Cuprins 2

1. Motivarea alegerii produsului 3

2. Denumirea produsului 3
3. Analiza pietei 4
4. Descrierea produsului 5
5. Avantajele produsului 7
6. Estimarea cheltuielilor necesare infiintarii avicolei si obtinerii
de oua de consum 8
7. Estimarea cantitatilor produse 9
8. Fluxul tehnologic al obtinerii oualor de consum 10
9. Necesarul de utilaje 12
10. Necesarul de materii prime 17
11. Necesarul de personal 31
12. Calculatia costurilor 35
13. Compararea cheltuielilor estimate cu cheltuielile finale 38
14. Repartizarea profitului 39

Extras din Document

Am ales pentru acest eseu (proiect) sa punem pe picioare o avicola, avand ca principal obiect de activitate
producerea si vanzarea de oua de consum de calitatea I si a II-a, iar pe viitor producerea si comercializarea de
oua ecologice.
1. MOTIVAREA ALEGERII PRODUSULUI
Ideea unei avicole ce produce si comercializeaza oua de consum ni se pare foarte atractiva, deoarece
consideram ca este o afacere foarte profitabila. Spunem aceasta deoarece, daca stam sa privim piata acestor
produse alimentare, si anume ouale, vedem ca multe firme castiga bine din comercializarea lor, exista suficiente
avicole in tara, iar unii comercianti aduc oua chiar si din afara Romaniei. De aceea, sunt convinsa ca o avicola
autohtona in plus fata de numarul celor existente in industrie deja, nu ar fi ceva rau sau neprofitabil in contextul
economiei romanesti actuale. Ouale au fost, sunt si vor fi intotdeauna produse alimentare foarte cautate de
catre populatie, deoarece sunt recomandate in alimentatia tuturor persoanelor, mai ales a copiilor, ele avand un
continut bogat in vitamine. Vom motiva importanta acestor alimente prin studiul merceologic facut asupra lor. De
asemenea, deoarece Romania s-a integrat deja de un an in Uniunea Europeana, vor incepe sa se caute foarte
mult si ouale ecologice, motiv pentru care dorim sa fim printre primii care incep sa puna pe picioare o astfel de
afacere.
2. ALEGERE SPATIU PENTRU PRODUCTIE
Avicola se va numi SC AVECO SRL Poieni si va produce OUA DE CONSUM de calitatea I si de calitatea a II-a,
precum si OUA ECOLOGICE. De asemenea, avicola va mai produce si comercializa produse din carne de
pasare rezultate in urma abatorizarii, cum ar fi pulpe de pasare cu si fara spata, pulpe inferioare, piept de pui cu
os, piept de pui dezosat, ficat de pasare, pipota si inima de pui, aripi de pasare, tacam de pui. Totodata, in
cadrul avicolei se vor obtine si unele produse de morarit si panificatie precum faina de porumb, faina de grau si
tarate. In acest proiect ne vom referi doar la productia oualor de consum de calitatea I si a oualor de consum de
calitatea a II-a, deoarece in primii ani aceasta va fi activitatea noastra principala.
Dar pentru a avea o activitate trebuie mai intai sa avem un spatiu unde sa ne desfasuram aceasta activitate.
Pentru avicola am gasit teren si l-am cumparat in numele persoanei juridice SC AVECO SRL in apropierea
orasului Iasi, in satul Poieni. Aici am achizitionat 6.000 mp la pretul de 20 lei/mp, investitia ridicandu-se la
120.000 lei. Din tot acest spatiu, vom amenaja pentru inceput o hala pentru cresterea pasarilor, in suprafata de
2.000 mp, restul de 4.000 mp fiind amenajati pentru producerea de oua ecologice, pentru obtinerea de produse
din carne de pasare si pentru obtinerea de produse de morarit si panificatie. De asemenea, spatiile
administrative ale avicolei vor fi in suprafata de 100 mp, tot din cei 4.000 mp mentionati anterior.
Pe cei 2.000 mp destinati cresterii puicutelor va fi ridicata o hala in care vor fi amenajate toate utilajele si
instalatiile necesare bunei desfasurari a activitatii de crestere a pasarilor, asa cum vor fi acestea descrise in
capitolul despre necesarul de utilaje. In mare, putem spune ca hala nu va fi compartimentata, va fi un spatiu
deschis de 1.800 mp, unde bateriile in care vor sta pasarile vor fi asezate de-a lungul halei, iar intre ele, atat pe
latime cat si pe lungime, va fi lasat un spatiu de 1 m pentru a se putea circula fara restrictii, fie ca se verifica
pasarile, ca sunt transportate diverse materii prime sau produse, fie ca este necesar sa se intervina pentru a
repara una dintre baterii. Cei 200 mp care nu vor face parte din hala de productie propriu-zisa sunt destinati
depozitarii oualor, intr-o camera frigorifica ce va fi amenajata special pentru a se mentime, indiferent de
anotimp, temperatura de +2-12ºC si care va fi in suprafata de 100 mp, iar ceilalti 100 mp vor fi destinati
amenajarii unui vestiar cu grup sanitar pentru personalul ce lucreaza in hala, cat si unui depozit pentru materiile
prime, furajele, cofrajele de oua si cutiile in care acestea vor fi ambalate in momentul in care vor pleca spre
comercializare.

Ouăle bio se obţin în ferme avicole certificate, care alocă un spaţiu mai mare fiecărei
păsări.

Furajele folosite în hrana găinilor nu conţin niciun fel de pesticide, conservanţi sau organisme
modificate genetic. Ferma ecologică de la Curtişoara adăposteşte 4.000 de găini ouătoare care
sunt hrănite cu furaje netratate chimic. Acestea produc zilnic aproximativ 3.200 de ouă
ecologice.

Zootehnia ecologică românească abia începe să facă ochi. În ceea ce priveşte producţia de ouă
ecologice, aceasta nu reuşeşte să facă faţă cererii într-o continuă creştere în ultimii ani. În ţara
noastră cresc în sistem ecologic numai 5.000 de găini ouătoare.

Producţia anuală de ouă bio depăşeşte cu puţin un milion de bucăţi, în România existând numai
doi producători certificaţi, unul în judeţul Olt, celălalt în judeţul Cluj. Cel care a adus tehnologia
în ţara noastră, cu aproximativ cinci ani în urmă, este Dumitru Argeşeanu, proprietarul fermei
ecologice de la Curtişoara, de lângă Slatina.

Ferma avicolă adăposteşte 4.000 de găini ouătoare din rasa Isa Brown pe care le creşte în sistem
ecologic pe o păşune de 16.000 de metri pătraţi. Astfel, fiecărei găinuşe maronii îi revine o
suprafaţă de patru metri pătraţi, deoarece prima regulă ca o fermă să fie ecologică este legată de
spaţiul alocat fiecărui animal.

Nu beneficiază de subvenţii
Fost economist, Dumitru Argeşeanu s-a reprofilat în 2004 când a achiziţionat un I.A.S.
falimentat, în perioada în care „nimeni nu dădea doi bani pe fermele zootehnice”, spune el.

„Am riscat la momentul acela. M-am orientat însă spre o activitate ecologică, ştiind foarte bine
cum stă treaba în celelalte ţări. În plus, mie îmi plac animalele şi îmi doream să am o activitate
de genul acesta care să fie, pe deasupra, şi sănătoasă”, povesteşte Dumitru Argeşeanu. Vizitase
multe ţări vest-europene şi auzise că, la un moment dat, produsele netratate cu substanţe chimice
vor ajunge la mare preţ. A văzut astfel o oportunitate în a pune pe piaţă produse atât de sănătoase
precum le-a lăsat natura.

Fermierul este mulţumit că nu i se pune nicio piedică, ba dimpotrivă, după normele impuse de
Uniunea Europeană, ecologia ar trebui stimulată. În realitate însă, în România, acestui tip de
agricultură nu i se acordă, în momentul de faţă, toată atenţia cuvenită. Dumitru Argeşeanu spune
că acum nu mai beneficiază de nicio subvenţie din partea statului, dar că atunci când şi-a început
afacerea primea câte 1.000 de lei vechi pe ou.

Românii, mai educaţi în spiritul ecologiei

Dacă în fazele incipiente ale proiectului, Dumitru Argeşeanu avea ouă pe stoc, pentru că românii
nu ştiau ce era un ou ecologic şi ce beneficii aducea sănătăţii, acum el recunoaşte că oferta de
ouă bio este cu mult mai mică decât cererea într-o continuă creştere.

„Făcusem la început un studiu de piaţă în Bucureşti pentru a afla dacă românii au cunoştinţă
despre produsele de acest gen. Atunci nimeni nu ştia ce este un ou ecologic. Nici acum nu pot
spune că ştiu foarte mulţi, dar sunt sigur că cei care vor să consume alimente sănătoase ştiu cu
certitudine”, spune Dumitru Argeşeanu.

Filmează găinile zi şi noapte

„Cu 4.000 de găini, nimic nu este uşor”, mărturiseşte fermierul care se trezeşte cu noaptea în cap
pentru că la 5 dimineaţa se aprinde lumina la găini, în hală, unde sunt adăpostite pe timp de
iarnă. Tot acolo stau şi vara, până la ora 11 dimineaţa, ca să ouă. Se face prima hrănire, găinile
beau apoi apă şi intră în cuibar.

„Nu fac ouă toate în fiecare zi, dar din cele 365 de zile ale anului, proporţia este de 80%, cu o
producţie totală de aproximativ 1.100.000 de ouă pe an”, spune Dumitru Argeşeanu. „După ouat,
găina are program de voie”, adaugă el. Când e frumos afară le scoate la păşunat, în lucernă,
„unde se plimbă, mănâncă, zboară şi fac ce vor ele”.

„Sunt atât de blânde. Nu se feresc de oameni, ba dimpotrivă, vin la tine dacă le chemi. Asta
pentru că nu sunt stresate”, spune Dumitru Argeşeanu. În hală, lumina stă aprinsă 16 ore, nu mai
mult, pentru că găina nu trebuie forţată. „Găina ecologică trebuie tratată cu respect şi trebuie să
aibă asigurate condiţiile de viaţă pe care le-a lăsat natura”, mai spune fermierul din Curtişoara.

Un ou ecologic costă 0,9 lei

Pentru a face ouă bio, găinile sunt hrănite cu furaje ecologice colectate de la producătorii
certificaţi. Cele 4.000 de găini, ce cântăresc câte două kilograme fiecare, mănâncă zilnic în jur de
500 de kilograme de furaje.

Ouăle sunt distribuite în marile magazine. Un ou ecologic, sănătos, costă 0,9 lei. Fermierul îşi
monitorizează zi şi noapte cloncănitoarele cu o cameră de luat vederi. Găinile au un ciclu de ouat
de un an de zile, după care trebuie înlocuite.

Ce este oul ecologic?

Oul ecologic se obţine în ferme avicole care practică o tehnologie ecologică pe întreaga filieră,
de la adăpost la farfuria consumatorului.

Furajele folosite în hrana păsărilor nu conţin făinuri proteice de origine animală, pesticide,
conservanţi, aditivi sau coloranţi sintetici şi nici organisme modificate genetic.

Oul bio se deosebeşte fundamental de cel obţinut în mod convenţional.

Nu toate produsele naturale sunt şi ecologice

Dumitru Argeşeanu spune că, în general, consumatorul român confundă produsele ecologice cu
cele naturale. Diferenţa dintre ele însă este dată oficial de certificatul care este acordat doar
produselor obţinute în sistem ecologic.

Certificarea dovedeşte că produsul a trecut printr-o tehnologie ecologică pe întreaga filieră.

„Dacă găinii de la ţară i se dau furaje ce conţin substanţe chimice, automat nu mai putem vorbi
de ou ecologic”, explică fermierul de la Curtişoara. El dă exemplul mierii de albine. „Diferenţa
dintre o miere naturală şi una ecologică este dată de următoarea situaţie: dacă într-un lan de
floarea-soarelui – de unde albina preia nectarul – s-a dat cu pesticide, aceasta înseamnă că mierea
respectivă este naturală, dar nu şi ecologică”, adaugă Dumitru Argeşeanu.

Prin urmare, acolo unde intervin substanţele chimice şi stimulentele de orice fel, produsele nu
mai pot fi considerate ca făcând parte din categoria bio.

„Este deci, o diferenţă de la cer la pământ între o găină crescută în sistem ecologic şi una
crescută în sistem convenţional”, conchide fermierul.

Pentru ca niciun consumator să nu fie indus în eroare, Dumitru Argeşeanu explică faptul că ouăle
ecologice pot fi recunoscute foarte uşor prin anumite marcaje. Pe fiecare cutie cu ouă
comercializată este trecut un cod de producător, iar în faţa codului respectiv apare un număr – 0,
1, 2 sau 3.

Cifra o, marcajul pentru agricultura bio

Fiecare cifră în parte vorbeşte despre sistemul în care oul respectiv a fost obţinut. Pe ambalajul
ouălor ecologice este trecută cifra 0. Dacă găinile sunt crescute în aer liber, dar nu li se
administrează furaje ecologice, atunci lângă codul de producător apare cifra 1. Creşterea găinii la
sol este marcată cu numărul 2, iar dezvoltarea găinilor ouătoare în baterii, cu cifra 3.

Ambalajele produselor ecologice conţin în plus, obligatoriu, sigla României pentru agricultura
ecologică emisă de Ministerul Agriculturii, precum şi pe cea a organismului de inspecţie şi
certificare, astfel încât consumatorii să fie siguri că nu sunt înşelaţi.

Despre ferma
Ferma “POPAVI SRL” isi incepe activitatea in anul 2007 intr-o constructie noua formata din 2
corpuri(filtru sanitar si hala propriu-zisa).
In constructia fermei dar si in amplasarea ei se tinut cont de noile norme ale UE privind
agricultuar ecologica
Capaciatea fermei este de 2000 gainii ouatoare care sunt crescute liber atat in interior(hala) cat si
in spatiu exterior(pajiste)
Conform standardelor UE fiecarei pasari ii rervin 4 mp teren inierbat iar in adapostul intern
maxim 6 pasari/mp si 18 m liniari/stinghie de cocotat.

Oul ecologic
Oul ecologic pe care il obtinem in ferma “POPAVI SRL” este un ou dietetic foarte digestibil
lipsit de componenti nocivi.El are o ridicata valoare nutritive eghilibrat in principii macro si
microergici,savuros la gust si un aspect sensorial exceptional.
Toate aceste insusiri calitative se datoresc tehnologii de obtinere:gaina este alimentata
natural,beneficiaza de confort tehnologic,fiziologic si etalogic,traieste in armonie cu mediul
sau,nu este fortata artificial si este ferita de stresuri majore

Oul eco, un ou pentru sanatea dumneavostra

Fata de oul conventional obtinut in sistemul intensive oul bio are valoare nutritionala si
fiziologica superioara pentru ca:

 oul bio este dietetic foarte digestibil lipsit de componenti nocivi

 este savuros la gust si cu aspesct sensorial exceptional
 mai bogat de 2-4 ori in vitamina E
 culoarea placuta a galbenusului
 pretabilitate larga in arta culinara
 oul bio este cel mai recomandat copiilor

Garantii pentru consumatori

Pentru noi siguarnta produsului este cea mai importanta de accea fluxul tehnologic este
monitorizat de un organism de inspectie si cetificare acreditat de MADR care lucreaza dupa
norme europene si nationale
Ambalajul produsului poarta sigla nationala “ae” codul fermei si sigla cu codul organismului de
certificare.
Oul eco este recomandat pentru toate categoriile de consumatorii sau in special pentru:copii in
crestere,tinerii care practica sporturi de performenta,viitoarele mamici,persoanele care sufera de
boli gastrice,batranii si personae in covalescenta.

1.