

comerul i economia Faraonii din dinastiile a

au suportat astfel o unsprezecea i a doisprezecea


lovitur serioas. au preluat puterea de la
k Mai mult, guvernatorii provinciilor i au
populaia a reinstaurat administraia central.

suferit de Mutarea capitalei regatului la

foame © Teba O, în Egiptul de Sus, a

din cauza avut impact i asupra politicilor


neglijrii religioase. Zeul Amon, care avea
sistemelor un cult special în noua capital,
de irigaie i a fuzionat cu zeul Soarelui Ra, al

de stocare a crui templu principal se afla

alimentelor. la Heliopolis, în Egiptul de Jos,

Guvernatorii lâng vechea capital Memfis,


provinciilor dând natere astfel divinitii
din cea de-a oficiale a regatului, Amon-Ra.
unsprezecea Un complex vast de temple ©
dinastie a Tebei a fost construit la Teba în cinstea

din Egiptul de Sus sa (pe teritoriul ocupat astzi

au reuit în sfârit de localitile Luxor i Karnak).


s câtige Faraonul Sesostris III (1878-

supremaia 1843 î.Hr.) a lrgit din nou aria


în lupta de influen a Egiptului, din
pentru Nubia, peste Sinai i pân la
controlul bogatele orae comerciale din
Amenemhet asupra Liban (pag. 54). Fiul lui Sesostris, Valea Regilor, aflat la vest de Teba

1 842-1 797 î.Hr. Amenemhet Cea 1539-1 079 î.Hr. Regatul Nou
1878-1843 î.Hr. Faraonul Sesostris
|
I Cea 1 650 î.Hr. |
Invazia hiksoilor
44
cea 2900-332 î.Hr. Egiptul antic 45

Regatul Nou I cea 1539-1 379 î.Hr.

Egiptul antic a atins apogeul puterii sale politice în timpul Regatului Nou. Faraonii celei de-a
optsprezecea dinastii au fcut din Egipt statul cel mai influent din Orientul Apropiat.

Tutmes I (cea 1525-cca 1512 Î.Hr.) a sale maxime, întinzându-se de la


cucerit toat Nubia i a integrat-o Eufrat în nord, pân la Sudanul
în Imperiul Egiptean. de astzi în sud. Pentru a împiedi-
Fiica lui Tutmosis, Hatepsut © ca ascensiunea hitiilor, faraonii

(1503-1482 î.Hr.) s-a cstorit cu au încheiat aliane succesive cu 3


-o
fratele ei vitreg, Tutmes II. Dup Regatul Mitanni. Politica alian-

moartea acestuia, ea a preluat elor a fost dublat de cstori-


puterea, iniial ca regent pentru ile dinastice. Amenhotep III ©
nepotul ei, Tutmes III. în cele (1417-1379 î.Hr.) s-a cstorit atât
din urm, ea i-a asumat titlul cu regina egiptean Tiy, cât i cu
de faraon i a adus o perioad dou prinese Mitanni {pag. 52). sus: Statuie monumental a lui
de pace i prosperitate pentru Domnia lui Amenhotep III s-a Amenhotep i a reginei Tiy,
III

cea 1370 î.Hr.


ar. Au fost organizate expediii remarcat prin edificiile © con- jos: Statuile lui Memnon la Teba
comerciale de amploare, cum struite i prin stilul în timpul inundaiilor, pictur
din sec. XIX o
ar fi cele din inutul Punt arhitectural. Lunga o

(Eritreea i Somalia de perioad în care a

astzi). La fel ca i ali condus Egiptul a


faraoni, Hatepsut a marcat de aseme-
poruncit s i se ridice nea declinul treptat
Tutmosis III, ceai 460 î.Hr.
un splendid templu al celei de-a opt-

în timpul domniei lui Ahmosis I, funerar ©, unul dintre sprezecea dinastii,

primul faraon din dinastia XVIII, cele mai importante accelerat ulterior de

conductorii Tebei au reuit s edificii de acest gen. politica religioas

îi alunge pe hiesoi i s extind Dup moartea ei, Tu- a fiului acestuia,

dominaia Egip- tmes III © (1504-1450 Amenhotep IV


tului pân la Î.Hr.) a ters orice meniu- (Akhenaton).

grania Siriei. ne a mtuii i mamei sale


El Regina Hatepsut purtând
Urmaul lui vitrege. în timpul domniei lui,
tradiionala barb fals a faraonilor,
Ahmosis, Regatul Nou a atins dimensiunile cea 1490 î.Hr.

Femeile în Egiptul antic

Femeile egiptene se bucurau cam de aceleai drep-

i brbaii. Ele puteau încheia de sine stttor


turi ca

tranzacii legale i puteau practica majoritatea me-

seriilor. Femeile cstorite aveau drepturi egale cu

soii lor. Poligamia se practica doar în casele regale.


Dintre soiile faraonilor, „marile consoarte regale",

Bustul lui Nefertiti precum Tiv i Nefertiti, au avut o influen conside-


1 355 Î.Hr.
rabil. S-au înregistrat unele cazuri în care femeile

au devenit faraoni. Cstoriile între frai i surori aveau loc pentru a


asigura puritatea dinastiilor divine. Dac faraonul era fiul unei con-
cubine, cum s-a întâmplat frecvent în dinastia XVIII, el se cstorea de
obicei cu sora vitreg cea mai apropiat pentru a-i asigura descenden-
a. Ulterior, „soiile divine ale lui Amon" au dominat oficial teocraia
teban în Egiptul de Sus. Templul funerar terasat al lui Hatepsut din Deir-el-Bahri, Teba de Vest,
cea 1470 î.Hr.

1503-1 482 î.Hr. Hatepsut 1 41 7-1 379 î.Hr. |


Amenhotep I

Cea 1 525-cca 1 51 2 î.Hr. | Tutmes I 1 504-1 450 î.Hr. Tutmes


I

45
46 Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

Regatul Nou II: Perioada Amarna 1379-1 320 î.Hr.


Vi
Amenhotep IV a introdus o form de monoteism i a interzis vechile culte, stârnind â&
astfel mânia preoilor, care se temeau c îi vor pierde influena în Egipt.
T3 doisprezecelea an al domniei
o
c acestuia, entuziasmul su
pentru reform a început
s scad. Nefertiti O, care
fusese pân atunci egala sa i ||

„suprema soie regal", a dis-

prut, fiind înlocuit de prinesa H Fiicele


faa discului solar
lui Nefertiti
al lui
i Akhenaton
Aten, basorelief,
în

Mitanni Kiya (pag. 52). Aceast


cea 1370 î.Hr.
schimbare putea fi cauzat de
ameninarea crescând din partea crescut constant. Dup moartea
hitiilor, care a determinat Egiptul sa, acetia au uzurpat tronul. Unul
i Regatul Mitanni s se alieze. dintre ei, Ramses I a înfiinat o
La puin timp dup moartea dinastie în jurul anului 1320 î.Hr.
Nefertiti trecând prin capital, schi din sec. XX lui Akhenaton, vechile culte au

Venerarea discului solar, Aten, fost reinstaurate. S-a încercat de

era deja un lucru comun la curtea asemenea eradicarea amintirii


faraonului Amenhotep III. Noul „regelui eretic".

faraon, Amenhotep IV (1379- Ambii faraoni care i-au urmat


1362 î.Hr.), a interzis îns toate s-au cstorit cu fiicele O lui

celelalte culte. El i-a luat numele Akhenaton i Nefertiti pentru a

de Akhenaton © („cel care îl slu- asigura continuitatea dinastiei.

jete pe Aten") i a înfiinat o nou Al doilea faraon, tânrul Tutan-


capital, Akhetnaton, pe câmpiile khaten, i-a schimbat numele în

din centrul Egiptului, la Teii Tutankhamon în încercarea unei


el-Amarna. Procedând astfel, el reveniri la vechea ordine. Nu a
i-a privat pe preoii lui Amon-Ra avut îns realizri semnificative

din Teba de puterea lor. în timpul pe plan politic. Din cauza con-
lui Akhenaton, a aprut un stil ar- flictelor permanente cu hitiii, Blestemul faraonului
Portretul lui Akhenaton, cea 1 355 î.Hr. tistic nou, mai naturalist O. în al puterea generalilor de armat a Tutankhamon
Descoperirea mormântului
Fragment din Imnul aproape intact al lui Tutankha-
lui Akhenaton ctre Aton
mon în 1922 a fost cea mai mare
„Rsritul Tu este minunat în vzduht, senzaie arheologic a secolului
O, Aton cel viu, originea vieii'.
trecut. îns curând, muli din-
Când te ridici la rsrit,
s-
tre cei care au participat la
Umpli întreg pmântul cu frumuseea Ta;...
pturi au murit în circumstan-
Cci Tu eti splendid, mre, strlucitor...
e misterioase i astfel a luat
Când cobori de pe cer la apus,
natere legenda „blestemului
întunericul se aterne peste lume precum moartea...
lui Tutankhamon". Astzi se
Bezna domnete,
Lumea este cufundat în tcere.
crede c decesele au fost cauza-
de ctre unele bacterii
Cel care le-a creat s-a dus s se odihneasc în ceruri. te rare,

Pmântul strlucete când rsri pe bolt, ciuperci sau virui conservai în

Când luminezi, Aton, ziua. mormânt.


întunericul se risipete
Basorelief cu Tutankhamon i soia sa, Ankhesenpa- sus: Masca mortuar
Când îi arunci razele..." aten, care au domnit unsprezece ani, scen de pe a lui Tutankhamon
spatele unui tron regal, cea 1 340 î.Hr.

1 379-1 362 Î.Hr. Amenhotep IV (Akhenaton)

1 379-1 320 î.Hr. Perioada Amarna


|
1 320-1 070 î.Hr. |
Dinastia Ramses
46
cea 2900-332 î.Hr. Egiptul antic 47

Regatul Nou III: Perioada Ramsid 1320-1070 î.Hr.

Faraonii din dinastiile XVIII i XIX, care au purtat aproape toi numele de Ramses,
au meninut coeziunea marelui Imperiu Egiptean.

crâncene cu hitiii. Nomazii din Problemele externe cu care


Libia, care atacau Egiptul dinspre se confrunta Ramses II nu
vest cu regularitate, constituiau i l-au împiedicat, cu toate

ei o ameninare. Fiul lui Ramses I, acestea, s construiasc


Seti I, a condus campanii militare intens. Templul © tiat în
în Palestina, Siria i Sudan, stânc de la Abu Simbel este
aducând acas przi bogate de cel mai cunoscut dintre

rzboi. El a continuat s ridice nenumratele temple pe


Mumia lui Ramses II

temple, adugând în special care acesta le-a ridicat sau Ramses III împreun cu unul dintre fiii si,
fresc, cea 1370 Î.Hr.
Ramses I a profitat de confuzia numeroase coloane marelui le-a restaurat.

ce domnea în jurul tronului la complex de la Karnak. Cel mai important faraon

sfâritul celei de-a optsprezecea Una dintre cele mai semnifica- al celei de-a douzecea
dinastii i a înfiinat-o pe cea tive lupte © împotriva hitiilor dinastii, Ramses III ©
de-a nousprezectea. Domnia (1198-1166 Î.Hr.), autor
c
sa scurt de doar doi ani s-a soldat al unor reforme sociale i c
EL
doar cu btlii grele. administrative semnifica- X
Dei Teba rmânea centrul reli- tive, a fost nevoit s apere
gios al Egiptului, capitala a fost Egiptul de atacurile venite

mutat în Delta Nilului, de unde din exterior. Popoarele


se putea ajunge mai uor pe fron- mrii (pag. 33), printre Prizonieri filisteni, basorelief pe templul
funerar al lui Ramses III de la Medinet Habu
tul din nord, unde aveau loc lupte care se numrau aheii i
filistenii ©, s-au aliat cu libienii i Ramses III a fost ucis în cele

Evreii în Egipt au ptruns în Egipt de pe mare i din urm, dar enormele temple
dinspre uscat. Faraonul nu a reuit i palate ridicate de el îi pstreaz
Printre numeroasele neamuri

strine aflate în Egipt în timpul


s-i opreasc nici pe filisteni s se vie amintirea. Succesorii si i-au
aeze în Palestina, nici pe libieni pierdut puterea asupra populaiei.
faraonilor se numrau i evreii,
care erau folosii fr mil ca s se stabileasc în Egipt (pag. 56). Strinii aflai în Egipt, urmai ai
Ramses II în btlia de la Kade, Comerul i plata tributului au în- mercenarilor sau sclavi, s-au
sclavi la muncile cele mai grele. schi din sec. XIX
cetat. Dificultile economice au rsculat, iar înalii preoi ai lui
Cu toate acestea, ei erau privii

ca o ameninare:
(pag. 51) i a aliatului acestora, dus la nelinite social i la prima Amon din Teba au înfiinat o
prinul amorit din Kade, Siria, a grev înregistrat în istorie. teocraie în Egiptul de Sus.
„El a zis poporului su: Iat
cpoporul copiilor lui Israel este
avut loc în 1285 î.Hr. Ramses II ©
nepotul lui Ramses I, cunoscut
mai mare i mai puternic decît
drept „cel Mare", un domnitor pu-
noiVenii s ne artm dibaci
ca s nu creasc,
ternic, dar i crud i extravagant,
fa de el,

al crui harem a adus pe lume


pentru ca nu cumva, dac se va
150 de copii. El a pornit împotriva
s se uneas-
întîmpla un rzboi,
dumanilor si în fruntea unei
c i cu vrjmaii notri, s ne
el
mari armate pentru a împiedica
bat i s ias apoi din ar. i
au pus peste ei isprvnicei, ca
pierderea total a Siriei i
Palestinei. Cu toate acestea, doar
s-i asupreasc prin munci
norocul 1-a scpat de o înfrângere
grele. Astfel au zidit ei cetile
ruinoas. Nimeni nu a ieit
Pitom i Ramses ca , s slujeasc
învingtor în lupta de la Kade,
de hambare lui Faraon." (Exod,
care s-a încheiat cu semnarea
capitolul 1, versetele 8-u)
unui tratat de pace în 1259 (pag. 51). Templul lui Ramses II de la Abu Simbel

Cea 1 320 î.Hr. Ramses I Cea 1 98-1 1 66 î.Hr. Ramses


Cea 1 259 î.Hr. încheierea tratatului de pace cu Hattuil
47
|
48 Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

A Treia Perioad Intermediar i Perioada Târzie 1070-332 î.Hr.


în timpul celei de-a Treia Perioade Intermediare, Egiptul era din nou scindat. Perioada Târzie
a constat dintr-o succesiune de intervale de ocupaie strin i independen.
x
-6
o &2?*z> - în Egipt dinspre Nubia czut din nou sub dominaia
o în jurul anului 740 î.Hr. perilor în 343. Când Alexandru
Au preluat tronul cel Mare a cucerit Imperiul

faraonilor, mai întâi Persan în 332 î.Hr., el a preluat

în Teba, iar în timpul i Egiptul, fondând oraul


dinastiei XXV O, i în Alexandria. Dup moartea sa
i
Egiptul de jos. Au reuit i sub conducerea Ptolemeilor, Preot egiptean citind manuscrise

s creeze un singur stat Egiptul a redevenit o putere în

egiptean în 712. Dup zona de est a Mrii Mediterane.


anul 671 î.Hr., asirienii

au început s invadeze
Faraonul Shoshenq I inându-i pe evrei prizonieri, ara i l-au instalat
inscripie hieroglific, cea 930 Î.Hr.
ca guvernator pe

Faraonii de dup dinastia XX Psamtik I, un prin libian


deineau controlul doar asupra din Delta Nilului. în 663,
teritoriului Egiptului de Sus. cu ajutorul mercenarilor
Generalii trupelor de mercenari greci, acesta a declarat
Taharka, din dinastia XXV, îngenuncheat
libieni au devenit tot mai independena i a înfiinat în faa zeului-oim Hemen

influeni, pân ce unul dintre XXVI. A silit-o pe


dinastia

acetia, Shoshenq I O kuit divin a lui


soia Hieroglifele
(cea 945-924 î.Hr.), a preluat Amon s o aleag pe una
Hieroglifele egiptene sunt o scri-
puterea. Mulumit din fiicele lui ca
ere pictografic utilizat în special
legturilor lor succesoare ia
pe monumente i în textele religioase.
dinastice, faraonii câtigat astfel
Egiptenii foloseau hieroglife simplificate în
libieni au putut controlul asupra
viaa de zi cu zi pân la introducerea cretinismului, când au trecut
iniial s exercite o Egiptului de Sus pân la scrierea cu afabetul grec. De-a lungul secolelor, sensul hieroglifelor
oarecare influen i în 656. Psamtik I i-a
s-a pierdut. In 1799, un ofier francez, care venise în Egipt cu expediia
asupra Egiptului de adus de asemenea pe Napoleon, a descoperit „Piatra de la Rosetta". Pe acest monument
lui
Sus, dar Egiptul de comercianii greci datând din sec. II î.Hr., textul era inscripionat atât cu hieroglife, cât i
Jos s-a fragmentat în Egipt, aezându-i cu litere greceti. Graie acestei descoperiri, filologii au putut în sfârit
într-o mulime de iniial în Delta Nilului.
descifra hieroglifele în 1822.
principate i regate. Cu trecerea timpului, sus: Piatra de la Rosetta, cea 1 96 Î.Hr.

înalii preoi © ai relaiile cu grecii au

lui Amon din Teba devenit tot mai strânse.


înfiinaser deja o Faraonii se cstoreau
form de teocraie cu grecoaice, donau
în Egiptul de Sus, pe oferte votive la templul

care o justificau prin din Delfi i bteau


profeiile „soiei O monede dup modelul
divine a lui Amon". Statuet a lui grecesc.
Karomama, „soia
Aceast funcie o Perii €> au cucerit
divin a lui Amon",
deineau de obicei cea 870 Î.Hr. Egiptul în anul 525 î.Hr.

prinesele libiene, i l-au integrat în


mai târziu, cele din familiile imperiul lor. Dup numeroase
regale kuite. rscoale, Egiptul i-a recâtigat
Faraonul Psamtik III este înfrânt i forat s se supun regelui persan Cambyses,
Kuiii au început s ptrund temporar independena, dar a pictur din sec. XIX

945 î.Hr. Shoshenq înfiineaz


I dinastia XXII 71 2 î.Hr. |
Unificarea Egiptului

începând cu cea 740 Î.Hr. înaintarea kuiilor începând cu 671 î.Hr. Invazia asirienilor
48
cea 2900-332 î.Hr. Egiptul antic 49

Religia Egiptului

Egiptenii se închinau unui numr mare de zei, a cror importan depindea


i se schimba în funcie de circumstanele sociale i politice.
Primele forme de religie egiptean oim, sau Amon O cu cap de U Brar
scarabeu, cea
de aur cu
890 î.Hr.
dateaz din sec. IV Î.Hr. La berbec. Fcând parte dintr-un
început, zeii erau zoomorfi, panteon vast, zeii erau asociai despre judecata morilor, care
devenind apoi i antropomorfi. cu cele mai importante centre trebuiau s dea socoteal pentru
Ei erau reprezentai frecvent religioase i principalele orae faptele lor în faa lui Osiris i Ra.
sub forma unor creaturi hibride, aveau întotdeauna Ei puteau continua s existe ca
precum zeul Horus cu cap de o semnificaie spirite binecuvântate, dar puteau
special. Erau fi i osândii, iar pedeapsa era
adorai în tot regatul, aspr, uneori constând chiar în
contribuind i la o anihilare total.

ierarhizare cultural Prin mumificare, aezarea


i geografic în cadru obiectelor alturi de mori,
cultului oficial. în construirea de morminte,

vechiul regat, zeul precum piramidele, se


o
suprem era cel al dorea continuarea vieii
Statuia zeului cu cap de berbec Amon,
Soarelui, Ra, onorat pmânteti i dup moarte. sec. III î.Hr.

la Heliopolis, Decedaii © erau protejai


lâng capitala cu ajutorul ritualurilor
Memfis. Odat i incantaiilor. Egiptenii
cu ascensiunea foloseau amulete i obiecte
Tebei în timpul purttoare de noroc,

Zeul Osiris, fresc egiptean, Regatului Mijlociu, precum scarabeii ©,


cea 1306 Î.Hr. zeul oraului, Amon, El Zeia Isis îl pentru a se apra
alpteaz pe Horus
a devenit i el extrem pe tronul ei,
de pericole i a se
de important, fiind sec. VII bucura de fertilitate.

în cele din urm Rolul faraonului de a

contopit cu Ra i dând natere lui intermedia între oameni i zei Cultul lui Isis, fresc roman, sec. I

Amon-Ra. Faraonul Akhenaton a sczut în importan


a încercat zadarnic s introduc odat cu decderea
adorarea lui Aten, care nu avea o Regatului Nou i
form uman, ci era reprezentat disiparea puterii.

doar de discul solar. Unele animale, cum ar


Egiptenii credeau c i zeii fi pisicile i crocodilii,
îmbtrânesc i mor. Osiris O, erau adorate ca
înfiat sub form de mumie, intermediari cu lumea
Pat de semine reprezentându-l pe simboliza moartea. El a fost spiritelor. Multe
Osiris, sec. II î.Hr.
Fragment din Cartea morilor
ucis i dezmembrat de fratele animale de acest fel
„Eu deschid calea în cer, precum i pe p-
su, Seth, zeul deertului, fiind au fost mumificate i
mânt, întrucât eu sunt fiul vostru iubitor
îns readus la via de sora sa aezate în cimitire sau
Osiris 1. Am devenit duh, purificat, sfânt i
©, ©. Osiris a devenit astfel un morminte. în timpul

simbol al fertilitii i al energiei Perioadei Târzii, au


înarmat cu cuvinte magice în stare s dez-
lege vrji... Zei ai boitei nesfârite, spirite
regeneratoare ©. Primii faraoni aprut unele culte
cereti! Privii-m cu toii! Mi-am încheiat
erau considerai a fi trimiii lui elitiste, precum cel
cltoria i vin aici în faa voastr."
Horus, fiul lui Isis i Osiris. al lui Isis i Osiris, care
sus: Ilustraie din Cartea morilor,
La sfâritul Regatului Vechi au fost populare i în
cea sec. XII î.Hr.

Procesiune de bocitori, fresc, au aprut primele meniuni Imperiul Roman.


cea 1370 Î.Hr.

663 î.Hr. Psamtik înfiineaz dinastia XXVI


I Cea 404 î.Hr. Rscoale în Egipt 332 Î.Hr. începe domnia lui Alexandru cel Mare în Egipt

525 î.Hr. Perii cuceresc Egiptul 343 î.Hr. Perii pun din nou stpânire asupra Egiptului
49
50 Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

H III I CCA 1570-650 Î.HR.

un popor indo-european care a migrat din stepele aflate la nord de Marea


Hitiii au fost
Neagr, ptrunzând în Asia Mic în cel de-al doilea mileniu î.Hr. De acolo, ei i-au
X
-6 continuat expansiunea în Siria i Mesopotamia, unde au format un imperiu ce rivaliza
o
o cu Regatul Nou egiptean pentru supremaia în Orientul Apropiat. Imperiul Hitit a fost
distrus de popoarele mrii în 1200 î.Hr.

D Arca i vizitiu, sec. IX Î.Hr.

Regatul Vechi cea 1570-1 343 î.Hr.

în Asia Mic, hitiii au venit în contact cu o civilizaie avansat, mai veche, de la care

au preluat cultura i numeroase concepte religioase.

o. Unul dintre cele mai vechi Pe lâng funcia


E
orae din lume, atal de comandant al

Huyiik (pag. 27), a aprut în forelor armate, regele


Anatolia probabil înc în hitit, împreun cu
mileniul VII î.Hr. Oraul regina sa, luau parte

aflat pe coasta de vest în la cultul naional


Asia Mic i cunoscut cu jucând rolul zeului
numele de Troia © (Uium, vremii €> i al zeiei stânga: Zeul
mnunchi de
hitit al

fulgere,
vremii
sub
cu un
discul
pag. 80) conform lliadei soarelui. Regina solar înaripat

lui Homer, sau Willusa participa la reuniunile sus: Femeie hitit torcând,
sec. VIII— VII Î.Hr.
potrivit surselor hitite, consiliului, deinea
aparinea de asemenea propria cancelarie i civilizaii din Orientul Apropiat,

ai perimetrului cultural al putea menine relaii de exemplu pedeapsa cu moartea


Un cuplu hitit, cea 800 Î.Hr. vechii Anatolii. Hitiii diplomatice cu ali fiind rar aplicat. Asasinarea lui

s-au stabilit iniial, îns, în suverani. Dup Mursilis I de ctre cumnatul su


Zeii hitii moartea regelui, ea îi pstra Hantilis în jurul anului 1590 î.Hr.
centrul Anatoliei, în inutul

Hitiii purtau numele de „po- populaiei hatti, a crei denumire atribuiile i titlurile în calitate a creat un vid de putere i a dat
porul celor o mie de zei". Pe au împrumutat-o. Au format de vduv. în general, femeile O natere unei revolte a nobilimii.

lâng propriile zeiti, ei au acolo numeroase comuniti triau bine, fie c erau cstorite Din aceast cauz, hitiii au

adotat numeroase diviniti i care au rmas autonome pân în ©, vduve sau divorate. Legile pierdut dominaia asupra Siriei i
concepte religioase de la vecinii jurul anului 1630 î.Hr., când regele hitite erau destul de libertine a Regatului Hurit Mitanni i s-au
lor, Cultul naional oficial con- Labarnas II le-a unificat. Acesta în comparaie cu ale celorlalte retras în Anatolia.

sta în adorarea unei perechi de i-a stabilit de asemenea capitala


zei asociai cu vremea i soarele, în vechiulora Hattua, al crui
care erau i cei mai importani nume 1-a preluat, devenind
în panteonul hitit. Divinitile Hattuil I.

vegetaiei, mun- Hattuil a lrgit graniele


ilori apei ju- Regatului Vechi pe care îl

cau i ele un înfiinase prin campanii

rol impor- militare O în vestul Asiei Mici


tant în viaa i nordul Siriei. Nepotul su
religioas Mursilis I a cucerit importantul

de zi cu zi a centru comercial sirian din


hitiilor. Aleppo i a ajuns cu armatele

sale în Babilon în jurul anului


Diviniti hitite
1600 î.Hr. Reconstituire a vechii ceti Troia

Cea 2000 î.Hr. Hitiii ptrund în Asia Mic Cea 1570-1 590 î.Hr. Regatul Vechi

Cea 7000 î.Hr. Fondarea oraului Qatal Huyiik Cea 1630 î.Hr. Hattuil I unific comunitile hitite Cea 1590 î.Hr. Asasinarea lui Mursilis I

50
cea 1570-cca 650 î.Hr. Hitiii 51

Regatul Nou cea 1335-1 200 î.Hr.

Ascensiunea hitiilor a marcat naterea Regatului Nou. Slbit de conflictele sângeroase cu Egiptul,
imperiul a reuit s încheie pace cu acesta, dar a fost în cele din urm distrus de popoarele mrii.
acolo. Atât Suppiluliumas, cât i dintre familia regal i aristocraie
fiul su Mursilis II © (1345-1315 au fragmentat regatul. La
Î.Hr.) i nepotul su Muwattalis aceste dificulti s-au adugat i
(1315-1290 î.Hr.) au fost implicai pierderea recoltelor i foametea,
în conflicte cu Egiptul (pag. 47), care au impus importarea 3
care se aliase cu Regatul Mitanni cerealelor din Egipt. Imperiul

i dorea supremaia asupra Siriei. Hitit era atât de slbit, încât nu a


Prin 1285, Muwattalis mai putut face

i faraonul Ramses II fa presiunii


s-au luptat pe râul popoarelor
Râul Orontes din Siria
Orontes © din mrii (pag.33),

Hitiii au trecut printr-o perioad Siria în btlia mai ales a

de tranziiei haos, în care s-au de la Kade ©. aheilor.

confruntat cu dumani din Niciuna dintre irul de regi


O
imediata lor apropiere, precum pri nu a ieit hitii © s-a O
O,
poporul gaga. în jurul anului învingtoare, terminat brusc X
Statuia unuia dintre ultimii regi hitii,
1335 î.Hr., Suppiluliumas I dar Muwattalis cu Suppiluliu-
sec. IX Î.Hr.
(care a domnit între 1380-1346 i-a pstrat mas II la

î.Hr.), fratele lui Arnuwanda, controlul asupra începutul sec.


Tratatul de pace
a înfrânt Regatul Mitanni i Siriei. Doar XII Î.Hr. Capitala
dintre Hattusilis III

i-a câtigat vasali din rândul dup semnarea Hattua a fost i Ramses II

prinilor amorii din Siria, unui tratat între ras de pe faa


„lat, Reamasesa-mai-amana,
înfiinând astfel Imperiul Hitit Hattusilis III i pmântului
WM Tbli de faian purtând marele rege i stpânitor al rii
(pag. 53). i-a fortificat capitala i egipteni în 1259 sigiliul regelui Mursilis II i scris de dumani
Egiptului, a încheiat o pace
a reorganizat statul în provincii î.Hr., cele dou cu hieroglife hitite i caractere necunoscui.
cuneiforme; cea 1 300 Î.Hr. freasc cu Hattusili, marele
conduse de prini. L-a trimis state vlguite de Acetia puteau
rege i stpânitor al rii Hatti.
pe fiul su Telipinus la Aleppo, rzboi s-au putut bucura de pace fi rzbooinici din rândurile
Iat, copiii lui Reamasesa,
pentru a deveni regele-preot al pentru restul secolului respectiv. poporului gaga, foti mercenari,
marele rege i stpânitor al
zeului vremii, care era adorat i în aceast perioad, conflictele sau poate c s-au rsculat
rii Egiptului, vor rmâne
locuitorii oraului. Troia (pag. 80),
pururi în pace i înfrire cu
un stat hitit vasal de pe teritoriul
copiii lui Hattusili, marele rege
Turciei de astzi, a fost i ea
distrus în aceeai perioad.
i stpânitor al rii Hatti.

Ei vor pstra legtura de frie


Mici regate hitite independente
au supravieuit doar în sud-estul
i pace; Egiptului i ara
ara

Anatoliei i nordul Siriei, în sec. Hatti vor rmâne pururi în


pace i înfrire ca i noi."
VII î.Hr. Ele au fost îns înghiite
de Noul Imperiu :.„

Asirian aflat în

expansiune, iar \_ ;
'0j ; ;
jj^
restul Anatoliei

s-a scufundat
într-un „ev

întunecat" pân la
Tratatul de pace redactat în
apariia frigienilor scriere cuneiform, 1 259 î.Hr.

Trei oteni în mar, sec. IX î.Hr. i a lidienilor (pag. 53)

1 335 î.Hr. înfiinarea Imperiului Hitit 1 259 î.Hr. încheierea unui tratat de pace cu Egiptul Cea 1 200 î.Hr. Distrugerea Troiei

Cea 1 285 î.Hr. I Lupta de la Kade Cea 1200 î.Hr. Ultimul rege hitit, Suppiluliumas II
Si
52 Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

Regatele de lâng „Semiluna fertil"


CCA I5OO-546 Î.HR.

X Pe lâng marile imperii create de hitii, asirieni, babilonieni, peri sau egipteni, au existat
c i multe regate adesea efemere în Asia Mic, nordul Siriei i Mesopotamia. Ele au jucat
c
rolul de state-tampon între marile puteri i se aflau frecvent sub ocupaie strin. Se dorea
totui încheierea de aliane i de acorduri cu ele, pentru asigurarea rutelor comerciale
care le Când formaiunile statale puternice din vecintate intrau în
traversau teritoriul.
declin sau se destrmau, aceste mici regate cunoteau perioade de independen sau chiar
câtigau controlul i influena asupra întregii regiunii.

Coif de bronz din Urartu, sec. VIII Î.Hr.

Mitanni i Urartu
în nordul Semilunii Fertile sa format Regatul Mitanni al huriilor
indo-iranieni. Dup o perioad de dominaie a hitiilor, Regatul
Urartu a uzurpat Regatul Mitanni.

La începutul sec. XV î.Hr., odat milenii inscripii redactate în


III* /
cu destrmarea Vechiului Regat akkadian, sumerian, hitit,

Hitit, huriii au înfiinat Regatul ugarit, ebraic i hurit. Huriii


Mitanni, condus de o elit, au intrat iniial în conflict cu

în perioada de apogeu, între egiptenii pentru dominaia Siriei

(pag. 46), dar au încheiat apoi

o alian cu faraonii dinastiei


Ei Inscripie despre Sardur III din Urartu cea 700 î.Hr.
XVIII pentru a contracara noua

ameninare venit din partea Economia era bazat în principal de origine indo-european i au
hitiilor. Aliana a fost consolidat pe exploatareai prelucrarea învins Urartu în 714. Epopeea

de-a lungul mai multor generaii de minereu O, O, precum i pe Regatului Urartu se încheie în

prin cstorii. în cele din urm, agricultur i comer. 640 î.Hr., cu invazia cimerienilor

dup ce al doilea regat asirian în sec. VIII au aprut i a sciilor, urmat de cea a
ieise de sub dominaia statului numeroase conflicte cu Noul armenilor dinspre sud-vestul

Mitanni, huriii au fost cucerii Imperiu Asirian pentru controlul Europei. Regiunea a rmas
în jurul anului 1335 î.Hr. de hitiii asupra rutelor comerciale de altfel mult disputat de
condui de regele Suppiluliumas, i zcmintelor de minereu. ctre marile imperii, inclusiv

în timpul cruia Imperiul Hitit Asirienii s-au aliat cu cimerienii de cel roman, al prilor i al

i-a atins apogeul. {pag. 33), o populaie nomad sasanienilor.

Tbli votiv de bronz din Urartu, în Urartu, o regiune de lâng


înfiându-l pe zeul vremii, Teieba
Lacul Van din estul Anatoliei O,

1450-1350 î.Hr., regatul se întindea urmaii huriilor au format mai


de la Marea Mediteran, prin multe regate dup cderea Noului
Siria i pân în estul Anatoliei, Regat Hitit în 1200 î.Hr., cauzat
Armenia i nordul Mesopotamiei, de invazia mai multor triburi.
unde Asiria era doar un stat vasal Un stat unificat a aprut în
al huriilor. Primele documente, regiune doar în jurul anului 860

scrise în alfabetul akkadian Î.Hr. Regii din Urartu O au extins


dateaz de la începutul mileniului graniele regatului lor dincolo
III î.Hr., dar au continuat s apar de Munii Caucaz, în estul a
de-a lungul urmtoarelor dou Anatoliei i nord-vestul Iranului. Peisaj din estul Anatoliei

Cea 1400 î.Hr. |


încheierea alianei între Egipt i Mitanni Cea 11 00 î.Hr. |
înfiinarea Regatului Frigian Cea 750 î.Hr. Rzboiul dintre Urartu i asirieni

Cea 1500 î.Hr. înfiinarea Regatului Mitanni Cea 1200 î.Hr. Cderea Noului Regat
I Hitit Cea 860 î.Hr. Unificarea regatelor Urartu
52
cea 1500-546 Î.Hr. Regatele de lâng „Semiluna Fertil" 53

Frigia i Lidia

Dup cderea Imperiului Hitit în jurul anului 1200 î.Hr., Anatolia a intrat într-o epoc de declin
cultural pân la apariia frigienilor în sec. VIII Î.Hr. Un veac mai târziu, lidienii au acaparat
un teritoriu considerabil, unde i-au format regate puternice.

Frigienii © au ieit din zona întreinând relaii comerciale i s-a prbuit a fost cel lidian.
balcanic la începutul sec. XI culturale cu grecii înspre apus, Potrivit legendei, Cresus a fost

î.Hr. i s-au stabilit în Asia Mic. i cu Regatul Urartu i asirienii graiat © cu puin înainte
în sec. VIII, Regatul Frigian din la rsrit. Zcmintele de a se fi aplicat sentina de

inima Anatoliei prospera deja, bogate de aur din regiune ardere pe rug i este posibil
au dat natere mitului s fi rmas la curtea
regelui Midas ©, fiul persan.
zeiei Cibele i al lui '
Frigienii i lidienii au
Gordius, legendarul supravieuit, nu doar
fondator al regatului. prin mituri, ci i prin
Midas s-a sinucis la motenirea cultural
începutul sec.VII Î.Hr., lsat grecilor i sus: Coif frigian de bronz, sec. VI Î.Hr.

când cimerienii, împini romanilor, în care se jos: Fiica lui Midas este transformat
în aur la atingerea tatlui ei, litografie O
spre vest de ctre scii, înscrie cultul lui Dionysos o
în culori din sec. XIX
O-
au ars capitala frigian i al „marii mame" Cibele. ii
Ruinele templului lui Artemis din Gordium pân la ~w Tot ei au fost cei care au
capitala lidian Sardis, gravur
în metal din sec. XIX temelii. # adus în Europa practica
Lidienii © au preluat apoi \ baterii monedelor©.
controlul prii vestice a
Asiei Mici, învingându-i
U
cea 520
Statuie funerar a regelui Cresus,
î.Hr.

pe cimerieni i încercând
s extind regatul lor spre apus,
prin cucerirea coloniilor greceti
de pe coasta Anatoliei (Ionia)
i a întregului platou anatolian.
Grania de rsrit a fost fixat
Solon, legiuitorul i cltorul atenian, pe râul Halys din centrul i
in faa lui Cresus, care se laud cu
bogiile sale, pictur de Gerard
van Hornthorst, 1 624
nordul Anatoliei, printr-un acord
încheiat mai întâi cu mezii
U Moned
domniei lui
lidian de aur din timpul
Cresus, sec. VI î.Hr.

{pag. 60), apoi i cu perii. Ultimul


rege lidian, Cresus ©, a crui Legenda lui Midas
bogie © a devenit legendar, Legenda lui Midas spune c zeul Dionysos i-a îndeplinit regelui dorina
a cucerit aproape toate oraele de a transforma în aur tot ceea ce atingea. Atunci îns când pân i
greceti de pe coast. El i-a mâncarea i butura pe care le atingea se prefceau în aur,
continuat campania spre
risca s moar prin înfometare. Zeul i-a porun-
est, în
regele
pofida prezicerii oracolului de la
cit lui Midas s se îmbieze în râul Pactolos pentru a fi
Delfi care la prevenit c un mare eliberat de darul su. De aceea, se spune c micul râu
imperiu va cdea dac va traversa din Asia Mic ar fi atât de bogat în aur. Potrivit al-
râul Halys (Kizil Irmak) de pe
tui mit, Apolo i-arfi dat urechi de mgar lui Midas
teritoriul actual al Turciei. Cresus pentru c l-a considerat câtigtor pe Pan, rivalul zeu/ut
într-un concurs muzical, pe care fusese chemat s
s-a aventurat totui în
546 î.Hr. i a atacat Persia, dar îlarbitreze. Midas a fost nevoit s îi ascund
a fost înfrânt de regele persan urechile sub o bonet frigian.
Cresus, care urma s fie ars pe rug,
Cirus II. Profeia s-a adeverit,
este iertat de Cirus, gravur în lemn Statuia lui Paris cu bonet frigian (sec. IV Î.Hr.)
din sec. XIX doar c puternicul imperiu care
Cea 700 î.Hr. Sinuciderea regelui Midas 640 î.Hr. I Sciii invadeaz Urartu 546 î.Hr. Cirus II îl învinge pe Cresus

71 4 î.Hr. Asirienii cuceresc Regatul Urartu Cea 700 î.Hr. Lidia devine o putere comercial Cea 560-546 î.Hr. Domnia lui Cresus
5 5
54 Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

Siria i Palestina 3o 00 3 32î.h r .

Siria i Palestina au avut o importan strategic din punct de vedere militar, comercial i cultural,
aflându-se la confluena primelor civilizaii avansate din Egipt, Asia Mic, Mesopotamia i Marea
Egee. Puterile vecine se aflau în conflict permanent pentru controlul asupra regiunii, nepermi-
o
o
ând crearea unui stat local unificat. Din cauza invaziilor devastatoare ale popoarelor mrii s-a
format în sfârit acel vid de putere necesar apariiei de scurt durat a regatelor puternice ale

lui David i Solomon. în aceeai perioad, fenicienii au construit un imperiu comercial care se
întindea de la coastele de vest ale Anatoliei pân la marginea Oceanului Atlantic.
Sirian cu leoaic i berbec, statuet de filde, sec. IX-lea Î.Hr.

Canaaneenii i amoriii
Canaaneenii i amoriii au dat natere împreun unei civilizaii avansate care îmbina
elemente de din întregul Orient antic i scoteau în eviden poziia strategic
stil
Ci.

E a Siriei i Palestinei.
Primii locuitori ai Palestinei purtau Centrele comerciale de pe înlocuit Byblosul

numele de canaaneeni, iar cei coasta Mrii Mediterane deineau ca port principal.
ai Siriei se numeau amorii, sau o poziie privilegiat printre Negustorii ©
canaaneeni rsriteni. Ambele oraele-stat. Byblos O a fost iniial micenieni aveau chiar Fundaia unui turn circular din Ierihon, 7000 î.Hr.

populaii aparineau din punct de cel mai activ dintre acestea, având propriul cartier în ora,

vedere lingvistic grupei semite. legturi comerciale cu Egiptul ceea ce scoate în


Nu au fost niciodat unifi- înc din mileniul III î.Hr. Era eviden
cate politic, locuitorii de asemenea principalul relaiile

trind în orae-stat port pentru exportul comerciale


conduse de prini sau cedrului libanez strânse cu

preoi-regi. Rmiele civilizaiile

oraului canaanean egeene.

Ierihon, care dateaz de Creând pe rând


la începutul mileniului IX aliane cu hitiii
sus: Ruinele templului cu obeliscuri din Byblos
î.Hr., sunt considerate i cu egiptenii, stânga: Podoab egiptean de aur gsit
Byblos, sec. XIX
cele mai vechi dovezi ale regii din Ugarit © la Î.Hr.

unei viei urbane. De-a lungul i-au putut pstra independena Spturile arheologice efectuate
veacurilor, conductorii egipteni, i al articolelor de lux O produse pân la începutul sec. XII, la Ugarit, astzi oraul Ras Shamra,
hitii, asirieni i babilonieni s-au local pentru pieele egiptene. La când oraul a fost cucerit au scos la lumin mai multe
luptat pentru supremaia asupra mijlocul sec. XIII î.Hr., oraul de popoarele mrii i distrus biblioteci cu manuscrise antice
Palestinei i Siriei. Ugarit, care se afla mai la nord, a în întregime. redactate în cel puin patru limbi.

Baal

Baal, sau Baalat la forma de femi-


1 ^^^B ^1
nin, era numele supremei zeiti
a oraelor canaaneene i amori-
te. Erau adorate i alte diviniti,

precum Astarte, zeia fertilitii i


a rzboiului. în Palestina, cultul
""''Fir monoteist al lui Yahve rivaliza

cu un cult mai vechi închinat lui

Baal, pe care a reuit de altfel s îl


ti Doi brbai încheie
un contract, basorelief
Regele din Ugarit la vântoare, detaliu de pe o plac Baal, statuet, sec. XIV-XIII î.Hr. înlocuiasc. de clcat din oraul Ugarit,
de aur, sec. XIV-XIII Î.Hr. sec. XIV Î.Hr.

Cea 3000 î.Hr. Ascensiunea


I Byblosului Cea 1 200 î.Hr. Cucerirea
|
Ugaritului Cea 850 î.Hr. Fenicienii domin regiunea mediteranean

Cea 9000 î.Hr. Fondarea lerihonului Cea 1300 î.Hr. Ugarit devine centru comercial 850 v. Hr. Ascensiunea Tyrului
S4
3000-332 î-Hr. Siria i Palestina 55

Oraele-stat feniciene
Fenicienii sunt considerai a fi cei mai desvârii navigatori ai Antichitii. Ei fceau
comer, înfiinând colonii i rspândindu-i cultura, asemntoare celei canaaneene
i amorite, în întreaga Mare Mediteran i nu numai.
Dup ravagiile fcute de oceanul de dincolo de în ciuda asediului lung
3.
popoarele mrii, centrul „Coloanele lui Herakles", de 13 ani la care 1-a su-
3
comerului s-a mutat la cum era numit pus Nabucodonosor II
sud de Siria, pe teritoriul Strâmtoarea Gibraltar, al Babilonului i care
de astzi al Libanului. i au rspândit legende s-a încheiat în anul 573

Grecii numeau aceast terifiante © despre acea î.Hr. Perii, în schimb, stânga: un rege cu tulpini de lotus, tbli de filde,
sec. VIII— VII Î.Hr.
regiune „Fenicia" („inutul parte a lumii pentru a-i au respectat autonomia sus: ruinele unei colonii feiniciene din Sa Caleta

purpurei"), datorit speria rivalii. fenicienilor, care au de pe insula Ibiza, înfiinat prin 650 î.Hr.

preioasei vopsele produse Sidonul © i Tyrul alctuit baza flotei

acolo. La fel ca i în erau cele mai importante persane în luptele

perioada canaaneenilor orae-stat feniciene, iar împotriva grecilor.

i a amoriilor, Fenicia era conductorii lor aveau Alexandru cel Mare


alctuit din orae-stat conduse legturi strânse cu regii din Israel a fost primul care a
o
de regi © i familii influente de i Iuda. în sec. X î.Hr., Hiram I reuit s cucereasc o

negustori. Din cauza diminurii al Tyrului 1-a ajutat pe regele Tyrul (pag. 96) în anul
HfjH^fe
competiiei miceniene i minoice, Solomon s construiasc o flot 332 î.Hr., dup un
fenicienii © au câtigat controlul comercial pentru o expediie asediu de apte luni, ^^^^^ (C3b "*>*

în Marea Mediteran pân la la Marea Roie. Tyrul a atins în timpul cruia a oflE
un dig de la Vedere a Sidonului, cu Libanul pe fundal, litografie
coastele Peninsulei Iberice i apogeul în timpul domniei lui construit
cret, sec. XIX
în nordul Africii. Au înfiinat Ittobaal I, care a cucerit Sidonul rm pân la insula
în

numeroase colonii ©, printre care în sec. IX. în aceast perioad, pe care se afla oraul. Dei Rpirea Europei
i Cartagina („noul ora") în jurul fenicienii simeau deja fenicienii au czut apoi
Potrivit mitologiei greceti,
anului 814 î.Hr. {pag. 106), care ameninarea militar sub conducerea dia-
Zeus, care era divinitatea
avea s devin principala putere a vecinilor, Asiria dohilor i a roma-
suprem, s-a metamorfozat
maritim din vestul Mediteranei. i Babilon, care nilor, ei au reuit
într-un taur alb i a rpit-o pe
Reeaua comercial fenician © începuser s le s îi pstreze
se întindea pân în Marea Britanie cear tribut. Doar & iX'O vie identitatea
Europa, fiica regelui fenician
Agenor. Din unirea lor a ieit
i Insulele Canare, existând Tyrul, aflat pe o lor cultural i
Minos, legendarul rege al Cre-
chiar o ipotez c fenicienii ar fi insul invincibil, a religioas.
tei. Multe din influenele care
înconjurat Africa la începutul putut rezista presiunii.
IU Moned fenician de argint, ajungeau în Europa dinspre
sec. VI î.Hr. Ei au pstrat absolut Sidonul a fost pierdut, dar a
cu imaginea unei nave comerciale
Asia treceau mai întâi prin
secrete cunotinele despre reuit s-i pstreze independena urmrit de un monstru marin
Creta, aa cum a fost i cazul

alfabetului fenician.

Rpirea Europei, pictur


de Rubens, sec. XVII
Negustori fenicieni, gravur în lemn din sec. XIX Nav comercial fenician în largul mrii, basorelief în lut

Cea 600 î.Hr. Fenicienii înconjoar Africa 332 î.Hr. Alexandru cel Mare cucerete Tyrul

Cea 814 î.Hr. Fondarea Cartaginei 572 î.Hr. Nabucodonosor II asediaz Tyrul
55
56 Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

m Primii evrei i regatele lui David i Solomon


Evreii au ptruns în Palestina în sec. XIII î.Hr. Conflictele cu localnicii au stimulat formarea unei

civilizaii militare, care a unificat triburile rzlee i a favorizat crearea unui stat naional în jurul
DC
anului 1020 î.Hr.
"O
O
C regele evreilor i comandantul la Ierusalim un templu splendid
armatei în lupta împotriva închinat cultului lui Yahve.
celorlalte triburi aramaice ia Existau îns deja semne
filistinilor. El nu deinea îns nici ale declinului puterii regatului.

cuceresc oraul
Evreii un fel de autoritate intern, cum Unii vasali arameeni i-au
canaaneean lerihon
ar fi perceperea drilor. Dup recâtigat independena, în vreme

Dup ce numeroase orae-stat ce presiunea drilor, munca


canaaneene din Palestina au fost forat nepltit i tolerana
distruse de popoarele mrii la lui Solomon fa de strini au
începutul sec. XIII î.Hr., filistinii stârnit nemulumirea evreilor.
s
© s-au stabilit pe coast i au Cu toate acestea, Solomon a

înfiinat o federaie de orae- rmas în memoria posteritii


stat independente. Tot atunci -» mai ales pentru proverbiala sa
au sosit i arameenii de origine înelepciune ©.
semit, printre care se numrau
i triburile lui Israel O. Grupuri Sinuciderea lui Saul, ilustraie dintr-un
manuscris din sec. XV
de evrei triser anterior în Egipt,
dup cum aflm din legenda
biblic a lui Moise. Toi Iii Bust de filistin, basorelief

evreii © erau legai din sec. XII Î.Hr.

de adorarea lui Yahve. moartea lui Saul ©, David ©


Unicitatea acestei conductorul militar de succes,

diviniti în din tribul lui Iuda, a fost ales

panteonul rege în jurul anului 1004 î.Hr.

de zei din Spre deosebire de Saul, David


Orientul Apropiat se baza pe propria armat, cu Iii Solomon judec dou femei ce Nunta lui Solomon cu fiica

i puritatea cultului ajutorul creia obinea fonduri i


pretindeau c sunt mamele aceluiai faraonului, pictur din
copil, ilustraie din sec. XIII sec. XVII
su caracterizau confisca proprieti. El a înfrânt

societatea lor. în autonomia triburilor rzlee ale


jurul anului 1020 lui Israel i a creat un stat unificat,
î.Hr., Saul a fost cu capitala la Ierusalim, care

proclamat devenea astfel centrul politic

David cu capul lui Goliat, statuie


i religios al evreilor. David a
de bronz de Verrocchio, sec. XVII cucerit teritoriile arameene
| vecine, pân când

se întind între fluviul

Eufrat la nord i Marea


Roie în sud. Fiul su,
Solomon ©, i-a urmat
la conducere, stabilind
relaii diplomatice i
comerciale strânse

Filistinii fur Chivotul legmântului, relicva sfânt


cu fenicienii, arabii i Muntele Templului din Ierusalim i a aa-numitului Dom al Stâncii,
a evreilor, pictur, sec. XIX egiptenii. El a construit construitde ctre musulmani

1 200 î.Hr. Migraia arameenilor 1020 î.Hr. Domnia regelui Saul Cea 1 000 î.Hr. Moise îi scoate pe evrei din Egipt

1300 î.Hr. Evreii ptrund în Palestina 1 00 î.Hr. Evreii se stabilesc definitiv in Palestina 1004 î.Hr. Domnia lui David
56
3000-332 î.Hr. Siria i Palestina 57

David

Dup ce David l-a ucis pe uriaul filistin Goliat,

Saul, regele fondator al Israelului, l-a adus la cur-

tea sa. Dei invidia popularitatea acestuia, regele

nu i-a fcut totui nici un ru lui David, întrucât

tânrul era bun prieten cu fiul su, Ionatan. David


s-a cstorit apoi cu fiica lui Saul. Când Ionatan a
murit luptândîmpotrivafilistinilor, Saul s-a sinucis
i David a devenit rege. în timpul domniei sale, pro-
priul fiu s-a ridicat împotriva lui. Mai târziu, David
s-a îndrgostit de Bateba i l-a trimis pe soul ei în
lupt, pentru a fi ucis. Fiul lui David i al Batebei, David vzând-o pe Bateba, ilus-
Solomon, i-a urmat pe tron. cea 1 500
traie dintr-un manuscris,
Aducere de jertfe în templul din Ierusalim

Regatele luda i Israel

Rivalitatea pentru tron dintre succesorii lui Solomon a dus la scindarea regatului. Chiar i dup aceasta,
conductorii regatelor Iuda i Israel s-au confruntat cu o puternic opoziie intern, în special reli-
gioas, dar i cu presiuni tot mai mari venite din exterior, din partea asirienilor i a babilonienilor.

Dup moartea lui Solomon în 926 politica extern a rege-

î.Hr., regatul s-a divizat. Fiul su, lui, care era influenat

Rehoboam, care dorea s în special de dominaia Ud Sigiliul regelui Ieroboam I

sec. X
continue politica centralist a asirian © din Orientul al Israelului, î.Hr.

tatlui su, a fost recunoscut Apropiat. începând cu

ca rege de triburile lui Iuda i sec. IX î.Hr., asirienii au

Beniamin, în vreme ce triburile Regele lehu al Israelului i monarhul asirian, intervenit în succesiunea
sculptur din sec. IX Î.Hr.
din nord l-au proclamat la tron atât în Israel,

conductor pe Ieroboam ©, I ctre regin. Ascultând de profe- cât i în Iuda, impunându-i


unul din vechii rivali ai lui tul Elisei, lehu a preluat tronul în propriii candidai, care garantau

Solomon. jurul anului 845 î.Hr., ucigând-o plata tributului. Ahab i Izabela plnuiesc moartea
luiNabot, pentru a-i lua via, ilustraie
Regatul din nord, Israel, era pe regina vduv Izabela, pe fiul încercrile Israelului de a-i
dintr-un manuscris, sec. XV
frecvent destabilizat de schim- ei, regele Ioram, i pe muli din câtiga independena cu ajutorul
brile de dinastii. în timpul dom- adepii cultului lui Baal. Egiptului au dus la distrugerea Critica guvernanilor
niei lui Ahab © i a reginei sale în regatul Iuda, unde dinastia rii în 722 î.Hr. Asirienii au în Biblie

Izabela, fiica regelui Ittobaal I al lui David rmsese la conducere, ocupat teritoriul, au jefuit Biblia conine critici extrem de
Tyrului, profetul Ilie © s-a ridicat s-au remarcat profeii Isaia i Samaria i au deportat populaia. dure la adresa conductorilor
împotriva nedreptilor sociale i Ieremia. Acetia criticau nu doar Dup ce Nabucodonosor II i-a
politici din Orientul Apropiat.
a promovrii cultului lui Baal de condiiile sociale i culturale, ci i alungat pe asirieni i egipteni Profetul Ieremia l-a avertizat
din Palestina, l-a
ia
pe monarhul regatului Iuda
aezat pe Zedechia prezis înrobirea de ctre babilo-
pe tronul regatului nieni: „Spune împratului i îm-
Iuda. Când acesta s-a
prtesei: umilit i-v i edei pe
rsculat în anul 587 pmânt, cci împria voastr
î.Hr., Nabucodonosor a va cdea, cum v va cdea de pe
devastat Ierusalimul ia cap i coroana împrteasc...
anexat Iuda imperiului Tot Iuda este dus în robie, da,
su. Majoritatea în întregime este dus în robie."
populaiei a fost luat în (Ieremia, cap. 18-19)
Evreii sunt dui în robia babilonian, pictur, 13, v.
Profetul Ilie ucide un preot al lui Baal,
gravur în lemn, sec. XIX sec. XIX „robia babilonian" ©.

Cea 971 -926 î.Hr. I Domnia lui Solomon 926 î.Hr. |


Divizarea Israelului 587 î.Hr. Distrugerea
|
Ierusalimului de ctre Nabucodonosor II

Cea 1 000 î.Hr. Fondarea capitalei Ierusalim Cea 950 î.Hr. Ridicarea templului din Ierusalim 722 î.Hr. Ocuparea Israelului de ctre asirieni
57
58 Marea istorie ilustrat a lumii

Iudaismul
Iudaismul, cea mai veche dintre cele trei mari religii monoteiste, furnizeaz
fundalul istoric pentru cretinism i islamism. O caracteristic a sa este c
ofer o bazat atât pe apartenena la o religie, cât i la o naiune.
identitate
Acest dualism complex este evident în statul Israel, înfiinat în 1948, în care
coexist sionismul laic i iudaismul ortodox.
Moise vede ara Fgduinei

Legmântul cu Dumnezeu Ea conine 613 porunci i triau ca minoritari, adesea


Tradiia iudaic spune c interdicii. Moise a fost cel care persecutai, printre strini.

Dumnezeu a fcut un legmânt a fcut trecerea de la credina Astfel s-a întâmplat dup ce
doar cu poporul lui Israel, în divinitatea tribal a evreilor, regatul lui Israel a fost cucerit

tez fundamental pentru „Dumnezeu Tatl", la credina de ctre asirieni, iar evreii au fost

religia iudaic. Dumnezeu, într-un spirit universal, „Yahve". deportai în întregul Imperiu • **

creatorul lumii i al omenirii, La început, acesta era cel mai Asirian. în paralel cu regatul

i-a numit pe evrei, începând cu puternic din panteon, devenind din Palestina a aprut un altul,
patriarhul Avraam, poporul apoi unica divinitate. cel al lui Iuda, la sudul

su ales. Contiina acestui fapt Babilonului. Acesta a oscilat Q lui


Comentariul talmudic al
IsaacBen Solomon, manuscris
era totodat o mare cinste i Trâmul fgduinei între asimilare i segregare, dar din sec. XVI

i diaspora avea propria lege i literatur, pe


Moise O nu a dat doar legea care a reuit s le impun pân la pentru care viaa cotidian este
divin poporului lui Israel, venirea romanilor. reglementat de porunci i opre-
ci 1-a i scos din robia din liti. Cunoaterea i studiul

Egipt, ducându-1 în „ara Torei sunt extrem de apre-


Fgduinei" O. Acest concept ciate printre evrei. Din cele

de trâm promis a jucat un rol mai vechi timpuri dateaz


extrem de important în iudaism. i Talmudul ©, care este o
Patriarhii Avraam, Isaac i Iacob, colecie de comentarii i

cu care începe istoria evreilor, interpretri fcute de ctre

erau nomazi sosii în ara rabini. Exist dou variante


Canaanului. Avraam a primit ale Talmudului: cea pales-
Model reconstituit al templului lui Solomon
promisiunea c urmaii si vor fi tinian i cea babilonian.
un mare popor i c Dumnezeu Tora i Talmudul: Aceasta din urm a jucat un rol
Moise cu Tora
le va da inutul Canaanului. literatura iudaic mai important i a fost la rândul

o povar. Omul este chemat Fgduina a fost îndeplinit Iudaismul este o religie a crilor ei subiectul a nenumrate
s asculte de poruncile lui dup ce Moise i-a scos pe prin excelen, iar cretinismul analize i interpretri. Conform
Dumnezeu, dar i s aib un evrei din Egipt. Dup un lung i islamismul, celelalte dou „re- tradiiei iudaice, fiecare cuvânt

comportament etic responsabil i pelerinaj prin deert, ei au ocupat ligii ale crilor" cum au mai fost din Tora este fundamental.

s dea socoteal pentru pcatele Palestina i s-au stabilit acolo, numite, au preluat i ele Tora.
sale. Relaia cu Divinitatea este înfiinând Regatul Evreu, cu Cretinii au adoptat-o sub forma

perceput ca un dialog între capitala la Ierusalim, i ridicând primelor cinci cri ale Vechiului
Dumnezeu i neamul omenesc, templul O lor cel sfânt. Chiar Testament, iar Iisus, fondatorul

El fcându-i adesea cunoscut i în prezent, Ierusalimul cretinismului, avea un fundament


voina prin profei. Dintre i Muntele Templului sunt solid în iudaism i Islamismul
acetia s-a remarcat Moise, care cele mai sacre locuri pentru recunoate pe muli dintre profeii
a adus oamenilor Legea, Tora. credincioii evrei. i patriarhii evrei, iar Avraam,
Potrivit tradiiei iudaice, aceasta Iudaismul a fost influenat i sau Ibrahim, este considerat
este doctrin, lege i cuvântul marcat definitiv de comunitile patriarhul suprem. Tora €> con- a
revelat întreg al lui Dumnezeu. de evrei din diaspora, care ine chintesena religiei evreilor, Rabin citind Tora

Sec. XIX-XVII î.Hr. Viaa lui Avram, conform Bibliei începând cu sec. IX î.Hr. Sunt scrise crile Vechiului Testament

Cea 965 î.Hr. Regele Solomon din ludeea Sec. V î.Hr. Tora devine canonul absolut
58
Iudaismul 59

Iudaismul sub dominaia evreu Maimonide a scris


arab i cretin un important comentariu la
în Evul Mediu, contactul cu alte Talmud. Kabbala, o form de
culturi a dus la apariia unor misticism iudaic, a aprut
curente diferite în iudaism, i ea în nordul Spaniei.
împrirea între evreii orientali, Din contra, relaia dintre
akenazi (din Europa cretin) comunitile cretine i cele
i sefarzi (din Spania maur i evreieti a fost tensionat de

i astzi. bun început.


Africa) este valabil la Cretinii îi
0""^" '
i \
Influenele islamismului i considerau pe evrei rspunztori
Intrarea spre Birkenau, principalul lagr de concentrare de la Auschwitz
ale cretinismului, precum i pentru moartea lui Iisus i i-au

M transformat prin urmare în api


ispitori. Mai mult, prosperitatea
totui
de bani
s revin la împrumutul
i la comer. Evreii
Statul Israel a fost înfiinat în

1948, iar dintre cei aproximativ

evreilor a stârnit invidie i bogai se implicau i se fceau 14,4 milioane de evrei care triesc
resentiment ©, iar Biserica remarcai în viaa cultural astzi în întreaga lume, circa
a profitat de asta. în Europa i intelectual. în timpul 4,7 se afl între graniele acestui

Central i de Est, akenazilor nu iluminismului, sub îndrumarea stat. O comunitate mult mai
M/v*}.* _J
li s-a mai permis s îi practice lui Moise Mendelssohn O s-au mare locuiete în SUA. Religia

profesiile tradiional motenite fcut eforturi de emancipare i are un rol important în politica
în comer i împrumutul de iluminare în teologia iudaic. statului modern Israel. Faciunile

""'VHiV'^ ^^0 bani, interzicându-se în acelai religioase extremiste © îi


timp accesul la alte meserii, prin Holocaustul i sionismul fundamenteaz revendicrile
Evrei înfiai ca speculani, ilustraie excluderea din ghilde. Au fost Antisemitismul european a naionaliste pe credina lor.
dintr-un document cretin, cea 1 250
treptat alungai din orae în zona culminat în sec. XX. Holocaustul S-a dovedit imposibil gsirea
rural. Pogromuri sângeroase au ©, un rezultat al ideologiei unei ci de mijloc între acetia i
fost organizate împotriva evreilor sângeroase a regimului nazist arabii palestinieni care au fost

în timpul Cruciadelor, dar i mai din Germania, a reprezentat o strmutai. Conflictul continu
târziu în Evul Mediu. Din aceast încercare de a elimina sistematic i în prezent (pag. 596-599).

experien atât de dureroas a evreii din Europa i de a le


luat natere micarea de reînnoire distruge civilizaia.

a hasidimilor, în special în Europa începând cu 1882, au existat

de Est. în Polonia i Rusia, unde mai multe valuri de emigrare a

se refugiaser majoritatea evreilor evreilor înspre Palestina, fenomen


din vestul Europei, a aprut intensificat dramatic de apariia
Moise Mendelssohn
viaa în shtetl. fascismului în Europa. Declaraia

circumstanele în care triau La începutul erei moderne, britanicilor de la Balfour din 1917

evreii, au marcat practica evreii din Europa Central i de a creat sperane pentru înfiinarea

religioas, teologia i imaginea Est au fost din nou inta unor unui stat evreu în Palestina.
despre sine a acestora. persecuii intense. Li s-a permis Sionismul, o micare politic înfiinarea statului Israel, 1 948
Secole de-a rândul, axat pe regsirea patriei
comunitile de evrei, înfrite evreilor, nu a aprut de fapt
prin aceeai religie a crii, au dup Al Doilea Rzboi Mondial.
fost tolerate în timpul dominaiei A fost fondat în sec. XIX de ctre
arabe i s-au putut integra social. Theodor Herzl, îns a reintrat
Viaa intelectual a evreilor în atenia public în perioada
a cunoscut acolo un progres postbelic, prin problema
remarcabil, care s-a fcut simit teritorial. Evenimentele din

pân în Frana i Italia. Aflat în timpul i de dup cel de Al Doilea


Spania, în Cordoba ocupat de EB Rzboi Mondial au accelerat
mauri, marele filozof i teolog Theodor Herzl realizarea proiectului sionist. Evrei ortodoci în Ierusalim, 1 962

Sec. VI Se încheie scrierea versiunii babiloniene a Talmudului 1 91 7 î.Hr. |


Declaraia de la Balfour

începând cu 1882 Imigrarea spre Palestina 1 948 înfiinarea statului Israel


59
6o Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

Mezii i Imperiul Persan al


AHEMENIZILOR cca 800-330 î.hr.

-o
Triburile indo-iraniene ale mezilor o i perilor s-au stabilit în zona vestic muntoas a
o
o
Iranului, la graniacu Mesopotamia în al doilea mileniu î.Hr. Perii au anexat Media în anul
550 î.Hr. i au înfiinat ultimul mare imperiu al Orientului Apropiat, care a supravieuit
pân la cucerirea sa de ctre Alexandru cel Mare, în 330 î.Hr. Istoricii au interpretat frecvent
subiectiv politica perilor, considerându-i despotici. Ei au trecut cu vederea faptul c în
timpul dominaiei acestora o regiune vast, integrat cultural i economic, s-a bucurat de
siguran i stabilitate.
Ostai persani i mezi, basorelief
în piatr, sec. V î.Hr.
Mezii i ascensiunea Imperiului Persan
în timpul lui Cirus II

o.
s Cirus II a creat un imperiu mondial pe baza cuceririlor

antecesorilor si mezi.

Singurele surse de informaie lui Astyages i pân în anul 550 a


cu privire la apariia mezilor le cucerit regatul mezilor. De atunci,
reprezint relatrile asirienilor mezii au rmas pe picior de
despre conflictele cu numeroase cu perii, care au preluat
triburi din muni. Aceste triburi
egalitate

multe elemente din administraie,


O
Mezi aducând tribut asirienilor
Model de lut al unor animale s-au reunit prima dat sub un
înhmate la un car, art persan,
cea 11 00 î.Hr. rege, formând abia în sec. VIII î.Hr oraele greceti de pe coasta Asiei
o naiune. Media © a fost îns Mici (Ionia). în 539, a învins Noul

cucerit mai întâi de asirieni, Imperiu Babilonian, alegând


ulterior de scii. Regele Cyaxares ca loc preferat de reedin
s-i recâtige
a reuit Babilonul, cu vechile capitale

independena i s persane Susa, Pasargadae i


distrug Noul Imperiu capitala mezilor, Ecbatana.

Asirian, cu ajutorul Tot Cirus II le-a permis evreilor,

babilonienilor, între anii El Mormântul lui Cirus II


care triau în Babilon de la luarea
în capitala regal Pasargadae
614-612 î.Hr. Atât Cyaxares, cât lor în robie în anul 587 î.Hr., s
i fiul su Astyages, i-au lrgit ceremonii © de la curte i art © se întoarc în patria lor. i-a
Câmpuri cultivate, peisaj din vechea regatul pân în Asia Mic, unde de la fotii lor conductori. continuat campaniile de cucerire
Media, nord-vestul Iranului
au czut de acord cu lidienii Cirus II i-a continuat spre nord, unde a murit ©
(pag. 53) s stabileasc grania lor cuceririle. în 546 î.Hr., 1-a înfrânt în 530, luptând împotriva
comun pe râul Halys. Regatul pe regele lidian Cresus i a supus masageilor {pag. 64).

mezilor © se întindea spre rsrit


pân în Bactria (Afghanistanul
de astzi).
Perii s-au numrat i ei printre
vasalii mezilor. Astyages a dat-o
pe una dintre fiicele sale în

cstorie regelui persan


Cambises I, strnepotul
legendarului fondator al casei

regale persane, Ahemenes.


Procesiunea arcailor, friz în mrime
Mai târziu îns, Cirus II, fiul lui
Cirus II cu profetul Daniel, pictur
natural din palatul lui Darius, Demnitari persani (stânga)
cea 500 î.Hr. Cambises I, s-a ridicat împotriva i mezi (dreapta) de Rembrandt, sec. XVII

61 4-61 2 î.Hr. Cderea Noului Imperiu Asirian 550 î.Hr. Ahemenizii cuceresc Media Cea 540 î.Hr. Cirus II devine domnitorul Asiei Mici

Cea 600 î.Hr. înfiinarea Regatului Mezilor 546 î.Hr. Cirus II îl învinge pe regele lidian Cresus
60
cea 800-330 î.Hr. Mezii i Imperiul Persan al Ahemenizilor 61

Imperiul Persan în timpul lui Darius I

Din spusele
Imperiul Ahemenizilor a atins apogeul în timpul lui Darius I (cel Mare), care a fost probabil regelui Darius:
cel mai important conductor al Orientului antic.
„Ahura Mazda, vzând vân-
Cambise II, fiul lui Cirus II, a li s-a cerut s plteasc dri. zoleala de pe pmânt, mi l-a
cucerit Egiptul în anul 525 î.Hr. Dei guvernatorii provinciilor, încredinat mie, fcndu-m
Pentru a contracara o tentativ numii satrapi, se bucurau de rege: eu sunt rege. Din mila lui
de uzurpare, el a poruncit s fie mult libertate, erau totui
Ahura Mazda, amfcut ordine
ucis în secret fratele su mai mic, controlai printr-un sistem 3
pe pmânt. Iat ce le-am spus
Smerdis (Bardiya). în absena de funcionari © i spioni. n
3.
oamenilor, de au fcut întoc-
regelui, magul Gaumata s-a Comunicarea în imperiu a

dat drept Smerdis i a încercat fost îmbuntit prin reeaua mai dup cum am dorit eu:
s se urce pe tron. Cambise II a dezvoltat de drumuri, dotat Dac v întrebai peste câte
murit în timpul marului cu un serviciu de mesagerie Darius I pe tron, vas pictat de ri stpânete regele Darius,
la sfâritul sec. IV î.Hr.
de întoarcere din Egipt, i pot i protejat de privii la sculpturile celor ca-
în 522 î.Hr., dar vrul patrule. Darius © a reformat din Anatolia, dar expediia sa re îmi susin tronul, i atunci
su Darius a împiedicat statul i a introdus
de drept punitiv în Grecia s-a încheiat vei ti i vei înelege: sulia
încoronarea „falsului o moned unic pentru cu înfrângerea lui la Maraton unui persan a pornit prin aer;
O
Smerdis" i tronul întregul imperiu, daricul. în 490 (pag. 85). Darius I a murit o
atunci vei înelege: un persan
a rmas în mâinile în 497 î.Hr., el a încheiat în 486, în timp ce pregtea un nou ±
a pornit s lupte departe de
dinastiei Ahemenizilor. construirea canalului dintre atac împotriva grecilor
Persia."
Dup ce nelinitea Nil i Marea Roie care
cauzat de schimbarea fusese început de faraoni.
puterii a disprut, A pus temeliile oraului
Darius I a început s-i © i palatului regal de la
întreasc imperiul Persepolis ©, în Persia,

din interior. A înfiinat care vor fi extinse de


noi provincii, crora -l urmaii © si. Darius I

a susinut de asemenea
fcJ Funcionar persan învemântat în mantie,
statuet de argint, sec. V î.Hr. zoroastrismul (pag. 63),

fr a reprima celelalte Mormintele în stânc (de la stânga


la dreapta) ale lui Artaxerxes I

religii din imperiul su (sau Darius Xerxes


II), I i Darius I,

multinaional. de la Naqsh-i-Rustam.

El a împins graniele
stânga: Darius I cu prinul motenitor
Imperiului Persan Xerxes, basorelief în piatr, cea 485 î.Hr.

jos: Darius la vântoare de lei, protejat


pân la râul Indus în I

de zeul Ahura Mazda, mulaj dup un


est i pân la Dunre, sigiliu cilindric, cea 500 î.Hr.

în nord-vestul Traciei,

ocupând Macedonia,
aflat în nordul Greciei.
sus: ruinele oraului Persepolis Nu s-a bucurat îns
jos: Palatul din Persepolis al lui Darius I

numai de succese
în campaniile sale

militare, pierzând

în faa sciilor în
513-512 î.Hr. între

500 i 494, Darius a


fost nevoit s înbue
„revolta ionian" a
oraelor-stat greceti

530 î.Hr. Moartea


I
lui Cirus II 520 î.Hr. Crearea satrapilor 490 î.Hr. Lupta de la Maraton

539 î.Hr. Cirus II pune stpânire pe Noul Imperiu Babilonian 525 î.Hr. Cucerirea Egiptului 500-494 î.Hr. Rscoala ionic 486 î.Hr. Moartea lui Darius I

61
62 Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

Imperiul Persan în timpul ultimilor Ahemenizi


Rebeliunile din provincii i intrigile din casa regal au slbit puterea perilor dup moartea
lui Darius I. Conflictele cu grecii nu au dus la nici un rezultat clar, pân la cucerirea
X Imperiului Persan în 330 î.Hr de ctre Alexandru cel Mare.
-6
o
La începutul domniei sale în 486 Xerxes a reuit s ajung pân la
î.Hr., Xerxes I, fiul lui Darius I, a Atena, îns flota lui a fost învins
fost nevoits înbue o rscoal în cele din urm la Salamina în ~
*.?.W.«T>JT.£T.Z_*_ ^Mi.'A^i ~i
A încercat apoi s
în Egipt.

continue planurile tatlui su cu


privire la cucerirea Greciei (pag. 85).
480
pe
î.Hr., iar armata sa a
fug la Pltea în anul urmtor.
Xerxes revenise deja în capitala
fost pus
^
Persia în istoriografia
sa, rmânând definitiv acolo i greac
dedicându-se ridicrii de edificii.
Istoria perilor a devenit cunos-
A fost asasinat într-o rebeliune
o.
cut în Europa din Istoriile lui
intern în 465.
E Xerxes primete vizita unui sol Herodot i din Anabasisul
Fiul lui Xerxes, Artaxerxes I, a
venit din partea mezilor
Xenofon, unul dintre miile
pus capt conflictului cu grecii O Iui

de mercenari greci care au par-


prin semnarea pcii de la Callias în 334 î.Hr., Alexandru cel
ticipat la încercarea lui Cirus cel
în 448 î.Hr. {pag. 87). Perii Mare al Macedoniei a lansat

au acordat ajutor când unei atacul împotriva perilor care


Tânr de a-i uzurpa fratele, pe
pri, când celeilalte în timpul fusese plnuit înc de tatl su, Artaxerxes II, în 401 î.Hr. Dup
uciderea lui Cirus, Xenofon i-a
Rzboiului Peloponesiac i în Filip II. Darius III a suferit dou
luptele pentru hegemonia dintre înfrângeri ruinoase la Issos © ajutat pe supravieuitori s se
întoarc acas.
Atena, Sparta i Teba din sec. IV în 333 î.Hr. i la Gaugamela în 331
Atenianul Temistocle în faa lui î.Hr. în schimbul acestui ajutor î.Hr.. Dup aceste evenimente, sus: Xenofon
Artaxerxes I, gravur în metal, 1 842
hotrâtor, grecii care luptau s-a refugiat în nordul Iranului,
împotriva Spartei au cedat unde a fost trdat i asasinat ©
perilor oraele ioniene prin în 330 î.Hr. Pân în anul 324 î.Hr.,
„pacea regal" de la Antalkidas Alexandru cel Mare cucerise
(pag- 93). în întregime Imperiul Persan.

Perii au fost alungai din Egipt La conducerea regiunii s-au


în 404 î.Hr., dar Artaxerxes III O succedat dinastiile Seleucid i
1-a recucerit în 343 î.Hr. El i-a Arsacid. Aceasta din urm a
oferit ajutorul dumanilor lui încurajat o revenire a tradiiilor

Filip II (pag. 95) al Macedoniei, ahemenide, pstrate i sub regii


care unificase Grecia i dorea sasanizi, care i-au uzurpat pe „Poarta ctre toate trâmurile",
s înceap un rzboi împotriva arsaciziîn230Î.Hr. Persepolis, sec. Vî.Hr.

perilor. Artaxerxes III i fiul


Mormântul lui Artaxerxes III, cioplit
înstânc, lâng Persepolis su motenitor au fost amândoi
otrvii în urma
intrigilor de la palat.

Astfel a fost nevoit

s preia tronul
Darius III, care
aparinea unei
ramuri mai puin
importante a
Ahemenizilor,
devenind ultimul
Alexandru cel Mare lâng trupul lui Darius rege persan. Darius III în btlia de la Issos

cea 600 î.Hr. |


Epoca lui Zarathustra 479 î.Hr. Lupta de
|
la Pltea 448 î.Hr. Pacea de
|
la Callias 404 î.Hr. |
Eliberarea Egiptului

480 î.Hr. Lupta de la Salamina 465 î.Hr. Moartea lui Xerxes 431 -404 î.Hr. Rzboiul Peloponesiac 387 Î.Hr. Pacea de la Antalkidas
62
cea 800-330 î.Hr. Mezii i Imperiul Persan al Ahemenizilor 63

Religia în Imperiul Persan


Zoroastrismul a prosperat în timpul domniei ahemenizilor. Conceptul zoroastrian de „via
de apoi" a avut o influen remarcabil atât asupra iudaismului, cât i asupra cretinismului.
critica pe magi printre altele i venit în contact cu diverse

pentru jertfele © lor sângeroase concepte, cum ar fi cele


de animale, atrgându-i astfel de rai, iad i „Judecata de

dumnia acestora. Regele apoi", care vor deveni

Darius I © a devenit un adept al eseniale în iudaism, iar 3


învturilor lui Zarathustra dup mai apoi în cretinism i
ce a dejucat tentativa de uzurpare islamism. Maniheismul a

a magului Gaumata. Cu trecerea aprut în urma îmbinrii


timpului, magii au adoptat zoroastrismului cu
i ei zoroastrismul pentru precepte cretine
a putea s controleze în i budiste, i a
continuare practicile rivalizat puternic o
religioase. anumit vreme U Jertfirea ritual a unei capre, detaliu
dintr-un basorelief în piatr, sec. Vî.Hr.
t
"• Potrivit lui cu cretinismul.
o
Zarathustra, Zoroastrismul o
Zarathustra, pictur mural Cl.
Ahura Mazda era a cunoscut un X
Zoroastrismul, vechea religie atotputernicul creator reviriment ca religie de
a Iranului, recunotea o al Universului i stat în Imperiul Sasanid,
multitudine de zei i era probabil judectorul de la între sec. III- VII,

înrudit cu religia vedic din sfâritul veacurilor. dar a disprut aproape


India antic. Cultul era dominat El reprezenta ordinea în întregime în

de ritualurile magilor, o cast bun i dreapt de Iran dup invazia


ereditar de preoi. Numele lor la începutul lumii EI Om în rugciune, arab i instaurarea
este preluat de la „magoi", un i era identificat cu un ied în brae, sta- islamismului. Muli
tuet de aur din
trib de mezi cunoscut pentru cu „spiritul bun",
sec. XII Î.Hr.
adepi ai învturilor
practicile lor spirituale. Profetul care se opunea lui Zarathustra s-au
Zarathustra © (sau Zoroastru „spiritului ru". Fiina uman refugiat în India, unde li s-a

în limba greac) s-a ridicat în este liber s aleag între bine i spus „parsi", dup ara lor
jurul anului 600 î.Hr., probabil ru, dar va da socoteal pentru de origine, Persia. Astzi
din rândul magilor O, pentru faptele ei la Judecata de apoi. mai exist circa 200 000 de
a predica învturile zeului Zoroastrismul este aadar parsi, dintre care aproximativ
Altarul flcrii venice, templu ahemenid al lui

Ahura Mazda. Zarathustra îi caracterizat de acest sistem etic jumtate locuiesc în India. Zarathustra, numit Kaaba, sec. V Î.Hr.
dual i de puritatea
strict a ritualului.

Preoii se puteau
apropia de focul venic
© care ardea în temple
în cinstea zeilor doar

cu gurile acoperite, ca
s nu îl profaneze cu
respiraia lor. Focul,

pmântul i apa erau


considerate elemente
sacre.

Sub dominaia
Doi sfinei purtându-l pe Ahura Mazda, mulaj dup Suliai peri i mezi sub soarele înaripat al lui Ahura Mazda,
un sigiliu cilindric, cea 590-330 Î.Hr. persan, evreii au basorelief din Persepolis, sec. V Î.Hr.

343 î.Hr. |
Artaxerxes III recucerete Egiptul 336 î.Hr. Moartea
|
lui Filip II 333 î.Hr. Btlia de
|
la Issos 330-324 î.Hr. Alexandru cucerete
|
Persia

336 î.Hr. Darius III urc pe tron 334 î.Hr. Alexandru cel Mare începe campania împotriva perilor 330 î.Hr. Moartea lui Darius I

63
64 Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

i-'tx
*««, Nomazii din stepele
eurasiatice
Clreii nomazi de origine indo-european stpâneau vastele stepe din Ucraina,
sudul Rusiei i Kazahstan, pân când, în sec. IV î.Hr., presiunea hunilor a declanat
„marea migraie a popoarelor". îns chiar înainte de aceast perioad, unele tri-
buri au prsit regiunea, ptrunzând în zona mediteranean, munii Iranului sau
India. Unele dintre acestea, precum hitiii, mezii, perii, sau ulterior prii, s-au
stabilit acolo i au înfiinat regate. Altele i-au continuat migraia pân când au
fost distruse, ca în cazul cimerienilor, sau s-au vzut nevoite s se reîntoarc de
unde plecaser, precum sciii. ^
Tomyris ucigându-l pe regele Cirus II, ilustraie dintr-un
manuscris datând din sec. XIV M
,

Q- m Sciii, sakianii i sarmatii


S-a încercat adesea împrirea nomazilor din stepele eurasiatice în diverse popoare

i triburi. în special scriitorii romani i cei greci au dorit s explice structura flexibil
a acestor popoare prin categoriile pe care le cunoteau.

situat în nordul Mrii Negre. Apropiat recrutau


Sciii O au traversat apoi munii mercenari din rândul
Caucaz i au ptruns în Asia Mic nomazilor sau încheiau
i Mesopotamia. aliane cu ei. Sciii au ajuns U Clrei sarmai pe cai cu armur,
Regii persani trebuiau s se chiar s fac parte din forele detaliu de pe Columna lui Traian,
Roma, 1 1

apere constant de popoarele ateniene de ordine. Aceste


Q Lupt dintre un tigru i
plac scit de aur din sec. VI
un lup,

Î.Hr.
nomade aflate la grania de popoare i triburi nu formau începând cu sec. III Î.Hr., sciii

nord a regatului lor. în 530 î.Hr., comuniti fixe pentru mult timp, au fost asimilai progresiv de ctre

inutul de origine al sciilor O Cirus II O a fost ucis luptând dar se uneau în confederaii sarmai, iar în sec. I î.Hr. rmsese
este considerat Kazahstanul împotriva reginei Tomyris a sub un conductor comun, doar un mic grup în Crimeea ©.

de astzi. Unii dintre acetia au masageilor, trib care fcea parte în cazul unei ameninri în timpul Marii migraii a popoa-

început s migreze spre vest în dintre sarmai, înrudit cu sciii i exterioare. O astfel de figur relor, majoritatea sarmailor s-au

primul mileniu î.Hr., iar alii, sakianii. încercrile lui Darius I de unificatoare a fost marele rege alturat goilor i hunilor. Sakianii
precum sakianii, au rmas pe loc. a-i supune pe scii în anii 513-512 scit Atheas, care a murit în 339 au ptruns în India în jurul anului

Sciii i-au alungat pe cimerieni, alt î.Hr. au euat, la rândul lor. Perii luptând împotriva lui Filip II 100 î.Hr., înfiinând un regat ce va

popor nomad, de pe teritoriul lor i ali conductori din Orientul al Macedoniei. rezista vreme de mai multe secole.

Pmântul dup Herodot, cu sciii i masageii în nord-estul extrem, Sciii îi ofer lapte poetului roman exilat Ovidiu,

gravur în lemn, sec. XIX pictur de Delacroix, sec. XIX

530 î.Hr. Moartea lui Cirus II Cea 450 î.Hr. Herodot scrie despre scii

începând cu cea 1 000 î.Hr. Sciii migreaz în Asia Mic 51 3-51 2 î.Hr. Rzboiul perilor împotriva sciilor Cea 350 î.Hr. Stabilirea sciilor
64
cea 1000 î.Hr.-200 d.Hr. Nomazii din stepele eurasiatice 65

m Cultura i societatea scit


Sciii nu au lsat nici un document scris. Singurele detalii ale vieii lor ne-au
parvenit din sursele greceti i romane, precum i din descoperirile arheologice
încperi alturate, de unde reiese D Brar
importana acestor animale
pentru scii. în morminte erau
aezate arme i obiecte de aur ©,
© fin cizelate, precum i cupe
de but ©, bijuterii i armuri cu
scene de vântoare sau de lupt
pictate, sau banchete. Animalele
domesticite îi însoeau adesea
stpânii dincolo de moarte.
Femeile © erau i ele îngropate
cu arme, ceea ce duce la concluzia

Pieptene de barb cu mâner sculptat c nu numai regine precum


înfiând oteni scii în lupt, Tomyris, dar i femeile scite de
cea 500 î.Hr.
rând au luptat în rzboi. Unii
Prinii scii, conductorii istorici au fcut o legtur între Lupta cu amazoanele, pictur
de Rubens, cea 1 600
poporului lor, erau îngropai în ele i mitul grec al femeilor
tumuli compleci numii kurgani. rzboinice din Asia, amazoanele ©. Unul dintre principalele

Morii erau adesea îmblsmai i aspecte cunoscute despre scii

aezai într-o încpere mortuar este obiceiul „friei de sânge",


Amazoanele
central. Caii celor decedai pe care îl aveau acetia i care era
Femeile scite rzboinice, care
erau frecvent îngropai cu ei, în larg rspândit printre lupttori,
rmâneau
unificând trupele care poate se aflau chiar în fruntea

„Sciii cei slbatici" împreun toat viaa. Clreii © armatelor, au servit ca model

„Haidei, prietenii S nu urlm erau înarmai uor i purtau pentru amazoanele din mitolo-

i s nu strigm cmi de zale pentru protecie. gia greac. La fel ca i sciii, se

precum sciii bei. Sgeile otrvite lansate de arcai spune c amazoanele ar fi trit
S cugetm asupra vinului iscusii semnau moartea de la pe rmurile Mrii Negre. Ele

nostru, prieteni, distan. Pentru lupta corp-la- se însoeau arareori cu brbaii,


i s-l bem cu cântece corp rzboinicii preferau spada iar din copiii pe care îi nteau
frumoase." cu lam scurt, securea de rzboi pstrau doar fetele. Sânul lor

i buzduganul cu epi. Tactica lor stâng era ars în întregime pen-


de lupt, un atac rapid i scurt, tru a nu împiedica mai târ-
(Anacreon, poet grec le

ti urmat imediat de o retragere,


din secolul al Vl-lea Î.Hr.) Rzboinici scii, vas de aur, ziu la folosirea arcului. De aici
sec. IV Î.Hr. temut în rândul
era foarte
provine poate i numele lor, în
dumanilor i constituia un
greac amazos însemnând „f-
avantaj în faa corpurilor greoaie
r sân". Herodot scria în sec. V
de pedestrime. Sciii practicau de
îns despre o societate matri-
asemenea comerul, agricultura
arhal din Asia Mic, care la
i creterea animalelor. Grânele,
rândul ei ar fi putut servi drept
blnurile, animalele scite, precum
i sclavii erau exportai prin surs de inspiraie pentru mitul

\/n7\?f7\t coloniile greceti din peninsula

Crimeea. Arta scitic


stilul animalier au influenat
i îndeosebi
amazoanelor.

sus: Rzboinic amazoan,


statuie de marmur, copie roman
a unui original grec, sec. V î.Hr.
Femei într-o procesiune clare, basorelief în piatr, secolul al V-lea Î.Hr civilizaiile învecinate.

339 î.Hr. |
Atheas este înfrânt de Filip II Cea 1 00 î.Hr. - 1 00 d.Hr. Regatele Saka în India

Cea 300 î.Hr. Sarmaii iau i ei parte la Marea migraie a popoarelor Cea 100 î.Hr. Ultimii scii rmân în peninsula Crimeea
65
66 Marea istorie ilustrat a lumii

Religiile Indiei, Chinei


i Japoniei
Toate religiile universale au aprut în Asia. Cele trei mari religii monoteiste,
iudaismul, cretinismul i islamismul îi au rdcinile în Orientul Apropiat, în
vreme ce hinduismul i budismul, religii politeiste, sunt originare din India.
Dac budismul © a devenit popular i în Occident, religii precum hinduismul
din India, confucianismul din China i intoismul din Japonia rmân strâns
legate i au influenat puternic civilizaiile i structura social a rilor i regiu-
nilor de origine.

Cei trei maetri, Shakya-Muni Buddha, Confucius i Lao Tzu. j&*^;

Hinduismul acestor forme i adoptat de diferenele sociale dintre caste au

Hinduismul este o religie asemenea de budism este cea fost anulate oficial când India i-a
originar din India, care s-a într-o ordine universal (âharma), câtigat independena în 1947,

diversificat în multe forme. A care structureaz viaa i mediul ele exist i astzi. în prezent,
aprut prin fuzionarea religiei fiinei umane. O alt caracteristic hinduismul joac din nou un rol

vedice, introduse de arieni, cu este credina în ciclul nesfârit extrem de important în pstrarea
religia localnicilor, fr a avea un natere-moarte i în reîncarnare, identitii naionale a Indiei.

fondator anume. Este destul de bazat pe presupunerea c


greu de îneles de ctre cei care faptele i comportamentul din Budismul
aparin altor religii, întrucât nu fiecare via determin forma de în sec. VI î.Hr., „reformatorul"

are o culegere standard de scrieri existen din viaa urmtoare. Siddhartha Gautama (Buddha) a
care s alctuiasc un canon, un Hinduismul a elaborat ritualuri respins sistemul de caste asociat

grup bine delimitat de diviniti complexe de sacrificare, a cror cu hinduismul i a propovduit WM Shakya-Muni Buddha, statuie
tibetan din sec. XI
sau o ierarhie care s poate fi compasiunea atotcuprinztoare i
comparat cu cea din Biserica non-violena fa de toate fiinele Pe msur ce budismul s-a
cretin, de exemplu. Hinduismul vii. Nu s-a considerat fondatorul rspândit în Asia, iar clugrii
nu deine o filozofie unitar, unei religii, ci mai degrab i laicii i-au creat propriile
iar formele de credin i cult susintorul unei doctrine pentru ierarhii, el a preluat elemente
sunt extrem de variate. Credina mântuirea personal, care avea din credinele populare. Astfel

politeist în zei precum Vinu, puternice caracteristici morale. a aprut imaginea plin de
Siva €> i Shakti este doar un Fundamentul filozofiei lui Buddha compasiune a celui care s-a

exemplu. Sunt prezente, de pild, este c existena uman se reduce mântuit {bodhisattva). Treptat,

atât tendine monoteiste, cât i la suferin, care este provocat budismul a devenit o religie

speculaii filozofice care resping Siva, Brahma, Vinu i


o alt de dorinele i patimile lumeti. de sine stttoare, cu propriile
divinitate, împreun cu zeia Devi
complet existena unei fore Scopul lui era de a se ridica temple i ritualuri.
cosmice supreme personificate. cunoatere complet de ctre deasupra acesteia, prin
Singura credin comun tuturor casta preoilor brahmani le-a scufundarea în adev-
garantat acestora o poziie rata natur a lucrurilor
superioar în societatea indian. i anihilarea egoului.
Societatea hindus O este Aceasta ar culmina în
fundamentat pe sistemul de starea de nirvana, care

caste, care a aprut probabil înseamn „nimic" i


în urma segregrii dintre reprezint întreruperea
imigrani i localnici. Castele ciclului de reîncarnri.
se singularizeaz prin obiceiuri Eliberarea de suferin
Hindui fcând splarea ritual Preoi i clugri buditi aduc jertfe rituale
în fluviul Gange, la Benares
specifice i responsabiliti este dat de prsirea în templul de la Swayambunath, Kathmandu,
(Varanasi), India diferite în societate. Cu toate c existenei pmânteti. Nepal

Cea 1 000 î.Hr. Primele forme de hinduism 560 d.Hr. Naterea lui Siddhartha Gautama

Sec. VI î.Hr. Budismul devine religie de stat


66
Religiile Indiei, Chinei i Japoniei 67

Primii conductori ai Indiei Confucianismul


au decretat budismul religie Cea mai influent filozofie
de stat începând cu sec. VI politic a Chinei se opunea prin

î.Hr., astfel încât în anumite preceptele sale îndemnului

perioade hinduismul a fost taoist la retragerea din societate.

complet suprimat în peninsul. Filozofii Confucius © i Mencius


Budismul s-a scindat în mai (Meng-Tzu) au creat o doctrin
multe coli. Cele mai importante a unei educaii perpetue ia
sunt Hinayana („calea îngust modestiei, care nu prespunea
a mântuirii"), cu clugri © îns o fug din lume. Potrivit
austeri, i Mahayana („calea El Lao-Tzu cltorind spre muni, acestei filosofii, fiina ideal
grup sculptural din bronz
larg a mântuirii"), mai liberal. era aristocratul care ducea o
Buditii tibetani © de astzi, iar mai târziu prin împrat. via „umanitar". Bine educat, Filozoful chinez Confucius,
cea 551 -479 î.Hr., gravur în piatr
condui de Dalai Lama, Acesta era „trimisul cerurilor" el muncea în slujba statului din Ch'ue-fou
reprezint budismul Vajrayana. i garanta ordinea cosmic pe în calitate de consilier sau

Pmânt din punct de vedere funcionar. Confucianismul intoismul


Religiile Chinei politic i religios. punea accent pe venerarea Religia intoist © era strâns
Credinele populare din China, Taoismul a aprut ritual a strmoilor legat de identitatea naional i
în cadrul crora venerarea în sec. VI Î.Hr. i pe ierarhia i de monarhia din Japonia. Mitul
strmoilor i a divinitilor Fondatorul su coeziunea familiei. privind originile Japoniei i na-
naturii era extrem de important, este Lao Tzu ©. Dup 200 î.Hr., a terea împratului Jimmu Tenno
sunt puternice i în prezent. în lucrarea sa Tao ajuns rapid princi- din zeia soarelui Amaterasu este

Printre celelalte curente religioase te ching (Cartea cii pala doctrin de stat fundamental pentru intoism.
importante în China, care conin i a virtuii) scris în în China. Mentalitatea Cel mai important aspect al

i elemente ale credinelor sec. III sau IV î.Hr., El Plac cu yin i educaia confucianist religiei este îns venerarea str-
populare, se numr taoismul, el vorbete despre i yang, simbolul
au devenit obligatorii moilor i adorarea unui întreg
principiului Tao
confucianismul i budismul. Tao, sau „calea", pentru toi funcionarii panteon de zeiti (kami), care

Caracteristic pentru considerând-o originea tuturor publici. în cele din urm, doctrina fuseser iniial diviniti de clan i
mentalitatea chinez este credina lucrurilor i a energiei. T'ai s-a consolidat într-o ierarhie, iar spirite ale naturii. O mare parte a
într-o armonie universal Ch'ai, care la început fusese cultul lui Confucius, celebrat în tradiiilor japoneze sunt marcate

preexistent a cerului, unul, s-a divizat în forele tot statul, a împrumutat conotaii de valorile i formele de compor-
pmântului i fiinei antagonice yin i yang ©, religioase, în ciuda ateismului tament transmise prin intoism.
umane. Universul din a cror interaciune declarat al fondatorului. Când budismul a ajuns în Japonia,

este considerat un a rezultat creaia. El aprecia cu toate acestea s-a împletit strâns cu intoismul,
organism bine Taoismul propovduia cultele pentru rolul pe care îl iar cele dou religii coexist chiar
echilibrat i o retragere din mediul jucau în consolidarea ordinii. i în prezent.
controlat de uman i o contopire
„stpânul suprem", cu natura. A adoptat
care nu este vzut de asemenea foarte
întotdeauna ca o repede divinitile
entitate personificat. din credina popular,

Se credea de asemenea punând accent pe


c oamenii aveau elementele magice,
acces la lumea precum cutarea
supranatural „elixirului vieii",

i puteau i construindu-i
comunica cu propriile

ea, iniial prin temple.

intermediul
El Regele cerului strivind demonul,
amanilor sau al preoilor, dinastia Tang Poarta spre templul intoist Shimogamo din Kyoto, Japonia

Cea 500 î.Hr. Confucius


|

Sec. VI î.Hr. Apariia taoismului începând cu cea 200 î.Hr. Confucianismul devine religie de stat
67
68 Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

^ w
India de la origini pana la invazia
lui Alexandru cel Mare
JZ înc de timpuriu, subcontinentul indian a fost locuit de o multitudine de grupuri
O etnice i lingvistice. Aceast diversitate a aprut în urma numeroaselor valuri
C
de migratori care s-au stabilit în peninsul. Arienii i-au lsat amprenta asupra
primei civilizaii, impunând divinitile lor, sistemul de caste i cel politic. Cu
trecerea timpului, s-au dezvoltat structuri statale mai complexe din societile
tribale primitive.

Cetatea Mohenjo-Daro, provincia Sind, Pakistan; dup Harappa, este cel


mai important ora al civilizaiei Indului scos la lumin de ctre arheologi.

Preistoria Indiei i civilizaia Indus


6 în istoria subcontinentului a aprut extrem de timpuriu o mare diversitate de forme culturale.
Prima civilizaie care s-a fcut remarcat a fost Harappa, pe teritoriul de astzi al Pakistanului.

Potrivit dovezilor arheologice, Sri Lanka. Mai puin rspândite aproximativ 5000 de sigilii i
primii oameni au venit în India erau limbile austro-asiatice tblie, se folosea prin anii 3300
cel târziu între 40 000 i 30 (munda), limbile sino-tibetane în î.Hr. i nu a fost înc descifrat.
000. Aceti primi locuitori ai Camir, Nepal i Bhutan, i limbile Existau aezri mari, cu strzi

subcontinentului indian au ieit autohtone reminiscene. proiectate cu grij, edificii publice

i au traversat
probabil din Africa Primii locuitori ai subcontinen- i ceti fortificate. Descoperirile
peninsula Arab. Au urmat tului erau vântori-culegtori, arheologice indic de asemenea
Ei Preotul regal Harappa,
sculptur în calcar, cea 2500 Î.Hr.

mai multe valuri de migraie, dar au fost înlocuii de agricultori existena unor structuri comerci-
i pstori începând ale sofisticate.

cu mileniul în jurul anului 1900 î.Hr.,

VII î.Hr. O prim colonizatorii au disprut dup


proto-civilizaie se ce avuser de suferit de pe urma
remarc în mileniul unor inundaii i atacuri externe.
VI î.Hr., din care Câmpiile din sud au fost prsite,
s-au dezvoltat dar civilizaia Indus a supravieuit
civilizaia Indus O, în ritualurile de sacrificare i
& sau Harappa ©, cultele animaliere ale populaiilor

©. Aceasta a înflorit ulterioare. Un exemplu ar fi Ei Sigiliu oficial cu capete


pe câmpiile de cultul vacii sacre ©. de animal, civilizaia Indus

Figurin de bronz, civilizaia sculptur


Indra, lâng fluviul Indus
Harappa, cea 2500 î.Hr. nepalez, sec. XV
între 2600 i 1900
rezultând cu stabilirea mai multor î.Hr. Denumirea sa provine de

grupuri etnice diferite în India. la oraul Harappa, care a fost

Dintre toate acestea au evoluat descoperit în 1921 în nord-estul

cinci mari grupe lingvistice. Pakistanului. Civilizaia avea o

Indo-ariana (predominant agricultur avansat, dup cum o


hindi) sau limba indian, care demonstreaz sistemul de irigaie
era utilizat în textele religioase, bine dezvoltat i hambarele
a aprut în Sri Lanka (nord) i masive.

insulele Maldive. Dravidiana, Administratorii foloseau uni-

limba vechii literaturi, a luat ti standardizate de greutate i


natere în sudul Indiei i (la fel de msur i sigilii ©, ©. Scrierea
ca i tamil) în unele pri din Harappa, care s-a pstrat prin Car, model de bronz aparinând civilizaiei Harappa

începând cu cea 7000 î.Hr. Trecerea la agricultura permanent

40 000-30 000 î.Hr. Primii locuitori ai Indiei Cea 3300 î.Hr. Apariia scrierii indiene
cea 7000-325 î.Hr India de la origini pân la invazia lui Alexandru cel Mare 69

n Invazia indo-arienilor
Popoarele invadatoare de indo-arieni erau organizate în monarhii tribale. Dup cucerirea
teritoriului, ele i-au impus supremaia peste civilizaia Indus. în cele din urm,
s-au amestecat totui cu populaia local.

huriilor din Regatul Mitanni din Arienii au devenit

nordul Iranului i Siriei, ei, datori- rapid clasa dominant


t carului de lupt ©, dominau în în nordul Indiei i
conflictele armate. Odat ajuni vorbeau despre celelalte 3
-a
în India, ei i-au adus pe primii zei populaii în termeni de
B
Harappa
Sigiliu cu unicorn, civilizaia arieni (Mithra, Varuna, Indra O) „dumani" sau „sclavi".
civilizaiilor pe care le-au întâlnit. A trebuit s treac o
Indo-arienii care au ptruns în Experii nu au czut de acord perioad mai lung
India în a doua jumtate a mile- asupra modului în care s-a de timp pentru ca
niului al doilea î.Hr. au adus cu desfurat invazia arian. A fost ei s se deprind cu
ei civilizaia Sintasha, din estul probabil mai degrab o migraie, localnicii. Fântân construit din crmizi în cetatea
Mohenjo-Daro, din provincia Sind de astzi,
munilor Ural. La fel ca i în cazul decât o cucerire. Recolonizarea a Vedele sunt
în sud-estul Pakistanului
avut loc poate în mai considerate texte
o
multe valuri, arienii religioase de origine o
Cu
sosind dinspre vest, pur arian, dei primele .,,i"

prin Iran. religii <E> ale Indiei


$w.
în drum spre India, ei au aprut probabil
StPT! J
au preluat elemente din prin fuzionarea

civilizaia Oxus, care elementelor religioase


a prosperat în sudul ariene i locale. Rig
Tadjikistanului între Veda menioneaz c , ^1 v^* 1
2400 i 1600
Cele mai multe

informaii legate de
Î.Hr. localnicii adorau
i falusuri. într-adevr,
venerarea pietrei Phalli
idoli

Bou zebu
1 sfânt,
M .

împodobit cu veminte bogat


^

venirea arienilor provin (lingam) ca simbol brodate

din cea mai veche oper al fertilitii îi are


Cele patru Vede literar scris într-o originile la acetia.

Vedele („cunoatere") sunt cele mai vechi


limb indo-european, Rig Veda descrie de

opere literare ale Indiei i reunesc imnuri


Rig Veda. Vedismul asemenea organizarea

religioase i versete. Ele conin cunoaterea a fost de altfel prima timpurie a arienilor

religioas, filosofic i ritualic deinut religie a arienilor din în monarhii tribale i


de preoii i poeii perioadei vedice (între
India. Din rândurile face referire la poporul

documentului aflm Bharata din Punjab.


1500 i 500 î.Hr.). Operele vedice au fost
adunate la începutul primului mileniu
de exemplu c arienii Se spune c regele
î.Hr. Cea mai veche dintre acestea este Rig
creteau vite. Ei nu Bharata Sudas i-ar

Veda, urmat de Sama Veda, care conine


se considerau o ras, fi învins dumanii în

melodii i texte care însoeau ritualurile de spre deosebire de cele Btlia celor zece regi

sacrificare. în Yajur Veda au fost incluse


afirmate de ideologiile sprgând nite zgazuri

versete i cerinele postului care ineau de ariene aprute în (RigVeda, 7.18). Poeii

sacrificii. Atharva Veda este alctuit în


sec. XIX i XX, aveau un rol deosebit
percepându-se mai de important în
principal din formule magice i speculaii

poetice i filosofice. curând drept membri civilizaia arian, fiind

ai unui anumit grup de fapt nite cronicari


sus: un biat înva despre sfintele Vede într-o
cultural care vorbea care înregistrau vieile
coal de brahmani din Trichur. Scen religioas înfiându-l pe Indra implorând-o
limba vedic (sanscrit). i faptele regilor. pe zei, miniatur indian

Cea 2600-1 900 î.Hr. Civilizaia Harappa Cea 1 500 î.Hr. Invazia triburilor ariene

2400-1 600 î.Hr. Civilizaia Oxus


70 Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

Popoarele din Perioada Vedic Intermediar


Sistemul indian de caste i ritualurile religioase complexe au aprut în perioada Kuru.
Ierarhizarea social s-a rspândit în întregul subcontinent.
X
-d
o
La începutul primului mileniu cultivau orez au fost obligai s serveau la conservarea
o î.Hr., India a intrat în Perioada îi prseasc terenurile pentru a ordinii cosmice, iar

Vedic Intermediar. Evenimentul face loc punilor, iar proviziile rolul brahmanilor era
a fost marcat de unificarea a 30 de le-au fost luate. de a interpreta textele
triburi ariene din epoca Rig Veda Un aspect important al sacre.

pentru a forma o mare entitate perioadei Kuru 1-a reprezentat Aceast ierarhie
tribal, Kuru Pancala, în nord- apariia sistemului de caste. social s-a rspândit

im i în nordul i estul
Indiei, inclusiv în

Camir i Nepal.
Dl, Textele brahmanice
E
vorbesc despre o
„luare ritualic în

stpânire" a rii i
despre „civilizarea"
triburilor barbare
Zjr-*jfl*
de ctre brahmani Buddha cu discipolii si
la începutul sec. VIII
î.Hr. Populaiile din
est au fost „adoptate"
Naterea lui Mahavira, miniatur indian, cea 1 400
în sistemul de caste.

vestul Indiei. Principalul trib din Au existat iniial patru caste, Marile regate din nord-

care proveneau regii era Bharata. dou clase superioare, preoii © est, Kosala i Videha,
Capitala lor a devenit Hastinapura, i nobilii, care le dominau pe cele au produs „ceramica
oraul Delhi de astzi. inferioare, alctuite din rani, roie i neagr". în
în aceast perioad s-a fcut meteugari, lucrtori i proscrii timpul domniei lui

trecerea la prelucrarea fierului (paria, sau „cei de neatins"). Janaka, Regatul Videha

i a predominat ceramica tipic în ceea ce privete practica a devenit un model al


Buddha, basorelief de la mnstirea din Jaulian,
„pictat gri". Indienii vedici religioas, ritualurile de ordinii vedice. cea sec. V III

i-au pstrat un via stil de sacrificare, vzute


seminomad, nici mcar regii drept schimburi de
nu duceau o existen complet hran între zei i
sedentar. Având o poziie oameni, au devenit
social inferioar, ranii care tot mai complexe. Ele

DW ;

Preotul i credin iosul, miniatur indian, sec. XVIII

Cea 1 000 î.Hr. începutul Perioadei Vedice Intermediare 530 i 51 9 î.Hr Perii cuceresc nord-vestul Indiei

Sec VI Î.Hr. Dezvoltarea budismului i jainismului cea. 525 î.Hr. Biblisara adopt religia budist
-o
cea 7000-325 î.Hr. India de la origini pân la invazia lui Alexandru cel Mare 71

m Perioada Vedic Târzie i popoarele din est


Budismul i jainismul au aprut în sec. VI î.Hr., ca micri de reform religioas. Ascensiunea
budismului a fost facilitat de mutarea centrului cultural de putere în statele indiene din est.

Au fost iniiate de asemenea


dou micri de reform în est în
aceeai perioad. Ambele criticau
sistemul de caste i jertfele
sângeroase de animale. Aceste
micri erau budismul fondat
de prinul Siddhartha Gautama
(Buddha) O, ©, O i jainismul,
înfiinat de Mahavira.

Perioada vedic târzie a luat


Zeii Brahma i Krina, scen sfârit în jurul anului 450 Î.Hr.,
din Ramayana
parial din cauza invadrii de
în perioada vedic târzie, la ctre peri a regiunilor Gandhara
Regatul maimuelor, scen din Ramayana
începutul sec. VI î.Hr., centrul i Sindh, de pe teritoriul de astzi
politic i cultural al Indiei s-a al Pakistanului, în 530 i 519 î.Hr. Gandhara, alfabetul împrumutat
mutat spre nord-est. în acelai Au aprut noi orae i centre din vest a fost adaptat într-o
timp, noi grupuri au început s comerciale. O clas ambiioas scriere nou, alfabetul brahmi ©,
migreze în statele estice dinspre de meteugari i comerciani din care s-au dezvoltat toate
Iran i Afganistan. Regii regatelor a reuit s prospere, dup cum alfabetele indiene moderne.
Videha i Kosala au chemat o dovedete „ceramica neagr Marea epopee indian naional
brahmani din statele din vest lustruit". Civilizaia s-a deschis Ramayana ©, ©, ©, © a fost scris
pentru a-i instrui în legile vedice. ctre restul lumii i a înflorit. în între 400 i 300 Î.Hr. de ctre
legendarul poet Valmiki.
Adevratul brahman în vreme ce India de Vest se

„Brahmanul a fost într-adevr aceast lume la începuturi, Unicul, Cel aflase sub influen persan de

fr de sfârit: întinzându-se spre est, spre sud, sus i jos, în toateprile. la sfâritul sec. VI î.Hr., estul

Pentru el... nu exist cerul, nici lâng el, nici sus, nici jos." subcontinentului s-a dezvoltat
independent. în 500 î.Hr. domina,
Fragment din Upanishade, preluare din Vede regatul Maghada, condus de
Bimbisara. Acesta trecuse la

budism în jurul anului 525 i Sita pus la încercare prin foc, ilustraie

dorea s îl rspândeasc, cutând reprezentând un episod din Ramayana

în paralel

poziia prin
s îi consolideze
cuceriri i cstorie.
r m - 1 W ..flfJ .
«
T ~^%
Fiul su Ajatashatru a inclus IlpV"* v#>< ,

federaia de triburi din nord în '*ii ^^- JS


regatul lor, iar succesorul su a 7

Ls
continuat politica de expansiune,

? :
în 364, uzurpatorul Mahapadma *j 2fe
Nanda i-a rsturnat de pe tron
i a lrgit graniele imperiului fim
pân în centrul Indiei i Orissa. m 7.M '
L
Urmaii si, regii Nanda, au i

O' '
y /
domnit aproape pân la invazia
lui Alexandru cel Mare între
H
Rama i Krina, ilustraie reprezentând
Litere din alfabetul brahmi, mileniul II î.Hr. anii 327 i 325 î.Hr. un episod din Ramayana

cea. 500 î.Hr. Ascensiunea regatului Maghada cea. 450î.Hr. Sfâritul perioadei vedice târzii 327-325 î.Hr. Alexandru cel Mare invadeaz India

sec. 3-4 î.Hr. Scrierea Ramayanei 364-321 î.Hr. Perioada regilor Nanda
71
72 Marea istorie ilustrat a lumii Primele imperii

China de la începuturi pân la perioada


„statelor rzboinice" 5000 221îhr

X Dei China a fost unul dintre primele teritorii locuite de oameni, civilizaia sa este relativ
-o
c recent, în comparaie cu alte civilizaii antice avansate. Primele mari comuniti au început
o
s apar în mileniul al treilea Î.Hr. Dinastiile conductoare Shang i Zhou au concentrat
puterea i au inaugurat o er a progresului tehnic remarcabil odat cu sec. XVIII î.Hr. Im-
periul a intrat într-un declin evident începând cu sec. VIII î.Hr. i s-a fragmentat, din cauza
rzboiului.

Vas de bronz decorat cu mti umane i folosit pentru mese ritualice,

Dinastia Shang, cea 1 766-1 1 00 î.Hr.

Perioada Timpurie a Chinei i dinastia Shang


Chiar i primele civilizaii din China au avut mari realizri tehnice. Aceste prime popoare i conduc-
torii lor vor fi ulterior venerate, atribuindu-li-se însuiri mitice i intrând definitiv în istoria chinez.

„Omul din Beijing"® dintre primele civiliza- dinastii, (cea 1766-1100 î.Hr.),

este unul dintre primii ii din aceast perioad împratul a devenit conductorul
hominizi gsii în este Yang-shao (cea religios i cultural suprem.
China. Oasele sale 5000 î.Hr.) din nordul Considerat a fi „trimisul cerului",

au fost descoperite Chinei, care a lsat în el era înconjurat de o cast

într-opeter lâng urm cantiti consi- numeroas de preoi. Au fost


Beijingi dateaz derabile de ceramic. ridicate orae fortificate cu palate

de acum 300 000- La începutul i temple, unele cu


400 000 de ani.
Dl mileniului III cheltuieli enorme,
Craniul „omului din
Ulterior lâng Beijing" (Homo erectus î.Hr., ea a fost împratul îi
pekinensis), descoperit înlocuit de schimba frecvent Vas de bronz utilizat în ritualuri, purtând
Lantian s-au gsit
în anii 1 920 inscripia „Tatl Chi"
rmiele unui civilizaia reedina
hominid cu o vechime de Lung-shan, care luxoas. Casele descoperiri tehnice ale acestei

700 000 de ani. Primele aezri construise aezri din lut întrit perioade se numr ceramica
au fost întemeiate înc în Neolitic permanente i atinsese aveau pivnie lustruit, creterea viermilor de

de cresctori de vite i fermieri pe un grad avansat de unde se stocau mtase, cruele cu roi cu spie
lâng marile râuri din China. Una tehnic folosit în special rezervele de hran. i plugul. Scrierea pictografic

pentru scopuri domestice Printre numeroasele Shang avea mai mult de 3000 de
în China se crede litere, fiind precursoarea
Vas ritualic de bronz
tradiional c, primul stat s-a sistemului chinez modern
pentru vinuri, împodobit
format la sfâritul mileniului III cu creaturi mitice de scriere.

î.Hr. Potrivit legendei, acesta a

fost condus de regii-înelepi Yao,


Shun i Yu. Ei au marcat începutul
unei adevrate civilizaii în zon,
datorit progresului agriculturii i
al gestionrii resurselor de ap.
Se presupune c Yu a înfiinat
dinastia Xia, din care a luat

natere dinastia Shang O, ©, &


la începutul Epocii Bronzului în
China, aproximativ la începutul
Vas de bronz pentru vinuri sub forma
a dou bufnite, dinastia Shang sec. XVIII î.Hr. în timpul acestei Cuit i pumnal de bronz aparinând dinastiei Shang

Cea 5000 î.Hr. Civilizaia Yang-shao Cea 2000 î.Hr. înfiinarea primului stat Cea 1 766-1 1 00 î.Hr. Dinastia Shang

Cea 3000 î.Hr. Civilizaia Lung-shan Cea 1 800 î.Hr. Descoperirea bronzului
~2
5000-22iî.Hr. China de la începuturi pân la perioada „statelor rzboinice" 73

Dinastia Zhou i „statele rzboinice"


Dinastia Zhou a marcat începutul unei serii de schimbri importante în structura social
a Chinei. Sistemul feudal care a luat astfel natere a declanat declinul autoritii politice
centrale, pe msur ce statele regionale îi afirmau autonomia.
de o mie de „mici naiuni" auto- Est ©, © (771-cca 256
nome, conduse de elita local, î.Hr.) rmsese doar un
în aceeai perioad, categoriile conductor marionet,
sociale s-au transformat în funcie cu rol simbolic. Nu 3
de relaiile feudale, în nobilime, deinea nici o autoritate

casta militar i administratori pe i era uor manipulat


de o parte, i fermierii de conductorii
erbi i meteu- regiunilor

gari (majoritatea rivale. Alte Vas de bronz, dinastia Zhou de Vest,


cea 1050-771 Î.Hr.
populaiei) pe de surse
alta. Tot în timpul împart dinastia (pag. 153). Dup o perioad de
dinastiei Zhou a Zhou în trei etape: unificare forat, au rmas apte
aprut i conceptul cea „timpurie" (771-722 state mari care se înfruntau
o
de „trimis al ceru- î.Hr.), perioada pentru supremaia asupra o
a.
lui", care însuma de „primvar i întinselor teritorii ale Chinei.
X
Mâner de pumnal din aur împletit cu
dreptul divin al toamn" (722-481 Dei a fost marcat de violen i
turcoaze i decoraiuni bogate, dinastia împrailor de î.Hr.), în care au rzboi, aceast epoc s-a impus
Zhou de Est, 771 - cea 256 î.Hr.
a conduce. Viaa aprut unele state i prin progresul intelectual i
Poporul Zhou, care în timpul politic a dinastiei vasale autonome, tehnic care s-a produs. Cea mai
dinastiei Shang tria într-un mic se împarte în dou i faza „statelor important realizare a fost proba-

regat din vestul Chinei, a învins faze. în prima rzboinice" bil trecerea la o cultivare intensiv
populaia Shang prin 1050 i dintre acestea, (481-221 î.Hr.), a terenurilor agricole i introdu-
a preluat puterea. îi guvernau cunoscut ca care i-a îm- cerea unor noi plante, în special
teritoriile întinse prin vasali, Perioada prumutat orezul i grâul. Tehnicile de
druind pmânt cpeteniilor Zhou de numele din irigaie i metodele de construcie
de clan loiali i mai ales Vest ©, © Cartea state- a drumurilor s-au îmbuntit
membrilor propriilor familii. (cea 1050- lor rzboinice, considerabil. S-au rspândit i
De aceea, istoricii au asociat 771 î.Hr.), a scris mai târ- tehnicile de prelucrare a

apariia sistemului feudal atât de existat un ziu în timpul fierului. Perioada „statelor
caracteristic Chinei cu dinastia puternic gu- dinastiei Han rzboinice" a coincis de asemenea
Zhou. Descentralizarea puterii vern central. în cu epoca de aur a filozofiei

cauzat de acest sistem a facilitat


El Vas din bronz pentru vinuri
timpul celei de-a doua chineze. Ea a luat sfârit odat cu
purtând inscripia „pentru Chi-fu",
înfiinarea ulterioar a mai mult faze, numit Perioada Zhou de dinastia Zhou de Vest instaurarea statului militar Qin.

Epoca celor o sut de coli de gândire


Pe fundalul ciocnirilor dintre conductorii rivali din perioada statelor

rzboinice au aprut numeroase coli filozofice. Aproape toate au luat


poziie fa de chestiunile politice i se strduiau s intre în graiile celor
de la putere. Nou astfel de coli au dominat în cele din urm scena
politic i filozofic. Printre ele se numrau coala literailor (confu-

cianismul), taoitii, mohitii, al cror cod etic era foarte apropiat de

gândirea utilitarist, i legalitii, care cereau o guvernare ferm cu un


control juridic strict. Preceptele legaliste au devenit dogm de stat în
timpul dinasitiei Qin, în vreme ce mohismul a disprut.
Tob de rzboi cu mâner în form de dragon, dinastia Zhou de Est

771-cca 256 î.Hr. Perioada Zhou de Est 221 î.Hr. |


Dinastia Qin preia puterea

1 050-771 î.Hr. Perioada Zhou de Vest 481-221 î.Hr. Perioada „statelor rzboinice"
73
Marea istorie ilustrat a lumii

Index
Aachen. Congresul de la 386 Akbar Khan 413 Aii, calif 226, 227 Arias Navarro, Carlos, premier Baudouin de Bologna, rege Bin Laden, Osama, lider al

Abbas 1, cel Mare, ah al Persiei Akbar cel Mare, mogul 318, 319 Alia, Ramiz, preedinte al al Spaniei 568 al Ierusalimului 219 grupului islamist al-Qaida

312.315 Akihito, împrat al Japoniei Albaniei 579 Arieni 66-67 Boudouin de Trier, elector 172 609, 643

ah al Persiei 315-316 Aliana Dual 385 Ariovistus 141, 145 Baldwin, Stanley 463 Birger Jarl, regent al Suediei 201
Abbas 11, 623
Abbas Hilmi Pasha, rege al Akkad Aliana Peloponesiac 89 Arista, Inigo, rege al Navarei 198 Balliol, John de, rege al Scoiei Bismarck, Otto von, prim-
II 37
Akkadieni 31-32, 36-37 Aliana sfânt 370 Aristotel 76-77, 82, 88, 92, 96 189 ministru al Prusiei, cancelar al
Egiptului 411
Abd al-Karim Qasim, prim- Al Doilea Rzboi din Golf Allawi, Ayad, preedinte Armeni 52 Baiazid I, sultan al Imperiului Germaniei 374, 379-382, 385

ministru al Iraqului 604 605,642 interimar al Iraqului 605 Arminius 145 Otoman 238, 308 Bizan 128, 133-135, 138-139,

Abd al-Rahman I, emir de Al Treilea Rzboi din Golf Allende, Salvador, preedinte Arndt, Ernst Moritz 371, 376 Baiazid II, sultan al Imperiului 146

Cordoba 228, 230 605, 643 al Chili 646 rpâd, întemeietorul dinastiei Otoman 309 Blair, Tony, prim-ministru

Abd al-Rahman III, calif 230 Ala ad-Din Atsiz 235 Almagro, Diego de 339 Arpad 205 Bandaranaike, Solomon, al Angliei 552

Abd as-Salim Mohammed Arif, Ala ad-Din Kay-Qubad I, Almeida, Francisco de 298 Uniunea de
Arras, la 289 prim-ministru al Sri Lanka 612 Bleda 149

prim-ministru al Iraqului 604 conductor selgiuc 232 Alp, Arslan, sultan 232 Arsacizi 62, 138 Baner, Johan 263 Blocher, Christoph 549

Abdallah I, rege al Iordaniei 598 Ala ad-Din Muhammad, ah Amadeo, rege al Spaniei 399 Artaxerxe I, rege al Persiei 62 Barkuk, sultan 233 Blomberg, Barbara 297

Abdallah II, rege al Iordaniei 598 khwarizmid 235 Amanullah, ah al Artaxerxe III, rege al Persiei 62 Barras, Paul Francois Jean Bliicher, Gebhard Leberecht,
Ala ad-Din Tekish, ah Afghanistanului 491 Arthur, rege britanic legendar 142 Nicolas 353 feldmareal prusac 367
Abdiilaziz, sultan 409
Abdulhamid 11,409 khwarizmid 235 Amenemhet III, rege al Egiptului Asarhaddon, rege al Asiriei 39 Bastilia, Asaltul de la 350-352, Blum, Leon 458
Abdullah rege al Iordaniei 598 Alaric rege vizigot 133, 146, 161 Asen, Kaloyan 212, 216 354.356 Boabdil, rege al Granadei 231
I, I, 44
Abdullah II, rege al Iordaniei 598 Alaric II, rege vizigot 161 Amenhotep III, rege al Egiptului Ashikaga Takauji 245 Batista, Fulgencio, ef de stat Bohemund de Taranto 219

Abdiilmecid I, sultan 408-409 Alaric, rege vizigot 161 45 Aoka, rege al Imperiului al Cubei 647 Bokassa, Jean-Bedel, » împrat" al
AbuBakr, calif 226 Alaungpaya, rege al Burmei Amenhotep IV (Akhenaten), Mauryaio Batu-Han 202, 207, 237 Republicii Central Africane 629

Abu Said, conductor al 330-331 rege al Egiptului 45-46 Ashurbanipal, rege al Asiriei 39 Baudelaire, Charles 388 Boleslav I, de Boemia 204

Timurizilor 239 Albert I, rege al Germaniei 172 Amin Dada, Idi, ef de stat al Ashurnasirpal 11, rege al Asiriei Baudouin I, rege al Belgiei 561 Boleslav I Chrobry, rege al

Acordul de la Miinchen 479 Albert I, rege al Belgiei 468 Ugandei 631 39 Baybars I, sultan mameluc 233 Poloniei 202

Acordul Durând 413 Albert II, rege al Germaniei, Amorii 32,40,54-55 Ashur-uballit 1, rege al Asiriei 38 Btlia de lâng piramide 410 Boleslav III Krzywousty, duce

Actele de navigare 291 duce de Austria (Albert V) 173 An Lushan 242 Aspar 134 Btlia de pe Câmpiile al Poloniei 202

Actul Kansas-Nebraska 428 Albert, prin de Saxa-Coburg- Anastasius I, împrat bizantin Assad, Bashar al-, preedinte Catalaunice 149 Bolîvar, Simon 432, 433

Actul Bunstrii Coloniale 503 Gotha 392 134 al Siriei 601 Btlia Naiunilor de la Leipzig Bonaparte, Joseph J.,
rege în

Actul Clayton 430 Alboin, rege al Lombarzilor Ancon, Tratatul de la 433 Assad, Hafez al-, preedinte 366 Napoli i Spania 361

Actul Confederaiei 370, 376 147,161 Andrâssy, Gyula 384 al Siriei 601 Btlia naval din estuarul Bonifaciu VIII, papa 178, 192-193

Actul de la Quebec 342 Albert de Brandenburg, duce Andrei I, rege al Ungariei 205 Asirieni 32-34, 36, 38-40, 48, râului Yalu 417 Bonifaciu, Sfântul 163, 182

Actul de instalare 286 de Prusia 222 Andrei IU, rege al Ungariei 205 52-57 Btlia Elefanilor 140 Borgia, Cesare 292

Actul Elkins 430 Albert Ursul, margraf de Andronic II Palaeologul, împrat Astyages, rege al mezilor 60 Beatrix, regina Olandei 563 Borgia, Lucreia 293-294

Actul final de la Viena 370 Brandenburg 170 bizantin 213 Atahualpa, conductor al Beauharnais, Josephine de 362 Boris I, prin al Bulgariei 216

Adab Albuquerque, Alfonso de 298 Andropov, Yuri, secretar general Imperiului Inca 337 Becket, Thomas, arhiepiscop Bornhoved, Btlia de la 201
34
Adadnirari I, rege al Asiriei 38 Aleksandru 1, ar al Rusiei 367, alPCUS 5 89 Atatiirk, Mustafa Kemal 486-487, de Canterbury 185 Borodino, Btlia de la 361

Adadnirari II, rege al Asiriei 39 402-403 Angkor 246 490, 584 Beijing, Tratatul de la 416 Boromokot, conductor al
Adams, John, preedinte al Aleksandru III, ar al Rusiei Anglo-Saxoni 142, 147 Athelstan, rege anglo-saxon 183 Belisarius 160 Regatului Ayutthaya 330

SUA426 400,405 Anne Boleyn, regin a Angliei Atenieni 85-93 Belaar, rege al Babilonului 41 Borromeo, Carlo 293
Addis Abeba, Tratatul de la 505 Aleksandru Nevsky 207 282-283 Atalizi 98 Ben Bellah, Ahmed, Boso de Viena, rege al Burgundiei
Adelaide de Lombardia, Aleksei, ar rus 306 Anne Stuart, regin a Angliei, Attila, rege al hunilor 133, 146, prim-ministru, preedinte Inferioare 180

împrteas a Sfântului Imperiu Alemani 125, 132,145 Scoiei i Irlandei 286 149, 160, 192-93 al Algeriei 595 Boston, Partida de ceai de la 342

Roman Alembert, Jean Le Rond d' Anselm de Canterbury 184 Attlee, Clement, prim-ministru Ben Dschedid, Chadli, preedinte Bosworth, Btlia de la 187
167, 190
Adenauer, Konrad, cancelar 254-255 Antigonos Monophthalmus I al Angliei 527, 551 al Algeriei 595 Botha, Pieter, prim-ministru

al Germaniei 537, 542 Alexandru I. rege al Macedoniei al Imperiului Antigonid 101 Augsburg, Pacea de la Ben Gurion, prim-ministru sud-african 633

Antigonos Gonatas, rege 256-257 al Israelului 596 Botticelli, Sandro, adevratul


Adil, al- 233 94 ii

Adrian, împrat roman 123, 138 Alexandru I, prin al Bulgariiei al Imperiului Antigonid 101 Augustin 154-155 Benedict XIV, papa 293 nume: Alessandro di Mariano

Adrianopol, lupta de la 132, 146, 407 Antigonos III Doson, rege Augustin de Canterbury 182 Benes, Edvard, prim-ministru, Filipei 294
212,216 Alexandru III cel Mare, rege al al Imperiului Antigonid 101 Augustus II, cel Puternic, vezi preedinte al Republicii Cehe Boudica, regin celt 141

Adrianopol, Tratatul de Macedoniei 48, 60-61, Antioh Soter, rege al Imperiului Frederick Augustus I, elector 479. 578 Boulager, Georges 389
la 403 55, i

Adud ad-Dawlah, emir al 68, 76-77, 94, 96-97, 100, 102, Seleucid 99, 140 saxon 270, 303-305 Berber 154 Boumedienne, Houari,
Bagdadului 228 136-137,149,311 Antioh III, cel Mare, rege al Augustus, împrat roman 109, Berengar II, rege al Italiei 190/91 preedinte al Algeriei 595

Aetius, Flavius 133, 149, 160 Alexandru Severus, împrat Imperiului Seleucid 99, 102, 120-122,154 Berg, Alban 385 Bourguiba, Habib, prim-ministru

Afghani, Jamal ad-Din al- 413 roman 124 112,136 Aurangzeb, conductor mogul Beria, Lavrenti 586-587 al Tunisiei, preedinte 594

Agincourt, btlia de la 178/79 Alexandru VI, papa 292 Antioh IV Epiphanes, rege 242,318,320 Berlin, Congresul de la 380, 404, Bouteflika, Abd al-Asis,
Agrippa, Marcus Vespanius 121 Alexius I Comnenus, împrat al Imperiului Seleucid 102 Aurelian, împrat roman 125 407-408 preedinte al Algeriei 595

Ahemenes, conductor al bizantin 211,218, 219 Antonius Pius, împrat roman Austerlitz, Btlia de la 360, Berlin, împrirea i construirea Bouvines,Btlia de la 171
Ahemenizilor 60 Alfonso I, rege al Navarei, 123 365 Zidului 538-539 Bowring, Tratatul de la 421

Aragonului i Antonius, Marcus (Marc Avari 149 Berlin, Tratatul de la 404 Brandt, Willy, cancelar al
Ahemenizi 36, 60-63, 136, 138-139 Castiliei, 135, 143, 147,

Ahei 80 Portugaliei 198 Antoniu) 120-121, 137, 154-155 Avram 32, 58 Berlusconi, Silvio, prim-ministru Germaniei 542-544
Alfonso duce de Ferrara, Appomattox 429 Axayacatl, conductor al al Italiei 567 Brecht, Bertolt 260
Ahab, rege al Israelului 57 II d'Este,

Ahidjo, Ahmadou, preedinte Modena i Reggio 294 Aquino, Corazon, preedint Imperiului Aztec 335 Bermudez, Francesoc Morales, Brietenfeld, Btlia de la 262
al Camerunului 629 Alfonso V, rege al Aragonului, al Filipinelor 614 Ayacucho, Btlia de la 432 conductor militar în Peru 645 Brennus, conductor militar celt

Ahmad al-Mansur, sultan al Alfonso I, rege în Napoli i Arabi Paa, Achmed 411 Ayub Khan, Mohammad, Bernhard de Clairvaux 176, 219 141. 145

Arafat, Yasir, preedinte preedinte al Pakistanului 610 Bernhard de Saxe-Weimar Brest-Litovsk, Tratatul de la 444,
Marocului 313 Sicilia 190-191

Ahmad Shah Durrani, Alfonso X, rege în Castilia i al teritoriilor palestiniene Aziz, al-, calif 229 262-263 474,476,481
Leon 172 autonome 598-599 Aznor Lopez, Jose Mria, Bernstorff, Andreas Peter Graf Bretigny, Tratatul de la 179
conductor al Afghanistanului
Alfonso XII, rege al Spaniei 399 Arameeni 32, 40-41, 56-57 prim-ministru al Spaniei 570 305 Brejnev, Leonid, secretar general
413
Ahmad Shah, sultan 239 Alfonso XIII, rege al Spaniei 473 Arcadius, împrat al Imperiului Bernstorff, Johann Hartwing al PCUS 588
Roman de Rsrit Baath. Partidul 601 Graf 305 Briand, Artistide 389
Ahmed Hassan al-Bakr, ef Alfred cel Mare, rege al 133

de stat al Iraqului 604 anglo-saxonilor 183 Ardashir i, rege al Sasanizilor 139 Babur, conductor mogul 239, Behtmann Hollweg, Theobald Bright, John 391

Ahmed III, sultan otoman 311 Al-Hariri, Rafiq, preedinte Argeazi 94 241,318 von 382 Brissot, Jean-Pierre 352, 354

Ahmose, rege al Egiptului 45 al Libanului 602 Arhelaos, rege al Capadociei 137 Babilon 31-32, 34-36, 38, 39-41, 50, Beust, Friedrich Ferdinand Broch, Hermann 385

Ahuitzotl, conductor al Aii Abdullah Saleh, preedinte Arhelaos, rege al Macedoniei 94 52, 54-58, 60, 96 von 384 Brockdorff-Rantzau, Ulrich Graf

Imperiului Aztec 335 al Yemenului 603 Arhidamus II, rege al Spartei 91 Bach, Alexander Baron von 378 Bharata 70 von 445
Ajatashatru, rege al regatului Aii Bhutto, Zulfikar, prim- Ariarates IX, rege al Capadociei Baudouin I de Flandra, împrat Bhutto, Benazir, prim-ministru Bromsebro, Pacea de la 304
latin 212, 216 al Pakistanului 610 Briining, Heinrich 449
Maghada 71 ministru al Pakistanului 610 137

Akayev, Askar, preedinte Aii Dunamani, conductor Ariarates VII, rege al Capadociei Baudouin II, rege al Biao, Lin, revoluionar chinez 619 Brutus, Marcus Iunius 110, 121

al Kîrgîzstanului 593 al Bontului 333 137 Ierusalimului 219 Bimbisara, rege al Maghada 71 Bucureti, Tratatul de la 407

'
Trimiterile din Index, de la voi. 2 la voi. 7, se fac la coloncifrul de sus

74
Index

Biilow, Bernhard Graf von 383 Roman 77, 161-166, 176, 190, Christian II, rege al Danemarcei Constantin II, rege al Greciei 582 376-377 Edictul de toleran al lui Josef
Burgunzi 147 192,198 i Norvegiei, rege al Suediei, Constantin II, împrat roman 129 Decretul de Anul Nou 378 II 237
Bush, George H. W., preedinte Carol Albert de Sardinia- duce de Schleswing i Holstein Constantin cel Mare, împrat Defenestrarea de la Praga 266 Edictul de toleran de la Milano
al SUA 641-642 Pietmont, rege al Sardiniei 396 304 roman 127-130 Demetrius II, rege al Imperiului 128,130
Bush, George W., preedinte Carol I de Anjou, rege în Napoli- Christian IV, rege al Danemarcei Constantin VII Profirogenet, Antigonid 101 Edictul de toleran de la Nantes
al SUA 643 Sicilia 171, 191 i Norvegiei, duce de împrat bizantin 210 Demetrius Zvonimir 214 277,279
Byblos 31, 54 Carol I, rege al Angliei, Scoiei Danemarca i Norvegia 304 Constantin XI Paleologul, Demirel, Siileyman, Edictul de toleran de la
Byron, George Gordon Noel 40 i Irlandei 284, 285 Christian VII, rege al Danemarcei împrat bizantin 213 prim-ministru, preedinte Potsdam 274
Carol I, rege al Portugaliei 398 i Norvegiei, duce de Schleswing Constantinopol 129, 132, 134-135, al Turciei 584-585 Edictul din octombrie 375
Cabot, John 340 Carol II, rege al Angliei, Scoiei i Holstein 305 143,146 Deng Xiaoping, preedinte Edington, Btlia de la 183
Cabrai, Pedro Alvares 298, 338 i Irlandei 285 Christina, regin a Suediei Constantius I Chlorus, împrat al Chinei 619-620 Edmund II, rege anglo-saxon 183
Caesar, Iulius (Cezar Iuliu) 77, 99, Carol II, cel Pleuv, rege al 304-305 roman 126-127 Descarter, Rene 255, 291 Edward 1, rege al Angliei 186,
110, 112, 120-122, 141, 145, 154 i împrat al Sfântului
francilor Chu Hsi, filozof chinez 243 Constantius II, împrat roman Desfiinarea Dietei 271, 364, 365 188,223
Caetano, Marcello Jose das Neves Imperiu Roman 165, 176, 180 Chulalongkorn, Rama V, rege 129 Desmoulins, Camille 354 Edward II, rege al Angliei 186
Alves, premier al Portugaliei 572 Carol II, rege al Spaniei 297, 300 al Siamului 421 Conte, Lansana, preedinte al Dessauer Bridge, Btlia de la 261 Edward III, rege al Angliei
Caligula, împrat roman 122, 154 Carol III, cel Simplu, conductor Chung Hee, Park, conductor Guineei 628 Dezong, împrat chinez 417 178-179, 187
Callias, Pacea de la 62, 87 al regiunii france de Apus militar al Coreei de Sud 622 Controversa investiturii 166, Dias, Bartholomeu 298 Edward IV, rege al Angliei 186
Calvin, John 175 166,184 Churchill, Sir Winston, prim- 168-169,184,192,194 Diaz, Porfirio 434 Edward VI, rege al Angliei 283
Cambyse rege al Persiei 60
I, Carol IV al Franei 178 ministru al Marii Britanii 286, Cook, James 344, 345 Diderot, Denis 255 Edward VIII, rege al Marii Britanii
Cambyse II, rege al Persiei 61, 85 Carol IV al Spaniei 301 288, 392, 462, 464, 490, 522, Cooper, Anthony Ashley 391 Diefenbaker.John, i al Irlandei 463
Campo Formio, Tratatul de la 394 Carol rv al Luxemburgului, 527,532 Corday, Charlotte 352 prim-ministru al Canadei 634 Edward, confesorul, rege anglo-
Canaanii 31-33, 54-56 rege german, rege al Boemiei, Cicero 77 Cordelieri 352 Dimitri, fiul lui Ivan IV 209 saxon preedinte al SUA 183
Canalejas y Mendez, Jose 399 împrat, rege al Burgundiei iller, Tansu, prim-ministru Corint 90, 93 Dinastia Han 148, 152-153 Egmont, Lamoraal Conte 288
Cannae, Lupta de la 107 172-173, 204 al Turciei 585 Cortes, Hernan 335, 338 Dinastia Shang 72, 73 Eisenhower, Dwitght D.,
Canut II, cel Mare, rege al Carol IX, rege al Franei 276 Cimbri 112, 145 Cosgrave, Liam Thomas 467 Dinastia Qin 73, 152 preedinte al SUA 471, 637
Danemarcei, Angliei i Carol Martel 163, 164, 227 Cimerieni 33, 52-53, 64, 136 Conciliul de la Trent 292 Dinastia Zhou 72, 73 Elagabal,împrat roman 124
Norvegiei 183, 201 Carol cel Viteaz, duce de Cinna, Lucius Cornelius 113 Convenia de la Tauroggen 366 Dinastia Xia 72 El-Alamein, Btlia de la 504, 511
Caprivi, Leo Count von 382 Burgundia 174, 179, 181 Clark, Helen, prim-ministru Couthon, Georges 353 Dinh-Diem, Ngo, preedinte Elam 36
Caracalla, împrat roman 124 Carol V Leopold, duce de Lorena alNoiiZeelande625 Cranmer, Thomas 283 al Vietnamului de Sud 617 Elamii 31, 36-37, 39,40
Carloman 163-164 272, 310 Claudius II Goticus, împrat Crassus, Marcus Licinius 120, 138 Diocleian, împrat roman 120, Eleonora de Aquitania 177, 185
Carlowitz, Tratatul de la 272, 311 Carol V, rege Franei 179 al roman 125 Criza din iulie 407, 440 125-127 Elisabeta I, regin a Angliei
Carmona, Antonio Oscar de Carol V, împrat i rege german, Claudius, împrat al Ethiopiei 333 Criza nulificrii 427 Dionysios cel Btrân, tiran 283-284, 290,321,340
Fragoso 472 sau Carol I rege al Spaniei 173, Claudius, împrat roman 122 Criza Suez 635, 639 al Siracuzei 83 Elisabeta II, regina Marii Britanii
Carolina Mathilde, regin 191, 221, 256-257, 276, 282, 289, Clausewitz, Cari von 375 Crispi, Francesco 396-397 Diori, Hamani, preedinte i a Irlandei de Nord 550
a Danemarcei 305 292,294-296,312,338 Cleistene 86 Cresus, rege lidian 60 al Nigeriei 629 Elisabeta de Valois 297-298
Carranza, Venustiano 434 Carol VI Nebunul, rege al Franei Clemenceau, Georges Benjamin Cromwell, Oliver 284-285 Diouf, Abdou, preedinte Elisabeta de York 187, 282
Carrero Blanco, Luis, premier 179,181 389,445 Cromwell, Thomas, lord englez al Senegalului 628 Elisabeta, duces de Orleans
al Spaniei 568 Carol VI, împrat, sau Carol III, Clemenii, papa 168 cancelar 282 Disputa Julich-Clevian 280
Carrhae, Lupta de la 138 rege al Ungariei i Spaniei 272, Clement V, papa 178 Criza din Maroc 389 274 Elisabeta, împrteas a Austriei
Carter, Jimmy, preedinte al SUA 301,339 Clement VII, papa 193, 292 Criza economic global 496, Djalad ad-Din, ah khwarizmid i regin a Ungariei, Sissi 378
640, 644 Carol VII, împrat, sau Carol Clement XIV, papa 293 503, 507-509 235 Elisabeta, împrteas a Rusiei
Cartagina 55, 83, 106, 107, 111, Albert elector al Bavariei 270 Cleomene I, rege al Spartei 89 Criza rachetelor din Cuba 532, Djoser, rege al Egiptului 43 306-307
147, 154 Carol VII, rege al Franei 179, 181 Cleomene III, rege al Spartei 89 638 Doctrina Hallstein 542 Elîn, Boris, preedinte al Rusiei
Cartier, Jaques340 Carol X Gustav, rege al Suediei Cleopatra VII, regin a Egiptului Culloden, Btlia de la 287 Domiian, împrat roman 123 590
Cazimir I Odnowiciel, rege 305 99,121 Cyaxares, rege al Mediei 60 Domna, Iulia, împrteas Emma de Normandia 183
al Poloniei 202 Carol X, rege al Franei 371, 386 Cleveland, Grover, preedinte Conflictul din Cipru 582-583 roman 124 Empire liberal 388
Cazimir III, cel Mare, rege Carol XI al Suediei 305 al SUA 430 Cirus II, cel Mare, rege al Persiei Donatello, adevratul nume Eneaio6, 108, 110
al Poloniei 203, 205 Carol XII, rege al Suediei 270, 271, Clinton, William Jefferson (Bill), 41,53,60,61, 64,102 Donato di Niccolo di Betto Engels, Friedrich 348-349, 369
Cazimir IV, mare duce al 302-303,305,311 preedinte al SUA 642 Cucerirea deertului 433 Bardi 294 Enghien, Louis Antoine Henri
Lituaniei, rege al Poloniei 203 Carol XIII, rege al Suediei i Clovis I, rege franc 162, 178-179 Donaia lui Constantin 128 des Conde 363
Casandru, rege al Macedoniei Norvegiei 401 Cnossos 79 Dacko, David, preedinte al Dbnitz, Charles 524 Ensenada, Marchizul de la 300
100-101 Carol XIV loan, sau Jean-Baptiste Cobden, Richard 391 Republicii Central Africane Donskoi, Dimitri Ivanovici, Entente cordiale 393
Castilia, Ramon 433 Bernadotte, rege al Suediei i Codul Civil napoleonian 348, 355, 629 mare duce de Moscova 207 Enver Paa 409
Castlereagh, Robert, visconte 367 Norvegiei 401 362,386,396 Dagobert I, rege franc 162-163 Dorieni 79, 81 Epaminonda, strategia de la
Castro, Fidel, ef de stat al Cubei Carol XV, rege al Suediei i Codurile iustiniene 76/77, 135 Daladier, Edouard 458, 459 Dost Muhammad Khan, Teba 93
647 Norvegiei 401 Colbert, Jean-Baptiste 279, 321 DalaiLama 618 conductor al Afghanistanului Ercole I d'Este, duce de Ferrara,
Catal Hiiyiik 27 Carol, arhiduce de Austria 361 Coligny, Gaspard de 277 Damian Hugo, cardinal 271 413 Modena i Reggio 294
Cateau-Cambresis, Tratatul Cstoriile simultane de la Susa Columb, Cristofor 296, 338 340 Dandolo, Enrico 197, 220 Drake, Sir Francis 283 Erdogan, Recep Tayyip,
de la 276 97 Comitetul Salvrii Publice 353, Danton, Georges 352-253 Dreyfus, Afacerea 389 prim-ministru al Turciei 585
Caterina de Medici, regin „Cele Dousprzece Table", 354,356-357 Dara Shukoh, conductor Dubcek, Alexander, prim- Erenburg, Ilia Grigorievici 513
a Franei, regent 276-277 primul cod roman de legi 111 comer federal 430
Comisia de mogul 320 secretar al PC al Republicii Erezia arian 129
Caterina de Aragon, regin Châvez, Hugo, preedinte al Commodus, împrat roman 123 Darius I, rege al Persiei 61, Cehe 578 Erhard, Ludwig cancelar al
a Angliei 282-283 Venezuelei 645 Compiegne, Tratatul de la 444, 63-64,85 Dumas, Alexandre 278 Germaniei 542
Cavour, Camillo Benso, Conte Chengzu, împrat chinez 322 460 Darius III, rege al Persiei 62 Dunant, Henri 457 Ernest Augustus, elector de
de 397 Chephren, rege al Egiptului 43 Comuna din Paris 354, 356-357 Darwin, Charles 18 Duncan I, rege al Scoiei 189 Hanovra 270
Câmpia Mierlei, btlia de la Cernenko, Konstantin, secretar Conde, Louis II, prin de 281 Daud Khan, Sardar Dupleix, Joseph Francois 321 Erzberger, Matthias 444, 448
Kosovo, de pe 216-217 general al PCUS 589 Confesiunea de la Augsburg Mohammad, prim-ministru Eschil 85
Ceauescu, Nicolae, preedinte Chiang Kai-Shek 494-495, 257 al Afghanistanului 608 Eanes, Antonio Romalho, Estrup, Jacob Bronnum
al României 579 618-619 Conferina de Haga din 1907 David, Jaques-Louis 363
la preedinte al Portugaliei 573 Scavenius 400
Cerularie, Mihail, patriarh 192 Ch'ien-Lung, împrat al Chinei 441 David, suveran al Regatului Eannatum, rege în Lagash 36 Ethelred II, rege anglo-saxon 183
Celi 99, 107, 140-142, 145 325 Conflictul din Irlanda de Nord Israel 32, 54, 56-57 Ebert, Friedrich, preedinte Ethiopieni 154-155
Chacabuco, Btlia de la 432 Chiluba, Frederick, preedinte 555 Davis, Jefferson 428 al Germaniei 448 Etrusci 33, 83, 106, 108-111,
Chalcedon, Sinodul de la 134 al Zambiei 632 Confucius 67, 72 De Gasperi, Alcide, Ecaterina I, împrteas a Rusiei 140,142
Caldeeni 32, 41 Chioggia, Rzboiul de la 197 Conrad I, rege german 166 prim-ministru al Italiei 565 306-307 Eugene, prin de Savoia-Carignan
Chaldiran, Btlia de la 309, 316 Chirac, Jacques, preedinte Conradll, rege german, împrat, De Klerk, Willem, preedinte Ecaterina II, cea Mare, 272, 286,303,311
Chamberlain, Arthur Neville 465 al Franei 558 rege al Burgundiei 168 al Africiide Sud 633 împrteas a Rusiei 303, Eugenius III, papa 222
Champlain, Samuel de 342 Chissano, Joaquim Alberto, Conrad III, rege rival 170, 219 Deby, Idriss, preedintele 307,311 Eugenius, Flavius, împrat roman
Chandragupta I, rege al preedinte al Mozambicului 632 Conrad IV, rege german 171, 191 Ciadului 629 Ecbatana, capitala Mediei 60 uzurpator 132
Imperiului Maurya 150 Chlotar II, rege franc 162 Conradin, duce de Suabia 171, 191 Declaraia drepturilor 285 Ecevit, Biilent, prim-ministru Evrei 58, 60, 63, 191, 197, 218-219,
Chandragupta II, rege al Chretien, Jean, prim-ministru Constana, motenitoarea Declaraia de la Balfour 59, 489 al Turciei 585 223, 226, 249, 273, 296, 298, 309,
Imperiului Maurya 151 al Canadei 635 Siciliei 171 Declaraia Drepturilor Omului Edessa, Btlia de la 139 315,375,389,405,513,
Carol cel Mare, împrat al Christian II of Halberstadt, duce Constans I, împrat roman 129 i ale Ceteanului 350 Edictul de toleran al lui 520-521,596
Sfântului Imperiu Franco- de Brunswick-Wolfenbuttel 261 Constantin I, rege al Greciei 484 Decretele de la Karlsbad 370, Galeriusi27, 130 Ezana Meroe, rege al Ethiopiei 155

75
Marea istorie ilustrat a lumii

Fahd ibn Abd al-Aziz, rege al Ford, Gerald, preedinte al Gaulle, Charles de, preedinte Grigorel, papa 182, 192 Havel, Vâclav, preedinte Hobbes,Thomas255
Arabiei Saudite 603 SUA 640 al Franei 461, 537, 556-557, Grigore IX, papa 193 al Republicii Cehe 578 Hochstadt, Btlia de la 270, 286

Falkenhayn, Erich von 382, 442 Fouche, Joseph 357, 359, 363 627 Grogore Lumintorul, episcop Hebert, Jaques-Rene, „ Pere Hofer, Andreas 361

Farinelli, adevratul nume Carlo Fourier, Charles 387 Gaumâta (Smerdis) 61, 63 136 Duchesne" 351 Hofmannsthal, Higo von 385

Broschi 300 Fox, Vicente, preedinte al Gbagbo, Laurent, preedinte Grigore V, papa 167 Hemingway, Ernest Miller 473 Hokusai, Katsushika 418

Farnese, Alessandro, duce de Mexicului 647 al Coastei de Filde 628 Grigore VII, papa 168-169, Henlein, Konrad 479 Homer 76, 80-81, 84
Parma i Piacenza 291, 295 Francisc I,împrat roman,
sfânt Gediminas, mare duce de 192,218 Henry I Beauclerc, rege al Angliei Honecker, Erich, secretar general

Farnese, Isabella, prines de sau duce de Lorena i mare duce Lituania 203 Grigore VIII, papa 220 184-185 al Republicii Democrate
Parma i Piacenza 300 de Toscana 273, 294 Gemayel, Amin, preedinte Grigore papa 293
XIII, Henric I de Bavaria 167 Germane 541
Farnese, Ottavio, duce de Parma Francisc 1. rege al Franei 179, 276, al Libanului 602 Grigore XV, papa 293 Henric I, sfânt împrat roman HongXiuquan4i6
i Piacenza 295 278,294 Gemayel, Bashir, preedinte Grevy, Jules 389 166 Honorius, Flavius, împrat al

Farouk I, rege al Egiptului 504 Francisc II, sfânt împrat roman al Libanului 602 Grey, Sir Edward 440 Henric II Jasomirgott, duce imperiului Roman de Apus 133

Fasilidas, împrat al Ethiopiei 333 271.273.J65 Genghis-Han 148, 207, 235-238, Grotius, Hugo 255-291 de Bavaria i Austria 170 Horthy, Miklos 478

Faysal I, rege al Iraqului 488 Francisc II, rege al Franei 276 243. 320 Guang Wu Di, împrat al Henric II Plantagenet, rege al Houphouet-Boigny, Felix,

Faysal II, rege al Iraqului 604 Francisco Franco 568 Genscher, Hans-Dietrich, Chinei 153 Angliei 177, 185, 188 preedinte al Coastei de Filde
Faysal ibn Abd al-Aziz, rege al Franco Bahamonde, Francisco ministru de externe german Gudea, conductor din Lagash 36 Henric II, rege al Franei 276 628
Arabiei Saudite 603 472 543 Guerrero, Vincente 434 Henric II, regegerman 167, 180 Hoveyda, Amir'Abbas,

Federigo Franco,Joo 398 Geoffrez de Anjou 185 Guizot, Franois 387 Henric III, rege german al prim-ministru al Iranului 606
II 295
Fehrbellin, Btlia de la 274 Frankenhausen, Btlia de la 256 George I, rege al Marii Britanii, Guptai48,i5i Burgundiei 168-169 Howard, John Winston,
Ferdinand I, cel Mare, rege al Frankfurt, Dieta prinilor de sau George Ludovic elector Gurjara-Pratiharas 151 Henric III, rege al Angliei 186 prim-ministru al Australiei 624

Castiliei i al Regatului de la 379 de Hanovra 270, 286-287 Gursel, Cemal, preedinte al Henric III, rege al Franei, sau Hoxha, Enver 485
Leon 198 Franklin, Benjamin 343 George I, rege al Greciei 406 Turciei 584 Henric II rege al Poloniei 277, 302 Hruciov, Nikita, prim-secretar

Ferdinand I, împrat al Austriei Franci 125, 145-147. 149 George II, rege al Marii Britanii Gustav Eriksson Vasa, rege
I Henric IV, rege german, împrat al CC al PCUS 532, 587-589
Franz Ferdinand, motenitorul 287,341 al Suediei 201, 304 192,194,223 Hsinbyushin, rege al Burmei 330
J78
Ferdinand împrat al Sfântului
I, tronului Austro-Ungariei George II, rege al Greciei 484 Gustav II Adolf, rege al Suediei Henric IV, rege al Anglie 187 Hu Jintao, preedinte al Chinei

Imperiu Roman, rege al Boemiei 407, 440 George III, rege al Marii Britanii 262,302,304 Henric IV, rege al Franei, sau 621

i al Ungariei 257,303 Franz Iosif I, împrat al Austriei, i Irlandei 285, 287, 342 Gustav III Vasa, rege al Suediei Henric III rege al Navarei 199, Hua Guofeng, premier al Chinei

Ferdinand I, ar al Bulgariei 407 rege al Ungariei 372, 378, 384 George IV, rege al Marii Britanii 305 277. 278 620
Ferdinand II, împrat al Sfântului Frederic Augustus I, elector de i Irlandei, rege de Hanovra Gustav IV Adolf, rege al Suediei Henric de Burgundia 198 Huâscar, conductor al incailor

Imperiu Roman, rege al Boemiei Saxonia, rege al Poloniei 270, 390


287, 305,401 Henric Leul, duce de Saxonia 337

i al Ungariei 359, 266-268 303-305 George de Podebrady i Kunstat, Gustav V, rege al Suediei 401 i Bavaria 170-171,222 Huayna Capac, conductor al
Ferdinand II, rege al Siciliei 373 Frederic Henry, prin de Orania rege al Boemiei 204-205 Gui32,37 Henric Navigatorul, prin incailor 336-337

Ferdinand II, Catolicul, rege de 291 George V, rege al Marii Britanii al Portugaliei 199, 298 Hubertusburg, Tratatul de la 273

Aragon, Sicilia, Castilia i Leon Frederic I Barbarossa, rege 463 Haakon IV (cel Btrân), rege Henric cel Mândru, duce Hugh Capet, rege al Franei 176
(ca Ferdinand V) i Napoli german, împrat 170-171, 220 Gherasimov, Mihail 239 al Norvegiei 200 de Saxonia i Bavaria 170 Hughenoi 274, 276-277
Frederic rege Prusiei 274 Gesler, Hermann, vechil Haakon VI Magnusson, rege Henric cel Tânr, duce de Hulegii, han mongol 237
(ca Ferdinand III) 190/91, 199 1, al

Ferdinand III, sfânt împrat Frederic II, rege german, împrat habsburg 174 al Norvegiei 201 Brunswick-Wolfenbuttel 257 Humayun, conductor mongol
roman 272 171,191,221-222 Geta, împrat roman 124 Haakon VII, rege al Norvegiei, Henric V, rege german, împrat 318

Ferdinand III, rege de Castilia Frederic II, cel Mare, rege al Gettysburg, Btlia de la 428 401 169-170 Humboldt, Wilhelm Freiherr
i Leon Prusiei 273, 275, 307 Geza, prin al Ungariei 205 Habeas Corpus Act 285 Henric V, rege al Angliei 179, (baron) von 367, 375
199
Ferdinand VI, rege al Spaniei Frederic III, îneleptul, elector Ghazan, han mongol 237 Haber, Fritz 441 181,187 Hun Sen, prim-ministru

300,301 de Saxonia 256 Gheorghiu-Dej, Gheorghe, Habibullah.emiral Henric VI, împrat, rege al Siciliei alCambodgiei6i6

Ferdinand VII, rege al Spaniei 399 Frederic III, rege al Danemarcei preedinte al Consiliului Afghanistanului49i 171.191 Huni 133-134. 143. 146-149
Ferenc II Râkoczi, prin al i Norvegiei 304 de Stat al României 579 Hadrian I, papa 164 Henric VI, rege al Angliei 179, 187 Hunyadi,Janos205
Transilvaniei i regent al Frederic V, elector din Palatinat Ghilgame din Uruk, rege HadrianVI,papa293 Henric VII de Luxemburg, Hurii 31-32, 38, 50, 52, 69
Ungariei 303 260-261,263 al Urukului 31, 35 Hafizullah Amin, prim-ministru împrat 172, 195, 204 Hus, Jan 204

Festivalul Hambach Frederic VI, Hohenstaufen 220 Giolitti, Antonio 396, 397 al Afghanistanului 608 Henric VII Tudor, rege al Angliei Husain ibd Aii, conductor
377
Fichte, John Gottlieb 376 Frederic VI, Hohenzollem Girondini 351-352, 357 Haider, Jorg 547 187,189,282,284 tunisian i fondator al dinastiei

Filaret sau Philaret, adevratul margraf de Brandenburg 274 Giscard d'Estaing, Valery, Haile Selassie I, sau Ras Tafari Henric VIII, rege al Angliei i al Husainid-bei 312

nume Feodor Nikitici Romanov, Frederic Wilhelm I, rege al preedinte al Franei 543, 558 Makonnen, împrat al Ethiopiei Irlandei 188, 282-284 Husâk, Gustav, preedinte

patriarh al Moscovei 209, 306 Prusiei 275 Gisikis, Phaidon, preedinte 505,631 Hefestion 97 al Cehoslovaciei 578

Fleury, Andre Hercule de, Frederic Wilhelm III, rege al al Greciei 582 Hakim.al-, II, calif 230 Heftalii 139, 148, 151 Hussein 227

cardinal 281 Prusiei 366, 370, 379 Gladstone, William Ewart 392 Hakim, al-, calif 229 Heraclius, împrat bizantin Hussein II, rege al Iordaniei 598

Filip I, cel Frumos, regent i rege Frederic Wilhelm IV, rege al Gneisenau, August Graf Hamih Karzai, prim-ministru 135,139 Hussein, Saddam, preedinte

al Castiliei 296 Prusiei 373, 379 Neidhardt von 375 al Afghanistanului 609 Hermann von Salza 222 al Iraqului 643, 605

Filip I, cel Mrinimos, Conte Frederic Wilhelm, mare elector Go-Daigo, împrat al Japoniei Hamilcar Barcas 107 Herodot42,62,65, 88, 92 Husii 173, 204, 205, 222

de Hesse 257 de Brandenburg 274 326 Hamilton, Alexander 426 Herzl,Theodor489 Hutten, Ulirich von 256

Filip II August, rege al Franei 177. Freud, Sigmund 385 Godfreyde Bouillon 219 Hammud ibn Murad, conductor Hesiod 76

185,186,220 Friedrich, Karl 271 Godoy, Manuel de 301 tunisian din dinastia Muradid- Heydrich, Reinhard 520 Iacobini 352-354, 356-359

Filip II, rege al Macedoniei 62, 64, Fuad I, sultan i rege al Egiptului Godunov, Boris Feodorovici, bei 313 Hidalgo y Costilla, Miguel 434 laroslav cel înelept, prin

96 ar al Rusiei 209 Hammurabi, rege al Babilonului Hideyoshi, Toyotomi, shogun de Kiev 206-207
76, 95. 504
Filip II, rege al Spaniei i al Fujimori, Alberto, preedinte Godwin, conte de Wessex 183 40 japonez 327, 328, 329 Iasus I, cel Mare, împrat

Portugaliei 283, 288-290, al Peru 645 Goebbels, Joseph 525, 526 Hannibal 101, 107, 111-112 Himmler, Heinrich 513, 520 al Ethiopiei 333

296-297, 299, 331 Feodor I, lvanovici, ar al Rusiei Goh Chok Tong, prim-ministru Harappa 68 Hindenburg, Paul von Iucenko, Victor, preedinte
Filip III, rege al Spaniei 290, 297 209 al Singapore 613 Hardenberg, Charles August Beneckendorf i von al Ucrainei 591

Filip IV, cel Frumos, rege al Golstan, Tratatul de la 412 Baron, mai târziu prin von Hindenburg 441, 449 Ibn ina 228
Franei 178, 186-187, 193 Gaiseric. sau Genseric, rege al Gomulka, Vladislav, secretar 367, 375 Hiram I, rege al Tirului 55 IbnTumart 231

Filip IV, rege al Spaniei 297 vandalilor 147, 160 general al PC Polonez 577 Harding, Warren G., preedinte Hirohito, împrat al Japoniei 497, IbrahimI Paa 410
Filip de Suabia 171-172 Galerius, împrat roman 126, 127 Gonzâlez Marquez, Felipe, al SUA 506 498,623 Ibrahim, conductor din dinastia

Filip cel Viteaz, duce de Galilei, Galileo 293 premier spaniol 570 Harold I Fairhair, rege al Hiroshige, Ando 418 Lodi 241

Burgundia 180-181 Galla Placidia, împrteas a Gorbaciov, Mihail, preedinte Norvegiei 200 Hiroshima 498 IdeleluiMarteni
Roman de Apus URSS Harold rege anglo-saxon 183 Hisarlâk, sit la Troia 80 Idris Aloomas, rege al Bornului
Filip cel Bun, duce de Burgundia Imperiului 133 al 534, 589-590, 641 II,

181 Gama, Dom Vasco da 298, 321 Gordius, regele frigienilor 53 Harun ar-Rashid, calif 228 HishamI, calif 227, 230 33

Macedoniei Gandamak, Tratatul de la 413 Gorm, cel Btrân 201 Hasdrubal 107 Hisham II, calif 230 Idris II, rege al Bornului 333
Filip V, rege al

101,107 Gandhi, Indira, prim-ministru Gortari, Carlos Salinas de, Hassan II, rege al Marocului 594 Hisham III, calif 230 Iehu, rege al Israelului 57

Filip V, rege al Spaniei 300 al Indiei 611 preedinte al Mexicului 647 Hasting, Btlia de la 183 Hitler, Adolf 448-449, 464, Ieroboam I, rege al Israelului 57

Filip VI, rege al Franei 178 Gandhi, Mohandas Karamchand Goi 125, 132, 146, 148-149 Hastings, Warren 321 468-471, 474. 477-479. 510-512, Iemitsu, Tokugawa, shogun

Mahatma492,493, 611 Gottwald, Klement, preedinte Hatepsut, regin a Egiptului 45 514-519,520,522,525-526 japonez 329
Fenicieni 31, 38, 54-56, 81, 106,

108, 154 Gandhi, Rajiv, prim-ministru al Republicii Cehe 578 Hattusilis III, rege al hitiilor 51 Hitii 31-33, 39-40, 45-47. Ienari, shogun japonez 329
Patriarhul 210 al Indiei 611 Gracchus, Gaiusm Hattusilis I, rege al hitiilor 50 50-54.64 Ierusalim 41, 56-58, 102-105,
Fotius I,

Frigieni 33, 51, 53 Gaozu, împrat chinez 153 Grant, Ulisses Simpson, Hattusilis IV, rege al hitiilor 51 Ho Chi Minh, preedinte al 135,139

Fonseca, Manuel Deodora de Garibaldi, Guiseppe 396, 397 preedinte al SUA 429 Haussmann, Georges Eugene Republicii Democrate Vietnam Ieyasu, Tokugawa, shogun
Gaugamela, Btlia de la 62, 96 Graian, împrat roman 132 Baron 388 499,617 japonez 327-329
435

76
Index

Iisus Hristos 58, 103, 129-130, Issus, Btlia de la 62, 96 Republicii Democrate Congo Kolowrat-Liebsteinskz, Franz Lepidus, Marcus Aemilius 121 Luther, Martin 256-257
136,139 Izabella Clara Eugenia 290 630 Anton Conte 374 Lesseps, Ferdinand Mrie Viconte Luxemburg, Roa 448
Il-Arslan, ah khwarizmid 235 Izabella d'Este 294-95 Kabila, Laurent-Desire, Koniggrtz, Btlia de la 379 de 410 Lidieni 33, 51, 53, 60
Iltutmish, sultan în Delhi 241 Izabella I, Catolica, regin a preedinte al Republicii Konoye, Fumimaro 497-498 Lettow-Vorbeck, Paul von 502 Licurgi 89
Imhotep 43 Castiliei i a regatului Leon Democrate Congo 630 Kosovo, Lupta de la 216-217 Leuctra, Btlia de la 93 Lixandru 91
Imperiul Maurya 150 199,296 Kâdâr, Jânos, prim-ministru Kossoi, rege în Songhai 248 Lewes, Btlia de la 186 Lisimah 100
Incidentul de la Fashoda 393 Izabella II, regin a Spaniei 399 al Ungariei 576 Kossuth, Lajos 372 Li Peng, premier al Chinei 621
Inoceniu III, papa 171, 191, Izabella a Portugaliei 296 Kadesh, prin amorit 47 Koumbi Saleh, capitala Vechiului Li Yuan (sau Kao-Tsu) 242 Maastricht, Tratatul de la 537
216,220 Izabela, soia lui Ahab, rege Kadesh, Btlia de la 47, 51 Regat al Ghanei 248 Libieni 47-48, 154 MacAlpin, Kenneth 189
Inoceniu XI, papa 293 al Israelului 57 Kahlenberg, Btlia de la 272 Kraus, Karl 385 Licinius, împrat roman 127-128 Macapagal-Arroyo, Gloria,
Inonii, Ismet, prim-ministru, Ittobaal I, rege al Tirului 55, 57 Kamil, al-, 221 Kreisky, Bruno, cancelar al Liebknecht, Karl 448 preedinte al Filipinelor 614
preedinte al Turciei 487, 584 Itiirbide, Augustin de, sau Kammu, împrat al Japoniei 418 Austriei 547 Liegnitz (Legnica), Btlia de la Macbeth, rege al Scoiei 189
Insurecia din noiembrie în Augustin I împrat al Mexicului Kapodistrias, Contele Ioânnis Kropotkin, Piotr Alekseevici, 202,237 Macabei 102-103
Polonia 402 434 Antonios 406 Prin 404 Liga catolic 266, 297 MacDonald, James Ramsey 463
Insurecia din Roma 373 Iugurta, rege al Numidiei 113 Kara Mustafa, mare vizir otoman Kruger, Paul 383 Liga de la Delos 87 Machiavelli, Niccolo 294
Ioachim II, elector de Iulian Apostatul, împrat roman 310 Kubilai-Han, mare han mongol, Liga Schmalkaldic 257 MacMahon, Mrie Edme Patrice
Brandenburg 274 129,132 Karadjici, Radovan, conductorul sau Shin Tzu, împrat al Chinei Lincoln, Abraham, preedinte Conte de 389
Ioan Hartwig Graf Bernstorff IuliusII, papa 292, 295 sârbilor bosniaci 581 197,237.243,245 al SUA 428, 429 Macrinus, împrat roman 124
305 Iulius III, papa 292 Karamanlis, Konstantinos, Kucima, Leonid, prim-ministru, Liselotte a Palatinatului, Prinesa Mada, Gajah, rege 247
loan Philipp Franz, episcop Iustin împrat roman 134
I, prim-ministru, preedinte preedinte al Ucrainei 591 Charlotte Elisabeta 280 Madison, James, preedinte
de Wurzburg 271 Iustinian cel Mare, împrat
I, al Greciei 583 Kufuor, John, ef de stat al Liu Bang, vezi Gaozu 153 al SUA 426
Ioan 1 Lackland, rege al Angliei roman 134,135 Karimov, Islam, preedinte Ghanei 628 Liudolf 167 Maesa, lulia 124
177,178,185,186 Ivan I Kalita 207 al Uzbekistanului 593 Kumaratunga, Chandrika Llyod George, David 392, 444, Magellan, 331, 344
loan de Avis, rege al Portugaliei Ivan III Vasili, mare duce de Karl Theodor, duce de Dalberg Bandaranaike, prim-ministru, Maghiari
445 143, 149
199 Moscova 208-209 271 preedinte al Sri Lanka 612 Locarno, Tratatul de la 449, 459, Mahathir bin Mohamad,
Ioan I Tzimisces, împrat Ivan IV, cel Groaznic, mare Kârolyi, Mihâly, conte 478 Kuii43,48,i55 464,468 prim-ministru al Malaysiei 613
bizantin 210, 211 duce i ar 208-210 Kasavubu, Joseph, preedinte Kushana 148,151 Locke,Jonh255 Mahdi, al-, calif 228
Ioan I, Zapolya, sau Ioan rege Izetbegovici, Alia, ef al al Republicii Democrate Congo Kuzma Minin 209 Londra, Tratatul de la 407 Mahdi, al-, adevratul nume;
al Ungariei 303 preediniei tripartite din 630 Kyoto 326, 327, 328, 329, 418, 590 Lungul Mar 495 Muhammad Ahmad Ibn Abd
Ioan II Cazimir Vasa, rege Bosnia i Heregovina 581 Kassii 32, 36, 40 Lopez de Santa Anna, Antonio Allah 411
al Poloniei 302 Kaunda, Kenneth, preedinte Lafayette, Mrie Joseph Motier Mahler, Gustav38s
434
Ioan II, rege al Franei 179 Jaafari, Ibrahim, prim-ministru al Zambiei 632 343 Lorcha sau Al Doilea Rzboi Mahmud II, sultan al Imperiului
Ioan II, rege al Portugaliei 298 allraqului605 Kaunitz, Wenzel Anton Graf Lagash 36 al Opiului 416 Otoman 406, 408, 410
Ioan III Ducas Vatatzes, împrat Jackson, Andrew, preedinte von 273 Lamartine Alphonse de 372 Lothair I, împrat franc Mahmud din Ghazna 234, 241
înNiceea2i2 al SUA 427 Kennedy, John F., preedinte Langobarden 147 165, 180 Maimonides, Moses 58
Ioan III, Sobieski, rege al Poloniei Jadwiga al Poloniei 203 al SUA 532, 637 Lao-Tzu 67 Lothair II, împrat al Lotaringiei, Maiziere, Lothar de, cancelar
272,303 Jagiello, sau Jogaila, mare duce Kennedy, Robert, candidat Las Casas, Bartolome de ulterior Lorena 165, 180,190 în RDG 544
Ioan III, rege al Portugaliei 298 al Lituaniei 203 democrat la preedinie 638 338-339 Lothair Franz, elector de Mainz Major, Jonh, prim-ministru
Ioan IVLascaris 212 Jahan, conductor mogul 319 Kenyatta, Jomo, prim-ministru, Las Navas de Tolosa, Btlia 271 al Marii Britanii 552
Ioan IV, rege al Portugaliei 299 Jahangir, conductor mogul preedinte al Kenyei 631 de la 231 Lothair II, uneori III, de Makarios III, arhiepiscop de
Ioan de Luxemburg, Ioan de 319 Kepler, John 261 Lszlo V Posthumus, rege al Supplinburg, rege german, Cipru, preedinte 582
Boemia 204 172, James I, rege de Aragon 199 Khamenei, Ayatollah Aii, ef Ungariei, rege al Boemiei 173, împrat 170 Malcom III, rege al Scoiei 189
loan Sigismund I, II, i Ioan III James I, rege al Angliei, sau James de stat al Iranului 607 204, 205 Ludovic II, Germanul, rege al Malenkov, Gheorghi
302 VI rege al Scoiei 189, 284-286 Khatami, Mohammad, preedinte Lateran, Tratatul de la 470 Imperiului francilor de Rsrit Maksimilianovici, preedinte
Ioan Sigismund, elector de James II, rege al Angliei 285-287 al Iranului 607 Laval, Pierre 460-461 165,180 al Consiliului de Minitri al
Brandenburg duce de Prusia James, duce de York 341 Khayr ad-Din (Barbarossa), Lawrence, Thomas Edward, Ludovic IV, Copilul, rege al Uniunii Sovietice 587
274. 276 Jânos Hunyadi 205, 217 Corsarul 312 (Lawrence al Arabiei) 448 Imperiului francilor de Rsrit MalikShah, sultan 232
Ioan VI Cantacuzino, împrat Jansz, Willem 345 Khmer 246-247, 330 Lazar Hrebeljanovic 217 165 Malik, al-M., calif 227, 230
bizantin 213 Jaruzelski, Wojciech Witold, Khmerul Rou 616 Le Thai-to, împrat al Indochinei Ludovic I, cel Mare de Anjou, Malplaquet, Btlia de la 286
Ioan VI, duce de Nassau- prim-ministru, preedinte Khomeini, Ayatollah Ruhollah, 331 rege al Ungariei i Poloniei Mamadou, Tandja, preedinte
Dilleburg 289 al Poloniei 577 fondator al Republicii Islamice Le Thanh-tong, împrat al 203,205 al Nigeriei 629
Ioan VI, rege al Portugaliei 299, Jayavarman II 246 a Iranului 606, 607 Indochinei 331 Ludovic I, cel Pios, împrat franc Mamaea, lulia 124
398,435 Jayavarman VII 246 Khosrow I, rege al Sasinizilor Lechfeld, Btlia de la 167, 205 164,165 Mamun, al-M, fondator al
Ioan VIII Paleologul, împrat Jayavarman VII rege al 139, 148 Lee Kwan Yew, prim-ministru Ludovic II al Boemiei i Ungariei dinastieiAlmohade 228
bizantin 213 Khmerului Khosrow II, rege al Sasinizilor 139 al Singapore 613 302 Manco Capac II 337
Ioan XXII, papa 172, 193 Jefferson, Thomas, preedinte Kun,Bela478 Lee,Robert E. 429 Ludovic II, împrat franc 180 Manco Capac, conductor
Ioana II, regin a Regatului al SUA 426 Kiel, Tratatul 400 de la Legnano, Btlia de la 170, 194 Ludovic IV, Bavarezul, rege legendar i fondator al dinastiei
Napoli 191 Jena i Auerstedt, Btlia de la Kierkegaard, Soren Aabye 400 Leibniz, Gottfried Wilhelm german, împrat 172, 193 Incae 336
Ioana d'Arc 179, 181 360,365,375 Kiesinger, Kurt Georg, cancelar 255 Ludovic Sfântul, rege al Franei Mandela, Nelson, preedinte
Ioana I, regin de Castilia i Jinnah, Muhammad Aii, al Germaniei 542 Lemass, Sean F., prim-ministru al 177-179,221 sud-african 633
Leon 296 fondator, guvernator general Kalic Arslan II, ah khwarizmid Irlandei 554 Ludovic Filip, rege al Franei Manfred, rege al Siciliei 191
Ioram, rege al Israelului al Pakistanului 492-493, 610 232 Lenin, Vladimir Ilici 400, 480, 372,387 Mangu, mare han mongol 237
de Nord 57 Jivkov, Todor, secretar general al Kin Dae Jung, preedinte 482 Ludovic V, rege al Franei 176 Manifestul din februarie 378
Iosif I al Portugaliei 299 Partidului Comunist Bulgar 579 sud-coreean 622 Leo I, cel Mare, împrat al Ludovic VII, rege al Franei 176- Mana Musa 248
Iosif împrat 272, 301
I, Joffre, Joseph Jaques Cesaire 442 Kim II Sung, sau Kim Song Ju, Imperiului Roman de Rsrit 177, 219 Mansfeld, Ernst II, Graf von 261
Iosif II, sfânt împrat roman Johann Philipp von Stadion, preedinte nord-coreean 622 Ludovic rege Franei
134 XI, al 179, 181 Mansur, al-, calif 228
273. 293 conte 361 Kim Jong II, premier Leo I, cel Mare, papa 149, 192 Ludovic XII, rege al Franei 179 Mansur, al-, general i regent 230
Ipsilanti, Alexandru, Johnson, Andrew, preedinte nord-coreean 622 Leo papa 165, 192
III, Ludovic XIV, rege al Franei 280, Manuel I, Comnenul, împrat
conductorul revoltei greceti al SUA 429 Kindi 228 Leo IX, papa 168, 192/93 281, 286,291,301 bizantin 211
406 Johnson, Lyndon B., preedinte King, Martin Luther, lider al Leo X, papa 292 Ludovic XV, rege al Franei Manuel II, rege al Portugaliei 398
Irod Agrippa I, rege al Iudeei al SUA 637 drepturilor civile în SUA Leon VI, cel înelept, împrat 281,303 Manzikert, Btlia de la 232
103 Jolliet, Louis 340 637-638 bizantin 210 Ludovic XVI, rege al Franei 281, Mao Zedong, preedinte al
Irod cel Mare, rege al Iudeei Juan Carlos I, rege al Spaniei 568, Kirchner, Nestor Carlos, Leonida, rege al Spartei Republicii Populare Chineze
350,351,355
102-103 570-574 preedinte al Argentinei 646 Leopold rege al Belgiei Ludovic XVIII, rege al Franei 495,618-620
I, 395
Irod Antipas, rege al Galileei Juan de Austria 2977 Kissinger, Henry, secretar Leopold I, sfânt împrat roman 366-367,371,386 Marat.Jean Paul 352, 357
i Pereei 103 Juârez Garcia, Benito, preedinte de stat al SUA 639 272 Liibeck, Pacea de la 261 Maraton, Btlia de la 61, 85
Isabela de Farnese, regin 300 al Mexicului 434 Klemens August 270 Leopold II, sfânt împrat roman Lugalanda, rege în Uruk 36 Marcellus II, papa 293
Isaurieni 134 Juba II, rege al Mauritaniei 154 Klim, Gustav385 273 Lugalzaggesi, rege în Umma 36 Btlia de la 204
Marchfeld,
Ishida 329 Juncker, Jean-Claude 562 Knox.John 284 Leopold rege Olandei 395 Lukaenko, Aleksandr,
II, al împrat al Imperiului
Marcian,
Ismail I Paa, rege al Egiptului 411 Junin, Btlia de la 432 Kohl, Helmut, cancelar al Leopold III, rege al belgienilor preedinte al Republicii Belarus Roman de Rsrit 134
Ismail I, ah al Persiei 314 Germaniei 541, 543, 545 468, 561 591 Marcomani 145
Ismail II, ah al Persiei 314 K'ang-hsi. împrat al Chinei 324 Koizumi, Junichoro, Lepanto, Btlia naval de la Luneville, Tratatul de la 271, Marcos, Ferdinand, preedinte
Israelii 32, 33, 47, 56/57 Kabila, Joseph, preedinte al prim-ministru al Japoniei 623 297,310 360,364 al Filipinelor 614

77
Marea istorie ilustrat a lumii

Marc Aureliu, împrat roman Maximilian, adevratul nume: Miranda, Francisco de 432 Miinzer, Thomas 256 Nero (Nero Claudius Caesar Orlando, prim-ministru

123,H5 Ferdinand Maximilian, arhiduce Mircea cel Btrân, voievod al Murad I, sultan al Imperiului Drusus Germanicus), împrat al Italiei 445
Marele Rzboi al Nordului 270, de Austria i împrat al Munteniei 215 Otoman 308 roman 122 Oscar I, rege al Suediei

303,305,307 Mexicului 434 Mitanni 32, 38, 45-46, 50-52, 69 Murad II, sultan 308 Nestor, clugr, cronicar 206 i Norvegiei 401
Marengo, Btlia de la 360 Maximinus Daia, împrat Micarea „4 Mai" 495 Murad III, sultan al Imperiului Netanyahu, Benjamin, Oscar II, rege al Suediei
Margareta I, regin a Danemarcei roman 127 Micarea „Secesiunea vienez" Otoman 310 prim-ministru al Israelului 597 i Norvegiei 401
200-201 Mazarin, Jules 278-279 385 Murad IV, sultan al Imperiului Neto, Agostinho, preedinte Osman Ghasi, fondatorul
I

Margareta de Parma 288 Mazzini, Guiseppe 396 Mitre, Bartholome 433 Otoman 310 al Angolei 632 dinastiei otomane 308
Margareta de Valois, regin Mbeki, Thabo, preedinte Mitridate I, rege al prilor 138 Mursilis I, rege al hitiilor 50 Newton, Isaac 255 Osman II, sultan al Imperiului

a Navarei i Franei 277 sud-african 633 Mitridate II, cel Mare, rege al Mursilis II, rege al hitiilor 51 Ngouabi, Marien, preedinte al Otoman 310
Mria de Medici, regin a Franei McCarthy, Joseph, senator prilor 138 Museveni, Yoweri Kaguta, Republicii Democrate Congo Otakar II, rege al Boemiei 172,

278 al SUA 637 Mitridate VI, rege al Regatului preedinte al Ugandei 631 630 204
Mria II da Gloria, regin McKinley, William, preedinte Pontus 113, 136-137 Musharraf, Pervez, prim-ministru Nguyen Anh, împrat în Otto de Bavaria, rege
I al Greciei

a Portugaliei 398 al SUA 430-431 Mitsotakis, Konstantinos, al Pakistanului 610 Indochina sau Gia Long împrat 406
Mria Leszczynska, regin Meciar, Vladimir, prim-ministru prim-ministru al Greciei 583 Musil, Robert 385 al Vietnamului 331 Otto I, Copilul, duce de

a Franei 281 al Slovaciei 578 Mitterrand, Franois, preedinte Mussert, Anton Adriaan 469 Nicefor II Focas, împrat bizantin Brunswick-Lunenburg 171

Mria Tereza, arhiduces Mezi 32, 39,41, 53,60,64 al Franei 558-559 Mussolini, Benito 470-471, 485, 210 Otto I, cel Mare, rege german,
de Austria 272-273, 281 Medici, Familia 292, 294 Mkapa, Benjamin William, 504-505, 511, 523 Nicolae I, ar 400, 402-403 împrat 166-167, 190

Mria, regin a Ungariei i Medici, Cosimo de', cel Btrân preedinte al Tanzaniei 631 Mustansir, al-, calif 229 Nicolae II, ar 400, 405, 440, 480 Otto II, rege german, împrat
Boemiei, stadholder al Olandei 294 Mobutu-Sese-Seko, preedinte Mutasim, al-, calif 228-229 Nicolae V, papa 193 167, 211

288 Medici, Lorenzo de', Magnificul al Republicii Democratice Mutawakkil, al-, calif 228 conductor al Atenei
Nicias, 91 Otto III, rege german, împrat
Mria Antoaneta, regin a Franei 294 Congo 630 Mutsuhito (Meiji), împrat Nicomede I, rege al Bitiniei 167

281,357 Mehmed sultan al Imperiului


I, Moctezuma I, conductor al Japoniei 418-419, 496 136,140 Otto IV, Welf, rege german,
Mria Luisa de Parma, fiica Otoman 308 aztec 335 Muwattalis, rege al hitiilor 51 Nijmegen, Pacea de la 280 împrat 171, 177

impratului austriac 301, 361 Mehmed II Fatih, sultan al Moctezuma II Xocoyotzin, Micenieni 33, 54-55, 78-80 Nikomede IV Filopator, rege Oudenaarde, Btlia de la

Marignano, Btlia de la 174, Imperiului Otoman 213, 217, conductor aztec 335 al Bitiniei 136 286
294 308-309 Modernismul vienez 384, 385 Nabataea 105 Ninive39,4i Owen, Robert 391

Marius, Gaius, general roman, Mehmed Sokollu, Mare Vizir al Mohâcs, Btlia de la 302, 309 Nabopolassar I, rege al Ninive, Btlia de la 139 Oxenstiema, Axei 262, 304
consul 109, 113,122, 145 Imperiului Otoman 310 Mohammad Khudabanda, ah Babilonului 41 Nippur34 Ozal, Turgut, prim-ministru,
Marlborough, )ohn Churchill Mehmed V Reshad, sultan al al Persiei 314 Nadir Khan, Mohammad 491 Nixon, Richard, preedinte preedinte al Turciei 585

286 Imperiului Otoman 409 Mohammad Reza Shah Pahlavi, Nadir Shah, ah al Persiei 314, al SUA 610, 639
Marshall, George, secretar de stat Mehmed VI 487 ah al Iranului 490, 606 316-317,320 Niyazov, Saparmurad, preedinte Pu-i, ultimul împrat chinez 417,

al SUA 426, 536 Meir, Golda, prim-ministru Mohammad ZahirShah, rege Nagasaki 498 al Turkmenistanului 593 494, 497
Martin V, papa 193 al Israelului 579 al Afghanistanului 608 Nagashino, Btlia de la 328 Nizam al-Mulk, Vizir 232 „Pacea regal" (Pacea de la)

Martin, Paul, prim-ministru al Meloria, Btlia naval de la 196 Mohammed V, rege al Marocului Nagy, Imre, premier al Ungariei Nkrumah, Kwame, prim- Antalkidas62,93
Canadei 635 Mencius (Meng-tzu) 67 594 576 ministru al Ghanei 628 Pachacutec Yupanqui,
Marx, Karl 349, 369 Mendana, Alvaro de, explorator Mohammed VI, rege al Marocului Najibullah, Sayid Mohammad, Noaptea Sfântului Bartolomeu 277 conductor al incailor 336
Mria I, „Mria cea Sângeroas", spaniol 344 594 preedinte al Afghanistanului Nobunaga, Oda, shogun 327-328 Rzboiul din 498
Pacific,

regin a Angliei 283 Mendelssohn, Moses 58 Moi, Daniel Arap, preedinte 609 Noi, Lon, prim-ministru al Pactul Gandhi-Irwin 493

Mria II, regin a Angliei Menderes, Adnan, prim-ministru al Kenyei 631 Nancy, Btlia de la 174, 181 Cambodgiei 616 Pactul Tripartit 471, 498, 511

285 al Turciei 584 Molotov-Ribbentrop, Pactul Nanda, Mahapadma, rege Noriega, Manuek, preedinte Palacky, Frantisek 374

Mria de Burgundia, duces Mendoza, Antonio de, Vicerege 474-475, 512, 522 al Indiei 71 al Panamei 642 Palme, Olof, prim-ministru
de Burgundia 288 al Noii Spânii 338 Mongkut, rege al Siamului Nanjing, Tratatul de la 393 Nota lui Stalin 586 al Suediei 575
Mria Stuart, regin a Scoiei 189, Menelik II, împrat al Ethiopiei 420-421 Nantes, Edictul de la 277 Nu, U, prim-ministru al Burmei Papadopulos, Georgios,
283-284 505 Monroe, Doctrina 349, 426, 431 Napoleon Bonaparte, împrat
I 614 prim-ministru, preedinte
Masaryk, Thoms 479 Menelik, fondator legendar Monroe, James, preedinte al Franei 48, 270-271, 291, 293, Nubieni, 154-155 al Greciei 582

Massagetae 60 al Ethiopiei 249 al SUA 426 296,299,301,305,339,348, Numidieni 154 Papandreou, Andreas,
Masud I, conductor ghaznavid Menem, Carlos, preedinte Montefeltro, Federigo da 295 353-355,358-367,371-372, Nuremberg, Procesul de la 538 prim-ministru al Greciei 583

234 al Argentinei 646 Montesquieu, Charles de 374-375,386-387,400,402, Nurhachi, conductor al Papandreou, Georgios,
Masud II, sultan 232 Menezes, Jorges de, explorator Secondat 255, 281, 293, 426 408,410,426,432,435 triburilor Jurchen din Manciuria prim-ministru al Greciei 582

Matilda de Toscana 194 344 Montevideo, Tratatul de la 435 Napoleon III, Carol Ludovic 323 Papen, Franz von 449
Matilda, motenitoare a tronului Mengistu Haile Mariam, Montfort, Simon de 186 Napoleon Bonaparte, împrat Nyerere, Julius Kambarage, Paris, Tratatele (Pacea) de la 287,

englez 185 preedinte al Ethiopiei 631 Montgelas, Maximilian de al Franei 372, 378, 387-388, preedinte al Tanzaniei 626, 631 342,343,366,367,403
Matei 213 Metaxas, Ioannis, prim-ministru Garnerin, Conte de 364 394, 396 Nystad, Tratatul de la 305 Parisot de la Valettte, Jean 312-313

Matei I Corvin, rege al Ungariei al Greciei


484 More, Sir Thomas 282 Narses, general bizantin 161 Nzinga Mbemba, sau Alfonso I Parlamentul cel Lung 284
i al Boemiei 205 Metternich, Klemens Wenzel Morgan, Henry 340 Narva, Btlia de la 305 rege înCongo 332 Pri 52, 62, 64, 99, 102, 120-121,

Maupertuis, Btlia de la 179 prin von 367-368, 370-372, 374, Moro, Aldo, prim-ministru Nasarbayev, Nursultan Nzinga Nkuwu, sau Ioan I, rege 123-124,136,138-139,151

Maura, Antonio 399 376,378 al Italiei 564 Abishevici, preedinte în Congo 332 Passarowitz, Tratatul de pace

Maurice de Orania, conte de Mihail I Romanov, ar al Rusiei Mortimer, Roger 186 al Kazahstanului 593 de la 272, 311

Nassau-Dillenburg, stadholder 209, 306-307 Mosaddeq, Mohammad, lider Nasir ad-Din, ah al Persiei O'Higgins, Bernardo 432 Passau, Tratatul de la 257
al Olandei 290 Mihail III, împrat bizantin 210 politic iranian 606 412-413 O'Neill, Hugh, revoluionar Patras episcopul Germanos
Maurice, duce de Saxonia Mihai Viteazul, voievod Mosley, Sir Oswald Ernald 63 Nasir, al-, calif 229 irlandez 188 de 406
257 al Munteniei 215 Mount Hattin, Btlia de la Nasr I, conductor samanid Obasanjo, Olusegun, preedinte Patrick, Sfântul 188

Mawlay ar-Rashid, sultan Mihail VIII Paleologul, împrat 220,233 234 al Nigeriei 628 Paul III, papa 292, 294
al Marocului 313 bizantin 196,212, 213 Mstislav cel Mare, mare prin Nasr II, conductor samanid Obote, Milton, prim-ministru, Paul IV, papa 293
Mawlay Ismail, sultan al Michelangelo, adevratul nume: al Kievului 207 234 preedinte al Ungariei 631 Paul V, papa 293
Marocului 313 M. Buonarroti 292, 294 Muawiya, calif 2 27 Nassau, Adolf von, rege german Octavian, vezi Augustus 121-122 Pavel I,ar al Rusiei 307, 402
Mawlay Mohamed, sultan Midas, rege al frigienilor 53 Mubarak, Hosni, preedinte 172 Odoacru, rege germanic 133-134, Pavia, Btlia de la 294
al Marocului 313 Mielke, Erich, ministru de stat al al Egiptului 601 Nasser, Abd el-N., Gamal, 146-147, 161 Pax Augusta 122
Mawlay Suleiman, sultan aprrii în RDG 540 Mugabe, Robert, preedinte preedinte al Egiptului 600 Ogodei, conductor mongol 237 Pearl Habor 498, 507, 522-523

al Marocului 313 Mieszko I, duce al Poloniei 202 al Zimbabwe 632 NATO 636 Olaf 1 Tryggvason, rege al Pearson, Lester Bowles,

Maxeniu 127 Miguel I, rege al Portugaliei 398 Muhammad Aii, vicerege Navarino, Btlia de la 371, Norvegiei 200 prim-ministru al Canadei 634
Maximian, împrat roman Milan I Obrenovici, rege al al Egiptului 406, 410-411 406,410 Olaf II Haraldsson (St. Olaf), rege Pedro I, împrat al Braziliei, sau

126-127 Serbiei 407 Mohamed, fondator al islamului Neanderthal 18 al Norvegiei 200 Pedro IV rege al Portugaliei

Maximilian I, elector de Bavaria Miloevici, Slobodan, preedinte 226 Nabucodonosor 1, rege al Isinului Olaf Skotkonung III 201 398,434
260-262,261 al Serbiei i Iugoslaviei 581 Muizz ud-Din 241 36,40 Oldenbamevelt, Johan van 290 Pedro II, împrat al Braziliei 435
Maximilian I, rege i împrat Minamoto no Yoritomo, shogun Muizz.al-, calif 229 Nabucodonosor II, rege al Oleg, cel înelept, conductor Peel, Sir Robert, prim-ministru

173,179,181,204,256,288, japonez 245 Mullah Mohammad Omar, ef al Babilonului 41, 57 vareg al Kievului 206 al Marii Britanii 390

296,302 Minh Mang 420 regimului taliban afghan 609 Nefertiti, regin a Egiptului 45, 46 Olga, prinesa kievean 206 Peisistratus, tiran atenian 86
Maximilian II Emanuel, elector Minoieni32, 55,78-80 Mulroney, Brian, prim-ministru Nehru, Jawaharlal, prim-ministru Opus Dei 569 Peixotos, Floriano, dictator

de Bavaria 270 Minos, regeal Cretei 78, 79 al Canadei 635 al Indiei 611 Oregon, Tratatul de la 427 în Brazilia 435

Maximilian de Montgelas, Mirabeau, Honore Gabriel Mumin,al-23i Nelso, Horatio, Lord, amiral Orhan, sultan al Imperiului Pelayo, rege vizigot al Asturiei

Conte 364 Riqueti Conte de 350 Mumtaz-i-Mahal 319 britanic 360 Otoman 308

-8
Index

Penn, William, conductorul Primul Rzboi din Golf 603, Rscoala Boxerilor 325, 383, 417 Rscoala palestinienilor arabi Riia de la, Fernando, preedinte Selim I Yavuz (cel Cumplit),
quakerilor 341 605,607 Rscoala din Tirol 361 489 argentinian 646 sultan al Imperiului Otoman
Pepin 1 163 Princip, Gavrilo, naionalist sârb Rscoala penticostal de la Rscoala sipailor 414-415 Rubruk, William de 237 233,308,309,314,410
Pepin II 163 407, 440 Praga 372 Rscoala estorilor 369 Rudolf I de Habsburg, rege Selim II, sultan al Imperiului
Pepin III, rege al francilor 163- Probus (Marcus Aurelius), Rscoala lui Mahdi4ii Rscoala estorilor din Lyon 387 al Sfântului Imperiu Roman Otoman 310
164, 192 împrat roman 125 Rzboaiele Anglo-Afghane Revoluia Cultural 619 172, 204 Selim III, sultan al Imperiului
Pepi II, rege al Egiptului 43 Proudhon, Pierre-Joseph 369, 387 413, 49i Revoluia din februarie Rudolf I, rege al Burgundiei Otoman 313, 316, 408
Perdiccas II, rege al Macedoniei Psamtik I, rege al Egiptului 48 Rzboaiele Anglo-Birmaneze 372-373, 387 Superioare 180 Selgiucizi 211, 213, 216, 218-220,
94 Ptolemeu Soter, regeI al 420 Revoluia din iulie 371, 386, 395 Rudolf II, împrat al Sfântului 229,232,234-235
Perdiccas III, rege al Macedoniei Egiptului 99, 101 Rzboaiele Balcanice 407, 409 Revoluia din martie 370, 373, Imperiu Roman 266 Semiramida, regina Asiriei 39
94 Ptolemeu II Filadelfus, rege Rzboaiele Macedoniene 101 376-378 Rudolf III, rege al Burgundiei Seneca 77
Perdiccas din Orestis 97-98 al Egiptului 99 Rzboaiele Mitridatice 137 Revoluia din noiembrie 444 Superioare 180 Senghor, Leopold Sedar,
Perestroika 589 Ptolemeu III Evergetul, rege Rzboaiele Napoleoniene 360 Revoluia din octombrie 405 Rudolf de Suabia 169 preedinte al Senegalului 628
Penele 87, 91 al Egiptului 99 Rzboaiele Opiului 393, 416 Revoluia din septembrie 395 Rurik 206 Septembrie negru 601
Perioada Kuru, India 70 Ptolemeu VII Neos Dionysos, Rzboaiele Palestiniene 596 Revoluia Francez 255, 270-271, Russell, Lord John 392 Septimius Severus, împrat
Peron, Eva Mria (sau Evita) 646 rege al Egiptului 99 Rzboaiele Punice 106, 107, 154 281, 348, 350-359, 386, 408 roman 124, 154
Peron, )uan Domingo, preedinte Ptolemeu XIII 121 Rzboaiele religioase franceze Revoluia Glorioas 282, 285 Saakavili, Mihail, preedinte Sesostris III, faraon al Egiptului
al Argentinei 509, 646 Publius Cornelius Scipio 276, 280 Revoluia Iranian 606, 640 al Georgiei 592 44
Persepolis 61 Africanus Major 107, 112 Rzboiul Boshin 419 Revoluia Rus 441, 462 Sadat, el-, Anwar, preedinte Sevres, Tratatul de la 445
Peri 32, 36, 41, 48, 52, 53. 55, Puciul lui Hitler 448 Rzboiul Civil American Reza Shah Pahlavi, ah al Iranului al Egiptului 600 Seyss-Inquart, Arthur 469
60-64, 71. 82, 84-85, 87, 89, 91, Puciul Kapp 448 426-428 490 Safi I, ah al Persiei 315 Sfânta lig 277
93, 95-97, 102, 104, 125. 129, 132, Pufendorf, Samuel Freiherr Rzboiul Coreean 622, 636 Riade, Btlia de la 166 Safi II, sau ahul Suleiman 316 Shah Rokh, conductor Timurid
134-135, 1J7-139, 148, 226, 314, von 255 Rzboiul Franco-Prusac 388 Rhee, Syngman, preedinte Safi od-Din, eic, fondatorul 241
316,317,412,490 Puin, Vladimir, preedinte Rzboiul Franco-Sardinian 388 sud-coreean 622 Dinastiei Sefevizilor 315 Shalmaneser I, rege al Asiriei 38
Petain, Philippe 460, 461 al Federaiei Ruse 590 Rzboiul de 6 Zile 596, 600 Remigius de Reims, episcop 162 Said Paa, rege al Egiptului 411 Shalmaneser V, rege al Asiriei 39
Peter i Ivan Assen, nobili Pym.John 284 Rzboiul de 7 Sptmâni 273, 275, Ricci, Matteo, Iezuitul 323 Antoine de 353
Saint-Just, Louis Shapur 1, rege al sasanizilor 139
bulgari 216 281,287,301,307,342 Richard I, Inim de Leu, rege al Saipan, Btlia de la 498 Sharon, Ariei, prim-ministru
Petru I, cel Mare, ar al Rusiei Qaddafi, Muammar, al-, ef Rzboiul de 7 Ani 273, 275, 281 Angliei 177, 185-186, 220, 233 Sakai48, 151 al Israelului

305-307 de 600
stat al Libiei Rzboiul de 30 de Ani 256, Richard II, rege al Angliei 187 Saladin, sultan al Egiptului i Shen Tsung (Chao Hsii), împrat
Petru III de Aragon 191, 199 Qin Shi Huang Di, imprat al 260-264, 266, 270, 272, 274, 278, Richard III, rege al Angliei Siriei 220,229, 233 al Chinei 243
Petru III, ar al Rusiei 307 Chinei, sau rege de Qin 152 290,297,304,306 187, 284 Salamina, Btlia naval de la 62, Sherman, William Tecumseh 427
Pharsalus, Btlia de la 120 Qsar el-Kebir, Btlia de la Rzboiul de Iarn, 475 Richard Neville, conte de 85, 87, 89 Shinawatra, Thakisin,
„Parlamentul Uniunii Prusace" 298,313 Rzboiul de Independen Warwich, „Furitorul de regi" Salazar, Antonio de Oliveira, prim-ministru al Thailandei 615
din Erfurt 378 Quiros, Pedro Fernandez de 344 Spaniol 361 187 prim-ministru al Portugaliei Shir Aii Khan4i3
Pilet-Golaz, Marcel, membru al Vidkun 475
Quisling, Rzboiul de la Onin 326-327 Richard de Cornwall, rege al 472, 572 Shomu, împrat japonez 244
Consiliului Federal Suedez 457 Qutb ad-Din Muhammad, ah Rzboiul de Succesiune al Sfântului Imperiu Roman 172, San Remo, Conferina de la 488 Shoshenq I, faraon al Egiptului
Pilsudski, Jozef 476-477 khwarizmid 235 Mantovei 294 186-187 San Sebâstian, Pactul de la 473 48
Pinochet, Augusto, preedinte Qutb-ud-Din Aybak, sultan Rzboiul Crimeii 349, 378, 388, Richard de York 187 San Stefano, Tratatul de Ia Shotoku-Taishi, prin regent
al Chile 646 în Delhi 241 403,404 Richelieu, Cardinal 263 404, 407 al Japoniei 244
Pintenii de aur, la Courtrai, Rzboiul din lndochina 617 Riga, Tratatul de la 476 Sancho III Garces, rege în Navara, Shuja, ah al Afghanistanului 413
Btlia de la 178 Rabin, Iac, prim-ministru Rzboiul din Vietnam 617, 639 Ripon, Lord (vicerege indian) 415 Aragon i Castilia 198 Shulgi, rege în Ur 37
Pitt, William, cel Btrân 287 al Israelului 597 Rzboiul Hispanico-American Robert Bruce, rege al Scoiei 189 Sanherib, rege al Asiei 39 Shun, împrat legendar al
Pitt, William, cel Tânr 287 Radu cel Frumos 215 399 Robespierre, Maximilien de Sansculoltes 351, 358 Chinei 72
Pittsburgh, Tratatul de la 479 Rahman, Abdul, prim-ministru Rzboiul Germano-Danez 400 353-354,356-357 Santa Cruz, Andres 433 Sickingen, Franz von, cavaler
Piusll, papa 193, 292 al Malaysiei 613 Rzboiul Iugurtin 112, 154-155 Roca, )ulio Argentino, Chile 433 Santer,Jacques562 imperial 256
Pius III, papa 293 Rahman, Sheikh Mujibur, prim- Rzboiul pentru Schleswig i Roger I, conte de Sicilia 191 Saratoga, Btlia de la 343 Siddharta Guatama Buddha
Pius IV, papa 373, 396-397 ministru al Bangladeshului 610 Holstein 379 Roger II, rege de Sicilia 191 Sargon rege al Asiriei 66,71
II, 39
Pius V, papa 293 Rajaraja I, cel Mare, (conductor Rzboiul Peloponesiac 62, 82, 89, Roggeveen, Jakob 344 Sargon de Agade, rege în Akkad Sidon, ora-stat fenician 55
Pius VI, papa 293, 357 indian) 240 90,91,93 Roh Moo-Hyun, preedinte 34, 36, 37 Sigismund, John de Brandenburg
Pius XII, papa 470 Rakhmonov, Imomali, Rzboiul Polonez de Succesiune sud-coreean 622 Srit Thanarat, prim-ministru al i Prusia 247
Pizarro, Francisco 337-339 preedinte al Tadjikistanului 593 300,303 Rollo, Hrolf, lider viking danez Thailandei 615 Sigismund, sfânt împrat roman
Philippi, Btlia de la 121 Râkosi, Mâtyâs, secretar general, Rzboiul Rece 532-534, 586 184 SarmaÎ33,64, 148 173, 204, 274
Planul Marshall 536, 539, 560 premier al Ungariei 576 Rzboiul Rozelor 179, 187, Romanova, Anastasia 209 Sasanizi 52, 63, 102, 104, 125, 136, Sihanouk, Norodom, rege
Pltea, Btlia de la 62, 85 Raliegh, Sir Walter 283, 340 189, 282 Roma Tratatul de la 536
, 138,139,148, al Cambodgiei 616
Platon 83, 92 Rama I, General Phraya Chakri, Rzboiul Ruso-Japonez 405, 419 Roma 33, 76-77, 99, 102-103, Sassou-Nguesso, Ohikla, Simeon I, cel Mare, ar
Podul Milivia, Btlia de la 127 rege al Siamului 330 Rzboiul Ruso-Turc 307, 311, 105-113, 116-119, 120-129, 132-141, preedinte al Republicii Congo al Bulgariei 216
Poincare, Raymond, preedinte Rama IV, vezi Mongkut 420-421 402-404,406-407 145-147,149,154,160-161, 630 Simeon II, prim-ministru
al Franei 389, 458, 459 Rama IX, rege al Thailandei 615 Rzboiul Schmalkaldic 257 164-165, 167, 172, 192-193, 205, Satsuma Eprising 419 al Bulgariei 579
Poitiers, Diane de 276 Rama Kamheng, rege al Siamului Rzboiul Sino-Francez 417 210, 216, 229, 249, 292, 304, Saud ibn Abd al-Aziz, rege Simitis, Konstantinos,
Polk, James Knox, preedinte 421 Rzboiul Sino-Japonez 417, 309,373,396-397 al Arabiei Saudite 603 prim-ministru al Greciei 583
alSUA427 Rama V, rege al Siamului, vezi 419,497 Romanus Lecapenos, imprat
I Saul, rege al Israelului 56-57 Simpson, Wallis463
Polo, Marco 197, 243 Chulalongkorn 421 Rzboiul Spaniol de Succesiune bizantin 210 Sava, Sfântul 217 Sinan, Suleiman I, strlucit
Poltava, Btlia de la 303 Rama VIII, rege al Thailandei 615 270, 274, 280, 286, 291, 297, 300, Romanus II 211 Schnitzler, Arthur, dramaturg arhitect 309
Pompadour, Jeanne Poisson Ramaraja, rege hindus al 302,342 Rommel. Ervvin, general german i nuvelist austriac 385 Singh, Manmohan,
Marchiza de 281 Vijayanagarului 240 Rzboiul Sovieto-Polonez 476 5" Schoenberg, Arnold, compozitor prim-ministru al Indiei 611
Pompeii 123 Ramathibodi II, conductor Rzboiul Suez-Sinai 596 Romulus Augustulus („micul austriac 385 Sinodul de la Niceea 132
Pompei cel Mare 99, 120-121, al Regatului Ayutthaya 330 Reagan, Ronald, preedinte Augustus"), împrat roman 133 Schroder, Gerhard, cancelar al Sintasha, indo-arieni,
137, 154 Ramkhamhaeng 247 al SUA 641 Romulus, fondator legendar al Germaniei 545 inventatorii carului de lupt 69
Pompidou, Georges, preedinte Ramses I, faraon al Egiptului „Rebeliunile din piaa Romei 110 Schuman, Robert, prim-ministru Siphandone, Khamtay,
al Franei 558 46,47 Haymarket" 430 Roncesvalles, Btlia de la 164 536 preedinte al Laosului 615
Poros, rege al Punjabului 150 Ramses II, faraon al Egiptului Rehoboam, conductor Roosevelt Corollary 431 Schwarzenberg, Prinul Felix zu, Sisavang Vong, rege al Laosului
Portsmouth, Tratatul de la 47,51 al Regatului Iuda i al Roosevelt, Franklin Delano, prim-ministru al Austriei 378 615
405,419 Ramses III, faraon al Egiptului 47 Ierusalimului 57 preedinte al SUA 490, 498, Sebâstian, rege al Portugaliei 298, Sitting Bull, conductorul
Postumus (Marcus Cassianius Rafael, adevratul nume Raffaelo Reforma 174-175, 193, 254, 255- 506-508,522,636 299,313 indienilor Sioux 429
Latinius), fondatorul Imperiului Santi 292 257, 274, 283-284, 288, 304, 364 Roosevelt, Theodore, preedinte Sebiiktigin, fondatorul Dinastiei Sistemul Continental 360
Galo-Roman 125 Rashid ad-Din 237 Renner, Karl, cancelar, preedinte al SUA 431 Ghaznavide 234 Sixtus IV. papa 292, 295
Praga, Tratatul de la 263, 379 Rastatt, Tratatul de la 300 al Austriei 546 Rosas, Juan Manuel de 433 Sedan,Btlia de la 388-389 Sixtus V, papa 293
379,
Pressburg, Tratatul de la 360, 365 Ravaillac, Francois 278 Reunificarea Germaniei 535, Ryswick, Tratatul de la 280, 282 Sei Shonagon, poet japonez Skagerrak, Btlia de la 442
Primvara croat 580 Ravenna 133 544-545, 642 Roskilde, Tratatul de la 305 245 Skanderber, adevratul nume:
Primvara de la Praga 578 Rawalpindi, Tratatul de la 491 Reuter, Ernst, primar al Rousseau, Jean-Jacques 255, Seleucizi 62, 99, 102, 105, 136, George Kastrioti, erou naional
Prieto, Joaquin, general 433 Rawlings, Jerry L., lider militar Berlinului 539 281 138,150 albanez 214
Primo de Rivera y Orbaneja, i politic în Ghana 628 Rscoala ionian 61 Roxana, prinesa din Bactria Seleucos I Nicator, rege al Scii 33, 52-53, 61, 64-65, 136, 148
Miguel, dictator al Spaniei 275 Raymond de Toulouse 219 Rscoala de la Bar Kochba 103 97 Imperiului Seleucid 98 Slavi 143, 147, 374

79
Marea istorie ilustrat a lumii

Smerdis (Bardiya), prin persan 61 Susa36, 60, 97 Teodora, împrteas bizantin Tutmosis II, faraon al Egiptului Verwoerd, Hendrik, Wenceslas, rege german sau
Smith, Adam, economist 368, 371 Sylla Lucius Cornelius, consul 134 45 prim-ministru sud-african 633 Wenceslas IV rege al Boemiei
Smith, Ian, prim-ministru roman 109, 113 120, 136-137 Teodor 1 Lascaris, împrat Tutmosis III, faraon al Egiptului Vespasian, împrat roman 123 173. 204
al Rhodesiei 632 Sweyn Barb înfurcat, rege
I al Niceei 212 45 Vespucci, Amerigo, explorator Westfalia, Pacea de la 263, 270,
Snefru, faraon al Egiptului 43 al Danemarcei 183, 201 Teodoric cel Nou, rege al i navigator italian 338 304
Soaemias, lulia 124 Siagrius, guvernator roman 162 ostrogoilor 134, 146, 161 Ubayd Allah al-Mahdi, calif 229 Victor Emmanuel II, rege Wilhelm I, rege al Prusiei i
Socrate, istoric cretin 134 Theodosiu I cel Nou, împrat Ugarit, ora canaanit 31, 54 al i Italiei 396, 397
Sardiniei Kaizer al Germaniei 379
Socrate, folozof grec 92 ahul Bahadur I, conductor roman 132,133,134 Ulbricht, Walter, preedinte Victor Emmanuel III, rege Wilhelm II, rege al Prusiei i
Solferino, Btlia de la 388, 397 mogul 320 Teofana, împrteas bizantin, al RDG 540 al Italiei 397, 471,485 Kaizer al Reichului german 380,
Solomon, rege al Israelului ahul Bahadur II, conductor soia lui Constantin VIII Ulfila sau Wulfila, episcop Victoria, regin a Marii Britanii 381,382,383,440,469
i al Iudeei 54,55,56, 57 mogul 414, 415 Porfirogenetul 210 al goilor 147 i Irlandei i împrteas Wilhelmina, regin a Olandei 394
San Martin, Jose de 432 ahul Zahir 491 Teofana, împrteasa bizantin, Ulugh Beg, conductor Timurid a Indiei 286, 390, 392, 393, 415 Wilhelm de Orania 285, 286,
I

Solon, legiuitor atenian 86 evardnadze, Eduard, ministru soia lui Otto II 167, 211 239 Videla, Jorge Rafael, preedinte 288, 289, 290,292
Somme, Btlia de la 442 de externe sovietic, preedinte Thiers, Adolphe, preedinte Umr 1 ibn al-Khattab, calif 226 al Argentinei 646 Wilhelm Cuceritorul, sau
I

Somoza, Anastasie preedinte al Georgiei 589, 592 al Franei 386, 389 Umberto I, rege al Italiei 397 Viena, Congresul de Ia 367, 368, Wilhelm II al Normandiei, rege
al Nicaragua 645 tefan Kotromanic, vicerege 214 Tiberiu, împrat roman 122, 137 Umberto 1, rege al Italiei 564 370, 374. 375-377. 394"396, 402, al Angliei 176, 83, 184
Sonni Alî, cel Mare, rege tefan Turtko, vicerege, rege Tientsin, Tratatul de la 416 Umma, ora-sumerian 34, 36 403,406,422,424.435 Wilhelm I, rege al Olandei 394
al Songhai 332 al Serbiei i Bosniei 214 Tiglat-Pileser I, rege al Asiriei Uniunea de la Kalmar 200, 201 Villa, Francisco, „Pancho," Wilhelm II de Orania 291
Sofia, regent în Rusia 306 tefan Dusan, rege al Serbiei, 39 Uniunea de la Lublin 302 adevratul nume: Doroteo Wilhelm II rege Olandei 394
al

Sophie Charlotte, regin „împrat al sârbilor i grecilor" Tigranes I, rege al Armeniei 136 Uniunea Protestant 266 Arango, revoluionar mexican Wilhelm III de Orania, rege al
a Prusiei 274 217 Tilly, Johann Graf von, amiral Ur 34. 37 434 Angliei, Scoiei (sau Wilhelm II)

Sofia de Hanovra, electoare tefan II, papa 163, 192 german 383 Urban II, papa 169, 218 Vinci, Leonardo da 276 i Irlandei 286, 291
de Hanovra 286 tefan I (Sf. tefan), primul rege Tir 41, 55, 106 Urban VI, papa 193 Vivar, Rodrigo Diazde 199 Wilhelm III, rege al Olandei 394
Souphanouofg, preedinte al Ungariei 205 Tiso, Josef, preot slovac 479 Urban papa 293
VIII, Vlad epe, voievod al rii Wilhelm IV Friso al Oraniei,
al Laosului 615 tefan II, rege al Serbiei 217 Tito, adevratul nume: Josip Uribe, Alvaro, preedinte Româneti 215 stadholderal Olandei 291
Souvanna Phouma, premier tefan Nemanja, fondator Broz, preedinte al Iugoslaviei al Columbiei 645 Vladimir I, cel Mare, mare duce Wilhelm IV, rege al Marii Britanii

al Laosului 615 al statului sârb 217 485, 580 Ur-Nammu, rege în Ur 37 de Kiev 206 i Irlandei, i rege de Hanovra
Sparta 81-82, 85, 87-91, 93, 101 tefan de Blois, rege al Angliei Titus, împrat roman 103, 123 Urquiza, Justo, preedinte Vladimir II (Monomah), mare 390
Spinola, Antonio de, preedinte 185 Tojo, Hideki, prim-ministru al Argentinei 433 duce de Kiev 207 Wilhelm V, stadholder 291
provizoriu 573 tefan cel Mare, voievod al Japoniei 498 Uruk 27, 31. 34. 35. 36,37 Vladislav, (Ulâszlo 11, rege Wilson, Woodrow, preedinte
Spinoza, Baruch de, filozof 291 al Moldovei 215 Tokhtamysh, han al Hoardei Ushiyama Kinichi 497 al Boemiei i Ungariei) 204 al SUA 431, 444, 445, 506
Spitzweg, Franz Cari, pictor de aur 238 Uthman, calif 226 Vladislav I Lokielek, rege Witt, Johan de, marele pensionar
german 377 Taaffe. Eduard Contele von, Tomyris, regina masageilor Ultrecht, Tratatul de la 282, 286, al Poloniei 203 al Olandei 291
St. Germain, Tratatul de la 445 prim-ministru al Austriei 384 64,65 291,300,342 Vladislav II, rege al Ungariei, sau Wittekind, conductorul
Stael, Anne Louise Germaine, Tabinshwehti, rege al Burmei 330 Topa Yupanqui, conductor Vladislav, rege al Boemiei 304 ranilor saxoni liberi 164
numit Madame de S., scriitoare Tacit Cornelius, senator roman al incailor 336 Valdemar I, cel Mare, rege Vladislav II al Boemiei, vezi Wojtyla, Karol Jozef, Papa Ioan
i publicist 363 i istoric 144 Tordesillas, Tratatul de la 298 al Danemarcei 201 Vladislav 304 Paul II 577
Stalin, adevratul nume; losif Tae Woo, Roh, preedinte Torkman, Tratatul de la 412 Valdemar II, rege al Danemarcei Vladislav II al Poloniei, vezi Wolsey, Cardinalul Thomas
Vissarionovici Djugashvili, sud-coreean 622 Torun, Tratatul de la 203 201 Jagello 282
dictator sovietic 474, 482-483, Tagore, Sir Rabindranath, laureat Toshimichi, Okubo, Valdemar IV Atterdag, rege Vladislav IV Vasa, rege al Poloniei Woodstock 639
490,512-513,522-523, 527, < al Premiului Nobel 415 prim-ministru al Japoniei 419 al Danemarcei 209,302
586-587,619 Tahmasp I, ah al Persiei 316 Totila, rege al ostrogoilor 161 Valens, Flavius, împrat roman Voltaire, adevratul nume: Xenofon, istoric 62, 91

Stalingrad, Btlia de la 512, 525 Takamori, Saigo, prim-ministru Toure, Ahmed Sekou, preedinte 132 Francois Mrie Arouet 255, 275, Xerxe I, rege al perilor 85
Stanislav I Leszczynski, rege al al Japoniei 419 al Guineei 628 Valentinian împrat roman 132
I, 281,299, 301 Xiongnui48, 153
Poloniei 281, 303 Talleyrand, Charles-Maurice Trafalgar, Btlia de la 360 Valentinian III, împrat al Vranitzky, Franz, cancelar Xuanzong, împrat al Chinei 242
Stanislav II August Poniatovski, de, reprezentant francez la Traian, împrat roman 105, Imperiului Roman de Apus 133 al Austriei 547
rege al Poloniei 303 Congresul de la Viena 367 123,138 Valera, Eamon de, prim-ministru Yakub Beg, han al Kashagarului
Henry Morton,
Stanley, Sir Tamerlan.sauTimurLenk 213, Tratatul anglo-irlandez 466 al Irlandei 466-467 Wade, Abdoulaye, preedinte 416
adevratul nume: John 233, 236, 238-239, 241, 308, 318 Tratatul franco-german 537, Valerian, împrat roman 125, 139 al Senegalului 628 Yashovarman 1, rege al

Rowlands, explorator 395 Tamil 151 559 Valette, Jean Parisot de la, marele Wagner, Otto, arhitect 385 Khmerului 246
Stauffenberg, Claus Graf Schenk Tannenberg, btlia de la, vezi Tratatul Celor Nou Puteri 496 maestru al Ordinului Sfântului Wagram, btlia de la 361 Yamagata, Aritomo, ministru
von, ofier german 525 btlia de la Grunwald 203, Tratatul Celor Patru Puteri 496 Ioan 312 Waldersee, Alfred Conte von, de rzboi japonez 419
Steel, Pactul de la 471 222,441 Tratatul de reasigurare 380, 383 Valmy, btlia de la 351 feldmareal german 417 Yao, împrat al Chinei 72
Stein, Heinrich Baron vom und Tanucci, Bernado, prim-ministru Trianon, Tratatul de la 478 Vargas, Getiilion Dornelles, Waldheim, Kurt, secretar general Yazdegerd III, rege al Sasanizilor
zum, ministru-ef al Prusiei 375 al Spaniei 301 Triburi germanice 125, 132, 140, preedinte al Braziliei 509, 646 ONU, preedinte al Austriei 139
Steuben, Friedrich Baron von 343 Taqi, Mirza, Mare Vizir Otoman 143-147 Varus, guvernator roman 145 547 Yongzheng, împrat al Chinei
Stilicho, Flavius, general imperial 315 Tripla Alian 380, 385, 389 Varna, btlia de la 308 Walesa, Lech, preedinte 325
133,146 Tariq, general conductor al Triumvirat 120,121 Varovia, Pactul de la 587 al Poloniei 577 Yorck von Wartenburg, Graf,
Stralsund, Tratatul de la 201 arabilor i berberilor 2 27 Troelstra, Pieter Jelles, poet i om Varovia, btlia de la 476 Walid 1, al-, calif 227 general 366
Strassburg, Gortfried von 158 Tarquinius Superbus, Lucius, de stat olandez 469 Vandali 135,147,154 Wallace, Sir William, „Inim Yoshihito, împrat al Japoniei
Strauss, Frany Josef, unul dintre cei apte regi Troia, 50-51, 78, 80-81, 106 Vasile I, Macedoneanul, împrat neînfricat" 189 496
prim-ministru al Bavariei 541 legendari ai Romei 110 Troki Lev, comisar al poporului bizantin 210 Wallenstein, Albrecht von, duce Yoshimitsu, Ashikaga, shogun
Stresemann, Gustav, cancelar Tasman, Abel Janszoon, pentru politica extern a URSS Vasile II, Bolgaroctonul 211, 216 de Friedland i Mecklenburg 262 326
i ministru de externe al explorator olandez, 344-345 481,482 Vasili III, mare duce de Moscova Walpole, Sir Robert, prim- Youlou, Fulbert, preedinte
Germaniei 448, 449 Tassilo III, duce bavarez 164 Trudeau, Pierre Elliott, 208 ministru al Britaniei 287 alCongo (Brazzaville) 630
Struensee, John Frederick Conte Taufa' ahau Tupou, rege în prim-ministru al Canadei 634 Vasili IV Shuysky, ar 209 Wan Li, împrat al Chinei 323 Yu,împrat al Chinei 72
de 307 Tonga625 Truman, Harry S., preedinte Vauban, Sebastan le Preste de, Wang Yangming, adevratul Yuan Shikai, general chinez 49
Stuart, Charles Edward 289 Tegh Bahadur, sikh guru 320 alSUA527,636 general francez 280 nume: Wang Shouren, flozof
Suârez, Adolfo, prim-ministru Telipinu, rege al hitiilor 51 Tsushima, btlia de la 405 Vede, texte religioase indiene 69 ming322 Zabern. Afacerea 382
al Spaniei 570 Tell.William 174 Tubman, William Vacanarat Vendome, Louis Joseph de Washington, George, preedinte Zapata, Emiliano, revoluionar
Suger de Saint-Denis, abatele Tetrarhia 126-127 Shadrach, preedinte al Liberiei Bourbon, general francez 280 alSUA343,426 mexican 434
176, 177 Teutoburg, btlia din Pdurea 502 Venizelos, Eleutherios, Waterloo, btlia de la 360, 367, Zâpolya, Ioan, vezi Ioan I, rege
Sukarno, preedinte al Indoneziei 145 Tucidide, istoric grec 91-92 prim-ministru al Greciei 484 386,402 al Ungariei 303
613 Teutoni 112, 132-133, 145 Tudor 282-284 Vercingetorix, Averni prin Watt, James, inventator al Zeno, împrat roman 134
Suleiman I Magnificul, sultan Than Shwe, general, prim- Tughril Beg, sultan 232 al triburilor galice unite 141 motorului cu aburi 368 Zenobia, Septimia, împrteas
al Imperiului Otoman 319-310 ministru al Mayanmarului 614 Tukulti-ninurta I, rege al Verdun, btlia de la 442 Weizmann, Chaim, preedinte roman 125
Sully, Maximilien de Bethune, Thant, U Sithu, secretar general Asiriei 38 Verdun, Tratatul de la 165, al Israelului 596 Zhao Ziyang, prim-ministru
duce, ministru francez 278 al ONU 614 Turenne, Henri de La Tour 176, 180 Wellington, Arthur Wellesley, al Chinei 621
Sumerieni 32, 34-37 Tatcher, Margaret, prim-ministru d'Auvergne, general francez 280 Virgiliu, poet roman 122 duce de 367, 390 Zheng, eunuc chinez 322
Sun Yat-Sen, preedinte al Chinei al Marii Britanii 522-553 Tutankhamon, faraon al Versailles 281, 355, 379, 504 Wenceslas I, Sfântul, duce Zhou Enlai, prim-ministru

417, 494 Teba 82, 93, 96 Egiptului 111 Versailles, Tratatul de la 445, 456, de Boemia 204 al Chinei 618-620
Suppiluliumas II, rege Temistocle, om de stat atenian Tutmosis I, faraon al Egiptului 459.465.470,477.478,500, Wenceslas III, rege al Boemiei, Zola, Emile 389
al hitiilor 51 85.87 45 502,506 Ungariei, i Poloniei 204 Zwingli, Huldrych 175

80
MAREA
A LUMII IN 7 VOLUME

LUMEA ANTICA
EVUL MEDIU

ÎNCEPUTUL PERIOADEI MODERNE

EPOCA MODERN
RZBOAIELE MONDIALE l PERIOADA INTERBELIC
LUMEA CONTEMPORAN

colecia Financiarul