Boli ale sistemului

circulator la om
 Varicele
• În situatia în care venele nu mai asigura o circulatie corespunzatoare a
sângelui, se pot dilata, dând nastere la veritabile "lacuri" de sânge. Când sunt
situate superficial, aceste vene devin vizibile, dilatate si produc adesea
simptome caracteristice - oboseala, senzatia de greutate sau durere în
membrul respectiv. În cazurile severe, varicele se pot rupe, sau pot da nastere
la leziuni ulcerate, deschise, la suprafata pielii.
• Localizarea cea mai frecventa a varicelor este la nivelul membrelor inferioare, la
gambe si coapse. Varicele pot aparea atât la femei cât si la barbati la orice
vârsta, însa cel mai frecvent afecteaza femeile în perioada când au copii si mai
târziu. 
• Cauzele varicelor nu sunt complet întelese. În unele cazuri, absenta sau
slabirea valvelor venoase care previn scurgerea retrograda a sângelui în sens
gravitational pot duce la o proasta circulatie venoasa. În alte cazuri este vorba
de slabirea peretilor venosi. Mai rar varicele sunt consecinta unor boli ca flebita
sau a unor anomalii congenitale ale venelor.Bolile venoase varicoase sunt în
general progresive si nu pot fi prevenite complet. Cu toate acestea, s-a
constatat ca purtarea ciorapului elastic, mentinerea unei greutati corporale în
limite normale si exercitiul fizic regulat pot fi benefice.
 Flebita
• Flebita este inflamarea unei vene, care afecteaza, în general, membrele
inferioare. Ea este expresia mâniei si frustrarii datorate unei diminuari a
bucuriei de a trai. Suntem înclinati sa-i acuzam pe ceilalti de propriile
noastre lipsuri si de situatia penibila de blocaj emotiv si energetic în care ne
aflam.
• O inima aflata in fibrilatie nu poate pompa tot atat de mult sange ca una
normala. Fibrilatia atriala creste riscul pentru accidentul vascular cerebral
(AVC). 
•  Inima in fibrilatie face ca sangele sa se acumuleze la nivelul
atriilor. Aceasta acumulare poate duce frecvent la formarea de cheaguri in
atrii. Daca inima pompeaza acest cheag in circulatie, acesta poate ajunge la
nivelul creierului. Cheagul poate obstrua fluxul sangelui catre creier,
determinand producerea unui accident vascular cerebral.
 Ateroscleroza şi accidentul vascular cerebral
• Ateroscleroza reprezinta procesul patologic de obstructie (stenozare) a lumenului
arterial, din cauza depunerilor succesive de strate de lipide plasmatice, cheaguri de
sange, colesterol, acumulari de calcar etc.
•  În timp, plăcile îngustează artera, reducând fluxul de sânge către organe şi cauzând
astfel diferite simptome, în funcţie de zona care nu primeşte sânge corespunzător:
angină pectorală, dificultăţi în respiraţie (inima), dureri la mers (picioare), paralizii şi alte
simptome neurologice (creier), disfuncţii ale rinichilor etc. Mai mult decât a îngusta
arterele, plăcile de aterom pot fi punctul de plecare al unui cheag (tromb) sau chiar al
unor complicaţii ce derivă din ruperea unor fragmente care migrează (emboli). Acestea
pot întrerupe complet irigarea cu sânge a anumitor organe sau zone, provocând
evenimente acute: infarct miocardic, accident vascular cerebral.
• Desi, in stare incipienta poate exista inca din stadiul intrauterin, ateroscleroza
debuteaza cu precadere in jurul varstei de 20-25 de ani, se agraveaza progresiv pana la
50-60 de ani, dupa care incepe sa se manifeste pregnant prin simptomele bolii
coronariene.
• Ateroscleroza este un proces lent si de lunga durata, de aceea a fost obligatoriu asociata
imbatranirii, varsta la care apar.
 Cauze
 Fumatul. Creste atat sansa de a dezvolta ateroscleroza cat si cea a decesului cauzat
de boala arterelor coronare. Fumatul pasiv constitue de asemenea un factor de
risc.
 Hipertensiunea. O tensiune arteriala de peste 140 cu 90 intensifica travaliul cardiac
si, cu timpul, slabeste inima si afecteaza arterele.
 Inactivitatea fizica. Lipsa exercitiilor fizice mareste riscul de ateroscleroza.
 Diabetul zaharat. Riscul de a dezvolta ateroscleroza este crescut semnificativ la
persoanele diabetice, si poate fi scazut prin controlul diabetului.
 Obezitatea. Greutatea in exces intensifica travaliul cardiac si mareste riscul de a
dezvolta ateroscleroza, chiar si in absenta altor factori.
 Nivelul seric cresut de colesterol. Colesterolul provine din alimente, precum carne,
oua si alte produse de origine animala, si este produs in ficat. Colesterolul sanguin
total este considerat la nivele crescute cand depaseste 200 mg. Nivelele de risc
crescut ale LDL colesterolului (low density lipoprotein) incep de la valoarea de 130
mg.
 Hipertensiunea arterială
• Presiunea cu care sângele circulă prin artere, şi care se transmite şi pereţilor
vasculari poartă numele de presiune sau tensiune arterială (TA) . Se
înregistrează două valori ale TA: maximă sau sistolică şi minimă, sau
diastolică.
• Valorile tensiunii arteriale normale sunt de 120-140 mm Hg pentru TA
maximă şi 70 - 80 mm Hg pentru minimă. Creşterea TA peste aceste valori
poară numele de hipertensiune arterială (HTA) şi reprezintă o afecţiune
cardio - vasculară frecventă. Desigur TA creşte în situaţii fiziologice: efort,
emoţii intense, apoi scade la loc la revenirea la activitatea normală. De
aceea, diagnosticul de HTA se pune doar după măsurări succesive care
înregistrează valori ridicate.
• Manifestările nu sunt întotdeauna evidente; uneori apar dureri de cap,
ameţeli, apariţia de puncte luminoase sau negre în câmpul vizual.
• Prevenirea creşterii tensiunii arteriale: regim hiposodic şi hipocaloric,
activitate fizică uşoară, managementul stresului.
 Infarctul miocardic
• Miocardul, muşchiul inimii este irigat cu sânge care circulă prin
sistemul de vase coronare. Arterele coronare duc sânge oxigenat în
toată masa miocardului.
• Ramificaţiile arterelor coronare nu se unesc între ele, astfel încât dacă
o arteră coronară sau o ramură a sa este blocată, ţesutul care era
irigat de acea ramură nu mai primeşte oxigen şi nutrimente şi moare -
infarctul miocardic.
• Blocajul poate fi produs de către un trombus (cheag), sau de către o
placă de aterom formată pe pereţii coronarelor.
• Infarctul produce o durere acută retrosternală. cu iradieri în braţe,
durere care nu cedează la repaus sau al administrarea de
nitroglicerină.
• Se recomandă repaus absolut în secţia de terapie coronariană
intensivă şi tratament specific. Pentru prevenire, ca şi după
recuperare se recomandă o dietă lipsită de grăsimi saturate.