Sunteți pe pagina 1din 95

Despre carte

Lucrarea cuprinde o serie de jocuri prin intermediul cãrora elevii îºi pot
îmbogãþi cunoºtinþele în domeniul chimiei, dar în acelaºi timp sã se ºi dis-
treze.
Testele au fost astfel concepute încât permit autoevaluarea. Ele sunt
însoþite de bareme de notare. La sfârºitul lucrãrii se gãsesc soluþiile jocurilor
ºi testelor.
Adresându-se elevilor din clasele a VII-a ºi a VIII-a ºi profesorilor de
chimie, lucrarea constituie un sprijin în defãºurarea orelor de chimie.

Despre autori

Felicia ºi Constantin Stroe sunt profesori gradul I la ªcoala nr. 99,


Bucureºti, absolvenþi ai Universitãþii Bucureºti, Facultatea de Chimie, meto-
diºti ai ISMB, autori de manuale ºi caiete de chimie pentru clasele VII-VIII,
manuale de chimie pentru ºcoli de arte ºi meserii, ghiduri pentru profesori de
chimie, autori ai Didacticii disciplinei ºtiinþe ale naturii pentru învãþãtorii
claselor III-IV.
Felicia Stroe Constantin Stroe

Chimie
Jocuri ºi teste
pentru gimnaziu
Dedicãm aceastã carte doamnei profesor universitar
doctor Sanda Fãtu, cu respect, recunoºtinþã ºi dragoste.

Autorii

© Editura NICULESCU, 2010


Adresa: Bd. Regiei 6D
060204 - Bucureºti, România
Comenzi: (+40)21-312.97.82
Fax: (+40)21-316.97.83
E-mail: editura@niculescu.ro
Internet: www.niculescu.ro

ISBN 978-973-748-516-8

Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cãrþi nu poate fi reprodusã sau transmisã sub nicio formã ºi prin niciun mijloc, electronic sau
mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare ºi accesare a datelor, fãrã permisiunea Editurii NICULESCU.
Orice nerespectare a acestor prevederi conduce în mod automat la rãspunderea penalã faþã de legile naþionale ºi internaþionale privind proprie-
tatea intelectualã.
CUPRINS

Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
1. Jocuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9
1.1. Chim–ºah . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9
1.2. Chimiþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13
1.3. Chim-zar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15
1.4. Chim-ruleta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16
1.5. Chim-start . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
1.6. Sã descoperim... Sistemul periodic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19
1.7. Jocul ecuaþiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19
2. Jocuri de perspicacitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
2.1. Spirala elementelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
2.2. Mozaicul elementelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21
2.3. Jocul elementelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21
2.4. Dulapul cu reactivi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
2.5. Micul laborant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23
2.6. Jocul simbolurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
2.7. Denumiri … din 5 litere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
2.8. Metal ºi nemetal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25
2.9. Sã utilizãm Sistemul periodic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25
2.10. Rebusuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26
3. Experienþe distractive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31
3.1. Caloriferul chimic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31
3.2. Misterul mâinilor negre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31
3.3. O micã scamatorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31
3.4. Pomul lui Saturn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31
3.5. Gravarea chimicã (corodarea metalelor) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
4. Teste – clasa a VII-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33
5. Teste – clasa a VIII-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42
6. Soluþii
6.1. Jocuri. Jocuri de perspicacitate. Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .55
6.2. Teste pentru clasa a VII-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .73
6.3. Teste pentru clasa a VIII-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80
Caracteristicile atomilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .93
Sistemul periodic al elementelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .95

5
6
CUVÂNT-ÎNAINTE

Creºterea permanentã a calitãþii lecþiilor este un proces de perfecþionare continuã


a activitãþii instructiv-educative a fiecãrui cadru didactic. Actul perfecþionãrii lecþiei
presupune creaþie ºi inovaþie, pricepere, competenþã ºi tendinþã spre desãvârºire în
îmbinarea metodelor tradiþionale cu cele moderne ºi în realizarea unor structuri cât
mai eficiente ºi valoroase în organizarea formelor procesului de învãþãmânt ºi în spe-
cial a lecþiilor.
Dar creºterea calitãþii lecþiilor înseamnã, în special, activizare intelectualã ºi edu-
caþie integralã a elevilor pentru a cunoaºte adevãruri ºtiinþifice, dar ºi spre a li se putea
dezvolta capacitãþi operaþionale, interes ºi dorinþã de a studia, de a gãsi aplicabilitatea
cunoºtinþelor însuºite, cu rezultate valoroase. Astfel, lecþiile de calitate se vor trans-
forma în modele de creativitate pentru profesor ºi de activitate interesantã, atractivã ºi
eficientã pentru elevi.
Jocul didactic, prin îmbinarea unor metode active ca modelarea, problematiza-
rea, algoritmizarea, etc., contribuie din plin la creºterea calitãþii procesului instruc-
tiv-educativ.
Jocurile didactice au numeroase valenþe formative: dezvoltã curiozitatea ºi interesul
elevilor în rezolvarea problemei puse, mobilizeazã, angajeazã ºi dezvoltã capacitãþile
operaþionale ale elevilor în gãsirea unor soluþii cât mai exacte ºi mai adecvate; stimu-
leazã dorinþa elevilor de a participa activ ºi a rezolva cât mai repede ºi mai corect pro-
blema pusã.
Folosirea jocurilor didactice stimuleazã gândirea elevilor mobilizându-i la obser-
vaþii, la operaþii intelectuale variate ºi la originalitate în gãsirea soluþiilor.
Jocurile didactice se pot utiliza ºi în predarea unor noi cunoºtinþe, în vederea
formãrii unor noi noþiuni. Ele îmbinã armonios elementul instructiv ºi educativ cu
elementul distractiv.
Actul ºi bucuria descoperirii soluþiei creeazã ºi întreþin o dorinþã permanentã de
a cunoaºte, cultivã dragostea de învãþãturã ºi o nevoie interioarã de autodepãºire,
dezvoltã spiritul competitiv.
Prin jocurile didactice profesorul consolideazã, precizeazã ºi verificã cunoºtinþele
predate copiilor, le îmbogãþeºte sfera de cunoºtinþe. Jocurile angajeazã resursele inte-
lectuale, morale ºi estetice ale elevilor ºi contribuie la dezvoltarea lor multilateralã.
În mod curent, jocurile care au ca obiectiv sã comunice noi cunoºtinþe sau sã
formeze deprinderi, sunt organizate cu întreaga clasã sub directa conducere a profe-
sorului.

7
Jocurile prin care se consolideazã cunoºtinþe ºi deprinderi – predate anterior sub
o altã formã – se integreazã în structura unor lecþii de recapitulare ºi consolidare, a
unor lecþii de meditaþii (se pot folosi în mod diferenþiat, variante mai simple sau mai
complexe).
Este indicat ca elevii sã construiascã ei înºiºi jocuri, pe baza cunoºtinþelor lor.
Interesul de a realiza integral un joc este evident, deoarece pentru a-l construi, elevul
trebuie sã-ºi întocmeascã un tablou precis al conceptelor pe care le va materializa.

8
1. JOCURI

1.1 CHIM – ªAH


Acest joc este asemãnãtor jocului de ºah, motiv pentru care i s-a dat acest nume. Se
poate folosi o tablã de ºah obiºnuitã.
Confecþionaþi un set de 16 jetoane, dintre care 8 albe, având notate pe ele urmãtoa-
rele formule chimice: Ca(OH)2; NaOH; Zn(OH)2; Cu(OH)2; MgO; NiO; K2O; Al2O3
ºi 8 jetoane negre scrise cu urmãtoarele formule: H2SO4; HNO3; H3PO4; HCl; CO2;
SO3; SO2; P2O5.
Decupaþi aceste jetoane ºi lipiþi-le pe un carton mai gros, având grijã sã adere cât
mai bine.
Pentru acest joc se propun mai multe variante:

VARIANTA I
1. Cei doi parteneri de joc au la dispoziþie câte o foaie de hârtie ºi un creion.
2. Prin consens, se stabileºte jucãtorul care þine evidenþa punctajului ºi verificã
corectitudinea rãspunsurilor oferite.
3. Stabilirea concurentului care va începe jocul se va face prin tragere la sorþi, ca
ºi stabilirea culorii pieselor cu care joacã fiecare concurent.
4. Piesele se pun pe pãtrãþele de aceeaºi culoare ale tablei de ºah (piesele albe –
pe alb ºi piesele negre – pe negru), aºa cum se aratã în figura 1.

Fig. 1. Aºezarea pieselor pentru varianta I.

5. Deplasarea pieselor se face ca la jocul de Dame (numai pe diagonalã; pot sãri


una peste alta în cazul în care, între ele, se gãseºte un spaþiu liber) (vedeþi
fig.2).

9
Fig. 2. Modul în care se pot deplasa piesele albe.

6. Prima piesã ce ajunge pe linia din marginea opusã a tablei de ºah se lasã pe
pãtrãþelul respectiv cu faþa în jos; pentru aceasta jucãtorul primeºte un punct.
7. Când adversarul ajunge ºi el cu prima piesã pe linia opusã, primul concurent
întoarce propriul jeton ºi scrie ecuaþia reacþiei chimice dintre substanþa de pe
jetonul lui ºi cea de pe jetonul adversarului (dacã reacþia are loc – este posi-
bilã).
8. Se comparã ecuaþia reacþiei scrise de jucãtor cu setul de ecuaþii cuprinse în
Anexa 1. În cazul scrierii corecte a ecuaþiei, respectivul jucãtor mai primeºte
încã un punct. În cazul în care ecuaþia este scrisã incorect sau în cazul în care
reacþia nu are loc (nu este trecutã în Anexa 1), jucãtorului i se scade un punct.
9. Dupã scrierea ecuaþiei jetoanele rãmân pe locul lor, cu faþa în jos.
10. Câºtigã concursul jucãtorul care obþine cel mai mare punctaj.
Exemplu de calcul al punctajului:
Sã presupunem cã prima piesã ce ajunge pe linia opusã este piesa albã, pe care
este trecut Ca(OH)2. Albul primeºte un punct ºi întoarce jetonul cu faþa în jos.
Dupã un anumit numãr de mutãri, negrul ajunge pe linia opusã cu piesa pe care
scrie HNO3 – primeºte ºi el un punct.
Jucãtorul cu piesele albe întoarce jetonul sãu ºi scrie ecuaþia reacþiei dintre
Ca(OH)2 ºi HNO3.
Dacã ecuaþia este corect scrisã, primeºte încã un punct. Dacã ecuaþia este scrisã
incorect, atunci pierde punctul primit iniþial.

VARIANTA II
1. Cei doi parteneri de joc au la dispoziþie o foaie de hârtie ºi un creion.
2. Prin consens, se stabileºte jucãtorul care þine evidenþa punctajului ºi verificã
corectitudinea rãspunsurilor oferite.

10
3. Stabilirea concurentului care începe jocul se face prin tragere la sorþi, ca ºi sta-
bilirea culorii pieselor cu care joacã fiecare.
4. Piesele se aºazã pe tabla de ºah ca în figura 3. Trebuie sã se ajungã cu toate
piesele la colþul opus, în aceeaºi formaþie.

Fig. 3. Aºezarea iniþialã a pieselor în varianta II.

5. Deplasarea pieselor se poate face cu câte un pãtrãþel, în orice direcþie (jos-sus;


dreapta-stânga; pe orizontalã, verticalã sau diagonalã) sau prin sãriturã peste o
piesã de orice culoare, cu condiþia ca locul în care se încheie mutarea sã fie
liber. Vedeþi figura 4.

Fig. 4. Exemple de mutãri posibile ale pieselor negre.

11
6. Se aplicã regulile 7, 8, 9, 10 de la varianta anterioarã, iar punctajul se calculeazã
în acelaºi mod.

VARIANTA III
1. Cei doi parteneri de joc au la dispoziþie o foaie de hârtie ºi un creion.
2. Prin consens se stabileºte jucãtorul care þine evidenþa punctajului ºi verificã
corectitudinea rãspunsurilor oferite.
3. Stabilirea concurentului care începe jocul se face prin tragere la sorþi, ca ºi sta-
bilirea culorii pieselor cu care joacã fiecare.
4. Piesele se pun pe pãtrãþele de aceeaºi culoare ale tablei de ºah (piesele albe –
pe alb ºi piesele negre – pe negru), aºa cum se aratã în figura 1.
5. Miºcarea pieselor se face asemãnãtor cu cea a pionilor de la jocul de ºah
(numai câte o pãtrãþicã ºi numai înainte).
6. Luarea pieselor adversarului se face pe diagonalã, numai în cazul în care cele
douã substanþe reacþioneazã între ele.
7. Cel care ia piesa adversarului scrie pe foaia de hârtie ecuaþia reacþiei chimice
dintre cele douã substanþe.
8. Se comparã ecuaþia reacþiei scrise de jucãtor cu ecuaþia corespunzãtoare din
Anexa 1. În funcþie de corectitudinea sau incorectitudinea acesteia se calcu-
leazã punctajul.
9. Câºtigã concurentul care la sfârºitul jocului acumuleazã cel mai mare numãr
de puncte.
Exemplu de calcul al punctajului:
3 piese negre capturate ............................ 3 p
2 ecuaþii scrise corect ............................. ..2 p
1 ecuaþie incorect scrisã ..........................–1 p
Total: 4 p

VARIANTA IV
1. Unul dintre jucãtori va juca cu un jeton, pe care este notatã formula unui acid,
iar celãlalt cu patru jetoane, pe care sunt notate formulele a 4 baze.
2. Iniþial, piesele se aºazã ca în figura 5.
3. Atât jetonul cu acidul cât ºi cel cu baza se pot muta cu un pãtrãþel, pe diago-
nalã, dacã acesta este liber. Jetonul cu acidul se poate miºca ºi înainte ºi înapoi,
în timp ce jetoanele cu baze se pot deplasa numai înainte.
4. Câºtigã acidul dacã ajunge pe linia opusã a tablei de joc, (indiferent de pozi-
þie), ºi pierde dacã este înconjurat de baze ºi nu mai are unde muta.

12
Fig. 5. Aºezarea iniþialã a pieselor în varianta IV.

1.2. CHIMIÞÃ
Este un joc asemãnãtor jocului Pãcãlici.
Pentru confecþionarea cãrþilor de joc folosiþi 41 cãrþi de vizitã. Pe aceste bucãþi de
carton înscrieþi figurile din urmãtoarea imagine, (fig. 6), una reprezentându-l pe
CHIMIÞÃ, 20 cu structurile înveliºului electronic ºi 20 cu structurile nucleelor pri-
melor 20 de elemente ale Sistemului periodic.

Fig. 6. Jetoane pentru jocul CHIMIÞÃ.

VARIANTA I
1. Se joacã asemãnãtor jocului Pãcãlici. Se împart toate cãrþile celor 2, 3 sau
4 concurenþi.
2. Se urmãreºte formarea de perechi de cãrþi – una reprezentând structura înveli-
ºului electronic, iar cealaltã, structura nucleului aceluiaºi element. Perechea

13
formatã se aratã celorlalþi concurenþi (în cazul în care nu sunteþi siguri dacã
perechea formatã este corectã, consultaþi Anexa 2).
3. Dupã formarea perechilor de cãtre fiecare jucãtor, se trag cãrþi de la vecinul
din stânga, pânã la formarea de noi perechi.
4. Pierde jocul concurentul care va rãmâne în mânã cu cartonaºul ce-l reprezintã
pe CHIMIÞÃ.

VARIANTA II
1. Se utilizeazã toate cãrþile, inclusiv CHIMIÞÃ.
2. Desfãºurarea jocului þine cont de aceleaºi reguli ca la varianta anterioarã (dupã
regulile jocului Pãcãlici), dar se admite formarea de perechi de cãrþi ce repre-
zintã structuri de nuclee ºi structurile electronice corespunzãtoare atomilor
sau ionilor respectivului atom.
3. Câºtigã jucãtorul care rãmâne cu cele mai puþine cãrþi în mânã (pentru corec-
titudinea perechilor realizate, consultaþi Anexa 3).

VARIANTA III
1. Din cele 41 de cãrþi se scot 21 (cea care-l reprezintã pe CHIMIÞÃ ºi cele ce
reprezintã structura nucleelor).
2. Se amestecã restul de cãrþi ºi se aºazã pe masã, cu faþa în jos.
3. Pe rând, fiecare concurent trage câte o carte. Pentru structura electronicã
extrasã, jucãtorul va trebui sã precizeze:
a) numãrul atomic Z al elementului respectiv;
b) perioada ºi grupa în care este situat elementul;
c) numãrul de protoni din nucleu.
4. Pentru fiecare precizare corectã se acordã câte un punct (pentru erori, nu se
acordã punctaj).
5. Unul dintre jucãtori realizeazã suma punctelor ºi verificã corectitudinea rãs-
punsurilor, conform tabelului din Anexa 4.
6. Câºtigã concurentul care realizeazã cel mai mare punctaj.

VARIANTA IV
1. Fiecare jucãtor are la dispoziþie o foaie de hârtie ºi un creion.
2. Se folosesc toate cãrþile, cu excepþia lui CHIMIÞÃ.
3. Se amestecã jetoanele ºi se aºazã pe masã, cu faþa în jos.
4. Fiecare jucãtor trage câte o carte ºi trebuie sã rãspundã la urmãtoarele cerinþe:
a) sã precizeze caracterul chimic al elementului reprezentat de structura
nucleului sau a înveliºului electronic de pe jeton;
b) sã modeleze structura electronicã a ionului format.
5. Unul dintre jucãtori înregistreazã punctajele ºi verificã corectitudinea rãspun-
surilor, conform Anexei 5.

14
6. Pentru a) – se acordã un punct în cazul rãspunsului corect ºi se scade un punct
în cazul unui rãspuns incorect.
Pentru b) – se acordã câte un punct pentru fiecare modelare corectã ºi se
scade câte un punct pentru fiecare modelare incorectã sau pentru omiterea
unui ion.
7. Câºtigã concurentul care la sfârºitul jocului acumuleazã cel mai mare punctaj.

VARIANTA V (pentru 4 jucãtori)


1. Se joacã cu toate cãrþile, exceptându-l pe CHIMIÞÃ.
2. Se împart fiecãrui jucãtor câte 10 cãrþi.
3. Fiecare dintre jucãtori va încerca sã realizeze cât mai multe perechi reprezen-
tând modelãri de particule (atomi sau ioni).
4. Modelãrile realizate vor fi comparate cu cele prezentate în Anexa 3.
5. Câºtigã concurentul care a realizat corect cele mai multe perechi.

1.3 CHIM-ZAR
Se folosesc patru cuburi din lemn sau plastic. Pe suprafeþele lor sunt înscrise for-
mulele chimice ale urmãtoarelor substanþe:
Zarul 1: NaOH; Zn; MgO; CO2; H2; HCl.
Zarul 2: CaO; Cu(OH)2; H2O; Cl2; Fe; HNO3.
Zarul 3: Fenolftaleinã; H3PO4; S; O2; NiCl2; Ca(OH)2.
Zarul 4: Turnesol; C; KOH; Na2O; Mg; H2SO4.

VARIANTA I (pentru 2 jucãtori)


1. Fiecare jucãtor are la dispoziþie o foaie de hârtie ºi un creion.
2. Fiecare concurent trage la sorþi câte un zar.
3. Primul concurent (stabilit prin tragere la sorþi) aruncã zarul. Sã presupunem
cã pe faþa superioarã a zarului apare formula MgO. El va trebui sã scrie toate
ecuaþiile reacþiilor posibile între aceastã substanþã ºi substanþele trecute pe
zarul adversarului sãu.
4. Dupã scrierea ecuaþiilor, acestea sunt comparate cu ecuaþiile trecute în Anexa
6, stabilindu-se corectitudinea lor.
5. Al doilea concurent procedeazã identic cu primul, º.a.m.d.
6. Dupã 5 sau 10 aruncãri succesive cu zarul (cum se stabileºte la începutul jocu-
lui, de comun acord), se trece la calculul punctajului obþinut de fiecare jucãtor.
7. Punctajul se calculeazã dupã urmãtoarele reguli:
• pentru orice reacþie posibilã se acordã un punct;
• pentru orice ecuaþie corect scrisã se acordã un punct;
• pentru o reacþie ce nu are loc se scade un punct;
• pentru o ecuaþie incorect scrisã se scade un punct.
8. Câºtigã concurentul care la sfârºitul jocului înregistreazã cel mai mare punctaj.
Vedeþi rãspunsurile corecte în Anexa 6.

15
VARIANTA II (pentru 3-4 jucãtori)
1. Instrucþiunile 1,2 ºi 3 de la varianta anterioarã rãmân valabile.
2. Cei 3 sau 4 concurenþi se aºazã în cerc.
3. Primul concurent aruncã cu zarul ºi trebuie sã scrie ecuaþiile reacþiilor substanþei
de pe zarul sãu cu toate substanþele de pe zarul adversarului aflat în stânga sa.
4. Urmeazã cel de-al doilea concurent (aflat în dreapta primului), º.a.m.d.
5. Punctajul final se va calcula ca la varianta anterioarã.

1.4 CHIM-RULETA
CHIM-RULETA va ajutã sã stabiliþi care dintre reacþiile de înlocuire între metale ºi
apã, acizi, oxizi bazici ºi sãruri sunt posibile. Se utilizeazã seria reactivitãþii chimice a
metalelor.

Reacþii de înlocuire
Reacþii posibile între metale ºi:
- apã
- acizi
- oxizi bazici (ai metalelor)
- sãruri

CREªTE REACTIVITATEA CHIMICÃ

REACÞIONEAZÃ CU REACÞIONEAZÃ CU NU SUBSTITUIE


APA, FORMÂND APA, FORMÂND HIDROGENUL DIN
HIDROXIZI ºI H2 OXIZI ºI H2 APÃ

REACÞIONEAZÃ CU ACIZII, NU SUBSTITUIE HIDROGENUL DIN


FORMÂND SÃRURI ºI H2 ACIZI
• Un metal poate substitui din compuºi metalele mai puþin reactive (situate dupã el în seria reactivitãþii chimice).
• Metalele mai reactive decât hidrogenul (care îl preced în seria reactivitãþii chimice) îl pot substitui din compuºi (apã
ºi acizi).

CHIM-RULETA este confecþionatã din douã discuri de diametre diferite, unul fix
ºi unul mobil. Pe fiecare disc sunt înscrise simbolurile metalelor, în ordinea din seria
reactivitãþii chimice. Deasupra celor douã discuri se aflã un ac indicator prevãzut cu
un orificiu (fig. 7).

16
Utilizare:
• se roteºte discul mobil (discul mic) pânã când metalul liber ºi metalul din com-
pus sau hidrogenul (din apã sau acizi) ajung unul sub celãlalt.
• dacã în orificiul aflat în acul indicator apare culoarea neagrã, reacþia este posi-
bilã (fig. 7, a). Dacã reacþia nu este posibilã, în orificiul practicat în acul indica-
tor va apãrea culoarea albã (fig. 7, b).

Fe+CuSO4=FeSO4+Cu Cu+FeSO4= –
a. b.
Fig. 7. Chim-ruleta
Puteþi folosi ºi tabelul urmãtor, pentru a afla care dintre reacþiile de înlocuire ale
metalelor sunt posibile.

17
1.5 CHIM-START
Este un joc care presupune atât perspicacitate cât ºi cunoºtinþe de chimie. Folosiþi
douã table de joc, fiecare fiind formatã din câte 16 pãtrate ºi douã seturi de jetoane
conþinând urmãtoarele substanþe:
MgO; CO2; K2O; Al2O3; NaOH; Ca(OH)2; Cu(OH)2; Al(OH)3; HCl; H2SO4;
H3PO4; HNO3; NaCl; CaCO3; K3PO4.
Cele douã serii de jetoane, conþinând aceleaºi substanþe, sunt colorate diferit.

VARIANTA I
1. Fiecare concurent are în faþa sa tabla de joc ºi setul de jetoane.
2. Se amestecã jetoanele cu faþa în jos.
3. Se dã comanda START.
4. Fiecare concurent aºazã jetoanele pe propria lui tablã de joc, la întâmplare, în
ordinea extragerii lor.
5. Discurile se miºcã prin translaþie, fãrã a le ridica de pe tabla de joc.
6. Se urmãreºte aranjarea lor pe orizontalã, în ordinea: oxizi, baze, acizi, sãruri.
7. Câºtigã jucãtorul care rezolvã cel mai rapid aceastã cerinþã.

Vedeþi rãspunsurile corecte în Anexa 7a.


Notã: Succesiunea oxizilor, bazelor, acizilor ºi sãrurilor nu este obligatoriu sã fie cea din
Anexa 7a.
VARIANTA II
1. Regulile 1, 2, 3, 4 ºi 5 rãmân valabile.
2. Se cautã aranjarea jetoanelor pe orizontalã, în ordinea: oxid, bazã, acid, sare.
3. Câºtigã jucãtorul care rezolvã cel mai rapid aceastã cerinþã.

Vedeþi rãspunsurile corecte în Anexa 7b.

VARIANTA III
Se joacã identic cu varianta I, dar se cautã urmãtoarele tipuri de aranjamente:
• Oxizii – în ordinea crescãtoare a numãrului atomic Z al elementelor ce se com-
binã cu oxigenul.
• Bazele – în ordinea descrescãtoare a caracterului electropozitiv al metalelor
componente.
• Acizii – în ordinea descrescãtoare a caracterului acid.
• Sãrurile – în ordinea crescãtoare a valenþei radicalului acid.

Vedeþi rãspunsurile corecte în Anexa 7c.

18
1.6. SÃ DESCOPERIM... SISTEMUL PERIODIC
Pe 16 discuri din carton gros scrieþi simbolurile, numerele atomice ºi numãrul elec-
tronilor de pe ultimul strat pentru elementele cu Z cuprins între 3 ºi 18 (fig. 8). Aºezaþi
la întâmplare aceste discuri pe cãsuþele notate 3-18. Spaþiul din centru rãmâne liber.
Deplasând o piesã din cercul mic pe acest spaþiu liber, se elibereazã o cãsuþã. Aceasta
trebuie sã fie ocupatã de alt disc, astfel încât, în final, fiecare element sã se gãseascã în
cãsuþa corespunzãtoare numãrului sãu atomic (nu se poate sãri cu o piesã peste o
cãsuþã ocupatã).

Observaþi:
– diferenþele dintre numerele atomice Z ale elementelor aflate în acelaºi sector
de cerc;
– numãrul de electroni de pe ultimul strat al elementelor din acelaºi sector de
cerc.
Faceþi analogia cu Sistemul periodic.

Fig. 8.

1.7 JOCUL ECUAÞIILOR


Pe o bucatã de carton (A) cu dimensiunile 14 cm x 14 cm realizaþi desenul de mai
jos (fig. 9, a). Pe o altã bucatã de carton (B) cu dimensiunile 14 cm x 10 cm decupaþi trei
orificii în poziþiile indicate (fig. 9, b). Aplicaþi cartonul B peste cartonul A în poziþii

19
diferite, cu condiþia ca nicio bucatã din B sã nu iasã din suprafaþa lui A. Scrieþi ecuaþia
reacþiei dintre douã substanþe care apar în orificii sau ecuaþia reacþiei de obþinere a
uneia dintre cele trei substanþe.
1. Stabiliþi, prin tragere la sorþi, ordinea jucãtorilor.
2. Al doilea jucãtor aºazã cartonul B peste cartonul A, într-o anumitã poziþie.
3. Primul jucãtor scrie o ecuaþie, conform cerinþelor jocului. Dacã ecuaþia este
scrisã corect, primeºte un punct.
4. Câºtigã cel care va obþine mai multe puncte, dupã scrierea unui numãr de
ecuaþii, stabilit la începutul jocului.
Cl2 N2 C H2 S O2 F2

F2 O2 C N2 H2 NO Ne

O2 N2 Cl2 Mg O2 H2O I2

S NH3 S O2 Al S Xe

H2 CuO CuS CaCl2 H2 C Si

C PbO S H2 O2 Zn P4 Fig. 9 b.
N2 Cl2 He I2 Br2 Ar He
Fig. 9 a.
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 8.

2. JOCURI DE PERSPICACITATE
2.1 SPIRALA ELEMENTELOR
În pãtratul conþinând simbolurile unor elemente, aºezaþi cele patru secþiuni de mai
jos (fig. 10, a ºi b), astfel încât totalul numerelor atomice Z ale elementelor care vor
rãmâne descoperite sã fie egal cu masa rotunjitã a elementului calciu (Ca–40).

Fig. 10 a. Fig. 10 b.
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 9.

20
2.2 MOZAICUL ELEMENTELOR
1. Scrieþi numerele atomice Z pentru toate elementele din figurile 11 a ºi b (con-
sultaþi Sistemul periodic de la sfârºitul cãrþii).
2. În „mozaicul” de mai jos, plasaþi în spaþiile libere pãtrãþelele conþinând sim-
boluri ale elementelor, astfel încât suma numerelor atomice Z înscrise pe ver-
ticalã sau pe orizontalã sã fie 33.

Fig. 11 a. Fig. 11 b.
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 10.

2.3 JOCUL ELEMENTELOR


Plasaþi cele patru desene alãturate în pãtratul mare, (fig. 12, a ºi b), astfel încât pe
verticalã, pe orizontalã ºi pe cele douã diagonale sã nu se gãseascã aceleaºi simboluri.

H Cl N P
Cl S
P N
H
S N O H

H S Cl N
O Cl

Fig. 12 a. O P
Fig. 12 b.
Cl O P H
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 11.

21
2.4 DULAPUL CU REACTIVI
Într-una din sticlele din desenul de mai jos (fig. 13), se aflã acid sulfuric. Aflaþi care
este aceasta ºtiind cã:
• substanþa aflatã în dreapta sticlei este aceeaºi cu substanþa aflatã în stânga;
• substanþa din partea de jos a sticlei nu este apã;
• caracterul chimic al substanþei aflate în partea de jos a sticlei este diferit de
caracterul chimic al substanþei aflate în partea de sus.

Fig. 13. Dulapul cu reactivi

Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 12.

22
2.5 MICUL LABORANT
Sticlele ºi borcanele cu reactivi din laborator s-au încurcat (fig. 14). Încercaþi sã le
aºezaþi dupã compoziþia reactivilor (oxizi, baze, acizi, sãruri).

Fig. 14.

Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 13.

23
2.6 JOCUL SIMBOLURILOR
Înscrieþi în grila alãturatã (fig. 15) denumirile sau simbolul elementelor: P, rubi-
diu, Br, Mn, Ni, Li. Fiecare cuvânt începe cu ultima literã a celui anterior.
1 2 3 4 5

16 17 18 19 6

15 24 20 7

14 23 22 21 8

13 12 11 10 9

Fig. 15. Jocul simbolurilor.


Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 14.

2.7 DENUMIRI … DIN 5 LITERE


Scrieþi denumirile elementelor ale cãror simboluri sunt înscrise în fiecare cerc (fig.
16). Începeþi de la cercul numãrul 1, bulina gri. Sãgeþile aratã sensul completãrii lite-
relor din denumirile elementelor.

Fig. 16.
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 15.

24
2.8 METAL ªI NEMETAL
Plasaþi metalele: Fe , Mg , Zn , Cu , Al ,

ºi nemetalele: C , S , H , O , N ,
astfel încât pe fiecare linie, orizontalã sau oblicã,
(fig. 17) sã existe doar un metal ºi un nemetal.

Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 16.


Fig. 17.
2.9 SÃ UTILIZÃM SISTEMUL PERIODIC
Pentru jocul urmãtor va trebui ca, par-
curgând careul în orice direcþie sau sens,
pe verticalã, orizontalã ºi diagonalã, sã aflaþi
noþiunile solicitate:
a) ºase denumiri de metale (fig. 18 a);
b) elementele din perioada a 3-a (fig.
18 b).

Fig. 18 a.

Vedeþi rãspunsul corect în


Anexa 17.

Fig. 18 b.

25
2.10 REBUSURI
1. Completaþi pe orizontalã denumirea ustensilelor din desenele respective. Pe
verticalã veþi obþine denumirea unui vas foarte folosit în laboratorul de chimie
(2 cuvinte). Desenaþi-l!

Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 18.

2. Completaþi coloanele verticale cu denumirile unor elemente din grupele pre-


cizate. Pe orizontalã scrieþi denumirea elementului aflat în Sistemul periodic
în cãsuþa numãrul 11.

26
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 19.

3. Completaþi:

Orizontal: 1. ... elementare.

Vertical
1. Are sarcina relativã +1 (articulat).
2. A stabilit numãrul 6,023 ·1023.
3. Sodiu.
4. 31 T.
5. Particule cu acelaºi numãr atomic Z, dar cu un numãr diferit de neutroni în
nucleu.
6. Are simbolul Ca.
7. Parte centralã a atomului, încãrcatã pozitiv.
8. Cea mai micã particulã dintr-o substanþã (articulat).
9. Are sarcina egalã cu protonul, dar de semn opus (articulat).

27
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 20.

4. Sã se rezolve rebusul chimic de mai jos, pe baza definiþiilor:

28
Orizontal:
1. Sare a acidului sulfuric.
2. Reacþia dintre acizi ºi baze.
3. pH<7.
4. Particulã elementarã încãrcatã negativ.
5. Hidroxid.
6. Tip de reacþie.
7. Apã cu sare de bucãtãrie.
8. Sare a acidului azotic.
9. Compus binar al oxigenului cu un alt element.
Vertical: Denumirea uzualã a NaCl (3 cuvinte).
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 21.

5. Completaþi rebusul!

Orizontal: NaOH (2 cuvinte)


Vertical:
1. Se albãstreºte în mediu bazic. 7. Na.
2. Cuprinde 6,023 ·1023 particule. 8. Se dizolvã în apã.
3. Opus bazelor! 9. Se obþine prin amestecarea varului stins
4. Reacþia dintre acizi ºi baze. cu nisip.
5. Are Z = 17. 10. Halogen.
6. Hidroxid sau .............. 11. Cu.
12. ............. stins – Ca(OH)2.
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 22.

29
6. Propuneþi definiþiile necesare completãrii acestui rebus :

Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 23.

7. Completaþi coloana orizontalã ºi coloanele verticale conform indicaþiilor de


mai jos:

Orizontal: Caracterul chimic al hidrogenului.


Vertical:
1. Este situat în cãsuþa 10 a Sistemului
periodic.
2. Totalitatea atomilor de acelaºi tip.
3. Este format din nucleu ºi înveliº elec-
tronic.
4. Particule neutre din nucleu.
5. Are simbolul chimic N.
6. Starea de agregare a clorului.
7. Nemetalele din grupa VII-A.

Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 24.

30
3. EXPERIMENTE DISTRACTIVE

3.1. CALORIFERUL CHIMIC


Luaþi o punguþã din plastic de mãrimea palmei. Amestecaþi apoi 5 g de clorurã
cupricã cu tot atâtea grame de piliturã de aluminiu. Adãugaþi ºi o cantitate de douã
ori mai mare de rumeguº uscat. Cu acest amestec umpleþi punguþa. Ca sã funcþioneze
„caloriferul”, este suficient sã adãugaþi vreo 10 cm3 de apã. Datoritã reacþiilor chimice
dintre substanþe are loc o încãlzire puternicã, ce poate dura câteva ore.

3.2. MISTERUL MÂINILOR NEGRE


O experienþã de efect. Oferiþi unuia dintre spectatorii voºtri un lighean cu „apã” ºi
rugaþi-l sã-ºi spele mâinile. Daþi-i apoi un prosop sã se ºteargã. În timp ce îºi ºterge
mâinile, din curate acestea devin tot mai negre, spre hazul spectatorilor! Explicaþia
este urmãtoarea: apa conþine o cantitate micã de calaican (sulfat feros), invizibilã în
apã, iar prosopul puþin acid tanic, fin pulverizat. Substanþele reacþioneazã, dând un
precipitat negru, care nu-i altceva decât cernealã de tanin. Iese la spãlat cu apã ºi
sãpun.

3.3. O MICÃ SCAMATORIE


Înmuiaþi gãmãliile chibriturilor într-o soluþie slabã de silicat de sodiu ºi lãsaþi-le
apoi sã se usuce 12–24 ore. Oferiþi-le unui prieten: fiecare chibrit va da scântei, prin
frecare de cutie. Va face impresia cã-ºi dã toate „silinþele” sã ardã dar … fãrã rezultat!

3.4. POMUL LUI SATURN


Tãiaþi dintr-o bucatã de tablã de zinc o siluetã de arbore cu 2–3 crengi. Atârnaþi
aceastã siluetã într-un pahar, cu o sârmã subþire. Umpleþi apoi paharul cu o soluþie de
acetat bazic de plumb (se gãseºte la farmacie sub numele de „apã de plumb”). Dupã
câtva timp, în funcþie de concentraþia soluþiei, zincul se va acoperi cu un strat buretos
de plumb. Experienþa era fãcutã în trecut de alchimiºti, ca sã impresioneze pe neºtiu-
tori. Explicaþia fenomenului este simplã.
Cele douã metale „fac schimb” între ele: o parte din plumbul acetatului se depune,
iar o cantitate corespunzãtoare de zinc trece în soluþie, ca acetat de zinc, conform
ecuaþiei chimice:
Pb(CH3COO)2 + Zn= Zn(CH3COO)2 + Pb
Experienþa se numeºte „pomul lui Saturn”, deoarece în trecut plumbul era consi-
derat metalul plantei Saturn.

31
3.5. GRAVAREA CHIMICÃ (CORODAREA METALELOR)
a. Gravarea chimicã a suprafeþelor de zinc, argint, staniu sau cupru
Se acoperã suprafaþa metalului cu un strat de parafinã în care se zgârie cu un ac
desenul sau textul dorit. Se aplicã o pastã formatã din Fe2(SO4)3 ºi apã. Dupã câteva
minute pasta se spalã cu apã, iar parafina se îndepãrteazã. Prin aceastã metodã se pot
obþine ºi plãcuþele pentru circuite integrate.
b. Gravarea chimicã a aluminiului
Se degreseazã obiectul, se acoperã cu un strat de lac în care se zgârie desenul sau
inscripþia ce urmeazã a fi gravatã. Se foloseºte o soluþie formatã din:
– 10 pãrþi FeCl3;
– 100 pãrþi H2O, în care se adaugã, în porþiuni mici ºi sub agitare, 20–30 pãrþi
H2SO4 concentrat (atenþie!);
– 10 pãrþi KClO3.
Corodarea dureazã 5–10 minute, în funcþie de adâncimea doritã, dupã care obiec-
tul se spalã bine, se usucã ºi se îndepãrteazã lacul.

32
TESTE – CLASA A VII-A

TESTUL 1. FENOMENE. PROPRIETÃÞI. SUBSTANÞE ªI


AMESTECURI. METODE DE SEPARARE A SUBSTANÞELOR
DIN AMESTECURI
1. Subliniazã fenomenele chimice:
• ruperea hârtiei;
• spargerea unui geam;
• arderea alcoolului;
• arderea unei lumânãri;
• dilatarea metalelor prin încãlzire;
• coclirea aramei.
1 punct

2. Dã douã exemple de fenomene fizice ºi un exemplu de fenomen chimic, pe


care le poate suferi zahãrul.
2 puncte
3. Noteazã cu A (adevãrat) ºi F (fals) urmãtoarele afirmaþii:
• Apa este o substanþã compusã.
• Aerul este un amestec omogen, indispensabil vieþii.
• Substanþele componente ale unui amestec nu-ºi pãstreazã proprietãþile.
• Componentele unei substanþe compuse pot fi separate prin metode (pro-
cedee) fizice.
1 punct
4. Scrie proprietãþi prin care se aseamãnã ºi proprietãþi prin care se deosebesc
apa ºi alcoolul.
2 puncte
5. Propune o metodã de separare a unui amestec format din praf de cãrbune ºi
sare de bucãtãrie. Care sunt ustensilele necesare?
2 puncte
6. Pentru separarea cãrora dintre amestecurile de mai jos ai folosi instalaþia din
figura 19? Cum se numeºte metoda de separare? Dar ustensilele folosite?
a) nisip cu sare de bucãtãrie;
b) alcool cu bucãþele de plutã;
c) fier cu sulf;
d) apã cu alcool;
e) apã cu praf de sulf.
1 punct

Fig. 19.

33
TESTUL 2. SOLUÞII. CONCENTRAÞIA SOLUÞIILOR.
SOLUBILITATEA
Completeazã tabelul conform modelului de pe prima linie.
Amestec Dizolvant Dizolvat
30 g sare + 80 g apã apã sare
70 g alcool + 15 g apã
23 g zahãr + 127 g apã
15 g sodã + 100 g apã
100 g apã + 20 g alcool 1 punct
2. Alege dintre substanþele din coloana a doua dizolvantul potrivit pentru:
• grãsimi • apã
• zahãr • acetonã
• lac de unghii • benzen
• sodã causticã
• piatrã vânãtã 1 punct
3. Noteazã cu A (adevãrat) ºi F (fals) urmãtoarele afirmaþii:
• Agitarea poate transforma o substanþã insolubilã într-o substanþã solubilã.
• Soluþiile sunt amestecuri omogene.
• Vãrsând o cantitate de soluþie dintr-un pahar, soluþia se concentreazã.
• Zahãrul se dizolvã mai repede în apã caldã decât în apã rece.
• Solubilitatea substanþelor gazoase scade cu creºterea temperaturii.
2 puncte
4. Câte grame de sodã causticã se dizolvã în apã pentru a obþine 200 g soluþie de
concentraþie 15%? (fig. 20.)

Fig. 20. 1 punct


5. Observã desenelele. Enumerã factorii care influenþeazã viteza de dizolvare a
unei substanþe solide (fig. 21).

Fig. 21. 2 puncte

34
6. Se amestecã 50 g soluþie de zahãr în apã, de concentraþie c = 10%, cu 50 g apã.
a) Soluþia se dilueazã sau se concentreazã?
b) Calculeazã concentraþia soluþiei obþinute.
2 puncte

TESTUL 3. ATOM. ELEMENT CHIMIC. SIMBOL CHIMIC.


STRUCTURA ATOMULUI
1. Scrie simbolurile celor 11 elemente ce reprezintã 99,95% din numãrul atomi-
lor care intrã în alcãtuirea corpului uman: hidrogen, carbon, azot, oxigen,
sodiu, magneziu, fosfor, sulf, clor, potasiu, calciu.
2 puncte
2. Alege rãspunsul corect.
I. Cel mai rãspândit element chimic de pe Pãmânt este:
a) fierul;
b) oxigenul;
c) hidrogenul.
II. Simbolul chimic al celui mai rãspândit element în atmosfera terestrã este:
a) O;
b) H;
c) N.
III.Cum se noteazã ºapte atomi de hidrogen?
a) 1·7H;
b) H, H, H, H, H, H, H;
c) 7H.
IV. Care este numãrul total de atomi din figura 22?
a) 12 atomi;
b) 17 atomi;
c) 16 atomi.
Fig. 22.
V. Nucleul unui atom cuprinde:
a) protoni ºi neutroni;
b) electroni ºi neutroni;
c) electroni.
VI. Suma numãrului de neutroni ºi de protoni reprezintã:
a) numãrul atomic, Z;
b) sarcina nuclearã;
c) numãrul de masã, A.
VII. Elementul care are în înveliºul electronic 20 de electroni este:
a) Ne;
b) Ca;
c) Mg.

35
VIII. Este neutru din punct de vedere electric:
a) atomul;
b) nucleul;
c) înveliºul electronic.
2 puncte
3. a) Cum sunt repartizaþi electronii pe straturi în atomul cu numãrul atomic
Z = 18?
b) Care este numãrul atomic al elementului care are 5 electroni pe stratul
3 (M)?
1 punct
4. Completeazã spaþiile libere:
• Are Z = 15....................
• Are 3ē în înveliºul electronic.............
• Se noteazã +11 p..........
• Se calculeazã cu formula ..............= A – Z.
• Are 17 protoni în nucleu ................
• Are structura înveliºului electronic K = 2ē; L = 5ē.
• Are sarcina electricã relativã –1...............
• Parte a atomului încãrcatã pozitiv..........
• Un mol Al = ................ g
• În ½ mol de Ca se gãsesc .......... atomi.
2 puncte
5. Modeleazã structura atomului de aluminiu (Z = 13; A = 27).
2 puncte

TESTUL 4. SISTEMUL PERIODIC. LEGÃTURA DINTRE


STRUCTURA ATOMULUI ªI LOCUL OCUPAT DE UN
ELEMENT ÎN SISTEMUL PERIODIC. VALENÞA
1. Dã câte douã exemple de:
• metale din grupe principale;
• nemetale solide;
• elemente lichide;
• grupe care conþin numai metale;
• metale din grupe secundare.
1 punct
2. Scrie proprietãþile fizice generale ale metalelor.
1 punct
3. Enunþã legea periodicitãþii.
1 punct
4. Care este elementul situat în:
a) grupa a 2-a (II A), perioada a 4-a;

36
b) grupa a 11-a (I B), perioada a 5-a;
c) grupa a 15-a (V A), perioada a 2-a;
d) cãsuþa cu numãrul 24.
1 punct
5. A. Care dintre urmãtoarele perechi de elemente se gãsesc în aceeaºi grupã?
a) Cu, Ni;
b) Mg, Na;
c) B, Al;
d) H, He.
B. Care dintre elementele Na, C, P, H, Cl, fac parte din perioada a 3-a?
1 punct
6. Scrie simbolurile elementelor din:
a) grupa metalelor alcaline;
b) grupa gazelor rare.
1 punct
7. Un element are structura înveliºului electronic:

Determinã poziþia lui în Sistemul periodic ºi identificã elementul.


1 punct
8. Un element E este situat în grupa 15 (V A), are stratul 3(M) în curs de com-
pletare ºi A = 31.
Determinã:
• câþi protoni ºi neutroni are în nucleu;
• în ce perioadã se aflã;
• câþi electroni are pe ultimul strat;
• al câtelea element este în Sistemul periodic;
• ce configuraþie electronicã are;
• valenþele elementului E faþã de hidrogen ºi oxigen.
Justificã rãspunsurile.
2 puncte

37
TESTUL 5. FORMULE CHIMICE. CALCULE PE BAZA
FORMULELOR CHIMICE
1. Care dintre urmãtoarele notaþii reprezintã simboluri chimice ºi care reprezintã
formule chimice?
Cl, H2O, Cl2, H, H2SO3, S, P4, O.
1 punct
2. Scrie formulele compuºilor urmãtoarelor elemente cu clorul:
NaI, BaII, CaII, AlIII, MnII, FeIII, PbIV, CIV.
1 punct
3. Ce valenþã are fosforul în compuºii P2O5 ºi P2O3 (oxigenul este constant diva-
lent)?
1 punct
4. Completeazã tabelul:
Denumire Formulã
apã ................
……………. CO2
sulfat de sodiu ...................
carbonat de potasiu .......................
……………… Al2S3
hidroxid de calciu .......................
fosfat de magneziu ........................
clorurã de zinc ......................
…………………. (NH4)2CO3
oxigen .........................
2 puncte
5. Completeazã tabelul:
Formula Substanþã Substanþã Monoatomicã Diatomicã Poliatomicã
simplã compusã
O2
HCl
H3PO4
Zn
P4
1 punct
6. Calculeazã masa, molul, raportul numãrului de atomi, raportul de masã ºi com-
poziþia procentualã pentru substanþa HNO3 (acid azotic).
2 puncte
7. Determinã masa de azot din 5 moli de NH3 (amoniac).
1 punct

38
TESTUL 6. SOLUÞII NEUTRE, ACIDE ªI BAZICE. LEGEA
CONSERVÃRII MASEI. REACÞII CHIMICE. ECUAÞII CHIMICE
1. Alege rãspunsul corect!
I. Substanþele care intrã într-o reacþie chimicã se numesc:
a) produºi de reacþie
b) reactanþi
c) substanþe compuse
II. Ecuaþia corect scrisã este:
a) Al + O2 = AlO3
b) 2Al + O2 = Al2O3
c) 4Al + 3O2 = 2Al2O3
III.Turnesolul în prezenþã de HCl se coloreazã în:
a) albastru
b) roºu
c) violet
IV. În paharul din figura 23 se aflã fenolftaleinã ºi o substanþã X. Substanþa
X este:
a) o bazã
b) un acid roºu
c) neutrã
Fig. 23
V. Dacã 3 g de substanþã A reacþioneazã cu 4 g de substanþã B, pentru a forma
5 g de substanþã C ºi o cantitate x de substanþã D, atunci:
a) x = 7 g
b) x = 9 g
c) x = 2 g
2 puncte
2. Care dintre procesele indicate mai jos reprezintã reacþii chimice?
a) arderea cãrbunilor;
b) topirea gheþii;
c) coclirea aramei;
d) fotosinteza;
e) un amestec de piliturã de fier ºi sulf, prin încãlzire se transformã în
sulfurã de fier;
f) dizolvarea zahãrului în apã.
1 punct
3. Stabileºte coeficienþii urmãtoarelor ecuaþii:
a) Ca + O2 → CaO d) Na + S → Na2S
b) Mg + HCl → MgCl2 + H2↑ e) FeCl3 + KOH → KCl + Fe(OH)3↓
c) H2O → H2 + O2 f) Na + Cl2 → NaCl
2 puncte

39
4. Prin arderea a 48 kg carbon în oxigen se obþin 176 kg de dioxid de carbon. Cât
oxigen s-a consumat?
Enunþã legea pe baza cãreia ai aflat rãspunsul.
2 puncte
5. Scrie ecuaþiile urmãtoarelor reacþii chimice:
a) acid azotic + hidroxid de calciu → azotat de calciu + apã
b) oxid de sodiu + apã → hidroxid de sodiu
c) aluminiu + sulf → sulfurã de aluminiu
d) hidroxid de sodiu + clorurã de zinc → hidroxid de zinc + clorurã de sodiu
2 puncte

TESTUL 7. TIPURI DE REACÞII CHIMICE


1. Defineºte reacþia de combinare. Dã douã exemple de reacþii de combinare.
2 puncte
2. Alege ecuaþia reacþiei de dublã înlocuire (schimb).
a) 2Ca + O2 = 2CaO
b) Mg + H2SO4 = MgSO4 + H2↑
c) CuO + 2HCl = CuCl2 + H2O
1 punct
3. Subliniazã cu o linie reacþiile rapide ºi cu douã linii reacþiile lente:
a) NaCl + AgNO3 = AgCl↓ + NaNO3
b) Ruginirea fierului
c) Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2↑
d) Coclirea obiectelor din aramã
e) Fermentaþia lacticã
1 punct

4. Stabileºte prin sãgeþi corespondenþa între reactanþii ºi produºii de reacþie


indicaþi mai jos. Scrie ecuaþiile reacþiilor chimice corespunzãtoare ºi stabileºte
coeficienþii. Ce tipuri de reacþii chimice au loc?
Al + S CO2 + H2O
Na + HOH Na2SO4 + H2O
H2CO3 Al2S3
Zn + HCl H2S + FeCl2
FeS + HCl Fe3O4
Cl2 + H2 CaO + CO2
FeCl3 + NaOH NaOH + H2↑
Fe + O2 HCl
NaOH + H2SO4 ZnCl2 + H2↑
CaCO3 Fe(OH)3 + NaCl
3 puncte

40
5. Indicã prin sãgeþi tipul de reacþie termochimicã, folosind indicaþiile furnizate
de urmãtoarele ecuaþii termochimice:
a) 2Na + 2H2O = 2NaOH + H2↑ + Q
Reacþie b) 2HgO + Q = 2Hg + O2↑ Reacþie
exotermã c) 2KClO3 = 2KCl + 3O2↑ – Q endotermã
d) 2Al + 3S = Al2S3 + Q
1 punct
6. Ce tip de reacþie este modelat în figura 24? Scrie ecuaþia reacþiei chimice.

Fig. 24.
1 punct

TESTUL 8. CALCULE PE BAZA ECUAÞIILOR REACÞIILOR


CHIMICE
1. Ce masã de oxid de magneziu se obþine prin arderea a 12 g magneziu?
2 puncte
2. Elementul din grupa II A, perioada a 4-a reacþioneazã cu 16 g de oxigen. Scrie
ecuaþia reacþiei ºi calculeazã masa produsului de reacþie.
2 puncte
3. Câþi moli de hidrogen se degajã în urma reacþiei dintre zinc ºi acid clorhidric,
dacã se consumã 10 g soluþie de acid clorhidric de concentraþie 36,5%?
2 puncte
4. Se dã schema:
a → b + c↑
b + HCl → d + e
c + KOH → f + e
f + H2SO4 → g + e + c↑
Sã se determine:
• substanþele a ºi b ºtiind cã substanþa b conþine elementele cu Z1 = 20 ºi Z2 = 8,
iar substanþa a conþine 40% Ca, 12% C ºi 48% O;
• sã se scrie ecuaþiile reacþiilor chimice;
• sã se calculeze masa de substanþã a, ºtiind cã din prima reacþie se obþin 88 g
de substanþã c.
3 puncte

41
TESTE – CLASA A VIII-A

TESTUL 1. (TEST INIÞIAL)


27
1. Se dã 13 Al. Modeleazã structura atomului. Precizeazã poziþia elementului în
Sistemul periodic ºi caracterul lui chimic. Justificã rãspunsul.
1 punct
2. Completeazã tabelul:
Denumirea Formula chimicã
acid clorhidric
CO2
sulfurã de aluminiu
Ca(OH)2
NaCl
oxid de sodiu
carbonat de calciu
oxigen
sulfat de cupru
H2SO4
1 punct

3. Clasificã substanþele conform rubricilor tabelului de mai jos:


Substanþã Substanþã compusã Substanþã
simplã
metal nemetal oxid acid bazã sare monoatomicã diatomicã poliatomicã
H2SO4
Al
N2
CO2
CaCO3
Ar
P4
Ca(OH)2
MgO
H3PO4
1 punct

42
4. Completeazã ecuaþiile reacþiilor. Precizeazã tipul reacþiilor. Defineºte tipul
reacþiei subliniate.
Al + O2 = ……………….. ( )
Zn + ……………….. = ZnCl2 + H2↑ ( )
CuSO4 + NaOH = …………………… + Cu(OH)2↓ ( )
CaCO3 = ………………. + ……………… ( )
2 puncte
5. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) în dreptul afirmaþiilor urmãtoare:
• Ruginirea fierului este un fenomen fizic.
• Soluþiile sunt amestecuri omogene.
• Concentraþia unei soluþii creºte prin adãugarea de dizolvant.
• Oxigenul este cel mai rãspândit element în naturã.
• Turnesolul se coloreazã în roºu într-o soluþie de acid.
• Masa reactanþilor este egalã cu masa produºilor de reacþie.
• Substanþele care participã la o reacþie chimicã se numesc produºi de reacþie.
• Reacþiile exoterme sunt reacþii care se produc cu degajare de cãldurã.
• Exploziile sunt reacþii lente.
• Reacþia dintre un acid ºi o bazã se numeºte reacþie de neutralizare.
2 puncte
6. a) Calculeazã concentraþia soluþiei obþinutã prin dizolvarea a 60 g de zahãr în
240 g de apã.
b) O cantitate de HCl care conþine 12,046·1023 molecule reacþioneazã cu Mg
de puritate 70%. Sã se calculeze:
• masa de sare rezultatã din reacþie.
• masa de magneziu impur.
2 puncte
TESTUL 2. (TEST INIÞIAL)
1. Clasificã fenomenele: dizolvarea, arderea, topirea, ruginirea, dilatarea, evapora-
rea, arderea, tãierea, coclirea, putrezirea, fotosinteza, încãlzirea, dupã rubricile
tabelului:
Fenomen fizic Fenomen chimic

1 punct
2. Propune metode fizice de separare a componenþilor urmãtoarelor amestecuri:
a) nisip ºi naftalinã;
b) sare de bucãtãrie ºi piliturã de fier;
c) petrol (þiþei);
d) apã ºi zahãr;
e) apã ºi sulf fin divizat.
1 punct

43
3. Scrie formulele urmãtoarelor substanþe ºi calculeazã masele ºi molii sãrurilor:
acid clorhidric, azotat de calciu, clorurã de magneziu, hidroxid de sodiu, acid
sulfuric, oxigen, oxid de aluminiu, argon, hidroxid de amoniu, apã.
2 puncte
4. Completeazã ecuaþiile urmãtoarelor reacþii ºi precizeazã tipul lor.
FeCl3 + NaOH = ……………. + Fe(OH)3 (…………………)
CuCO3 = ……………. + CO2 (………………………)
Al + S = ………………. (………………………..)
1,5 puncte
5. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) în dreptul afirmaþiilor de mai jos:
• Oxizii sunt substanþe simple.
• Coroziunea metalelor este o reacþie lentã.
• Azotatul de argint se coloreazã în roºu în mediu acid.
• Hidroxidul de sodiu se mai numeºte ºi sodã causticã.
• Un mol de oxigen conþine 6,023·1023 molecule de oxigen.
• Moleculele poliatomice sunt formate din atomi diferiþi.
• Numãrul electronilor de pe ultimul strat al unui atom este egal cu numãrul
grupei principale în care se gãseºte elementul respectiv în Sistemul periodic.
• Coloanele verticale, care cuprind elemente cu aceeaºi configuraþie elec-
tronicã pe ultimul strat, se numesc perioade.
• Metalele sunt solide.
• Particulele elementare din nucleu se numesc nucleoni.
2 puncte
6. În 200 g soluþie de HCl de concentraþie 36,5% se introduce magneziu. Ce can-
titãþi de clorurã de magneziu ºi hidrogen se obþin? Alege rãspunsul corect.
a) 2 moli MgCl2 / 0,2 moli H2;
b) 118,6 g MgCl2 / 0,2 g H2;
c) 1 mol MgCl2 / 1 mol H2;
1,5 puncte

TESTUL 3. OXIGENUL ªI HIDROGENUL


1. Care dintre notaþiile alãturate reprezintã:
a) 3 molecule de oxigen;
b) 2 atomi de hidrogen; P4; 2H2; 3O2; 2H; 2O3
c) o moleculã de fosfor:
1 punct
2. Completeazã ecuaþiile. Subliniazã ecuaþiile care reprezintã metode de prepa-
rare pentru hidrogen.
Zn + HCl = …………. + ……………..
H2O = …………….. + ………………
H2 + Cl2 = ………………
O2 + Al = ………………….

44
H2 + N2 = …………………
O2 + C = …………………
2 puncte
3. Dã douã exemple de oxidãri lente ºi douã exemple de oxidãri vii.
1 punct
4. Enumerã cele mai importante utilizãri ale hidrogenului.
1 punct
5. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) în dreptul afirmaþiilor urmãtoare:
• Arderea hidrogenului este o reacþie exotermã.
• Oxigenul se foloseºte la obþinerea amoniacului.
• Apa se descompune, prin încãlzire, în oxigen ºi hidrogen.
• Oxigenul se gãseºte în aerul atmosferic în proporþie de 78%.
• Hidrogenul este folosit la umplerea aerostatelor.
• Prin respiraþie, organismele iau din mediul înconjurãtor oxigen ºi eliminã
dioxid de carbon.
• Oxigenul întreþine arderea.
• Reacþia hidrogenului cu oxidul de cupru este o reacþie de combinare.
• Hidrogenul arde dar nu întreþine arderea.
• Oxigenul se dizolvã puþin în apã.
2 puncte
6. a) Calculeazã compoziþia procentualã a apei.
b) În câþi moli de apã se aflã aceeaºi masã de hidrogen ca în patru moli de acid
sulfuric (H2SO4)?
2 puncte

TESTUL 4. CARBONUL ªI SULFUL


1. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) în dreptul afirmaþiilor urmãtoare.
• Grafitul este bun conducãtor de electricitate.
• Sulful este solubil în sulfurã de carbon.
• Sãrurile H2S se numesc sulfaþi.
• Carbonul poate avea valenþele I, II, IV.
• Toate substanþele organice conþin carbon.
• Diamantul are duritate foarte mare.
• SO2 este un gaz foarte toxic.
• Plantele folosesc CO2 din aer ºi îl transformã în glucozã.
• Sulful este folosit pentru confecþionarea de electrozi ºi mine de creion.
• Carbonul ºi sulful sunt nemetale.
2 puncte
2. Propune metode de separare a substanþelor dintr-un amestec format din praf
de cãrbune, pulbere de sulf ºi sulfat de cupru.
1 punct

45
3. Scrie ecuaþiile reacþiilor chimice cuprinse în transformãrile:
S → SO2 → SO3 → H2SO4
Denumeºte toate substanþele.
2 puncte
4. Completeazã ecuaþiile. Precizeazã importanþa lor.
C + O2 = …………
C + H2O (vapori) = ………….. + ………………..
C + Fe2O3 = …………… + ……………….
2 puncte
5. Se obþine „gaz de apã” pornind de la 100 kg cãrbune de puritate 90%. Hidro-
genul rezultat se utilizeazã la fabricarea HCl. Ce masã de acid clorhidric de
concentraþie c = 36,5% se obþine?
2 puncte

TESTUL 5. ALUMINIU, FIER, CUPRU, ALIAJE, COROZIUNE


1. Dã câte trei exemple de metale solide, metale din grupe principale ºi metale
din grupe secundare.
1 punct
2. Enumerã proprietãþile fizico-mecanice generale ale metalelor.
1 punct
3. Completeazã ecuaþiile reacþiilor posibile:
Al + Fe2O3 →
Fe + HCl →
Al + HNO3 →
Al + S →
Fe + CuSO4 →
Cu + AgNO3 →
Cu + H2O →
Fe + MgO →
Cu + S →
3 puncte
4. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) în dreptul afirmaþiilor urmãtoare:
• Cuprul, fierul ºi aluminiul sunt metale atrase de magnet.
• Fierul are proprietatea de a rugini.
• Cuprul este foarte bun conducãtor de electricitate.
• Aluminiul este mai reactiv decât cuprul.
• Alama este un aliaj al cuprului cu zincul.
• Metalele sunt solubile în apã.
• Oþelul este un aliaj al fierului cu carbonul.
• La introducerea cuprului într-o soluþie de acid clorhidric se degajã un gaz.
• Procesul de distrugere a metalelor sub acþiunea mediului înconjurãtor se
numeºte coroziune.
• Metalele prezintã luciu caracteristic.
2 puncte

46
5. Cum pot fi protejate metalele împotriva coroziunii?
1 punct
6. Un aliaj ce conþine 70% argint ºi 30% cupru reacþioneazã la cald cu sulful. Ce
masã de sulf este necesarã pentru a transforma complet 10 g de aliaj în sulfuri?
1 punct

TESTUL 6. OXIZII
1. Scrie formulele oxizilor elementelor din perioada a 3-a. Denumeºte ºi clasificã
aceºti oxizi.
2 puncte
2. Determinã valenþele elementelor care se combinã cu oxigenul (II):
CuOII; Al2O3II; Fe2O3II; FeOII; Cl2O7II; COII; PbO2II; N2O3II
1 punct
3. Aºazã oxizii urmãtori în ordinea crescãtoare a maselor lor :
Al2O3; CuO; Na2O; PbO2.
1 punct
4. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) urmãtoarele afirmaþii:
• Pe planeta Venus, a cãrei atmosferã conþine în principal CO2, nu poate
funcþiona o brichetã.
• Oxizii metalelor se numesc oxizi bazici.
• Oxizii bazici reacþioneazã cu acizii, formând sãruri ºi apã.
• Oxidul de calciu se mai numeºte ºi var stins.
• Monoxidul de carbon este un gaz toxic.
• Din oxizii de fier se obþin fonta ºi oþelul.
• Dioxidul de sulf reacþioneazã cu apa ºi formeazã acidul sulfuros.
• Dioxidul de carbon nu arde ºi nu întreþine arderea ºi viaþa.
• SiO2 se foloseºte la obþinerea bãuturilor carbogazoase.
• CaO ºi CO2 se obþin prin descompunerea termicã a calcarului (piatra de
var).
1 punct
5. Completeazã ecuaþiile reacþiilor posibile:
CaO + Ca (OH)2 → .................. H2SO4 + CuO → ..................
CaO + H2O → ........................... Al + Fe2O3 → ........................
K2O + Al2O3 → .......................... Cu + MgO → ........................
HCl + CO2 → ............................. CaO + CO2 → ………...........
De ce nu sunt posibile celelalte reacþii?
2 puncte
6. Se reduc cu aluminiu 160 g de Fe2O3. Sã se determine:
a) masa de aluminiu necesarã;
b) masa de soluþie de acid sulfuric de concentraþie 46% care reacþioneazã cu
oxidul de aluminiu rezultat din reacþie.
2 puncte

47
TESTUL 7. ACIZII
1. Subliniazã ºi denumeºte numai acizii:
HCl; Ca(OH)2; H2SO4; NH3; H2S; H3PO4; H2SO3; CH4.
1 punct
2. Defineºte reacþia de neutralizare. Dã un exemplu de reacþie de neutralizare.
1 punct
3. Completeazã ecuaþiile:
HCl + CaCO3 = .................... + .......................
H2SO4 + NaCl = ................↑ + ......................
Aºazã acizii în ordinea crescãtoare a tãriei lor. Justificã rãspunsul.
2 puncte
4. Completeazã ecuaþiile. Precizeazã tipul reacþiilor.
H2 + Cl2 = ............
HCl + Zn = ....................... + ............↑
H2SO4 + CuO = ............. + .............
HCl + AgNO3 = ............↓ + ...................
Care este reactivul folosit pentru recunoaºterea acidului clorhidric?
2 puncte
5. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) în dreptul afirmaþiilor urmãtoare:
• Acidul folosit la acumulatoarele auto este acidul sulfuric.
• Un mol de H2SO4 cântãreºte 98 g.
• Reactivul folosit pentru recunoaºterea acidului sulfuric este BaCl2.
• Acizii înroºesc fenolftaleina.
• Coca-Cola are pH = 2,5. Ea este o soluþie neutrã.
• H2S se numeºte acid sulfhidric.
• Soluþiile acizilor au gust acru ºi sunt bune conducãtoare de electricitate.
• HCl este solid.
• La adãugarea cuprului într-o soluþie de acid clorhidric, se degajã un gaz.
• Acidul clorhidric are molecula diatomicã.
2 puncte
6. Un acid conþine 2,04% H ºi 32,65% S. El este H2S, H2SO3 sau H2SO4?
1 punct

TESTUL 8. BAZELE
1. Scrie formulele ºi denumirile bazelor corespunzãtoare metalelor din perioada
a 3-a.
1 punct
2. Completeazã ecuaþiile. Subliniazã cu o linie bazele solubile ºi cu douã linii
bazele insolubile:
Na2O + H2O →
NaOH + CuCl2 →
CaO + H2O →

48
Ca + H2O →
K + H2O →
Ca(OH)2 + CO2 →
Care dintre reacþii:
a) este cunoscutã sub numele de reacþie de stingere a varului?
b) este folositã pentru recunoaºterea CO2?
3 puncte
3. Propune o metodã pentru a verifica dacã NaOH, (soda causticã), este impurifi-
catã cu Na2CO3 (soda de rufe).
1 punct
4. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) în dreptul afirmaþiilor urmãtoare:
• Bazele solubile înroºesc fenolftaleina.
• Ca(OH)2 se foloseºte la obþinerea mortarului.
• Formula generalã a bazelor este:
x II
M 2 Ox
• Soluþiile bazelor sunt bune conducãtoare de electricitate.
• Soluþiile bazelor au pH < 7.
• Unele baze se descompun prin încãlzire în apã ºi oxid metalic.
• Reacþia KOH cu CuSO4 este o reacþie rapidã.
• Bazele pot fi solide, lichide ºi gazoase.
2 puncte
5. Scrie ecuaþiile reacþiilor corespunzãtoare transformãrilor:
Mg → MgO → Mg(OH)2 → MgCl2
1 punct
6. Care este masa soluþiei de acid clorhidric de concentraþie c = 36,5% necesarã
neutralizãrii a 250 g soluþie de NaOH de concentraþie c = 20%?
2 puncte
TESTUL 9. SÃRURILE
1. Subliniazã ºi denumeºte sãrurile: NaCl; H2SO4; NaOH; NaHCO3; CaCO3;
CuSO4; HF; AgNO3; FeCl3.
1 punct
2. Se dã schema:
+ H2O + fenolftaleinã
a c culoare roºie
+ HCl

CaCO3 e + H2O

+ H2O
b d
Identificã substanþele notate cu litere. Scrie ecuaþiile reacþiilor cuprinse în
schemã. Precizeazã care dintre substanþe sunt sãruri.
3 puncte

49
3. Care este reactivul folosit pentru recunoaºterea clorurilor solubile? Scrie o
ecuaþie chimicã.
1 punct
4. Scrie A (adevãrat) sau F (fals) în dreptul afirmaþiilor urmãtoare:
• Sãrurile sunt substanþe compuse, formate din metale ºi radicali acizi.
• Na2SO4 este sarea unui oxiacid monobazic.
• Soluþia de NaCl înroºeºte turnesolul.
• Piatra vânãtã are formula CuSO4.
• Sãrurile sunt solubile în apã.
• AgNO3 se mai numeºte ºi „piatra iadului”.
• Formula generalã a sãrurilor este M ma A ma (în care M – metal ºi A – radical
acid).
• Compoziþia procentualã a NaCl este 23% Na ºi 35,5% Cl.
2 puncte
5. Câte grame de cupru se depun în urma reacþiei fierului cu 10 g soluþie de
CuSO4, de concentraþie 20%?
2 puncte

TESTUL 10. (TEST FINAL)


1. Noteazã, în cercurile de sub coloane, cu A – oxizii, cu B – bazele, cu C – acizii
ºi cu D – sãrurile:
HCl Na2SO4 Al2O3 MgO Ca(OH)2
HNO3 CuCl2 CuO KOH NaOH
H2SO4 CaCO3 Na2O FeSO4 Al(OH)3

Denumeºte substanþele din coloana rãmasã nemarcatã ºi clasificã substanþele


respective dupã criteriile cunoscute.
2 puncte
2. Se considerã un amestec format din NaCl, S, Fe ºi C (fin divizate). Propune
metode de separare a acestor substanþe. Pe ce proprietãþi ale lor se bazeazã
metodele propuse?
1 punct
3. Completeazã ecuaþiile ºi precizeazã tipul reacþiilor chimice:
Zn + HCl →
Cu + S →
Al + O2 →
CuSO4 + Mg →
Ca(OH)2 + FeCl3 →

50

CaCO3 →

Cu(OH)2 →
Ca + Cl2 →
Al + Fe2O3 →
CuO + H2 →
CuSO4 + KOH →
HCl + NaOH →
2,4 puncte
4. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) urmãtoarele afirmaþii:
• Reacþia dintre acizi ºi baze se numeºte reacþie de neutralizare.
• Oxigenul arde, dar nu întreþine arderea.
• Soluþiile bazelor înroºesc fenolftaleina.
• Prin reacþiile nemetalelor cu oxigenul se obþin oxizi bazici.
• Oxidul de calciu se mai numeºte ºi var stins.
• Sulful se mai numeºte pucioasã, din cauza mirosului sãu neplãcut.
• Hidrogenul poate fi folosit drept combustibil.
• Ca(OH)2 se poate utiliza la obþinerea mortarului.
1,6 puncte
5. Se trateazã CaCO3 cu o soluþie de HCl. Ce substanþe rãmân în eprubetã? Ce
masã de CaCO3 s-a consumat, dacã s-a degajat 1 mol de gaz? Care este reactivul
folosit pentru recunoaºterea sãrii din soluþia finalã?
2 puncte
TESTUL 11. (TEST FINAL)
1. Precizeazã culorile indicatorilor turnesol ºi fenolftaleinã în prezenþa soluþiilor
de NaCl, NaOH, HCl ºi H2O.
1 punct
2. Ai la dispoziþie: cuie de fier, panglicã de magneziu, sulf, apã, soluþii de sulfat de
cupru, azotat de argint ºi acid clorhidric. Propune metode de obþinere a douã
sãruri. Noteazã ecuaþiile reacþiilor chimice. Precizeazã tipul reacþiilor chimice.
2 puncte
3. Completeazã ecuaþiile reacþiilor posibile:
Al + S →
Fe + HCl →
HNO3 + CO2 →
NaOH + H2SO4 →
H2 + O 2 →
HCl + AgNO3 →
Cu + H2O →
Alege: o reacþie de neutralizare, o reacþie exotermã, reacþia de recunoaºtere a
acidului clorhidric.
2 puncte

51
4. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) urmãtoarele afirmaþii:
• Prin reacþia HCl cu CO2 se obþine o sare.
• SO2 se foloseºte la obþinerea bãuturilor carbogazoase.
• Oxigenul se gãseºte în aer în proporþie de 21%.
• HCl se foloseºte la decaparea metalelor.
• Hidrogenul este utilizat la obþinerea amoniacului.
• Bazele sunt solubile în apã.
• H2SO4 se foloseºte la confecþionarea acumulatorilor auto.
• Formula generalã a acizilor este Mx(OH)x.
• Dioxidul de carbon nu arde ºi nu întreþine arderea ºi viaþa.
• Mercurul este singurul metal lichid la temperaturã obiºnuitã.
2 puncte
5. Se arde fier în 213 g clor pânã la consumarea a 50% din clor. Determinã:
a) masa de FeCl3 rezultatã;
b) masa de apã necesarã obþinerii unei soluþii de concentraþie 25% din sarea
rezultatã;
c) masa de acid clorhidric obþinut prin reacþia clorului rãmas cu hidrogenul.
2 puncte

TESTUL 12. (TEST FINAL cu grad mai mare de dificultate)


1. Fiecare întrebare are trei rãspunsuri notate cu literele a, b,c. Vei completa în
tabel fiecare cãsuþã cu litera A pentru rãspuns corect ºi cu litera F pentru
rãspuns fals.
(1) Este bun conducãtor de electricitate: a) diamantul; b) grafitul;
c) cãrbunele.
(2) Este un gaz toxic: a) CO; b) N2; c) O2.
(3) Reacþia este puternic exotermã: a) HCl + NaOH = NaOH + H2O;
b) CaCO3 = CaO + CO2; c) 2H2 + O2 = 2H2O.
(4) Se foloseºte la neutralizarea solurilor acide: a) HCl; b) CaO; c) NaCl.
(5) Aliajul cuprului cu zincul se numeºte: a) bronz; b) alamã; c) fontã.
(6) Sunt acizi dibazici: a) H2SO4 ºi HCl; b) H2SO4 ºi H2S; c) HCl ºi H2CO3.
(7) Reactivul folosit pentru recunoaºterea HCl ºi a clorurilor solubile este:
a) H2SO4; b) AgNO3; c) BaCl2.
(8) Înroºeºte fenolftaleina: a) NaOH; b) Cu(OH)2; c) HCl.
(9) Au molecule diatomice: a) azotul, hidrogenul, oxigenul; b) fosforul, azotul,
clorul; c) sulful, hidrogenul, oxigenul.
(10)Cel mai rãspândit metal din scoarþa Pãmântului este: a) cuprul; b) fierul;
c) aluminiul.

52
a b c
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
1 punct
2. Se considerã substanþele: MgO, Cu, CaCO3, CO2, Mg(OH)2, H2SO4, HCl. Scrie
cel puþin cinci ecuaþii ale reacþiilor posibile între aceste substanþe.
2 puncte
3. Particularizeazã cazurile generale menþionate în tabelul de mai jos ºi indicã
tipul fiecãrei reacþii.
Cazuri generale Cazuri particulare Tipul reacþiei
nemetal 1 + nemetal 2 → acid
nemetal + metal → sare
metal + acid → sare + H2↑
sare → oxid bazic + oxid acid
metal + H2O → bazã + H2↑
sare 1 + bazã 1 → bazã 2 + sare 2
acid + bazã → sare + H2O
metal 1 + sare 1 → sare 2 + metal 2
2 puncte
4. Se dã schema:
+ turnesol → culoare…..
+ Zn → d + H2↑
+ MgO → e + H2O
a+b→c + Cu(OH)2 → f + H2O
+ Na2CO3 → g + h↑ + H2O
+ AgNO3 → j ↓ + HNO3
Substanþa a are molecula diatomicã în care numãrul total de electroni este 2,
iar substanþa b este un halogen gazos galben-verzui. Se cere:

53
a) sã se identifice substanþele a, b, …..j;
b) sã se scrie ecuaþiile reacþiilor chimice;
c) sã se clasifice toþi reactanþii dupã rubricile tabelului:
Substanþe simple Substanþe compuse
Metale Nemetale Oxizi Baze Acizi Sãruri

2 puncte
5. Într-un pahar Berzelius se aflã 39,6 g H2O. Se adaugã: 6 g NaCl, 3 g Cu,
0,2 moli Na. Sã se calculeze compoziþia procentualã a soluþiei obþinute.
2 puncte

54
SOLUÞII

JOCURI. JOCURI DE PERSPICACITATE. ANEXE

ANEXA 1

H2SO4 + Ca(OH)2 → CaSO4 + 2H2O 2H3PO4 + 3Zn(OH)2 → Zn3(PO4)2 + 6H2O


H2SO4 + 2NaOH → Na2SO4 + 2H2O 2H3PO4 + 3Cu(OH)2 → Cu3(PO4)2 + 6H2O
H2SO4 + Zn(OH)2 → ZnSO4 + 2H2O 2H3PO4 + 3MgO → Mg3(PO4)2 + 3H2O
H2SO4 + Cu(OH)2 → CuSO4 + 2H2O 2H3PO4 + 3NiO → Ni3(PO4)2 + 3H2O
H2SO4 + MgO → MgSO4 + H2O 2H3PO4 + 3K2O → 2K3PO4 + 3H2O
H2SO4 + NiO → NiSO4 + H2O 2H3PO4 + Al2O3 → 2AlPO4 + 3H2O
H2SO4 + K2O → K2SO4 + H2O 2HCl + Ca(OH)2 → CaCl2 + 2H2O
3H2SO4 + Al2O3 → Al2(SO4)3 + 3H2O HCl + NaOH → NaCl + H2O
2HNO3 + Ca(OH)2 → Ca(NO3)2 + 2H2O 2HCl + Zn(OH)2 → ZnCl2 + 2H2O
HNO3 + NaOH → NaNO3 + H2O 2HCl + Cu(OH)2 → CuCl2 + 2H2O
2HNO3 + Zn(OH)2 → Zn(NO3)2 + 2H2O 2HCl + MgO → MgCl2 + H2O
2HNO3 + Cu(OH)2 → Cu(NO3)2 + 2H2O 2HCl + NiO → NiCl2 + H2O
2HNO3 + MgO → Mg(NO3)2 + H2O 2HCl + K2O → 2KCl + H2O
2HNO3 + NiO → Ni(NO3)2 + H2O 6HCl + Al2O3 → 2AlCl3 + 3H2O
2HNO3 + K2O → 2KNO3 + H2O CO2 + Ca(OH)2 → CaCO3 + H2O
6HNO3 + Al2O3 → 2Al(NO3)3 + 3H2O CO2 + 2NaOH → Na2CO3 + H2O
2H3PO4 + 3Ca(OH)2 → Ca3(PO4)2 + 6H2O sau
H3PO4 + 3NaOH → Na3PO4 + 3H2O CO2 + NaOH → NaHCO3

55
ANEXA 2
CHIMIÞÃ
(Perechi posibile)

Element Element Element Element Element


Pereche Pereche Pereche Pereche Pereche

K→1ē K→2ē K→2ē K→2ē K→2ē


L→1ē L→2ē L→3ē

H He Li Be B
n° → 0 n° → 2 n° → 4 n° → 5 n° → 6
p →1 p →2 p →3 p →4 p →5

K→2ē K→2ē K→2ē K→2ē K→2ē


L→ 4ē L→ 5ē L→ 6ē L→ 7ē L→ 8ē

C N O F Ne
n° → 6 n° → 7 n° → 8 n° → 10 n° → 10
p →6 p →7 p →8 p →9 p → 10

K→2ē K→2ē K→2ē K→2ē K→2ē


L→ 8ē L→ 8ē L→ 8ē L→ 8ē L→ 8ē
M→1ē M→2ē M→3ē M→4ē M→5ē
Na Mg Al Si P
n° → 12 n° → 12 n° → 14 n° → 14 n° → 16
p → 11 p → 12 p → 13 p → 14 p → 15

K→2ē K→2ē K→2ē K→2ē K→2ē


L→ 8ē L→ 8ē L→ 8ē L→ 8ē L→ 8ē
M→6ē M→7ē M→8ē M→8ē M→8ē
S Cl Ar K N→ 1ē Ca N → 2 ē
n° → 16 n° → 18 n° → 22 n° → 20 n° → 20
p → 16 p → 17 p → 18 p → 19 p → 20

56
ANEXA 3
Perechi posibile (atomi ºi ioni)
H H H– He He
n° → 0 K→1ē K→2ē n° → 2 K→2ē
p° → 1 p° → 2
⇒ ⇒ ⇒

Li Li Li+ Be Be Be2+
n° → 4 K→2ē K→2ē n° → 5 K→2ē K→2ē
p° → 3 L→1ē p° → 4 L→2ē
⇒ ⇒ ⇒ ⇒

B B B3+
n° → 6 K→2ē K→2ē
p° → 5 ⇒ L→3ē ⇒

C C C4+ C4–
n° → 6 K→2ē K→2ē K→2ē
p° → 6 ⇒ L→4ē ⇒ ⇒ L→8ē

N N N3– O O O2–
n° → 7 K→2ē K→2ē n° → 8 K→2ē K→2ē
p° → 7 L→5ē L→8ē p° → 8 L→6ē L→8ē
⇒ ⇒ ⇒ ⇒

F F F– Ne Ne
n° → 10 K→2ē K→2ē n° → 10 K→2ē
p° → 9 ⇒ L → 7 ē ⇒ L→8ē p° → 10 ⇒ L→8ē

57
Na Na Na+ Mg Mg Mg2+

n° → 12 K→2ē K→2ē n° → 12 K→2ē K→2ē


p° → 11 ⇒ L → 8 ē ⇒ L→8ē p° → 12 ⇒ L→8ē ⇒ L→8ē
M→1ē M→2ē

Al Al Al3+ Si Si Si4+

n° → 14 K→2ē K→2ē n° → 14 K→2ē K→2ē


p° → 13 ⇒ L → 8 ē ⇒ L→8ē p° → 14 ⇒ L→8ē ⇒ L→8ē
M→3ē M→4ē

P P P3– S S S2–

n° → 16 K→2ē K→2ē n° → 16 K→2ē K→2ē


p° → 15 ⇒ L → 8 ē ⇒ L → 8 ē p° → 16 ⇒ L→8ē ⇒ L→8ē
M→5ē M→8ē M→6ē M→8ē

Cl Cl Cl– Ar Ar

n° → 18 K→2ē K→2ē n° → 22 K→2ē


p° → 17 ⇒ L → 8 ē ⇒ L → 8 ē p° → 18 ⇒ L→8ē
M→7ē M→8ē M→8ē

K K K+ Ca Ca Ca2+

n° → 20 K→2ē K→2ē n° → 20 K→2ē K→2ē


p° → 19 ⇒ L → 8 ē ⇒ L → 8 ē p° → 20 ⇒ L→8ē ⇒ L→8ē
M→8ē M→8ē M→8ē M→8ē
N→1ē N→2ē

58
ANEXA 4

Simbolul Configuraþia electronicã Z Perioada Grupa Nr. protoni


H K→1 1 1 1
He K→2 2 1 2
Li K→2 L→1 3 2 I 3
Be K→2 L→2 4 2 II 4
B K→2 L→3 5 2 III 5
C K→2 L→4 6 2 IV 6
N K→2 L→5 7 2 V 7
O K→2 L→6 8 2 VI 8
F K→2 L→7 9 2 VII 9
Ne K→2 L→8 10 2 VIII 10
Na K→2 L→8 11 3 I 11
M→1
Mg K→2 L→8 12 3 II 12
M→2
Al K→2 L→8 13 3 III 13
M→3
Si K→2 L→8 14 3 IV 14
M→4
P K→2 L→8 15 3 V 15
M→5
S K→2 L→8 16 3 VI 16
M→6
Cl K→2 L→8 17 3 VII 17
M→7
Ar K→2 L→8 18 3 VIII 18
M→8
K K→2 L→8 19 4 I 19
M→8 N→1
Ca K→2 L→8 20 4 II 20
M→8 N→2

59
ANEXA 5
Configuraþia Caracter Configuraþia ionului
electronicã chimic E+ E2+ E3+ E4+ E– E2– E3– E4–
K→1 Nemetal K→0 - - - K→2 - - -
K→2 Nemetal - - - - - - - -
K→2 L→1 Metal K→2 - - - - - - -
K→2 L→2 Metal - K→2 - - - - - -
K→2 L→3 Metal - - K→2 - - - - -
K→2 L→4 Nemetal - - - K→2 - - - K→2
- - - - - - - L →8
K → 2 L → 5 Nemetal - - - - - - K→2 -
- - - - - - L →8 -
K → 2 L → 6 Nemetal - - - - - K→2 - -
- - - - - L →8 - -
K → 2 L → 7 Nemetal - - - - K→2 - - -
- - - - L →8 - - -
K→2 L → 8 Nemetal - - - - - - - -
K→2 L → 8 Metal K→2 - - - - - - -
M→ 1 L →8 - - - - - - -
K→2 L → 8 Metal - K→2 - - - - - -
M→ 2 - L →8 - - - - - -
K→2 L → 8 Metal - - K→2 - - - - -
M→ 3 - - L →8 - - - - -
K→2 L → 8 Nemetal - - - K→2 - - - -
M→ 4 - - - L →8 - - - -
K→2 L → 8 Nemetal - - - - - - K→2 -
M→ 5 - - - - - - L →8 -
- - - - - - M→8 -
K → 2 L → 8 Nemetal - - - - - K→2 - -
M→ 6 - - - - - L →8 - -
- - - - - M→8 - -
K → 2 L → 8 Nemetal - - - - K→2 - - -
M→ 7 - - - - L →8 - - -
- - - - M→8 - - -
K → 2 L → 8 Nemetal - - - - - - - -
M→ 8 - - - - - - - -
K → 2 L → 8 Metal K→2 - - - - - - -
M→ 8 N→ 1 L →8 - - - - - - -
M→8 - - - - - - -
K → 2 L → 8 Metal - K→2 - - - - - -
M→ 8 N→ 2 - L →8 - - - - - -
- M→8 - - - - - -

60
ANEXA 6
CHIM-ZAR
EXEMPLE DE REACÞII POSIBILE (STUDIATE ÎN GIMNAZIU)
NaOH + HNO3 → NaNO3 + H2O
NaOH + fenolftaleinã → roºu
3NaOH + H3PO4 → Na3PO4 + 3H2O
2NaOH + NiCl2 → Ni(OH)2 + 2NaCl
NaOH + turnesol → albastru
2NaOH + H2SO4 → Na2SO4 + 2H2O
Zn + H2O → ZnO + H2↑
Zn + Cl2 → ZnCl2
Zn + 2HNO3 → Zn(NO3)2 + H2↑
3Zn + 2H3PO4 → Zn3(PO4)2 + 3H2↑
Zn + S → ZnS
2Zn + O2 → 2ZnO
Zn + NiCl2 → ZnCl2 + Ni
Zn + H2SO4 → ZnSO4 + H2↑
MgO + H2O → Mg(OH)2
MgO + 2HNO3 → Mg(NO3)2 + H2Ο
3MgO + 2H3PO4 → Mg3(PO4)2 + 3H2O
2MgO + C → 2Mg + CO2
MgO + H2SO4 → MgSO4 + H2O
CO2 + Na2O → Na2CO3
CO2 + C → 2CO
CO2 + CaO → CaCO3
CO2 + 2KOH → K2CO3 + H2O
CO2 + Ca(OH)2 → CaCO3 + H2O
CO2 + H2O → H2CO3
H2 + S → H2S
2H2 +O2 → 2H2O
H2 + Cl2 → 2HCl
2H2 + C → CH4
2HCl + Cu(OH)2 = CuCl2 + 2H2O
2HCl + CaO → CaCl2 + H2O
2HCl + Fe → FeCl2 + H2↑
HCl + fenolftaleinã → incolor
2HCl + Ca(OH)2 → CaCl2 + 2H2O
HCl + turnesol → roºu
HCl + KOH → KCl + H2O
2HCl + Na2O → 2NaCl + H2O
2HCl + Mg → MgCl2 + H2↑

61
3CaO + 2H3PO4 → Ca3(PO4)2 + 3H2O
CaO + H2SO4 → CaSO4 + H2O
3Cu(OH)2 + 2H3PO4 → Cu3(PO4)2 + 6H2O
Cu(OH)2 + H2SO4 → CuSO4 + 2H2O
H2O + fenolftaleinã → incolor
H2O + turnesol → violet
H2O + C → CO + H2 sau 2H2O + C → CO2 + 2H2
2H2O + Mg → Mg(OH)2 + H2↑
H2O + Na2O → 2NaOH
2Cl2 + C → CCl4
Cl2 + Mg → MgCl2
Fe + S → FeS
3Fe + 2O2 → Fe3O4
Fe + NiCl2 → FeCl2 + Ni
2Fe + 3H2SO4 → Fe2(SO4)3 + 3H2↑
HNO3 + fenolftaleinã → incolor
2HNO3 + Ca(OH)2 → Ca(NO3)2 + 2H2O
HNO3 + turnesol → roºu
4HNO3 + 3C → 3CO2 + 2H2O + 4NO
HNO3 + KOH → KNO3 + H2O
2HNO3 +Na2O → 2NaNO3 + H2O
2HNO3 + Mg → Mg(NO3)2 + H2↑
Fenolftaleinã + KOH → roºu
Fenolftaleinã + H2SO4 → incolor
H3PO4 + turnesol → roºu
H3PO4 + 3KOH → K3PO4 + 3H2O
2H3PO4 + 3Na2O → 2Na3PO4 + 3H2O
2H3PO4 + 3Mg → Mg3(PO4)2 + 3H2↑
2S + C → CS2
S + Mg → MgS
O2 + C → CO2 sau O2 + 2C → 2CO
O2 + 2Mg → 2MgO
NiCl2 + Mg → MgCl2 + Ni
NiCl2 + 2KOH → Ni(OH)2 + 2KCl
NiCl2 + H2SO4 → 2HCl + NiSO4
Ca(OH)2 + turnesol → albastru
Ca(OH)2 + H2SO4 → CaSO4 + 2H2O

62
ANEXA 7

a. b.

c.
ANEXA 8
Cu + S = CuS
2CuS + 3O2 = 2CuO + 2SO2
S + O2 = SO2

a.

63
C + O2 = CO2
Ca + Cl2 = CaCl2
CaO + 2HCl = CaCl2 + H2O

b.

H2 + Cl2 = 2HCl
CuO + H2 = Cu + H2O
2Cu + O2 = 2CuO
electrolizã
2H2O 2H2 + O2
c.

ANEXA 9

64
ANEXA 10
MOZAICUL ELEMENTELOR

ANEXA 11

65
ANEXA 12
DULAPUL CU REACTIVI

ANEXA 13
MICUL LABORANT

66
ANEXA 14

ANEXA 15

ANEXA 16

67
ANEXA 17

a.

b.

68
ANEXA 18

2
3
4

69
ANEXA 19

ANEXA 20

70
ANEXA 21

ANEXA 22

71
ANEXA 23
Orizontal:
1. Gaz rar din perioada a 2-a.
2. În centrul atomului!
3. Cupru sau……
4. Reacþia oxigenului cu alte substanþe.
5. Apariþia de substanþe dãunãtoare în apã, aer, pãmânt.
6. Elementul cu Z = 26.
7. Transformare pe care o suferã fierul în aer umed.
8. Fenomen care are loc la trecerea curentului electric prin electroliþi.

Vertical:
Reacþia dintre acizi ºi baze.

ANEXA 24

72
SOLUÞIILE TESTELOR PENTRU CLASA A VII-A

TESTUL 1. FENOMENE. PROPRIETÃÞI. SUBSTANÞE ªI


AMESTECURI. METODE DE SEPARARE A SUBSTANÞEI DIN
AMESTECURI
1. arderea alcoolului; arderea unei lumânãri; coclirea aramei.
2. Fenomene fizice: dizolvarea zahãrului în apã, sfãrâmarea unui cub de zahãr.
Fenomen chimic: arderea zahãrului (sau altele).
3. A, A, F, F.
4. Asemãnãri: sunt lichide, incolore..... Deosebiri: fierb la temperaturi diferite
(apa – 100°C, alcoolul – 78°C); au densitãþi diferite; apa nu are miros ºi gust;
alcoolul are miros ºi gust specifice; alcoolul arde..........
5. praf de cãrbune; sare de bucãtãrie
se adaugã apã; sarea se dizolvã; praful de cãrbune nu se dizolvã;
se obþine un amestec neomogen.
praf de cãrbune, apã, sare de bucãtãrie
prin filtrare se separã praful de cãrbune
apã + sare
cristalizare

apã sare
6. Alcool cu bucãþele de plutã filtrare 2 pahare Berzelius, pâlnie de filtrare,
Apã cu praf de sulf hârtie de filtru, baghetã

TESTUL 2. SOLUÞII. CONCENTRAÞIA SOLUÞIILOR.


SOLUBILITATEA
1. dizolvant: alcool dizolvat: apã
apã zahãr
apã sodã
apã alcool
2. grãsimi – benzen
zahãr, sodã causticã, piatrã vânãtã – apã
lac de unghii – acetonã
3. F, A, F, A, A
m ⋅ 100
ms = 200 g c= d
ms

73
c = 15%
c ⋅ m s 15 ⋅ 200 g
md = ? md = = = 30 g sodã causticã
100 100 g

5. Factorii:
• gradul de fãrâmiþare a substanþei care se dizolvã;
• agitarea componenþilor soluþiei;
• temperatura.
6. ms1 = 50 g
c1 = 10%
mapã adãugatã = 50 g
a)
b) c2 = ?
c 1 ⋅ m s 1 10 ⋅ 50 g
md 1 = = = 5 g zahãr
100 100

ms2 = ms1 + mapã adãugatã = 50 g + 50 g = 100 g

m d 1 ⋅ 100 5 g ⋅ 100
c2 = = = 5%
ms 2 100 g

a) soluþia se dilueazã.
b) c2 = 5%.

TESTUL 3. ATOM. ELEMENT CHIMIC. SIMBOL CHIMIC.


STRUCTURA ATOMULUI
1. H, C, N, O, Na, Mg, P, S, Cl, K, Ca.
2. Ib, IIc, IIIc, IVb, Va, VIc, VIIb, VIIIa.
3. a) Z = 18, e = 18, K–2ē, L–8ē, M–8ē.
b) K–2ē, L–8ē, M–5ē → e = 15 → Z = 15.
4. P, Li, protonul, numãrul de neutroni (n = A-Z), Cl, N, electronul, nucleul,

6,023 ⋅ 10 23 N
1 mol Al = 27g, atomi ( atomi ) .
2 2
27
5. Atomul 13 Al nucleu p = Z = 13;
n = A–Z = 27–13 = 14
înveliº electronic –e = Z = 13
K–2ē (strat complet ocupat)
L–8ē (strat complet ocupat)
M–3ē (strat în curs de completare) (sau alt mod de modelare).

74
TESTUL 4. SISTEMUL PERIODIC. LEGÃTURA DINTRE
STRUCTURA ATOMULUI ªI LOCUL OCUPAT DE UN
ELEMENT ÎN SISTEMUL PERIODIC. VALENÞA
1. Ca, Al; S, P; Br, Hg; IA, IIA, grupele secundare; Fe, Zn.
2. Proprietãþi fizice ale metalelor:
• sunt solide, cu excepþia mercurului care este lichid;
• au luciu caracteristic;
• sunt bune conducãtoare de cãldurã ºi electricitate;
• sunt maleabile (se pot trage în foi);
• sunt ductile (se pot trage în fire).
3. Proprietãþile fizice ºi chimice ale elementelor se repetã în mod periodic în
funcþie de numãrul atomic Z.
4. a) Ca; b) Ag; c) N; d) Cr.
5. (A) c) B, Al; (B) Na, P, Cl.
6. a) Li, Na, K, Rb, Cs, Fr; b) Ne, Ar, Kr, Xe, Rn.
7. N; grupa VA, perioada 2, cãsuþa 7.
8. • p = Z = 15; n = A–Z = 31–15 = 16
• perioada a 3-a – deoarece stratul 3 este în curs de completare;
• are 5 electroni pe ultimul strat – deoarece se aflã în grupa VA;
• este al 15-lea element în Sistemul periodic (Z = 15);
• configuraþia electronicã: K–2ē, L–8ē, M–5ē;
• valenþa elementului E faþã de hidrogen este III, iar valenþele faþã de oxigen
sunt III ºi V.

TESTUL 5. FORMULE CHIMICE. CALCULE PE BAZA


FORMULELOR CHIMICE
1. simboluri: Cl, H, S, O;
formule: H2O, Cl2, H2SO3, P4.
2. NaCl, BaCl2, CaCl2, AlCl3, MnCl2, FeCl3, PbCl4, CCl4.
3. PV2 O II5 ; PIII II
2 O3 .
4. Denumire Formulã
apã H2O
dioxid de carbon CO2
sulfat de sodiu Na2SO4
carbonat de potasiu K2CO3
sulfurã de aluminiu Al2S3
hidroxid de calciu Ca(OH)2
fosfat de magneziu Mg3(PO4)2
clorurã de zinc ZnCl2
carbonat de amoniu (NH4)2CO3
oxigen O2

75
5.
Formula Substanþã Substanþã Monoatomicã Diatomicã Poliatomicã
simplã compusã
O2 √ √
HCl √ √
H3PO4 √ √
Zn √ √
P4 √ √

6. HNO3

M HNO3 = 1 + 14 + 3 · 16 = 1 + 14 + 48 = 63

1 mol = 63 g
raportul nr. de atomi – H:N:O = 1:1:3
raportul de masã – H:N:O = 1:14:48
63 g HNO3...1 g H........14 g N.....48 g O
100 g HNO3 ...x...............y..............z

1 g ⋅ 100 g
x= = 1,58 g H = 1,58% H
63 g

14 g ⋅ 100 g
y= = 22,22g N = 22,22% N
63 g

z = 100 – (x + y) = 100 – 23,8 = 76,2% O


7. NH3

M NH 3 = 14 + 3 · 1 = 14 + 3 = 17

1 mol NH3 = 17 g
1 mol NH3 .......... 14 g N
5 moli NH3 …......... x

14 g ⋅ 5 moli
x= = 70 g N
1 mol

76
TESTUL 6. SOLUÞII NEUTRE, ACIDE ªI BAZICE. LEGEA
CONSERVÃRII MASEI. REACÞII CHIMICE. ECUAÞII CHIMICE
1. Ib, IIc, IIIb, IVa, Vc.
2. a,c,d,e
3. 2Ca + O2 = 2CaO
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
2H2O = 2H2 + O2
2Na + S = Na2S
FeCl3 + 3KOH = 3KCl + Fe(OH)3↓
2Na + Cl2 = 2NaCl
4. 48 kg carbon +X kg oxigen → 176 kg dioxid de carbon
X = 176 kg – 48 kg = 128 kg oxigen
Într-o reacþie chimicã, suma maselor reactanþilor este egalã cu suma maselor
produºilor de reacþie.
5. 2HNO3 + Ca(OH)2 = Ca(NO3)2 + 2H2O
Na2O + H2O = 2NaOH
2Al + 3S = Al2S3
2NaOH + ZnCl2 = Zn(OH)2 + 2NaCl

TESTUL 7. TIPURI DE REACÞII CHIMICE


1. Reacþia de combinare este reacþia chimicã în care doi sau mai mulþi reactanþi
se unesc formând un produs de reacþie.
2Mg + O2 = 2MgO; Zn + Cl2 = ZnCl2; .........
2. CuO + 2HCl = CuCl2 + H2O
3. NaCl + AgNO3 = AgCl↓ + NaNO3
Ruginirea fierului
Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2↑
Coclirea obiectelor din aramã
Fermentaþia lacticã
4. 2Al + 3S = Al2S3 (combinare)
2Na + 2HOH = 2NaOH + H2↑ (înlocuire)
H2CO3 = CO2 + H2O (descompunere)
Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2↑ (înlocuire)
FeS + 2HCl = H2S + FeCl2 (schimb)
Cl2 + H2 = 2HCl (combinare)
FeCl3 + 3NaOH = Fe(OH)3 + 3NaCl (schimb)
3Fe + 2O2 = Fe3O4 (combinare)
2NaOH + H2SO4 = Na2SO4 + 2H2O (schimb)
CaCO3 = CaO + CO2 (descompunere)
5. Reacþii exoterme:
2Na + 2H2O = 2NaOH + H2↑ + Q
2Al + 3S = Al2S3 + Q

77
Reacþii endoterme:
2HgO + Q = 2Hg + O2↑
2KClO3 = 2KCl + 3O2↑– Q

6. Reacþia de descompunere a apei:


2H2O = 2H2 + O2

TESTUL 8. CALCULE PE BAZA ECUAÞIILOR REACÞIILOR


CHIMICE
1. mMg = 12 g 2 · 24 g 2 · 40 g
mMgO = ? 2Mg + O2 = 2MgO
12 g xg
12 g ⋅ 2 ⋅ 40 g
x= = 20 g MgO
2 ⋅ 24 g
2. Elementul este Ca.
m O = 16 g 32 g 2·56 g
2
mCaO = ? 2Ca + O2 = 2CaO
16 g xg
16 g ⋅ 2 ⋅ 56 g
x= = 56 g CaO
32 g

c ⋅ m s 36 ,5 ⋅ 10 g
3. ms = 10 g md = = = 3,65 g HCl pur
100 100
c = 36,5%
2 · 36,5 g 1 mol
nH 2 = ?
Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2↑
3,65 g x moli

3,65 g ⋅ 1 mol
x= = 0,05 moli H 2
2 ⋅ 36,5 g

4. Se noteazã: CaxCyOz

40 12 48
x= =1; y = = 1; z = =3.
40 12 16
a = CaCO3.
Z = 8 → elementul oxigen, O
Z = 20 → elementul calciu, Ca
b = CaO.

78
CaCO3 = CaO + CO2↑
a b c
CaO + 2HCl = CaCl2 + H2O
b d e
CO2 + 2KOH = K2CO3 + H2O
c f e
K2CO3 + H2SO4 = K2SO4 + H2O + CO2↑
f g e c
a = CaCO3;
b = CaO;
c = CO2;
d = CaCl2;
e = H2O;
f = K2CO3;
g = K2SO4

mCO 2 = 88 g 100 g 44 g
mCaCO3 = ? CaCO3 = CaO + CO2
xg 88 g

100 g ⋅ 88 g
x= = 200 g CaCO
44 g 3

79
SOLUÞIILE TESTELOR PENTRU CLASA A VIII-A
TESTUL 1. (TEST INIÞIAL)
n = A – Z = 27 – 13 = 14
27
1. 13 Al; atomul Al nucleu p = Z = 13
înveliº electronic – e = Z = 13
E
M
L
K
Aluminiul se aflã în:
- grupa III A (are 3 electroni pe ultimul strat)
- perioada 3 (are 3 straturi cu electroni)
- cãsuþa 13 (are Z = 13)
Aluminiul este metal.
2. Denumirea Formula chimicã
acid clorhidric HCl
dioxid de carbon CO2
sulfurã de aluminiu Al2S3
hidroxid de calciu Ca(OH)2
clorurã de sodiu NaCl
oxid de sodiu Na2O
carbonat de calciu CaCO3
oxigen O2
sulfat de cupru CuSO4
acid sulfuric H2SO4
3. Substanþã Substanþã compusã Substanþã
simplã
metal nemetal oxid acid bazã sare monoatomicã diatomicã poliatomicã
H2SO4 √ √
Al √ √
N2 √ √
CO2 √ √
CaCO3 √ √
Ar √ √
P4 √ √
Ca(OH)2 √ √
MgO √ √
H3PO4 √ √

80
4. 4Al + 3O2 = 2Al2O3 (combinare)
Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2↑ (înlocuire/substituþie)
CuSO4 + 2NaOH = Na2SO4 + Cu(OH)2↓ (schimb/dublã înlocuire)
CaCO3 = CaO + CO2 (descompunere)
Reacþia de înlocuire sau substituþie este reacþia în care o substanþã simplã ia
locul unui element dintr-o substanþã compusã.
5. F, A, F, A, A, A, F, A, F, A.
6. a) md = 60 g md ⋅ 100
c=
m H 2O = 240 g ms

c=? m s = m d + m H 2O

ms = 60 g + 240 g = 300 g
60 g ⋅ 100
c= = 20%
300 g

b) nr. molecule HCl = 12,046 · 1023


puritate Mg = 70%

mMgCl 2 = ?

m Mg impur = ? 1 mol HCl ……....6,023 · 1023 molecule


x ………............ 12,046 · 1023 molecule
x = 2 moli HCl
24 g 2 moli 95 g
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
xg 2 moli yg

2 moli ⋅ 24 g
x= = 24 g Mg pur
2 moli

2 moli ⋅ 95 g
y= = 95 g MgCl 2
2 moli

100 g Mg impur ………. 70 g Mg pur


z …….………...........…... 24 g Mg pur

100 g ⋅ 24 g
z= = 34,28 g Mg impur
70 g

81
TESTUL 2. (TEST INIÞIAL)
1.
Fenomen fizic Fenomen chimic
dizolvarea fermentarea
topirea ruginirea
dilatarea arderea
evaporarea coclirea
tãierea putrezirea
încãlzirea fotosinteza
2. a) sublimarea;
b) separarea cu un magnet;
se adaugã apã; se decanteazã fierul; se separã sarea prin cristalizare;
c) distilarea;
d) cristalizarea;
e) filtrarea.
3. HCl; Ca(NO3)2; MgCl2; NaOH; H2SO4; O2; Al2O3; Ar; NH4OH; H2O.
M Ca(NO3 )2 = 40 + 2 · 14 + 6 · 16 = 164 1 mol Ca(NO3)2 = 164 g
M MgCl 2 = 24 + 2 · 35,5 = 95 1 mol MgCl2 = 95 g

4. FeCl3 + 3NaOH = 3NaCl + Fe(OH)3↓ (schimb)


CuCO3 = CuO + CO2↑ (descompunere)
2Al + 3S = Al2S3 (combinare)
5. F, A, F, A, A, F, A, F, F, A.
6. ms = 200 g
c ⋅m s
c = 36,5% md =
100
n MgCl 2 = ?
36 ,5 ⋅ 200 g
md = = 73 g HCl pur
n H2 = ? 100
2·36,5 g 1 mol 1 mol
Mg + 2 HCl = MgCl2 + H2 ↑
73 g x moli y moli
x = 1 mol MgCl2; y = 1 mol H2;
rãspuns corect: c.

82
TESTUL 3. OXIGENUL ªI HIDROGENUL
1. a) 3O2; b) 2H; c) P4.
2. Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2↑
2H2O = 2H2 + O2
H2 + Cl2 = 2HCl
3O2 + 4Al = 2Al2O3
3H2 + N2 = 2NH3
O2 + C = CO2
3.
Oxidãri lente Oxidãri vii
ruginirea fierului arderea metanului
râncezirea grãsimilor arderea alcoolului
(sau altele)
4. Utilizãri ale hidrogenului: combustibil pentru rachete, obþinerea benzinei sin-
tetice, obþinerea margarinei, umplerea aerostatelor, fabricarea acidului
clorhidric ºi a amoniacului etc.
5. A, F, F, F, A, A, A, F, A, A.
6. a) m H 2O = 2 · 1 + 16 = 18
1 mol H2O = 18 g
18 g H2O ….. 2 g H ….. 16 g O
100 g H2O …. x ….. ……y
x = 11,11% H; y = 88,89% O
b) n = 4 moli H2SO4 1 mol H2SO4 ……. 2 g H
4 moli H2SO4 …… x = 8 g H
n H 2O = ? 1 mol H2O ……… 2 g H x=8gH
y .…….................… 8 g H y = 4 moli H2O

TESTUL 4. CARBONUL ªI SULFUL


1. A, A, F, F, A, A, A, A, F, A.
2. Se adaugã apã. Se dizolvã sulfatul de cupru. Se separã prin filtrare praful de
cãrbune ºi pulberea de sulf. Peste acest amestec se adaugã sulfura de carbon.
Se dizolvã sulful. Se separã prin filtrare praful de cãrbune. Sulful se obþine prin
cristalizare din soluþia de sulfurã de carbon cu sulf.
3. S + O2 = SO2
sulf oxigen dioxid de sulf
2SO2 + O2 = 2SO3
trioxid de sulf

83
SO3 + H2O = H2SO4
acid sulfuric
4. C + O2 = CO2 + Q (utilizarea cãrbunilor drept combustibil, reacþia este exotermã)
C + H2O = CO+H2 (utilizat drept combustibil ºi la obþinerea benzinei sintetice)
gaz de apã
3C + 2Fe2O3 = 3CO2 + 4Fe (obþinerea fierului)
90
5. m cãrbune = 100 kg mC = ⋅ 100 kg = 90 kg
100
Puritate = 90%
12 kg 2 kg
c = 36,5% 90 kg ⋅ 2 kg
C + H2O = CO + H2 x= = 15 kg H 2
ms HCl = ? 12 kg
90 kg x kg
2 kg 2 · 36,5 kg
H2 + Cl2 = 2HCl y = 547,5 kg HCl pur (md)
15 kg y

m d ⋅ 100 547,5 ⋅ 100


ms = = = 1500 kg soluþie HCl
c 36,5

TESTUL 5. ALUMINIU, FIER, CUPRU, ALIAJE, COROZIUNE


1. Fe, Cu, Al; Na, Mg, Al; Fe, Cu, Zn; (sau altele)
2. • sunt solide, cu excepþia mercurului, care este lichid;
• sunt bune conducãtoare de cãldurã ºi electricitate;
• prezintã luciu caracteristic;
• sunt ductile (pot fi trase în fire);
• sunt maleabile (pot fi trase în foi subþiri).
3. 2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe + Q
Fe + 2HCl = FeCl2 + H2↑
Al + HNO3 = nu reacþioneazã
2Al + 3S = Al2S3
Fe + CuSO4 = FeSO4 + Cu
Cu + 2AgNO3 = Cu(NO3)2 + 2Ag
Cu + H2O = nu reacþioneazã
Fe + MgO = nu reacþioneazã
Cu + S = CuS
4. F, A, A, A, A, F, A, F, A, A.
5. – îndepãrtarea substanþelor corosive din mediul în care se gãseºte metalul;
– aplicarea unor straturi protectoare;

84
a) metalice – zincare, cositorire, cromare, nichelare, aurire etc;
b) organice – lacuri, vopsele, mase plastice, vaselinã etc;
– protecþie catodicã.
70
6. maliaj = 10 g m Ag = ⋅ 10 g = 7 g Ag
100
procent Ag = 70%
30
procent Cu = 30% m Cu = ⋅ 10 g = 3 g Cu
mS = ? 100
2 ·108 g 32 g
7 g ⋅ 32 g
2Ag + S = Ag2S x= = 1,03 g S
2 ⋅ 108 g
7g xg

64 g 32 g
3 g ⋅ 32 g
Cu + S = CuS y= = 1,5 g S
64 g
3g yg
m S = 1,03 g S + 1,5 g S = 2,53 g S

TESTUL 6. OXIZII
1. Na2O – oxid de sodiu, oxid bazic;
MgO – oxid de magneziu, oxid bazic;
Al2O3 – oxid de aluminiu, oxid bazic;
SiO2 – dioxid de siliciu, oxid acid;
P2O3 – trioxid de fosfor, oxid acid;
P2O5 – pentaoxid de fosfor, oxid acid;
SO2 – dioxid de sulf, oxid acid;
SO3 – trioxid de sulf, oxid acid;
Cl2O7 – heptaoxid de clor, oxid acid.
2. CuIIOII ; AlIII II III II II II VII II II II IV II III II
2 O3 ; Fe2 O3 ; Fe O ; Cl2 O7 ; C O ; Pb O2 ; N2 O3
3. M Al2O3 = 2 · 27 + 3 · 16 = 102
M CuO = 64 + 16 = 80
M Na 2O = 2 · 23 + 16 = 62
M PbO 2 = 207 + 32 = 239
Na2O; CuO; Al2O3; PbO2
4. A, A, A, F, A, A, A, A, F, A.
5. CaO + Ca(OH)2 – oxizii bazici nu reacþioneazã cu bazele.
CaO + H2O = Ca(OH)2 – reacþie de stingere a varului.
K2O + Al2O3 – oxizii bazici nu reacþioneazã între ei.

85
HCl + CO2 – oxizii acizi nu reacþioneazã cu acizii.
H2SO4 + CuO = H2O + CuSO4.
2Al + Fe2O3 = 2Fe + Al2O3.
Cu + MgO – Cu este mai puþin reactiv decât magneziul.
CaO + CO2 = CaCO3
6. m Fe 2O3 = 160 g 2 · 27 g 160 g 102 g
c = 46% 2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe
m Al = ? xg 160 g yg
ms H2SO4 = ? x = 54 g Al; y = 102 g Al2O3
102 g 3 · 98 g
Al2O3 + 3H2SO4 = Al2(SO4)3 + 3H2O
102 g z
z = 294 g H2SO4 pur (md)
m d ⋅ 100 294 g ⋅ 100
ms = = ≈ 639 g soluþie H2SO4 46%
c 46

TESTUL 7. ACIZII
1. HCl; Ca(OH)2; H2SO4; NH3; H2S; H3PO4; H2SO3; CH4.
acid clorhidric, acid sulfuric, acid sulfhidric, acid fosforic, acid sulfuros.
2. Reacþia de neutralizare este reacþia dintre acizi ºi baze.
HCl + NaOH = NaCl + H2O
3. 2HCl + CaCO3 = CaCl2 + H2CO3 H2O
CO2↑
H2SO4 + 2NaCl = 2HCl↑ + Na2SO4
H2CO3, HCl, H2SO4. Acizii mai tari scot acizii mai slabi din sãrurile lor.
4. H2 + Cl2 = 2HCl (combinare)
2HCl + Zn = ZnCl2 + H2↑ (înlocuire)
H2SO4 + CuO = CuSO4 + H2O (schimb)
HCl + AgNO3 = AgCl↓ + HNO3 (schimb)

precipitat alb fotosensibil
Reactivul pentru recunoaºterea HCl este AgNO3.
5. A, A, A, F, F, A, A, F, F, A.
6. a) 2,04% H + 32,65% S = 34,69%. Rezultã cã acidul trebuie sã conþinã ºi
65,31%O. El va fi H2SO3 sau H2SO4. Notãm cu x indicele oxigenului.
M H2SOx = 2 + 32 + 16x = 34 + 16x

86
Dacã (34 + 16x) g acid ..................... 16x g O
100 g acid ................................. 65,31 g O
(34 + 16x) · 65,31 = 1600x
2220,54 + 1044,96x = 1600x
2220,54 = 555,04x
x = 4. Acidul cãutat este H2SO4
b) Se pot calcula compoziþiile procentuale ale acizilor H2SO3 ºi H2SO4 ºi se
comparã cu datele problemei.

TESTUL 8. BAZELE
1. NaOH – hidroxid de sodiu (sodã causticã)
Mg(OH)2 – hidroxid de magneziu
Al(OH)3 – hidroxid de aluminiu
2. Na2O + H2O = 2NaOH
2NaOH + CuCl2 = Cu(OH)2↓ + 2NaCl
CaO + H2O = Ca(OH)2 + H2↑ (stingerea varului)
Ca + 2H2O = Ca(OH)2 + H2↑
2K + 2H2O = 2KOH + H2↑
Ca(OH)2 + CO2 = CaCO3↓ + H2O (recunoaºterea CO2)
3. Se trateazã substanþa cu un acid (ex. HCl). Dacã se produce degajare de gaz
(efervescenþã), hidroxidul de sodiu este impurificat cu carbonat de sodiu.
Na2CO3 + 2HCl = 2NaCl + CO2↑ + H2O
4. A, A, F, A, F, A, A, F.
5. 2Mg + O2 = 2MgO
MgO + H2O = Mg(OH)2
Mg(OH)2 + 2HCl = MgCl2 + 2H2O
m s ⋅c 250 g ⋅ 20
6. ms = 250 g NaOH m d NaOH = = = 50 g NaOH
cNaOH = 20% 100 100
cHCl = 36,50% 40 g 36,5 g
ms HCl = ? NaOH + HCl = NaCl + H2O
50 g xg
50 g ⋅ 36,5 g
x= = 45,625 g HCl pur
40 g

m d ⋅ 100 45,625 g ⋅ 100


m s HCl = = = 125 g sol. HCl
c 36,5

87
TESTUL 9. SÃRURILE
1. NaCl – clorurã de sodiu; NaHCO3 – carbonat acid de sodiu; CaCO3 – carbonat
de calciu; CuSO4 – sulfat de cupru; AgNO3 – azotat de argint; FeCl3 – clorurã
de fier trivalent.
2. CaCO3 = CaO + CO2 a = CaO b = CO2
CaO + H2O = Ca(OH)2 c = Ca(OH)2
Ca(OH)2 + fenolftaleinã → culoare roºie
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + 2H2O d = H2CO3 e = CaCl2
CO2 + H2O = H2CO3
Sãruri: CaCO3 – carbonat de calciu
CaCl2 – clorurã de calciu
3. AgNO3 ; NaCl + AgNO3 = AgCl↓ + NaNO3
precipitat alb,
fotosensibil
4. A, F, F, A, F, A, A, F.
c ⋅ m s 20 ⋅ 10 g
5. ms = 10 g CuSO4 md = = = 2 g CuSO 4 pur
100 100
c = 20%
mCu = ? 160 g 64 g
Fe + CuSO4 = FeSO4 + Cu↓
2g xg
2 g ⋅ 64 g
x= = 0,8 g Cu
160 g

TESTUL 10. (TEST FINAL)


1. C; D; A; – ; B.
MgO – oxid de magneziu – substanþã compusã, diatomicã, oxid;
KOH – hidroxid de potasiu – substanþã compusã, poliatomicã, bazã;
FeSO4 – sulfat de fier divalent – substanþã compusã, poliatomicã, sare.
2. Fe se separã folosind un magnet. Se adaugã apã. Se dizolvã NaCl. Se separã S
ºi C prin filtrare. Din filtrat se separã NaCl prin cristalizare. Peste amestecul de
S ºi C se adaugã sulfurã de carbon. Se dizolvã S. Se filtreazã. Pe filtru rãmâne
C. Sulful se obþine din soluþia de sulf cu sulfurã de carbon, prin cristalizare.
Proprietãþi: Fe este atras de magnet; NaCl se dizolvã în apã, nu este atrasã de
magnet; C nu se dizolvã în apã, nu este atras de magnet, nu se dizolvã în CS2;
S nu este atras de magnet, nu se dizolvã în apã, se dizolvã în CS2.
3. Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2↑ (înlocuire/substituþie)
Cu + S = CuS (combinare)
4Al + 3O2 = 2Al2O3 (combinare)

88
CuSO4 + Mg = MgSO4 + Cu (înlocuire)
3Ca(OH)2 + 2FeCl3 = 3CaCl2 + 2Fe(OH)3↓ (schimb)
CaCO3 = CaO + CO2↑ (descompunere)
Cu(OH)2 = CuO + CO2↑ (descompunere)
Ca+Cl2 = CaCl2 (combinare)
2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe (înlocuire)
CuO + H2 = Cu + H2O (înlocuire)
CuSO4 + 2KOH = Cu(OH)2↓ + K2SO4 (schimb)
HCl + NaOH = NaCl + H2O (schimb, neutralizare)
4. A, F, A, F, F, A, A, A.
5. ngaz = 1 mol
a) substanþele rãmase = ?
b) m CaCO3 = ?
c) reactivul = ?
a) CaCO3 + 2HCl = CaCl2 + H2O + CO2↑
CaCl2 ºi H2O rãmân în eprubetã; CO2 se degajã.
b) 100 g 1 mol
CaCO3 + 2HCl = CaCl2 + H2O + CO2
xg 1 mol
x = 100 g CaCO3
c) Reactivul pentru recunoaºterea clorurilor este AgNO3.
CaCl2 + 2AgNO3 = 2AgCl↓ + Ca(NO3)2

precipitat alb, fotosensibil

TESTUL 11. (TEST FINAL)


NaCl – violet
NaOH – albastru
1. turnesol HCl – roºu
H2O – violet
NaCl – incolor
NaOH – roºu
fenolftaleinã HCl – incolor
H2O – incolor
2. Fe + S = FeS
Fe + CuSO4 = FeSO4+Cu
Mg + 2AgNO3 = Mg(NO3)2 + 2Ag
Mg + S = MgS

89
3. 2Al + 3S = Al2S3
Fe + 2HCl = FeCl2 + H2↑
HNO3 + CO2 – acizii nu reacþioneazã cu oxizii acizi
2NaOH + H2SO4 = Na2SO4 + 2H2O (reacþie de neutralizare)
2H2 + O2 = 2H2O + Q (reacþie exotermã)
HCl + AgNO3 = AgCl↓ + HNO3 (reacþie de recunoaºtere a HCl)
precipitat alb,
fotosensibil
Cu + H2O – nu reacþioneazã; cuprul este mai puþin reactiv decât hidrogenul.
4. F, F, A, A, A, F, A, F, A, A.
5. m Cl2 = 213 g 213 g
= 106,5 g Cl 2 consumat
2
csolFeCl3 = 25%
106,5 g Cl2 reacþioneazã cu Fe => FeCl3
m FeCl3 = ? 106,5 g Cl2 reacþioneazã cu H2 => HCl
m H 2O = ? 3 · 71 g 2·162,5 g
m HCl = ? 2Fe + 3Cl2 = 2FeCl3
106,5 g xg
106,5 g ⋅ 2 ⋅162,53
x= = 162,5 g FeCl3 (md )
3 ⋅ 71 g
m d ⋅ 100
ms =
c
162,5 g ⋅ 100
m s FeCl 3 = = 650 g
25
m H 2O = m s − m d = 650 g − 162,5 g = 487,5 g H2O

71 g 2 · 36,5 g
H2 + Cl2 = 2HCl
106,5 g yg

106,5 g ⋅ 2 ⋅ 36,5 g
y= = 109,5 g HCl
71 g

90
TESTUL 12. (TEST FINAL)
1.
a b c
1 F A F
2 A F F
3 F F A
4 F A F
5 F A F
6 F A F
7 F A F
8 A F F
9 A F F
10 F F A
2. MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
MgO + CO2 = MgCO3
CaCO3 + 2HCl = CaCl2 + CO2 + H2O
Mg(OH)2 + H2SO4 = MgSO4 + 2H2O
MgO + H2SO4 = MgSO4 + H2O
CaCO3 + H2SO4 = CaSO4 + CO2 + H2O
etc...
3. H2 + Cl2 = 2HCl (combinare)
Cl2 + Zn = ZnCl2 (combinare)
Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2↑ (înlocuire)
CaCO3 = CaO + CO2↑ (descompunere)
2Na + 2H2O = 2NaOH + H2↑ (înlocuire)
CuSO4 + 2NaOH = Cu(OH)2↓ + Na2SO4 (schimb)
HCl + KOH = KCl + H2O (schimb)
Fe + CuSO4 = FeSO4 + Cu (înlocuire)
4. H2 + Cl2 = 2HCl a = H2; b = Cl2; c = HCl
HCl + turnesol => culoare roºie
2HCl + Zn = ZnCl2 + H2↑ d = ZnCl2
2HCl + MgO = MgCl2 + H2O e = MgCl2
2HCl + Cu(OH)2 = CuCl2 + 2H2O f = CuCl2
2HCl + Na2CO3 = 2NaCl + CO2↑ + H2O g = NaCl; h = CO2
HCl + AgNO3 = AgCl↓ + HNO3 j = AgCl

91
Substanþe simple Substanþe compuse
Metale Nemetale Oxizi Baze Acizi Sãruri
Zn H2 MgO Cu(OH)2 HCl Na2CO3
Cl2 AgNO3

5. • NaCl se dizolvã în apã (rãmâne în soluþie).


• Cuprul nu se dizolvã în apã ºi nu reacþioneazã cu nicio substanþã din
amestec; el nu va face parte din soluþia finalã.
• Natriul reacþioneazã cu apa:
2 moli 2 · 18 g 2 · 40 g 2g
2Na + 2H2O = 2NaOH + H2↑
0,2 moli z y x
• în soluþie rãmâne NaOH, iar H2 se degajã
• în reacþie se consumã o parte (z) din apa iniþialã:
0,2 moli ⋅ 2 g
x= = 0,2 g H 2 (se degajã)
2 moli

0,2 moli ⋅ 80 g
y= = 8 g NaOH (rãmâne în soluþie)
2 moli
0,2 moli ⋅ 2 ⋅ 18 g
z= = 3,6 g H 2 O consumatã
2 moli

m H 2O rãmasã = 39,6 g – 3,6 g = 36 g H2O

msol.finale = 36 g H2O + 8 g NaOH + 6 g NaCl = 50 g

50 g sol ………………… 36 g H2O …………… 8 g NaOH ……… 6 g NaCl


100 g sol ………………… w ………………………. t ………………. u
w = 72% H2O; t = 16% NaOH; u = 12% NaCl.

92
93
94
95