Modelarea dinamică a inflaţiei (nu am)

Teoria macroeconomică a incorporat modelului

IS-LM, curba Phillips și mecanismul așteptărilor
adaptive.
Notăm r(t ) rata nominală a dobânzii și ținem
seama de relațiile lui Fisher:
e
(r (t )−π (t ))=rata reală a dobânzii
Curba AD se deduce din modelul IS-LM și rezumă
echilibrul pe cele două piețe:

Piața bunurilor:
' d '
c(t )=a+c y (t ) 0<c <1
y d ( t )= y ( t )−tax ( t )
' '
i ( t )=i 0 +i ( r ( t )− π e ( t )) i 0 >0 , i <0
'
tax ( t )=t 0 + t y ( t ) t 0 >0 ,
d (t )=c(t )+i(t )+g(t )
Piața banilor:

1
 d ' '
m (t )=ky(t )+l r(t ) ,m0 =0, k>0,l <0
ms (t )=m(t )− p(t )
md (t )=m(t )− p(t ) echilibrul cerere−oferta
'
ky(t )+l r(t )=m(t )− p(t )
c consumul real in var iabile logaritmice
y venitul real in var iabile log aritmice
tax taxele reale in var iabile logaritmice
y d venitul real disponibil in var iabile logaritmice
i investitiile reale in var iabile log aritmice
r rata no min ala a dobanzii
g cheltuielile guvernamentale realein var iabile log aritmi
d cheltuielile reale totale in variabile log aritmice
md cererea reala de bani in var iabile log aritmice
π e inf latia asteptata
m− p oferta reala de bani in marimi log aritmice

M (t )
ln =ln M (t )−ln P (t )=m(t )− p(t )
P(t )
P(t )− indicele preturilor
Toate variabilele sunt logaritmice, mai puțin rata
dobânzii, rata inflației.

2
Cererea agregată:
' ' ' ' ' e
d(t )=a+c (1−t ) y(t )−c t0 +i0 +i r(t )+g(t )−i π
În echilibru pieței bunurilor:
- Considerăm g(t )=g politica cheltuielilor
guvernamentale;0,2
y(t )=d(t )
' ' ' ' ' e
y(t )=a+c (1−t ) y(t )−c t0 +i0+i r(t )−i π (t )+g=
' ' ' '
¿c (1−t ) y(t )+ A+i r(t )−i π e (t )
Curba IS:

' ' ' '

(1−c (1−t )) y (t )= A+i r (t )−i π e (t )
'
A=a+i 0 +g−c t0
În echilibrul pieței banilor:
Considerăm:
m0 =0 ,
m(t )=ln M (t ), p(t )=ln P(t ), y(t )=ln Y (t )
Toate variabilele sunt logaritmice, mai puțin rata
dobânzii și rata inflației.
'
m( t )− p( t )=ky ( t )+ l r ( t )
Curba LM:

3
 (m(t )− p(t )) k
r (t )= '
− ' y (t )
l l
Echilibrul simultan pe piața bunurilor și a banilor

' ' (m(t )− p (t )) k

' ' e
(1−c (1−t )) y ( t )= A+ i ( − y (t ))−i π (t )
l' l'
' '
1 i /l
y ( t )= '
A+ '
(m( t )−p ( t ))−
ik ik
1−c' (1−t ' )+ ' 1−c ' ( 1−t ' )+ '
l l
'
i e
− '
π (t )
' ' ik
1−c ( 1−t )+ '
l

Observăm că y(t ) este o funcție liniară de

e
(m(t )− p(t )) și de π (t ) :
y (t )=a 0 +a 1 (m(t )− p(t ))+a2 π e (t )
a1 >0 , a2 >0

1
a0 = '
A
ik
1−c' (1−t ' )+ '
l

4
 ' '
i /l
a1 = '
' ik '
1−c (1−t )+ '
l
'
i
a2 =− '
' ik '
1−c ( 1−t )+ '
l

5
Aceasta reprezintă curba cererii agregate
(AD): orice punct de pe această dreaptă
reprezintă echilibrul simultan pe cele două
pieţe: piaţa bunurilor și piața monetară.

Putem exprima curba AD ca relaţie între p şi

y.
Considerăm m(t )=m variabilă de politică
monetară:
e
p(t )=c 0 −c 1 y (t )+c 2 π (t )
a 0 + a1 m 1 a2
c 0= , c 1= , c 2 =
a1 a1 a1
Fig: Curba cererii agregate (AD) și LRAS
Long Run Aggregate Supply-curba ofertei agregate
pe termen lung: y(t )= y n
¿
Echilibrul pe termen lung:
( p , yn )

Curba AD indică o corelație inversă între p şi y.

Introducem curba Phillips fără șocul ofertei:

e
π (t )=α ( y (t )− y n )+ π (t ), α>0
e
Unde π (t ) este inflația așteptată la
momentul t:
 yn , nivelul outputului potențial, se realizează
e
când: π (t )=π (t )=0 , adică inflația
actuală și așteptată sunt zero.

Aceasta este o situație care poate fi întâlnită pe

termen lung, când prețurile sunt total flexibile şi
se obține curba ofertei agregate pe termen lung
LRAS (Long Run Aggregate Supply) de ecuație:
y (t )= y n .

Analiza dinamică:
Deducerea modelului dinamic al inflației

Derivăm în raport cu timpul curba AD a cererii

agregate și obținem curba presiunii cererii:
y (t )=a 0 +a 1 (m(t )− p(t ))+a2 π e (t )
a1 >0 , a2 >0
și obținem curba presiunii cererii (DP):
e
ẏ (t )=a 1 ( ṁ(t )−π (t ))+a 2 π̇ (t )
Observație: Considerăm variabilele
logaritmice:
d Ṗ(t )
ln P (t )= =π (t )
dt P(t )
Unde
ṁ(t ) este dat exogen și reprezintă creșterea
ofertei nominale de monedă, prin politică
monetară, în mărimi logaritmice.

Adăugăm curbei DP, curba Phillips şi un

mecanism dinamic de ajustare a așteptărilor
(mecanismul așteptărilor adaptive), obținând
modelul dinamic:
ẏ (t )=a 1 ( ṁ(t )−π (t ))+a 2 π̇ e (t ), a 1 , a2 >0
e
π (t )=α ( y (t )− y n )+π (t ), α>0
e e
π̇ (t )=β ( π (t )−π (t )), β >0
Modelul dinamic al inflației cuprinde:
- Dinamica venitului dată de curba presiunii
cererii;
- Curba Phillips care dă relația dintre inflație și
deviația outputului;
- Mecanismul așteptărilor adaptive.
Reducem sistemul dinamic la două
ecuații:
înlocuim curba Phillips în ecuația de
dinamică a inflației așteptate obținem:
e
π̇ (t )=αβ ( y (t )− y n )
Substituim în curba presiunii cererii
ecuația de mai sus și curba Phillips:

ẏ (t )=a 1 ( ṁ(t )−π (t ))+a 2 π̇ e (t )=

¿ a1 ṁ(t )−a1 [ α ( y (t )− y n )+ π e (t ) ] +a2 αβ( y (t )− y n )=
¿ a1 ṁ(t )−α(a1 −a 2 β )( y (t )− y n )−a1 π e (t )
Am obținut două ecuații diferențiale:
π̇ e (t )=αβ ( y (t )− y n )
ẏ (t )=a 1 ṁ(t )−α (a1 −a2 β )( y (t )− y n )−a1 π e (t )
Traiectoria staționară se obține pentru:
e
ẏ (t )=0 , π̇ (t )=0 .
Pe traiectoria staționară, venitul este la
nivelul potențial iar rata de creștere
monetară este egală cu inflația așteptată:
 e
y (t )= y n , π (t )=ṁ(t ) .
În punctul staționar, inflația așteptată este egală
cu creșterea masei monetare în mărimi
logaritmice.
e
Considerăm dreapta π̇ (t )=0 , pentru care
y(t )= y n , deci curba este o dreaptă
perpendiculară pe abscisă.
e
Dacă
y (t )> y n , atunci π̇ (t )>0 ,
e
deci π (t ) crește, la dreapta verticalei,
inflația așteptată crește. În mod similar, când
e
y (t )< y n , π̇ (t )<0 , adică inflația
așteptată scade.

Considerăm acum dreapta ẏ(t )=0 . In

acest caz:
a1 ṁ(t )−α(a 1−a2 β )( y (t )− y n )=a1 π e (t )
e a2 β
π (t )=ṁ(t )−α(1− )( y (t )− y n )
a1
 a2 β
(1− )>0
Care are panta negativă dacă: a1 ,

ceea ce presupunem pentru acest caz.

ẏ (t )>0
e
a2 β
π (t )< ṁ(t )−α (1− )( y (t )− y n )
a1
 Aceasta este varianta simplificata a modelului
lui Mc Cafferty, 1990.
Sub curba ẏ (t )=0 , ẏ (t )>0 , deci y va
crește, deasupra curbei ẏ (t )=0 , ẏ (t )<0 ,

deci y va scădea sub curbă.

Combinând cele două figuri, obținem o
diagramă cu patru cadrane:

Pornind din punctul A de pe această

diagramă, mergem împotriva acelor de
ceasornic, putem ajunge la punctul de
echilibru direct pe traiectoria T1, sau în
spirală pe traiectoria T2.
Traiectoria pe care se va ajunge în punctul
de echilibru, depinde de variabilele
exogene și de parametrii sistemului
dinamic.
Punctul de echilibru este de tip nod
spirală.

Exemplu numeric 1:

Considerăm sistemul dinamic pentru

y n =15

a1 =10 , ṁ(t )=15 , a2 =0,5 , α=0,2 , β=1,5

Înlocuim în:
ẏ (t )=a 1 ( ṁ(t )−π (t ))+a 2 π̇ e (t ), a 1 , a2 >0
π =α ( y (t )− y n )+π e (t ), α>0
e e
π̇ (t )=β ( π (t )−π (t )), β >0

Sistemul rezultat este:

e
ẏ(t )=10(15−π (t ))+0,5 π̇ (t )
e
π (t )=0,2( y(t )−15)+π (t )
e e
π̇ (t )=1,5( π(t )−π (t ))
Reducem sistemul la două ecuații:

ẏ (t )=a 1 ṁ(t )−α (a1 −a2 β )( y (t )− y n )−a1 π e (t )

π̇ e (t )=αβ ( y (t )− y n )
Rezultă:

ẏ(t )=177,75−1,85 y(t )−10 π e (t )

π̇ e (t )=−4,5+0,3 y(t )

Determinarea traiectoriilor de evoluție a

celor doi indicatori: venitul și inflația
așteptată

Determinăm traiectoria sistemului dinamic:

ẏ(t )=177,75−1,85 y(t )−10 π e (t )
π̇ e (t )=−4,5+0,3 y(t )
Scriem sistemul omogen:
e
ẏ(t )=−1,85 y(t )−10π (t )
π̇ e (t )=0,3 y(t )
Matricea sistemului este:
 A=¿ [−1,85 −10¿ ] ¿ ¿¿
¿
( ẏ ( t ) ¿ ) ¿ ¿ ¿
¿
Temă: Determinați traiectoria sistemului
e
pentru valorile inițiale: 0 0 )=(12 , 12)
( y , π
Rădăcinile caracteristice ale lui A sunt:
λ1,2 =−0 ,925±1, 4644 i
Partea reală este negativă, ceea ce face ca sistemul
să fie asimtotic stabil.
λ1 t
e =WΛW =Walignl (
At −1 e 0¿ ¿ ) ¿¿
¿
W = ( w1 w2 ) matricea vectorilor proprii la dreapta, coloană.

i i
w satisface: Aw =λ i w
i

1
Vectorul w :

[ −1 ,85 −10 ¿ ] ¿ ¿ ¿
¿
Sistem compatibil, nedeterminat. Se alege
prima ecuație principală:
 −1 ,85 w11 −10 w12 =(−0 , 925+1 , 46344 i)w 11
w12=(−0 ,925−1 , 4644 i)w11

w =¿ ( α ¿ ) ¿ ¿ ¿
1
¿
2
Vectorul w :

−1 ,85 w21 −10 w22 =(−0 , 925−1 , 46344 i)w21

w 22=(−0 ,925+1, 4644 i)w21

w =¿ ( α 2
¿ ) ¿ ¿¿
¿
W = ¿ (1 1 ¿) ¿ ¿ ¿
¿
 At
e =¿ ( 1 1¿ ) ¿ ¿¿
¿ ¿
¿
( y (t )¿ ) ¿ ¿ ¿
¿ ¿
¿
Soluția particulară:
( 0 ¿) ¿¿ ¿
¿
( D1 ¿ ) ¿ ¿ ¿
¿
Exprimarea polară a numărului complex:

a±ib=r (cosθ±isin θ )
Formulele lui Euler:
±ib
e =( cos b±isin b )

Figura: Graficul traiectoriei sistemului pentru

e
( y 0 , π 0 )=(12 , 12)
Considerăm un declin al creșterii monetare de la
ṁ0 =15 la ṁ1=12 . Știm că ṁ=π e pe traiectoria
staționară.
Sistemul dinamic devine, pentru y n =15 :
ẏ (t )=a 1 ṁ(t )−α (a1 −a2 β )( y (t )− y n )−a1 π e (t )
π̇ e (t )=αβ ( y (t )− y n )

ẏ(t )=10∗12−0,2(10−0,5∗1,5)( y(t )−15 )−10 π e (t )

π̇ e (t )=0,2∗1,5( y(t )−15 )
ẏ(t )=−1,85( y(t )−10 π e (t )+147,75
π̇ e (t )=0,3 y(t )−4,5

A=¿(−1,85 −10¿) ¿¿¿ ¿

¿
¿
w =¿1( 1 ¿ ) ¿ ¿¿ ¿
¿
¿
W =¿ ( 1 1 ¿ )¿ ¿ ¿
¿ ¿
¿
 ( y ( t ) ¿ )¿ ¿ ¿
¿ ¿
¿
( 0 ¿) ¿¿ ¿
¿

Temă: Determinați traiectoria de evoluție a

sistemului, cu ajutorul MATLAB.
Calculați, cu ajutorul curbei Phillips,
traiectoria inflației actuale:
π (t )=0,2( y (t )−15 )+π e (t )=0,2 y (t )+π e (t )−3
Cu π (t ) și y(t ) soluții ale sistemului
e

dinamic de mai sus.

e
Reprezentați grafic în spațiul ( y(t ), π (t ))
traiectoriile staționare ale sistemului.
 e
Echilibrul staționar inițial y n =15 , π =15 ,
e
se deplasează la n y =15 , π =12
Vom avea o spirală împotriva acelor de ceasornic
de la vechiul echilibru E0 la noul echilibru E1.

Figura: Declin al creșterii monetare de la ṁ0 =15

la ṁ1=12 , punctul de echilibru se deplasează de
e e
la y n =15 , π =15 , la y n =15 , π =12
e
Sistemul este rezolvat pentru π (t ) și y(t ) ,
putem determina π (t ) din curba Phillips:
π (t )=0,2( y (t )−15 )+π e (t )=0,2 y (t )+π e (t )−3
În cazul reducerii creșterii monetare, situația
poate fi reflectată în figurile de mai jos:
Ultima figură arată natura ciclică a
inflației actuale și așteptate dar și faptul
ca inflația actuală este inițial sub inflația
așteptată.
Dacă venitul actual inițial scade sub
nivelul potențial, inflația actuală scade
sub inflația așteptată.
Când venitul actual este peste nivelul
potențial, inflația crește peste inflația
așteptată.

SPIRALELE DEFLAȚIONISTE ALE MORȚII

La mijlocul anului 2001 Japonia era în recesiune,

iar SUA înregistra o scădere a activității.
În acest context, economiștii si-au pus serios
problema dacă este posibilă o deflație mondială.

Pentru explicarea acestei posibilități, s-a

concentrate atenția către conceptual de “capcană
de lichidități”. Accepțiunea dinamică este diferită
față de acceptiunea statică (respectiv o rata a
dobânzii pozitiva dar foarte mică astfel încât
cererea de bani reali devine infinit elastică la acea
valoare).

Conceptul static de “capcană de lichidități-

Liquidity Traps”-cazul în care politica monetară
este inefectivă
Concept introdus de Keynes: “The General Theory
of Employment, Interest and Money” (1936) și
folosit de Hicks și Hansen în modelul IS-LM.

Partea orizontală a curbei LM reprezintă concepția

lui Keynes asupra LT (Liquidity Traps):
imposibilitatea de a influența rata dobânzii prin
intermediul creșterii ofertei de monedă, întrucât
rata nominală a dobânzii este foarte mică, aproape
zero.

În acest caz, agenții economici acceptă orice sumă

de bani la o rată a dobânzii unică (dar mică), astfel
încât creșterea sau scăderea ofertei de monedă nu
mai poate influența rata dobânzii, iar curba LM
este perfect elastică.
Paul Krugman- dezvoltă teoria modernă a LT,
analiza a fost concentrată în mare măsură pe
depresiunea prelungită a Japoniei și pe
imposibilitatea băncii centrale a Japoniei de a o
gestiona.

Mecanismul de transmisie al politicii monetare

prin mdelul IS-LM-SRAS:
Presupunem existența a două active: bani și
bonduri.
Ecuația cantitativă a banilor:
Mt Yt
=Y t L(i t )=
Pt (1+i t )
'
L (i t )<0
Condiția lui Fisher:
Pet+1
(1+ it )=(1+r t )
Pt
Ecuația cantitativă a banilor devine:
Mt Y t Pet+1
=
Pt (1+r t ) Pt
Presupunem că agenții economici sunt perfect
e
vizionari:
Pt+1 =Pt+1
, iar
P
t+1 este dat exogen.
Politica monetară modifică oferta de bani și
bonduri.
Presupunem o politică monetară expansivă:

Banca centrală scade oferta de bonduri și crește

oferta de bani cu aceeași cantitate.

Pentru a determina agenții economici de a-și

realoca portofoliile din bonduri, în bani, rata
nominală a dobânzii trebuie să scadă.

i
Dacă t scade, cursul bondurilor crește,
randamentul bondurilor scade, este eficient pentru
agenții economici să vândă bondurile.

Există două cazuri:

a) Prețurile sunt flexibile:

Acționează dichotomia clasică:
Y t =Ȳ
r t =r ¿ constan t
¿
Dacă rata reală a dobânzii r este
constantă, scăderea ratei nominale a
dobânzii, necesită scăderea inflației
așteptate:
 Pet +1
(1+it )=(1+r t )
Pt
↑ ↑ ↑
scade constan t scade

Dar
Pt+1este dat exogen, atunci
Pttrebuie să
crească, ceea ce este perfect posibil pentru că
prețurile sunt flexibile.

b) Există rigidități nominale:

Pt sunt vâscoase,
Pt+1 este dat exogen,
scăderea
i t se poate obține numai prin

scăderea
rt .
Scăderea ratei reale a dobânzii va
rt
afecta venitul real și prin acesta, activitatea
reală.
Dar cum să se scadă rata reală a dobânzii?

Legitate: Politica monetară afectează

echilibrul, dacă și numai dacă poate afecta
veniturile activelor (reale sau nominale).
 LT este situația în care politica monetară nu
poate schimba veniturile niciunuia dintre
active.

Dacă rata nominală a dobânzii la bani este

zero, LT apare atunci când și rata nominală a
dobânzii la bonduri este zero ⇒ agenților
economici le este indiferent dacă dețin bani
sau bonduri și vor absorbi orice cantitate de
bani la un venit neschimbat al activelor.
În Japonia, rata nominală a dobânzii a fost
foarte aproape de zero iar prețurile scădeau
continuu.

Modelul IS-LM-LRAS:
LRAS : Y t =Ȳ
Pt
IS : Y t =C ( Y t −T t )+ I t ( ( 1+ it ) )+ Ḡ
Pt +1
Mt Yt
LM : =
Pt ( 1+i t )
Economia în LT poate fi reflectată astfel:
 Pt +1
¿
Pentru dat, este nevoie ca i <0 pentru a
Pt
se goli piața bunurilor.
O creștere a ofertei de monedă, ar muta curba LM
la dreapta, dar rata dobânzii ar deveni negativă ⇒
aceasta este imposibil, de aceea, la dreapta
punctului A, echilibrul este dat nu de curba LM, ci
de curba it =0 . Pentru Y t ≥ A , curba LM este
substituită de axa absciselor.

Dacă:
i¿<0
Atunci, pentru satisfacerea identității Fisher:
Pet+1
(1+it )=(1+r t )
Pt
 e
Pt +1
¿ <1
în LT, fie r < 0 , fie Pt , adică agenții

economici se așteaptă la o deflație, fie ambele.

Ieșirea din LT:

P
Dacă prețurile sunt flexibile, scăderea t ,
deflația, mută curba IS la dreapta punctului A,
până la intersecția cu LRAS în punctul B.

Dacă prețurile sunt vâscoase, echilibrul se

păstrează în punctul A, pentru care it =0 , până ce
într-un târziu, se ajustează prețurile, economia se
află în recesiune.

Japonia a avut cea mai prelungită recesiune de la

Marea Depresiune: rata nominală a dobânzii era
practic zero, iar prețurile scădeau.
Pentru ieșirea din LT, economia are nevoie de
creșterea cererii agregate la orice rată a dobânzii,
pentru mutarea curbei IS la dreapta.

Posibilități de mutare a curbei IS la dreapta:

-Scăderea
Pt ;

-Politică fiscală expansivă, pentru creșterea cererii

agregate la orice rată a dobânzii:
- Eficiența politicii fiscale depinde de
multiplicatorul fiscal;
- Obs: dacă agenții economici sunt raționali, ei
nu-și vor crește consumul, prevăzând că
expansiunea fiscală prezentă va duce la creșterea
taxelor viitoare. (Echivalența Ricardiană).
În Japonia această politică a dus la creșterea
datoriilor, astfel încât Japonia a fost la un prag de
insolvență;

-Găsirea a cel puțin unui activ cu venitul mai mare

ca zero: exemplu, bondurile pe termen lung, pe
care banca centrală le poate folosi în operațiuni pe
piața deschisă pentru reglarea masei monetare;
- Anunțul credibil al băncii centrale de a crea
inflație (creșterea Pt+1 , pentru a gestiona scăderea
ratei nominale a dobânzii). Obs: banca Japoniei nu
a crescut inflația pentru a nu-și pierde reputația.

M
i
- Taxarea banilor: t taxă pentru deținerea
banilor.
Mt Yt
=
Pt 1+ it −i tM
M M
Dacă: i t <0 ⇒ i t +i t > 0 , costul de

oportunitate al deținerii banilor va fi pozitiv,

venitul activului bani va fi pozitiv.

Concluzie:

- Ieșirea din LT poate fi dificilă dacă

multiplicatorii fiscali sunt mici, sau dacă
e
Pt +1
așteptările Pt
nu se pot schimba datorită
lipsei de credibilitate.
- Regula lui Friedman care propune o țintă a
inflației zero, nu este recomandată, întrucât
daca apare un șoc care impune o rată reală a
dobânzii negativă, va fi dificil să se stabilizeze
economia.
Abordarea dinamică a LT: spirala deflaționistă a
morții

Groth (1993) arată că atingerea valorii zero de

catre rata nominală a dobânzii ne conduce la
acceptiunea de “capcană de lichidități dinamică”.

Vom prezenta compartiv modelul lui Groth (1993)

cu modelul lui Krugman (1999).

Modelul este în valori logaritmice, cu excepția

tuturor ratelor (inflației și a ratei nominale a
dobânzii).

Piața bunurilor:
' d '
c ( t )=a+ c y ( t ) 0< c <1
y d ( t )= y ( t )−tax ( t )
' '
inv ( t )=i 0 +i ( i ( t )− π e ( t ) ) i 0 > 0 , i <0
'
tax ( t )=t 0 + t y ( t ) t 0 >0,0
d ( t )= c( t )+inv (t )+ g t

Piața banilor:
 d ' '
m (t )=ky(t )+l i(t ) k>0,l <0
ms (t )=m(t )− p(t )
d
m (t )=m(t )− p(t ) cererea=oferta
e
π (t )=α ( y(t )− y n )+π (t ) curba Phillips
π̇ e (t )=αβ ( y(t )− y n ) Curba Phillips si ipoteza
asteptarilor adaptive
c consumul real
y venitul real
tax taxele reale
y d venitul real disponibil
inv investitiile reale
r rata no min ala a dobanzii
g cheltuielile guvernamentale reale
d cheltuielile reale totale
md cererea reala de bani
π e inf latia asteptata
m− p oferta reala de bani in marimi log aritmice
g , yn , m sunt presupuse constante.
Mai sus este modelul IS-LM completat cu curba
Phillips și mecanismul așteptărilor adaptive.
Deducerea modelului dinamic

Studiem dinamica modelului în termenii

(ms , π e ) în spațiul fazelor, deci trebuie
să deducem ecuațiile de dinamică:
ṁs =f (ms , π e )
π̇ e=g( ms , π e )

Eliminăm variabila y din sistemul

dynamic:
- determinăm venitul de echilibru din
sistemul IS-LM:
IS:
1−c ' (1−t ' ) A
r (t )= ' y (t )− ' + π e (t )
i i
A=a+i 0 +g−c ' t 0
LM:
(m(t )− p(t )) k
r (t )= '
− ' y (t )
l l
Din modelele IS si LM, obtinem venitul
de echilibru:
 ' '
1 i /l
y(t )= '
A+ '
(m(t )−p(t ))−
' ' ik ' ' ik
1−c (1−t )+ ' 1−c (1−t )+ '
l l
'
i
− '
π e (t )
'ik '
1−c (1−t )+ '
l
Considerăm acum oferta reală de
monedă:
ms (t )=m(t )− p(t )
Derivăm în raport cu timpul, ținând
seama că m(t )=m=ct
s
ṁ (t )=−π (t )
Observație: Considerăm variabilele
logaritmice:
d
ln p (t )=π (t )
dt
Înlocuim în curba Phillips:
e
π (t )=α ( y (t )− y n )+π (t )
s e
ṁ (t )=−α ( y (t )− y n )−π (t )
Substituind venitul de echilibru în
ecuatia de dinamică a ofertei reale de
monedă, obtinem:
 ' '
s −αA α i /l
ṁ (t )=( '
+αy n )− '
m s ( t )+
' ' ik ' ' ik
1−c (1−t )+ '
1−c ( 1−t )+ '
l l
'
αi
+( '
−1) π e (t )= A+ Bm s (t )+Cπ e ( t )
' ik '
1−c ( 1−t )+ '
l
Înlocuim venitul de echilibru în ecuația
inflației așteptate:
e
π̇ (t )=αβ ( y (t )− y n )
e αβ
π̇ (t)=( '
A−αβyn )+
' ik'
1−c (1−t )+ ' '
l s αβ {i e s e
' '
m (t)−¿− '
¿π (t)=D+Em (t)+Fπ (t)¿¿
+αβ {i /l ' ik'
'
1−c (1−t )+ '
' ' ik l
1−c (1−t )+ '
l
Rezultă sistemul dinamic:
ṁs (t )=A +Bms (t )+Cπ e (t )
π̇ e (t )=D+Em s (t )+Fπ e (t )
Putem reprezenta traiectoriile
e
staționare: s
ṁ (t )=0 , π̇ (t )=0
Exemplul 1:
Considerăm următoarele date:
' ' '
a=60 , c =0. 75 , t =0,2, i 0 =430 , i =−4 , g=330 , k =0 , 25 ,
l ' =−10 , m=450 , y n =2000 , α =0,1 , β=0 ,08
Modelul IS-LM, curba Phillips, așteptări
adaptive este:

c=60+0,75(1−0,2) y
e
inv=430−4(i−π )
y=c+inv+g
md =0,25 y−10i
s
m =450− p
d s
m =m
e
π=0,1( y−2000)+π
e e
π̇ =0 ,08( π−π )
Atunci:
ṁs (t )=36−0 ,08 ms−1,8 π e
π̇ e=−2, 88+0, 0064 ms +0 ,064 π e
 Traiectoriile staționare:

0=36−0 ,08ms −1,8 π e

0=−2,88+0,0064 ms +0,064 π e

Punctul fix:
¿
s e∗¿)=( 450, 0)
(m , π ¿
Cele patru cadrane ale diagramei
fazelor se pot vedea în figura
următoare:

Vectorii de forțe:
 s e
Sub curba ṁ (t )=0 ,este mai mic decât
π
s
pe curbă, m crește, iar deasupra
curbei, scade.
e
Sub curba π̇ =0
e
, π este mai mic, deci
e e e
π̇ <0 , π scade, iar deasupra curbei, π
crește.
Vectorii arată că traiectoria se mișcă
către punctul de echilibru împotriva
acelor ceasornicului.
Pentru a studia stabilitatea locală,
scriem sistemul dinamic omogen în
termenii abaterilor de la echilibru.
s s s∗¿)−1,8(π e−π e∗¿) ¿ e s s∗¿)+0,064(πe−πe∗¿ )
ṁ =−0,08(m −m π̇ =0,0064(m −m ¿¿
¿
A cărui matrice este:

A=¿ [−0,08 −1,8¿] ¿¿¿

¿
Valorile proprii sunt:
λ1,2 =−0, 008±0 ,0796i
, deci au partea relă negativă și deci sistemul este
asimtotic stabil. Traiectoria este în spirală,
împotriva acelor de ceasornic, către punctul
staționar.

Exemplul 2:
Aceleași date ca în exemplul anterior:
IS: i=205−0,1 y
LM : i=−45+0,025 y
¿ ¿
Echilibrul IS-LM: ( y , i )=(2000 ,5 ) pentru care
e
π =π=0 așa cum se vede în figura de mai jos:

Introducem inflația așteptată: π =−5 , curba IS

e

obținută este dreapta punctată.

Ținem acum seama de limita ratei dobânzii
nominale: zero.

Dacă rata nominală a dobânzii este zero: i=0 ,

s d
atunci m =m =ky n=500 .
Dacă i=0 , atunci inflația așteptată este egală cu
minus rata reală a dobânzii, unde rata reală a
e
dobânzii este: rreal=i−π , pentru care, în
e
exemplul nostrum este fixate la valoarea, π =−5 ,
deci rreal=5
Aceasta este ilustrată prin linia punctată care trece
prin y= y n =2000 , pentru i=0 și π =−5
e

s e
Transformarea traiectoriilor staționare ṁ =0 , π̇ =0
pentru i=0

Din IS-LM obținem rata dobânzii de echilibru:

' ' ' ' ' '
k /l 1 ( k /l )(i /l ) k i /l
¿
i =−
' '
'
ik
1−c (1−t )+ '
l
A+ ' −
l
{' '
1−c (1−t )+ '
'
ik
l
s
m−
} ' '
1−c (1−t )+ '
'
ik
l
πe

Adică:
¿ s e
i =G+Hm +Jπ
Pentru exemplul numeric:
¿ s e
i =41−0, 08 m +0,2 π
¿
Când i =0 avem:
 e s
π =−25+0,4m
Egalând aceasta ecuație cu fiecare dintre ecuațiile:
s e s
ṁ =0 π =20−0 , 0444 m
e e s
π̇ =0 π =45−0,1 m
s e
Unde ecuațiile ṁ , π̇ sunt date de:
ṁs =−0,08ms −1,8π e
e s e
π̇ =0 ,0064 m +0,064 π
Obținem coordonatele punctelor pentru care
traiectoriile staționare își schimbă curbura și devin
orizontale:
ṁs =0 (ms ,π e )=(506 ,3 ,−2,48)
π̇ e=0 (ms , π e )=(500 ,−5)
Din ecuația:
e n
π̇ =αβ( y− y )
Care rezultă din curba Phillips și ecuația de
dinamică a inflației așteptate:
π =α ( y (t )− y n )+π e (t ), α>0
π̇ e (t )=β ( π (t )−π e (t )), β >0
Imediat rezultă:
 e n
π̇ =0 ⇒ y= y
e n
π̇ >0 ⇒ y > y
e n
π̇ <0 ⇒ y < y

e
Pentru π̇ <0 , economia este sub traiectoria
e
stationara π̇ =0 , astfel încât identificăm o
recesiune, marcată pe grafic prin aria hașurată.

Consideram punctual initial A, în care economia se

n
află în recesiune și y< y .

Linia marcată cu T1 arată traiectoria economiei.

În punctul B, economia atinge limita inferioară a
ratei dobânzii și deci se deplasează pe cea mai
scurtă rută îndepartându-se de punctul fix.
Nu poate ieși în dinamică din capcana de
lichidități.

Deviația outputului alimentează deviația inflației

(prin curba Phillips, prețurile scad) și, întrucât rata
nominală a dobânzii nu poate scadea sub zero,
aceasta implică creșterea ratei reale a dobânzii,
(prin identitatea Fisher).
Creșterea ratei reale a dobînzii, duce la scăderea
venitului, accentuându-se deviația outputului, care
accentuează deviația inflației (prețurile scad) și
economia intră într-o spirală deflaționistă din care
nu mai poate ieși.

Creșterea ofertei de monedă pentru expandarea

economiei, nu ameliorează situația.

Consideram acum o banca centrala independentă și

că economia se află în punctul A.
Întrucât economia este în recesiune, ar putea
expanda oferta de bani.
În punctul A, rata nominală a dobânzii este
pozitivă.
Dacă crește oferta de monedă imediat, economia se
poate îndrepta pe traiectoria T2.
Această traiectorie traversează un coridor pe care
Krugman il numeste “fereastra oportunităților” și
poate îndrepta economia către echilibru.
Dacă nu există un astfel de coridor și economia
urmează traiectoria T1, procesul deflaționist nu are
întoarcere.
Krugman susține că dacă banca centrală marește
rapid oferta monetară, traiectoria T1 este cea mai
probabilă.