Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
DEPERSONALIZARE: sentimentul de modificare stranie a propriului corp, de detasare de
propriul corp sau de propriile sentimente, trairi
DEREALIZARE: subiectul percepe mediul înconjurator ca fiind ireal, totul pare lipsit de
culoare, artificial sau mort.Oamenii sunt perceputi ca fiind artificiali, devitalizati.
DISFORIE : proasta dispozitie iritabila
DISMORFOFOBIE: perceptia propriei înfatisari ca fiind schimbata, urâta cu deformarea
trasaturilor.
DISOCIATIA CÂMPULUI ACTUAL DE CONSTIINTA : dezintegrarea unitatii functionale
existente între perceptiile, memoria, constiinta de sine (identitatea sa) si mediu si
comportamentul motor al subiectului. Tulburarile disociative includ: depersonalizarea si
derealizarea, amnezia disociativa, fuga disociativa, stuporul disociativ.
DISOCIATIE (DEZORGANIZARE) IDEO-VERBALA : incoerenta atât în plan ideativ cât
si verbal (subiectul sare de la o idee la alta fara sa poata explica logic legatura dintre idei)
DISPOZITIA DELIRANTA: dispozitie afectiva anxioasa ce precede instalarea unui delir (si
atunci este secundara perceperii unor modificari stranii ale mediului sau propriului corp) .
ECHOPRAXIE, ECHOLALIE, ECHOMIMIE: imitarea gesturilor, a cuvintelor si a mimicii
altor persoane.
EGODISTONIE si EGOSINTONIE: sentiment de nemultumire respectiv de multumire cu
sine însusi.
FLEXIBILITATE CEROASA: mentinerea timp îndelungat a unei pozitii imprimate pasiv.
Se asociaza cu hipertonia (rigiditatea)
FOBIE: frica patologica cu obiect, perceputa de subiect ca fiind irationala si însotita de un
comportament de evitare a obiectului fobogen sau de securizare.
FUGA DE IDEI: vorbire aparent incoerenta secundara imposibilitatii de a vorbi în ritmul
(alert) în care subiectul gândeste.
HALUCINATIILE: perceptii fara obiect, proiectate în afara corpului si necriticate de
subiect.
HIPEREMOTIVITATE: reactie afectiva disproportionata fata de intensitatea stimulului.
HIPOPROSEXIE de concentrare: scaderea capacitatii de concentrare a atentiei
ILUZIILE: perceptii cu obiect dar cu distorsionarea acestuia în ceea ce priveste forma,
marimea, relatia figura/fond putând genera o falsa identificare a obiectului. Sunt criticate de
subiect.
INCONGRUENTA (DISCORDANTA) AFECTIVA: reactii afective paradoxale,
incongruente cu natura stimulului (bucurie dupa o veste trista, tristete dupa o veste buna)
INVERSIUNE AFECTIVA : transformarea nejustificata a sentimentelor de afectiune fata de
o persoana familiara subiectului în sentimente de ura pentru aceasta persoana.
IRITABILITATEA : susceptibilitatea la reactii explozive, disproportionate fata de
intensitatea stimulului pe fondul unui calm aparent
LABILITATEA AFECTIVA : trecerea brusca de la o traire afectiva la o traire afectiva
contrara celei anterioare.
MANIE : dispozitie afectiva caracterizata prin veselie patologica ca intensitate, durata, mod
de aparitie si reactivitate.
MANIERISMELE : expresivitate mimico-gestuala exagerata si care si-a pierdut semnificatia
functionala (mimica si gesturi facute fara sens )
MITOMANIA : evocarea unor amintiri adevarate la care subiectul adauga involuntar detalii
fictive produse de imaginatia sa facând expunerea mai spectaculoasa (iluzia de memorie)
2
NEGATIVISM: pasiv (subiectul nu raspunde la un salut sau nu executa o comanda) si activ
(subiectul face contrariul comenzii)
OBNUBILARE : denivelare a câmpului actual de constiinta în sensul reducerii vigilitatii,
asociata cu o încetinire a functiilor psihice si lipsa de claritate în gândire.
PERCEPTII DELIRANTE: interpretarea deliranta a unei perceptii reale
PERSEVERARE: repetarea fara sens a unor cuvinte sau gesturi initial adecvate.
RUMINATII: tendinta de a se gândi îndelungat, repetitiv si uneori steril la anumite
evenimente sau idei (religioase, metafizice etc.)
STEREOTIPIILE : repetarea fara sens a unor cuvinte sau miscari
SALATA DE CUVINTE : grad maxim de disociere ideo-verbala în care se pierde chiar
structura gramaticala a propozitiei
VERBIGERATIE (PALILALIE): repetarea fara sens a unor sunete sau cuvinte
SOLILOCVIA : vorbirea de unul singur
STUPOR: lipsa totala sau aproape totala a miscarilor spontane ale pacientului si reducerea
marcata a reactiilor fata de mediul înconjurator.
TRAIREA OBSESIVA : se refera la idei, imagini, îndoieli, tendinte spre acte (absurde,
inacceptabile, auto- sau heteroagresive), ruminatii, ce se impun mintii subiectului în mod
repetat si persistent, producând suferinta prin parazitarea gândirii. Subiectul recunoaste ca
obsesiile sunt patologice.
Curs: 1
Schizofrenia
Etimologie: schizein – a despărţi; fren – minte.
• Afecţiune psihică cu evoluţie îndelungată, continuă, intermitentă sau remitentă, a cărei
expresivitate clinică complexă şi polimorfă are drept caracteristică esenţială disocierea
autistă a personalităţii
• Sunt incluse entităţi clinice ilustrate prin tulburări ale comunicării, comportamentului,
cogniţiei, senzorialităţii, dispoziţiei şi voliţiei
• entitate nosografică centrală, acreditată cu o sumbră semnificaţie psihopatologică,
elocvent psihotică (G. Ionescu)
Istoric:
• 1896, Kraepelin – dementia praecox
• 1911, Bleuler – schizofrenie; criteriile de diagnostic (criterii fundamentale, criterii
auxiliare)
Simptomatologie
Simptome pozitive: par a reflecta un exces de distorsionare a funcţiilor normale
• Includ: modificări ale gândirii, percepţiei, limbajului şi comunicării, controlului
comportamentului
• Au două dimensiuni distincte: psihotică (idei delirante, halucinaţii) şi
o dezorganizare (dezorganizarea limbajului şi comportamentului)
Ideile delirante:
• De referinţă: consideră că anumite gesturi, expresii mimice, atitudini, comentarii îi
sunt adresate
3
• De persecuţie: se consideră observat, spionat sau înşelat de persoane, grupuri sau
instituţii
• De control: convingerea delirantă că actele sau acţiunile sale sunt dirijate, influenţate,
controlate de forţe străine (xenopatice)
• De inserţie a gândului: ideile altei persoane au fost inserate, introduse în propriul
psihism
• De extracţie a gândului: ideile proprii i-au fost scoase, extrase de o forţă exterioară
• De otrăvire
Manifestări halucinatorii
• Pseudohalucinaţii
• Halucinaţii propriu-zise: pot apărea la nivelul oricărui analizator
• Cele mai frecvente: halucinaţii auditive – voci care ameninţă sau comentează viaţa,
calităţile pacienţilor sau sunt imperative; percepute ca dialog
Semnificaţia diagnostică a halucinaţiilor:
• Semnificaţie înaltă: pentru halucinaţii auditive, olfactive, gustative, tactile, vizuale
• Trebuie să apară pe fondul unui senzoriu clar
• Semnificaţie minimă: halucinaţii hipnagogice şi hipnopompice
• Experienţe izolate de a se auzi chemat pe nume
Dezorganizarea gândirii
• slăbirea asociaţiilor
• pierderea asociaţiilor
• tangenţialitate: răspunsuri „alături“, nu se referă la conţinutul propriu-zis al întrebării
interlocutorului, tradusă prin
• incoerenţă ideo-verbală
4
1. Schizofrenia paranoidă – simptomatologie
• Ideaţie delirantă persistentă, cu o tematică relativ constantă (persecutorie)
• manifestări halucinatorii congruente cu tematica delirantă
• aplatizare dispoziţională
• simptomatologie negativă
• Forma cea mai uşoară, sub aspectul severităţii
• debutul cel mai tardiv
• evoluţie continuă şi îndelungată, menţinerea în societate este păstrată timp îndelungat
• răspunsul la tratament – relativ bun
2. Schizofrenia hebefrenică
• Denumire anterioară: dezorganizată (are cel mai înalt grad de incomprehensibilitate)
• perplexitate şi stranietate
• comportament dezorganizat
• incoerenţă ideo-verbală
• dispoziţie expansivă inadecvată
• grimase, bizarerii comportamentale
• excentricităţi comportamentale
• debutul cel mai precoce – în adolescenţă
• evoluţie continuă, cu remisiuni de scurtă durată şi de proastă calitate
• este forma cea mai severă
• are cel mai înalt grad de invalidare
3. Schizofrenia catatonică
• Simptome ale activităţii psihomotorii:
• bradikinezie
• rigidizare
• flexibilitate ceroasă
• stare stuporoasă sau agitaţie catatonică
• negativism: alimentar, verbal, sfincterian
• simptome ale comportamentului expresiv:
• posturi particulare – insolite, incomode sau bizare
• stereotipii motorii sau verbale
• ecolalie, ecopraxie
• manierisme şi grimase
4. Schizofrenia nediferenţiată
• Formă lipsită de trăsături caracteristice
• Simptome pozitive: incoerenţă ideo-verbală
• Ideaţie delirantă
• Manifestări halucinatorii
• Simptome negative: slabă rezonanţă afectivă
5
5. Schizofrenia reziduală
• Ansamblu de simptome negative în aria:
• Psihomotricităţii – reducerea amplitudinii ritmului şi armoniei manifestărilor motorii
• Cogniţiei – scăderea ritmului şi fluxului ideativ, supleţii şi flexibilităţii ideo-verbale
• Dispoziţiei – slaba capacitate de rezonanţă afectivă, detaşare, tendinţă de izolare
Tulburarea delirantă
• Paranoia, psihoza paranoidă
• Ideaţie delirantă persistentă, idei aparent plauzibile, dar neverosimile
• Temele principale: prejudiciu, gelozie, invenţie, filiaţie
• Manifestări halucinatorii: olfactivo-gustative şi olfactive
• Dispoziţie depresivă – pierderea interesului şi a plăcerii
• funcţionarea socio-profesională păstrată mult timp
• În funcţie de conţinutul delirului, sunt cinci forme: de gelozie, de urmărire, erotoman,
de mărire şi grandoare, somatic
• Tipul somatic capătă în ultima perioadă o frecvenţă mai mare
• convingerea delirantă că emană un miros urât, otrăvitor
• aspectul fizic s-a modificat, s-a urâţit
• este observat de cei din jur şi deci rejectat de grup
• Debut tardiv
• evoluţia poate fi: continuă, intermitentă, episodică
• tulburarea apare mai frecvent la rudele pacienţilor cu schizofrenie
Tulburarea schizoafectivă
• Entitate ce cuprinde simultan sau consecutiv simptome schizofrenice sau
dispoziţionale
• episoade depresive sau expansive
• episoade mixte unice sau recurente
• episoade halucinator-delirante
Forme:
• schizofrenie afectivă expansivă bipolară: simptomele discordante sunt interferate cu
manifestări expansive sau mixte
• schizofrenia afectivă depresivă: manifestări discordante interferate cu cele depresive
• debutul la adultul tânăr
• evoluţie episodică
• prognostic relativ bun
Curs: 2
Tulburările de personalitate
Personalitatea – sistem de trăsături psihice generale şi relativ stabile, care definesc un
anumit individ, făcându-l să se deosebească de ceilalţi.
6
Tulburările de personalitate
• Larousse: „iritabilitate, impulsivitate şi o mare varietate de trăsături de caracter,
manifestându-se prin conduite antisociale şi care nu asociază o culpabilitate
conştientă“
• Modele de comportament care persistă, sunt inflexibile, nu se pot adapta la cerinţele
vieţii şi la normele societăţii
Istoric
• Sec. XIX, francezii – dezordini
• 30 de ani mai târziu, în Anglia – deranjament mintal
• Freud elaborează teoria personalităţii
10
Curs: 3
Tulburările nevrotice
• tulburări anxios-fobice
• tulburări anxioase
• tulburări obsesiv-compulsive
• reacţii la stres şi tulburări de adaptare
• tulburări disociative
• tulburări somatoforme
Caracteristici:
• slabă amplitudine clinică
• nu prezintă tulburări de conştienţă
• sunt considerate de sorginte exogenă
• nu este important elementul traumatizant, ci importantă este semnificaţia ce i se
atribuie
• etiologie preponderent psihogenă
• nu ating nucleul personalităţii
• pot fi declanşate de evenimente imediate
• pot necesita perioada de elaborare între apariţia traumei şi instalarea tulburării
• simptomele apar insidios, debut lent
• se dezvoltă clinic în mod treptat
• au perioadă de constituire, organizare şi remisiune
Tulburări anxioase
• Anxietatea – teamă difuză fără obiect
• prezintă un grad mare de generalizare
• este difuză
• este „lipsită de obiect“
• asociată cu un pericol neprecizat
• nu poate fi controlată de pacient
• manifestări somatice şi neurovegetative
• se manifestă: cronic, permanent / paroxistic
Manifestări somatice:
• tahicardie, palpitaţii, creşterea tensiunii arteriale, dureri/arsuri precordiale,
senzaţie de constricţie toracică
• gastrointestinale: greaţă, senzaţie de gol în stomac, crampe abdominale,
uscăciunea gurii, creşterea tranzitului intestinal
• respiratorii: creşterea ritmului respirator, senzaţia de lipsă de aer, senzaţia de
sufocare, senzaţia de „nod în gât“
11
• alte manifestări: contracţii musculare, tremurături, fatigabilitate, transpiraţii,
ameţeli, cefalee, parestezii
Teorii psihologice
• Psihanalitică: consecinţă a frustrării libidinale
• instinctele inacceptabile, încercând să devină conştiente, determină anxietatea
• când anxietatea este mare, ea creează o evitare a mecanismelor defensive
Tulburări anxioase
• Tulburarea de panică: entitate nosografică ilustrată prin:
• atacuri recurente de anxietate severă
• debut brusc, adesea imprevizibil
• senzaţia de moarte iminentă
• teama de pierdere a controlului
• incapacitate de stăpânire şi de testare a realităţii
• depersonalizare, derealizare
• manifestări neurovegetative
• tendinţa de a ieşi din situaţie
• evitarea ulterioară a situaţiei în care s-a produs atacul
• durata episodului: 8-10 minute
Tulburări anxios-fobice
12
• grup de entităţi clinice ilustrate prin:
• anxietate apărută în legătură directă cu stimulul fobic – fobii specifice
• evită situaţiile ce declanşează starea
• sunt trăite cu disconfort
• nelinişte
• depresie
Fobii specifice
• stare de teamă – fobie – teamă cu obiect
• teama este provocată de prezenţa sau anticiparea unei situaţii sau obiect
• recunoaşterea caracterului excesiv, disproporţionat şi nejustificat al fricii sale
• conţinutul fobiilor este influenţat de cultură, vârstă, sex
• vizează cele mai variate aspecte ale existenţei:
• locuri şi situaţii: claustrofobie, talazofobie, hidrofobie
• boli, sânge, moarte: nosofobie, hematofobie, tanatofobie
• obiecte, animale, aspecte: aihnofobia, zoofobia, misofobia
• evitarea elementelor şi situaţiilor fobogene
• cele mai frecvente şi de cele mai multe ori benigne
• prevalenţă: 20%
• pot să debuteze în copilărie (frica de un anumit animal) sau în perioada adultă
• evoluţia este cronică, dar sunt puţin invalidante
1) AGORAFOBIA
• teama de locuri deschise, care asociază frica de a ieşi singur în public şi frica de
mulţime
• apar comportamente de evitare, ce limitează viaţa socială
• tendinţa de refugiere rapidă şi imediată
• simptome depresive şi obsesive
• prevalenţă mai ales la femei
2) FOBIA SOCIALĂ
• teama de a se afla în atenţia unor persoane:
• necunoscute, nonfamiliare
• diferite de membrii grupului familial sau de prieteni
• înalt investite în plan social, profesional
• teama de a se afla în situaţii sociale nonfamiliare
• teama că poate fi pus în condiţii jenante, umilitoare
• expunerea la aceste situaţii provoacă stări de panică
• evitarea situaţiilor sociale ca vorbitul, mâncatul în public
• relaţii sociale restrictive
• apare o selectare a participărilor sociale şi se realizează o glisare între evitare şi
izolare:
• evitare discretă, redusă la manifestări necesare în public
• evitare difuză, extinsă la aproape toate manifestările
13
• evitare socială cvasitotală
• Invalidare profesională şi socială
• sentimente de incapacitate, cu diminuarea performanţelor profesionale
• debutul în copilărie sau adolescenţă, poate fi brusc sau insidios
• evoluţie continuă pe tot parcursul vieţii
• tulburarea cunoaşte un grad de agregare familială
Curs: 4
Tulburări afective
EPISODUL MANIACAL
• dispoziţie expansivă sau iritabilă, alături de:
• polipragmazie
• implicare excesivă în activităţi
• acţiuni riscante materiale
• presiune de comunicare verbală
• logoree, fugă de idei
• tahipsihie
• familiaritate excesivă
• supraestimare cu sentimente de grandoare, supravalorizare
• idei delirante, congruente cu starea timică
• scăderea necesarului de somn
• comportament sexual nediscriminativ
• manifestări halucinatorii
• superficializarea atenţiei, cu distractibilitatea ei
• debutul – de la adolescenţă până la senectute
• evoluţie: instituire rapidă; evoluţie câteva săptămâni sau luni; sfârşitul brusc, ca şi
apariţia, pot fi încadrate de episoade depresive
HIPOMANIA
• stare expansivă uşoară sau moderată, alături de:
• euforie sau dispoziţie arţăgoasă
• sentimentul de bine fizic
• sociabilitate crescută
• relaţionare facilă
• logoree
• creşterea stimei de sine
• reducerea şi superficializarea somnului
• hipoprosexie
EPISODUL DEPRESIV
• dispoziţie depresivă sau iritabilitate
• sentimentul durerii morale
• suferinţă semnificativă, ce nu poate fi înţeleasă de cei care nu cunosc depresia
• pierderea interesului
• pierderea plăcerii
• pierderea elanului vital
• retragere socială
• neglijarea activităţilor anterior căutate
• sentiment de incapacitate profesională
• reducerea debitului verbal
• bradipsihie, bradikinezie
• perturbarea activităţii hipnice
• modificarea apetitului
• pierdere ponderală
• hipoprosexie, hipomnezie
• idei şi acte suicidare
CARACTERISTICI:
• debutul la adultul tânăr: brusc sau insidios
• evoluţia minim 6 luni, urmată de remisiune completă sau parţială
• prevalenţa: 7% la femei, 2,5-3% la bărbaţi
Comorbidităţi:
• anxietate şi atacuri de panică
• abuzul de substanţe, frecvent alcool
• suicidul
SIMPTOME PSIHOTICE
• ideaţie delirantă: ruină, sărăcie, negaţie, culpabilitate, incapacitate
• halucinaţii auditive: comentative, de acuzaţie, de condamnare
• halucinaţii olfactive: mirosuri dezagreabile
• bradikinezie până la stupoare
1) Ciclotimia
• Episoade de depresie uşoară sau de expansivitate
• manifestări de mică amplitudine clinică
• debut timpuriu sau ca adult tânăr
• durata episoadelor – minim 2 ani
• evoluţie ondulatorie, remisiune de maxim 2 luni
2) Distimia
• dispoziţie depresivă îndelungată:
•în cea mai mare parte a zilei
•în cele mai multe zile
•pe o perioadă de minim 2 ani
16
•cu remisiuni nu mai mari de 2 luni
• reducerea stimei de sine
• sentimente de incapacitate
• reducerea interesului şi a plăcerii
• retragere socială
• reducerea sau pierderea elanului vital
• astenie şi fatigabilitate
• reducerea randamentului şi a performanţelor
• debutul: precoce – sub 21 de ani; tardiv – după 21 de ani
• evoluţie îndelungată, minim 2 ani
Curs: 5
Abuzul şi dependenţa de substanţe
ABUZUL
Folosire dăunătoare, nocivă
• administrări permanente şi repetate (1 an)
• perturbarea îndeplinirii obligaţiilor sociale şi familiale
• subapreciază consecinţele dezastruoase ale consumului (somatice, condusul maşinii)
• comorbiditate cu o afecţiune somatică
ADICŢIA
• nevoie psihică de a consuma substanţa
• obişnuinţa
• subordonarea oricărei activităţi aceleia de a-şi procura drogul, indiferent de consecinţe
TOLERANŢA
• Necesitatea creşterii considerabile a cantităţilor de substanţă, pentru a ajunge la
intoxicaţie sau la efectul dorit
• diminuarea semnificativă a efectului la uzul continuu al aceleiaşi cantităţi de substanţă
ABSTINENŢA
• Dezvoltarea unui sindrom specific unei substanţe, datorat încetării sau reducerii uzului
substanţei respective (fizic sau psihic)
• apare deteriorare la nivel profesional, social
DEPENDENŢA
• durata consumului – mare (ani)
• starea fizică şi psihică secundară consumului: fizic – nevoia irepresibilă; fizic –
toleranţă, sevraj
17
• dorinţa puternică şi persistentă sau eforturi infructuoase de a înceta sau controla
utilizarea substanţei
• activităţile sociale sau profesionale sunt abandonate din cauza consumului de
substanţe
• pierderea unei mari perioade de timp pentru a procura substanţa, a o folosi sau pentru
recuperarea din efectele sale
• consumul de substanţe se menţine în ciuda consecinţelor nocive ale acesteia
• apariţia sindromului de abstinenţă (sevraj) la oprirea consumului
• evidenţierea toleranţei
Sevrajul la heroină
• Întreruperea sau reducerea cantităţii de opioid
• timp minim de utilizare – 2 săptămâni
• apare până la 10-20 zile de la ultima administrare
• anxietate
• greaţă, vărsături
• diaree
• rinoree, hiperhidroză, hipersecreţie lacrimală
• mialgii, frisoane, piloerecţie
• insomnii
• midriază
• febră
• durează 6-7 zile
18
2. CANABIS (marihuana)
• Intoxicaţia: consum recent de canabis
• stare de expansivitate pe fundal de anxietate
• necoordonare motorie
• incoerenţă ideo-verbală
• lentoare în mişcări, retragere socială
• perturbarea sentimentului de trăire a timpului (alungire, distorsionare) şi de apreciere a
duratelor
• hiperemie conjunctivală
• tahicardie
• senzaţie de uscăciune a gurii
• stare confuzională cu:
• manifestări senzoriale psihotice: iluzii, halucinaţii calopsice
• ideaţie delirantă
• apar la câteva minute de la administrare, persistă 3-4 ore
• la oprire: greaţă, vărsături, irascibilitate
3. COCAINA (crack)
• Administrare prin inhalare, injectare, fumat
• Intoxicaţia: apare în timpul administrării sau la 2 ore după oprirea consumului
• tendinţa exagerată de comunicare, familiarism
19
• agitaţie psihomotorie
• manifestări halucinatorii
• incoerenţă ideo-verbală
• ideaţie delirantă
• reducerea şi superficializarea somnului
• greaţă, vărsături
• stare confuzională, comă
• tahicardie, oscilaţii tensionale
• activitate onirică amplă, vise dinamice, scenice, cinematografie
• agitaţie psihomotorie
• comiterea de acte antisociale, până la crimă
• Supradoza duce la oprirea inimii şi stop respirator
• Sevrajul datorat opririi sau reducerii consumului de cocaină:
• apare la câteva ore sau zile
• iritabilitate, labilitate dispoziţională
• tulburări ale activităţii hipnice, insomnii
• senzaţie de epuizare fizică
4. AMFETAMINELE (Ecstasy)
• Intoxicaţia – apare în timpul consumului
• drog sintetic cu posibilitate rapidă de dependenţă
• stare de euforie
• sentimentul de creştere a forţei, a energiei
• senzaţie fizică specială
• scăderea apetitului
• Sevrajul se manifestă prin:
• transpiraţii, tremor, frisoane
• greaţă, vărsături
• nelinişte, irascibilitate
• halucinaţii vizuale caleidoscopice
• ideaţie delirantă, urmată de comportament delirant
5. TUTUNUL
• 35% din populaţia generală
• Intoxicaţia se manifestă prin:
• iritabilitate, irascibilitate
• anxietate, dispoziţie depresivă
• pigmentare a tegumentelor, dinţilor, sclerelor
• voce masculinizată
• apariţia precoce a ridurilor
Indicaţii ale severităţii dependenţei şi abstinenţei:
• aprecierea conform căreia prima ţigară a zilei este cea mai dorită, savurată, necesară
demarării acţiunii
• fumatul imediat după trezire, înaintea oricărei activităţi
20
• consum mai mare în prima parte a zilei
• continuarea fumatului în condiţiile existenţei unor afecţiuni somatice
Sevrajul
• apare în primele 24 de ore de la oprirea fumatului
• nelinişte, iritabilitate, anxietate
• hipoprosexie
• insomnie
• dispoziţie depresivă sau disforie
• palpitaţii, bradicardie
• creşterea apetitului cu supraponderalitate
• perturbarea funcţionării profesionale şi sociale mai accentuată în prima săptămână a
sevrajului
• simptome ce durează o lună, iar dorinţa persistă 6 luni
6. INTOXICAŢIA CU CAFEINĂ
• Manifestări datorate consumului de cafea ce depăşeşte 250 mg (2-3 ceşti pe zi)
• iritabilitate, excitabilitate, nerăbdare
• tahicardie, cu sau fără aritmie
• creşterea nevoii de comunicare
• congestie facială
• tremor al extremităţilor
• accelerarea tranzitului intestinal
• diureză
• agitaţie psihomotorie
• perturbarea activităţii profesionale (şcolare), sociale
Sevrajul la cafeină
• În cazul consumului zilnic şi în doze semnificative
• Oprirea sau reducerea cantităţii zilnice duce la:
• astenie, surmenaj
• somnolenţă
• anxietate asociată cu depresie
• greţuri, vărsături
• perturbarea activităţii zilnice
7. ALCOOLISMUL
• Dicţionarul Larousse: „dependenţa de alcool şi ansamblul manifestărilor patologice
datorate acestei dependenţe”
• Fouquet: „pierderea libertăţii de a se abţine de la alcool”
• OMS: ansamblul de dizabilităţi provocate de alcool”
• Magnus Huss, 1949: Alcoolism
• Afecţiuni gastro-enterologice, neurologice, psihiatrice, cardiologice, determinate de
consumul de alcool
• Termenul anterior: „darul beţiei”
21
Istoric
• Preistorie: suc de fructe zaharat – băutură cu proprietăţi psihotrope speciale; scop
mistic şi sacru
• Mierea – primul îndulcitor al băuturilor
• Sumerienii – vinul şi berea
• Chinezii – vinul
• Grecia şi Roma antică: arta cultivării şi selecţionării viţei de vie
• Biblia şi Vechiul Testament: vinul – scop de a elogia sau de a avertiza
• Evreii – foloseau vinul de sărbători
• Sec. VII: Mahomed interzice consumul de alcool (vin), care întinează puritatea
sufletului
• Sec. VII – arabii descoperă arta distilării „apei de foc”: prepararea tincturilor,
consumate ca băutură
Clasificări:
Jellinek:
• alfa – de natură psihologică, folosit pentru a suprima durerea
• beta – consumul de alcool de lungă durată, asociază complicaţii somatice
• gamma – pierderea controlului în consum, semne de sevraj, consecinţe socio-
profesionale
• delta – incapacitatea abstinenţei, fenomene de sevraj
• epsilon – dipsomania
• Cea mai veche clasificare, cu cea mai lungă validitate
T.F. Babor (1992):
• A – apollinic: debut tardiv; factori de risc în copilărie, dependenţă socială moderată,
consecinţe sociale minore, disfuncţii psihopatologice
• B – bachusian: debut precoce; numeroşi factori de risc în copilărie, pedigree încărcat,
asociază şi consumul de alte substanţe, consecinţe sociale importante
Tradiţii
• ţările nordice: consum de bere sau alcool din cereale; ingerat în afara meselor; relativ
zilnic
• ţările sudice (România): vinul şi alcoolul din fructe; consum în cadrul meselor
Prevalenţa:
• mai mare la bărbaţi decât la femei
• mai mare în medii sociale defavorizate
• mai mare în societăţile care acceptă consumul de alcool
• mai mare la meserii ca: şoferi, barmani
• mai mare la pacienţii cu tulburări de personalitate
Sevrajul necomplicat
• Semne psihice: insomnii, coşmaruri, iritabilitate, anxietate, tulburări de somn
• semne fizice: transpiraţii nocturne, tremor al extremităţilor, tahicardie, greaţă,
vărsături, hiperemie facială, midriază
• se remite prin tratament specific sau reluarea consumului
23
Sevrajul complicat (delirium tremens)
Semne psihice:
• stare confuzională
• dezorientare temporo-spaţială
• tulburări ale atenţiei şi memoriei
• iluzii şi halucinaţii vizuale
• idei delirante fragmentare (delir profesional)
• anxietate
• agitaţie psihomotorie, hetero- sau autoagresivitate
• insomnii, somn cu vise terifiante, zoopsice
• crize convulsive de tip grand mal
Semne somatice:
• facies hiperemic, transpiraţii, tremor al extremităţilor, tahicardie, febră, greaţă,
vărsături, tegumente deshidratate, polineuropatie
Alte complicaţii:
• tulburări psihotice: halucinoza Wernike
• sindromul amnestic Korsakoff
• demenţa asociată consumului de alcool
• depresia la alcoolici
ALTE TULBURĂRI
TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVĂ
• gânduri obsesive sau acte compulsive recurente
• obsesii: imagini sau impulsuri ce apar sub formă stereotipă în mintea pacientului
• sunt supărătoare
• pacientul încearcă fără succes să le reziste
• sunt recunoscute ca gânduri proprii
• au conţinut neplăcut, lipsit de sens
• compulsiile sau ritualurile: acte sau comportamente repetitive, stereotipe
• se desfăşoară în plan motor sau ideativ
• se produc cu scopul prevenirii sau reducerii manifestărilor obsesive
• debutul în copilărie sau la vârsta adultă
• instalare bruscă sau insidioasă
• evoluţia este continuă, cu ameliorări sau agravări
• prevalenţă 2-3% din populaţia generală
• comorbiditate: tulburare de panică, manifestări depresive, consum de substanţe
TULBURAREA DE ADAPTARE
• Stări de suferinţă subiectivă, de afectare emoţională
• interferează cu performanţele şi cu funcţionarea socială
• existenţa unui eveniment stresant de viaţă sau a unei schimbări majore (imigraţia)
• dispoziţie depresivă, anxietate
• sentiment al incapacităţii de a face faţă sau de a planifica viitorul
• tulburări de conduită (comportament agresiv, antisocial)
• apare la maxim 1 lună de la evenimentul stresant
TULBURĂRI DISOCIATIVE
• pierderea parţială sau completă a unei integrări normale între:
• amintirile trecutului (pe baza cărora operăm)
• senzaţiile (selectate) prin care ne orientăm
• controlul mişcărilor (prin care executăm)
• conştiinţa identităţii şi unităţii eului, care elaborează, armonizează, direcţionează
demersurile
25
• debutul şi sfârşitul sunt de obicei bruşte
• unele tipuri de tulburări disociative tind să se remită după câteva săptămâni sau luni
• formele cronice (anestezia, paralizia) se pot dezvolta dacă debutul este asociat cu
dificultăţi interpersonale
• cauzalitate psihologică, o clară asociere în timp cu probleme şi evenimente stresante
sau relaţii perturbate
AMNEZIA DISOCIATIVĂ
• pierderea memoriei pentru evenimente recente importante
• amnezia este centrată pe evenimente traumatice, stresante
• tulburarea mnezică este variabilă, diferită:
• de la un moment la altul
• de la un interlocutor la altul
• pacientul este în „căutarea atenţiei” şi în „chetă de afecţiune”
• acceptarea senină a situaţiei – la belle indiference
• perturbarea activităţii profesionale şi sociale
• debutul la orice vârstă, ocazionat de situaţii stresante
• evoluţia este episodică, de la câteva ore la câţiva ani
• prevalenţă mai înaltă la femei
• comorbidităţi: tulburări depresive, acte suicidare, comportament disocial
FUGA DISOCIATIVĂ
• plecarea bruscă, imprevizibilă, nemotivată
• departe de domiciliu
• spre locuri cunoscute şi semnificative afectiv
• pentru zile sau săptămâni
• se menţine autoîngrijirea bazală
• îşi poate asuma o nouă identitate
• revenirea, cu reluarea activităţii iniţiale la acelaşi nivel de competenţă
• amnezie asupra perioadei parcurse
• amnezie asupra identităţii pe care a avut-o în timpul acesteia
• durata tulburării: ore, zile, săptămâni, luni
• este cunoscută în unele culturi sub denumirea de:
• amok – în unele zone ale Pacificului
• latah – în Indonezia
• posesiune – în India
• ataque de nervios în America Latină
STUPORUL DISOCIATIV
• existenţa în antecedentele imediate ale unei situaţii psihotraumatizante
• slabă sau imposibilă comunicare verbală
• slabă responsivitate senzorială
• hipokinezie sau akinezie
• un grad de perturbare a conştiinţei
26
TULBURAREA DE TRANSĂ ŞI POSESIUNE
• pierderea sentimentului de identitate personală
• pierderea capacităţii de testare a realităţii
• impresia că este condus de altă personalitate, spirit, divinitate
• set restrâns de mişcări, posturi sau verbalizări
TULBURĂRI SOMATOFORME
• grup de entităţi clinice caracterizate prin:
• acuze aparent somatice multiple şi diverse
• convingerea pacientului că suferă de o afecţiune neelucidată
• preocuparea intensă pentru efectuarea sau repetarea unor investigaţii edificatoare
• în realitate, analizele au rezultate negative
• primesc asigurări că nu există nici o afecţiune somatică
• prezenţa unor eventuale semne sau dereglări nu explică îngrijorarea pacientului
• debutul şi evoluţia sunt corelate cu existenţa unor situaţii stresante
TULBURAREA DE SOMATIZARE
• afecţiune clinică ilustrată prin:
• multiple acuze somatoforme recurente, fluctuante
• asociate cu stări depresive sau anxioase
• pot apărea în aria oricărui aparat sau sistem; cel mai frecvent: cardiovascular,
gastrointestinal, cutanat sau sensibilitate dureroasă
• nespecifice şi lipsite de semnificaţie pentru boala invocată
• neconfirmate de investigaţiile paraclinice
• existenţa unui lung istoric de contacte medicale, investigaţii
• un grad semnificativ de perturbare a activităţii profesionale şi sociale
• debut în adolescenţă sau la vârsta adultă
• prevalenţă mai înaltă la femei
• comorbiditate: tulburări anxioase, depresive, tulburarea histrionică a personalităţii
27
TULBURAREA HIPOCONDRIACĂ
• entitate clinică ilustrată prin:
• grija obsesivă sau convingerea fermă că prezintă o boală somatică severă
• acuze somatoforme persistente ca:
• preocupări intense asupra aspectului fizic, pentru extremitatea cefalică, cu teama
apariţiei unor defecte
• interpretarea ca anormale a unor senzaţii fizice banale
• caracterul migrator al acuzelor şi preocupărilor
• ignorarea rezultatelor negative ale investigaţiilor
• neîncrederea sau minimalizarea asigurărilor asupra stării de sănătate
• debutul are loc în adolescenţă sau la adultul tânăr
• evoluţia este îndelungată (minim 6 luni) şi fluctuantă
• perturbarea sau invalidarea activităţii socio-profesionale
• prevalenţă 6-7%, fără diferenţe între sexe
28