Sunteți pe pagina 1din 5

“ Formula 1

abreviată F1 este o întrecere de automobilism care se organizează anual


sub forma a două campionate mondiale, care au loc în paralel, ambele fiind
patronate de Federația Internațională a Automobilului (FIA).
Numele de Formula provine de la faptul că toate echipele înscrise în
campionat trebuie să își construiască mașinile (cunoscute și sub numele
de monoposturi) după un anumit regulament, o formulă pe care o
decide FIA. Cifra 1 provine de la faptul ca întrecerea este catalogată drept
cea mai prestigioasă formulă organizată de FIA.
Cele două campionate sunt Campionatul Mondial al Piloților (engl: World
Drivers' Championship) și Campionatul Mondial al Constructorilor
(engl. World Constructors' Championship). În actuala ediție a campionatului
participă 10 echipe și 20 piloți.
Formula 1 este un sport cu mare trecere la public. Toate etapele
campionatului sunt televizate în mai mult de 200 de țări, numărul celor care
privesc anual întrecerea fiind depășit doar de numărul celor care urmăresc
meciurile din Campionatul Mondial de Fotbal și Jocurile Olimpice, competiții
care se organizează o dată la patru ani.
În timp ce Europa este baza tradițională a sportului, campionatul
funcționează la nivel global, 12 dintre cele 22 de curse din sezonul 2020
având loc în afara Europei. Cu costul anual al conducerii unei echipe
intermediare - proiectarea, construirea și întreținerea mașinilor, plata,
transportul - fiind de 120 de milioane de dolari USD, luptele sale financiare
și politice sunt raportate pe scară largă. Profilul și popularitatea ridicată au
creat un mediu major de merchandising, care a dus la investiții mari din
partea sponsorilor și bugetelor (în sute de milioane pentru constructori). La
23 ianuarie 2017, Liberty Media a confirmat finalizarea achiziției companiei
Delta Topco, compania care controlează Formula 1, de la firma de capital
privat CVC Capital Partners pentru 8 miliarde de dolari.
În Campionatul Mondial de Formula 1 pot participa doar piloții care au
primit din partea FIA o superlicență. Pentru a primi superlicența, un pilot
trebuie să fi participat în campionatele inferioare Formulei 1 cum ar fi
Formula Ford, Formula Renault, Formula 3, Formula 2, GP2 și să fi parcurs
un anumit număr de kilometri într-un monopost de Formula 1 în mai multe
zile consecutive.
Campionatul se desfășoară pe baza unui regulament tehnic și a unuia
sportiv, ambele întocmite de FIA și care se pot modifica din timp în timp.
Chiar dacă aceste regulamente impun limite, există mult spațiu de mișcare
din partea echipelor, astfel că anual sunt investite sute de milioane de
dolari în cercetare și dezvoltare. Bugetele echipelor nu sunt făcute publice,
dar se zvonește că echipele de top au bugete ce sunt în jurul a, sau trec
de, 500 de milioane de dolari anual.
Spre exemplu, motoarele sunt limitate la 1.600 cmc cu o configurație
cilindrică V6 (6 cilindri așezați în formă de V la 90 de grade), de asemenea,
ele nu pot trece de pragul de 15.000 RPM (rotații pe minut).
Formula 1 este un sport deosebit de periculos. Zeci de piloți, oficiali de
traseu și chiar spectatori au decedat în urma unor accidente produse
din 1950 încoace, printre care nume celebre ca Peter Collins, Wolfgang
von Trips, Jochen Rindt, Ronnie Peterson, Gilles Villeneuve sau Ayrton
Senna, cel mai recent incident fiind Jules Bianchi, decedând după leziunile
suferite în Marele Premiu al Japoniei din 2014.
Un Mare Premiu este extins pe durata a trei zile, timp în care au
loc antrenamentele libere, sesiunea de calificări și cursa propriu-zisă.
Întrecerea are loc doar pe circuite special amenajate pentru curse și care
sunt închise circulației publice.
Antrenamentele libere au loc vinerea (două sesiuni) și sâmbăta (o
sesiune). Cele două sesiuni de vineri durează 90 de minute, iar sesiunea
de sâmbătă 60. În timpul lor piloții au dreptul să parcurgă câte ture de
circuit doresc. În timpul sesiunilor de vineri echipele pot nominaliza un al
treilea pilot pe lângă cei doi "de cursă", dar nu pot folosi mai mult de două
monoposturi simultan.
Sesiunea de calificări are loc sâmbăta după-amiaza, iar scopul ei este de a
stabili grila de start pentru cursa de duminică. Sesiunea durează
aproximativ o oră și este împărțită în trei etape.
În prima etapă - care durează douăzeci de minute - participă toți piloții,
numărul de tururi de circuit pe care aceștia îl parcurg fiind nelimitat. În
clasamentul etapei se ține cont de cel mai rapid tur parcurs de fiecare pilot
în parte. La finalul celor douăzeci de minute șapte piloți, cei cu cei mai slabi
cinci timpi, sunt eliminați, ei urmând a ocupa locurile 16 - 20 pe grila de
start.
A doua etapă a sesiunii de calificări ține cincisprezece minute, la ea
participând doar 15 piloți rămași, timpii obținuți în prima etapă fiind șterși.
Din nou fiecare pilot are dreptul la un număr nelimitat de ture de circuit, iar
la finalul acestei etape ultimii cinci piloți ai clasamentului de etapă - fiecare
pilot intră în acest clasament cu cel mai bun timp al său - sunt eliminați, ei
urmând să ocupe locurile 11 - 15 pe grila de start.
În fine, a treia etapă durează zece minute, la ea participând cei zece piloți
promovați din etapa a doua. Din nou timpii obținuți în etapa a doua sunt
șterși. În cadrul acestei etape fiecare pilot are la dispoziție un număr
nelimitat de ture. Se întocmește un nou clasament, pe baza căruia se
stabilesc pozițiile 1 - 10 ale grilei de start.
Pilotul cu cel mai bun timp din etapa a treia va pleca de pe prima poziție a
grilei de start.Acești 10 piloți sunt obligați să utilizeze la startul cursei tipul
de pneu cu care au realizat cel mai rapid tur în această ultimă etapă, dacă
condițiile meteo fac necesară schimbarea de la pneuri de uscat la pneuri
de ploaie sau invers li se permite acest lucru.
Totuși grila de start poate fi alterată în funcție de diversele penalizări pe
care le-ar putea primi piloții.
Cursa are loc duminica, distanța acesteia fiind de aproximativ 305 kilometri.
Practic cursa se termina la capătul turului în timpul căruia s-a trecut de
limita celor 305 km. În Marele Premiu de la Monte Carlo cursa are doar
260,52 km.
Startul în cursă se dă de pe loc - față de cursele din Statele Unite ale
Americii unde startul se dă din mișcare, mașinile fiind aliniate la start în
funcție de rezultatul sesiunii de calificări. Startul este semnalizat prin
culoarea verde a unui semafor amplasat în fața grilei de start. Dacă un pilot
pleacă înainte de aprinderea luminii verzi, este penalizat.
Sistemul de punctaj s-a schimbat de multe ori de-a lungul timpului; actual
punctele se acordă precum urmează: primul pilot care trece linia de sosire
este declarat câștigător și primește 25 puncte în campionat, pilotul de pe
locul al doilea primește 18 puncte, cel de pe locul al treilea 15 puncte,
pilotul de pe locul al patrulea primește 12 puncte, cel de pe locul al cincilea
10 puncte, pilotul de pe locul al șaselea primește 8 puncte, cel de pe locul
al șaptelea 6 puncte, pilotul de pe locul al optulea primește 4 puncte, cel de
pe locul al nouălea 2 puncte și cel de pe locul al zecelea 1 punct. Punctajul
echipelor se stabilește prin însumarea punctelor obținute de colegii de
echipă. Ordinea finală poate fi alterată de penalizări.
În anumite condiții cursa poate fi oprită înainte de parcurgerea
celor 305 km. Dacă cursa se reia, la noul start se stabilește o noua grilă de
start în funcție de locul ocupat de fiecare pilot în momentul opririi cursei.
Dacă cursa nu se mai reia, dar s-a parcurs deja 75% din distanța ei, atunci
ordinea din momentul opririi este declarată ordinea finală, punctajul fiind cel
de mai sus. Dacă nu s-a parcurs 75% din distanța cursei, atunci punctajul
este înjumătățit.
Orice cursă nu poate dura mai mult de două ore din momentul startului.
Pentru stabilirea ordinii finale în campionatul mondial zestrea de puncte a
unui pilot sau a unei echipe este reprezentată de suma punctelor
acumulate la finalul fiecărei curse. Pilotul cu cele mai multe puncte
acumulate este declarat campion mondial, iar echipa cu cele mai multe
puncte este declarată campioană mondială.
Dacă la finalul sezonului există doi sau mai mulți piloți (echipe) cu același
număr de puncte, diferențierea se face în funcție de numărul de victorii,
dacă și acesta este egal, atunci se face în funcție de numărul de locuri
secunde și așa mai departe.
Primul sezon al Campionatului Mondial de Formula 1 a avut loc în 1950, la
patru ani după ce Federația Internațională a Automobilului a decis
înființarea sa, fiind dominat de echipa Alfa Romeo, primul campion mondial
fiind Giuseppe Farina. Tot Alfa Romeo a dominat și cea de-a doua ediție a
campionatului, când campion mondial a devenit Juan Manuel Fangio.
Juan Manuel Fangio a câștigat cinci titluri mondiale în anii '50
Scuderia Ferrari și Alberto Ascari a dominat sezoanele 1952 și 1953,
înainte ca Juan Manuel Fangio să își treacă în cont patru titluri mondiale
consecutive, pilotând pentru Maserati, Mercedes și Ferrari.
Începând cu 1958 s-a decis desfășurarea unui al doilea campionat
mondial, cel al constructorilor, prima ediție fiind câștigată de Vanwall,
deschizând dominarea anglo-saxonă în Formula 1.
Cooper a fost prima echipă care a folosit o mașină de Formula 1 cu motorul
amplasat pe spate, soluția dovedindu-se a fi una ideală pentru ca britanicii
au câștigat titlurile mondiale ale constructorilor în 1959 și 1960 ca și pe
cele ale piloților, prin Jack Brabham.
Ferrari a revenit la putere în 1961, pentru a ceda din nou inițiativa
britanicilor în 1962 când BRM a fost cea mai bună echipă a sezonului,
acest privilegiu fiind preluat apoi de Lotus în 1963. În acel an Jim Clark își
trecea în cont primul din cele două titluri mondiale.
Deciziile pripite ale lui Colin Chapman, boss-ul de la Lotus a dus la
pierderea titlurilor mondiale din 1964 în detrimentul Ferrari, dar a revenit
în 1965.
Jack Brabham a devenit primul, și până acum singurul, pilot din lume care
a câștigat titlul mondial în Formula 1 cu o mașină de construcție proprie. S-
a întâmplat în 1966. Tot Brabham a dominat campionatul și în 1967, dar de
această dată la piloți s-a impus Denny Hulme.
Lotus a revenit la putere pentru un sezon, în 1968, când Graham Hill a
devenit campion mondial pentru a doua oară, precedenta ocazie fiind
în 1962.
Jackie Stewart și-a trecut în cont primul din cele trei titluri ale sale, în 1969,
când a pilotat pentru Matra, celelalte două fiind reușite în 1971 și 1973.
Campionatul a fost câștigat în acei ani și de Jochen Rindt, 1970, acesta
fiind singurul campion mondial post mortem, și de Emerson
Fittipaldi în 1972, care a fost cel mai tânăr campion mondial din Formula 1
timp de 23 de ani, ambii pilotând pentru Lotus.
În 1974 McLaren a reușit o dublă, dar în același timp Ferrari se reorganiza,
italienii dominând perioada 1975 - 1977 când au reușit cinci titluri mondiale
din șase posibile.
Mario Andretti a adus echipei Lotus ultimele titluri din Formula 1. Era 1978,
înainte ca Ferrari să mai reușească o altă dublă în 1979.
Williams, Brabham și Ferrari și-au împărțit titlurile între 1980 și 1983,
înainte ca McLaren să înceapă o dominare totală în 1984 și 1985.
Sosirea japonezilor de la Honda în Formula 1 a fost de bun augur
pentru Williams care a câștigat trei titluri mondiale la mijlocul decadei,
înainte ca McLaren să domine, tot alături de Honda între 1988 și 1991.
Revenirea Renault în Formula 1, francezii fiind primi care au introdus
motoarele turbo în campionat, în 1977 a dus la o perioadă de dominare a
acestora, extinsă până în 1997. McLaren și Mika Hakkinen au revenit la
putere în 1998, iar în 1999 Ferrari reușea primul titlu mondial după
șaisprezece ani de secetă. Ce a urmat a fost o dominare totală a italienilor,
consemnată cu alte zece titluri mondiale, cinci la piloți, toate câștigate
de Michael Schumacher, între 2000 și 2004
Următoarele două sezoane au fost dominate de Renault F1 și Fernando
Alonso, iar în 2007 Ferrari a revenit prin Kimi Raikkonen.In 2008 Lewis
Hamilton i-a furat titlul lui Massa in ultimul viraj al cursei finale.In 2009
Brawn GP a castigat cu Button la piloti, petru ca in perioada 2010-2013
Red Bull sa domine cu Sebastian Vettel.In 2014 si 2015 Hamilton si
Mercedes fac legea pentru ca in 2016 Rosberg sa castige tot cu Mercedes.
In 2017 si 2018 Hamilton redevine campion mondial cu Mercedes.

S-ar putea să vă placă și