Cuprinsul planului: 

1.  Copertă 
2.  Pagină identică cu coperta 
3.  Pagină cu aprobarea 
4.  Pagină cu avizele 
5.  Pagină cu distribuirea planului 
6.  Pagină cu actualizările şi revizuirile 
7.  Cuprins 
8.  Aprobarea, avizarea, actualizarea şi  revizuirea planului 
9.  Cadru general 
10. Organizarea centrului de coordonare a intervenţiei (CCI) 
a.  Schema de organizare 
b.  Tabel cu încadrarea funcţiilor din cadrul CCI 
11. Identificarea şi clasificarea evenimentelor 
12. Clasificarea urgenţelor 
13. Notificarea, informarea şi alarmarea 
14. Declararea şi introducerea stării de urgenţă 
15. Organizarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie 
a.  Proceduri specifice pentru fiecare forţă (formaţiune de intervenţie) 
b.  Tabel sinteză al forţelor de intervenţie (la fel) 
c.  Acţiuni pe termen lung 
16. Comunicaţiile 
17. Logistica 
18. Monitorizarea factorilor de mediu 
19. Încetarea stării de urgenţă 
20. Comunicarea cu mass­media şi informarea publică 
21. Exersarea planului 

Note: 
(1) La capitolul „Aprobarea, avizarea, actualizarea şi  revizuirea planului” se vor avea în vedere: 
Planurile de urgenţă externă se evaluează şi testează de către autoritatea de protecţie civilă şi dacă 
este cazul revizuite, la intervale de cel mult 2 ani. 
Planul de urgenţă externă va fi revizuit şi actualizat imediat ce apar modificări şi la intervale 
regulate (6 luni), de către autoritatea de protecţie civilă. 
După fiecare actualizare şi revizuire, modificările sunt transmise prin grija autorităţi teritoriale 
pentru protecţia civilă tuturor celor care sunt trecuţi pe lista de distribuţie a planului. 

Pentru revizuirea şi actualizarea planurilor de urgenţă externă se vor avea în vedere următoarele: 
1. se actualizează permanent, anual sau ori de câte ori apar modificări în următoarele cazuri: 
­  schimbarea unor persoane din componenţa; 
­  schimbarea adreselor / nr. de telefon cuprinse în plan; 
­  modificări în situaţiile cu necesarul de resurse umane şi materiale; 
­  modificări în concepţia aplicării planului; 
­  modificări în realizarea cooperării; 
­  modificări în programul de instruire­pregătire. 
2. se revizuieşte imediat ce se constată: 
­  apariţia sau dispariţia unor surse de risc; 
­  modificări în situaţia surselor de risc pentru care s­a elaborat planul; 
­  modificări în structura aşezărilor umane din zonele de risc.
 TABELUL ACTUALIZĂRILOR ŞI REVIZIILOR 
Capitolul, pagina  Persoana 
Nr Ediţia  Data actualizării 
actualizate /  autorizată care a  Descrierea modificării 
crt  nr.  /revizuirii 
revizuite  efectuat operaţia 

(2) La capitolul “Cadru general” se vor menţiona următoarele: 
a)  informaţii despre obiectiv 
b)  informaţii privind teritoriul din jurul obiectivului 
Ø  planul topografic al teritoriului (scara 1:10.000 sau 1:15.000) 
Ø  zone locuite 
Ø  centre vulnerabile (şcoli, grădiniţe, pieţe, spitale, cinematografe, complexe comerciale, 
stadioane, rezervaţii naturale, etc.) 
Ø  dispunerea forţelor de intervenţie şi a autorităţilor administraţiei publice locale (centrale) 
Ø  centre critice (centrale electrice, staţii de transformare, staţii de tratare, staţii de pompare, 
rezervoare de apă, viaducte, etc.) 
Ø  căi de comunicaţie (auto, feroviare, navale) şi puncte obligatorii de trecere 
Ø  informaţii meteo­climatice ale zonei (regim de temperatură, precipitaţii, direcţii şi viteze 
preponderente ale vântului, descrierea surselor de apă – regim hidrologic, debit, adâncime, 
lăţime, etc) 
c)  evenimente considerate 
Ø  scurtă descriere a scenariilor 
Ø  fişe toxicologice ale susbtanţelor periculoase 
Ø  harta consecinţelor (zonele probabil afectate) 
d)  definiţii 

Informaţiile de mai sus sunt necesare pentru o rază de 5 km în jurul amplasamentului. 
Informaţiile cu privire la centrele critice sunt necesare pentru raza de efecte ireversibile (IDLH) 
rezultată din analizele de risc şi impact asupra mediului. 
(3) La capitolul “Organizarea centrului de coordonare a intervenţiei (CCI)” se vor avea în vedere 
următoarele: 
­  schema de organizare a centrului de coordonare a intervenţiei cuprinde toate structurile 
cu răspunderi de intervenţie la scenariile de accidente identificate în planul de urgenţă 
internă, cu impact în exteriorul amplasamentului (conform schemei de mai jos); 

Managerul urgenţei 

Purtător de 
Secretariat  cuvânt 

Pompieri  Protecţie  Poliţie  Direcţia de 

Civilă  Sănătate Publică 

Reprezentantul  Sistemul de 
Obiectivului Gospodărire  Agenţia de 
al Apelor  Protecţia Mediului 
 ­  se vor descrie foarte succint atribuţiile fiecărei structuri; 
­  tabelul cu încadrarea funcţiilor din cadrul CCI, conform modelului de mai jos 

Nr.  Rolul  Titular  Nume,  Adresa,  Înlocuitorul  Nume,  Adresa, 

crt  deţinut  (funcţia)  prenume  puncte de  la comandă  prenume  puncte de 
contact  (funcţia)  contact 

Atenţie: La identificarea funcţiilor şi persoanelor care trebuie să participe în Centrul de 
Coordonare a Intervenţiei trebuie avută în vedere ca limită de timp de ajungere în centru 15 – 20 
minute de la notificare! 
(3) La capitolul “Identificarea şi clasificarea evenimentelor” se vor avea în vedere următoarele: 
­  descrierea scurtă a evenimentelor (eliberare toxică, incendiu/explozie, contaminare) 
­  definirea urgenţei externe 
(4) La capitolul “Clasificarea urgenţelor” se vor avea în vedere: 
­  definirea următoarelor stări ale urgenţei 
­  stare de preurgenţă (nivel I) – atunci când încă nu s­a întâmplat evenimentul, dar este 
forte posibil să se producă; 
­  stare de urgenţă de nivel II – atunci când exista eliberare si efecte în exterior, dar nu 
scenariul maxim credibil; 
­  stare de urgenţă de nivel III – atunci când se produce evenimentul cel mai grav 
(worst case scenario); 
­  corelaţia dintre urgenţele pe amplasament şi urgenţele din afara amplasamentului 

(5) La capitolul „Notificarea, informarea şi alarmarea” vor trebui să fie dezvoltate următoarele: 
­  definirea şi identificarea locului (structura) unde se transmite notificarea; 
­  cine (ce autoritate sau organizaţie) poate iniţia schema de înştiinţare; 
­  cum se va face notificarea (procedura de notificare pe tipuri de urgenţe) 
­  conţinutul minim al notificării 
­  mijloacele folosite pentru notificare 
­  înregistrarea notificării 
­  verificarea notificării 
­  semnale de alarmă folosite pe timpul urgenţei 
­  cine introduce semnalul de alarmă 
­  locaţia sistemului centralizat / necentralizat de alarmare 
­  proceduri de alarmare a zonelor neacoperite de sistemele de alarmare 
­  proceduri de alarmare a centrelor vulnerabile 
­  proceduri alternative de alarmare a populaţiei 
­  tipuri de mesaje transmise către populaţie 

(6) La capitolul „Declararea şi introducerea stării de urgenţă” se vor detalia: 
­  cine are autoritatea de a declara situaţia de urgenţă 
­  ofiţerul de serviciu din PIA, poate declanşa mecanismul de reacţie numai cu 
aprobarea managerului urgenţei; 
­  definirea evenimentelor care necesită o decizie de declarare a urgenţei din partea 
managerului urgenţei;
 ­  declararea stării de urgenţă de nivel III şi autoritatea de declanşarea mecanismului de 
reacţie se face doar de către titularul de activitate (dispecerul de serviciu din obiectiv) 
şi/sau de către managerul urgenţei; 
­  situaţiile de urgenţă de nivel I şi II trebuie declarate/confirmate de managerul urgenţei; 
(7) La capitolul „Organizarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie” se vor avea în vedere: 
­  definirea procedurilor de acţiune pe tipuri de scenarii (cele descrise la cap. 1 şi cap. 3) 
pentru fiecare forţă (personal implicat, mijloace, materiale şi aparatură de intervenţie, 
rute de urmat, cronologia activităţilor de desfăşurat, modul de raportare, cooperarea cu 
alte structuri, timpi de reacţie, organizarea schimburilor de lucru, etc); 
­  Tabel sinteză al forţelor de intervenţie conform modelului de mai jos: 

Nr.  Structura  Scenariul  Activitatea de  Resurse  Observaţii 

crt  considerat  desfăşurat  disponibile 

Toate activităţile de mai sus se referă la o fereastră de timp limitată strict la măsurile imediate de 
intervenţie pentru înlăturarea efectelor acute asupra populaţiei, factorilor de mediu şi 
proprietăţilor 
­  acţiuni pe termen lung – se referă la toate activităţile desfăşurate pentru înlăturarea 
efectelor accidentului şi revenirea la situaţia de normalitate: 
­  măsuri de reabilitare, reconstrucţie şi refacere desfăşurate după faza acută a 
accidentului; 
­  alocarea forţelor, mijloacelor şi fondurilor pentru acţiunile de mai sus; 
­  monitorizarea pe termen lung a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei; 
­  activitatea de informare publică 
(8) La capitolul „Comunicaţii” se vor atinge următoarele subiecte: 
­  schema sistemelor de legături între forţele participante la intervenţie; 
­  modalitatea de notificare a întregului mecanism şi pentru fiecare structură în parte 
­  mijloacele folosite pentru comunicaţiile pe timpul situaţiei de urgenţă de către forţele de 
intervenţie (tip, număr, frecvenţe alocate, indicativele fiecărei forţe) 
­  mijloacele folosite pentru comunicaţiile pe timpul situaţiei de urgenţă de către Centrul de 
Coordonare a Intervenţiei (tip, număr, frecvenţe alocate, loc de depozitare, loc de 
amplasare, indicativele fiecărei forţe) 
(9) La capitolul „Logistica” se vor avea în vedere: 
­  stabilirea structurii/lor de conducere şi direcţionare a activităţilor de suport a resurselor 
pe timpul situaţiilor de urgenţă; 
­  locaţia şi dotarea Centrului de Coordonare a Intervenţiei; 
­  alte resurse decât cele ale structurilor de intervenţie, la dispoziţie pentru situaţii de 
necesitate 
­  capacităţi de spitalizare din zonă; 
­  mijloace, materiale şi aparatură de intervenţie (buldozere, camioane, macarale, 
autospeciale, decontaminatori, medicamente, laboratoare, etc) 

(10) La capitolul „Monitorizarea factorilor de mediu” se vor avea în vedere: 
­  organizaţii şi resurse care se folosesc; 
­  posibilităţi de monitorizare; 
­  realizarea cooperării 
­  definirea încetării contaminării 
(11) La capitolul „Încetarea stării de urgenţă” se vor defini: 
­  cine este abilitat să declare încetarea stării de urgenţă; 
­  care sunt condiţiile pentru declararea încetării stării de urgenţă; 
­  ce structură este abilitată să introducă semnalul de încetare a urgenţei; 
­  semnalul de încetare a urgenţei şi mesajele de informare a populaţiei
(12) La capitolul „Comunicarea cu mass­media şi informarea publică” se vor avea în vedere: 
­  identificarea structurii şi persoanelor responsabile cu diseminarea informaţiilor către 
public şi mass­media; 
­  procedura de informare a mass­mediei; 
­  tipuri de comunicate de presă ce se folosesc pe timpul urgenţei şi în afara acesteia; 
­  locaţia, organizarea şi dotare centrului de presă. 

(13) La capitolul „Exersarea planului” se vor avea în vedere: 
Planul de urgenţă externă se va testa prin exerciţii  organizate de autorităţile teritoriale pentru 
protecţia civilă la intervale regulate. 
Aceasta va include o actualizare anterioară şi concluzii ulterioare pentru corectarea punctelor slabe 
dezvăluite de exerciţiu. 
Exerciţiile şi antrenamentele au drept scopuri pregătirea şi instruirea autorităţilor administraţiei 
publice locale şi a forţelor de intervenţie, verificarea şi îmbunătăţirea cooperării în acţiunile de 
intervenţie, descoperirea părţilor slabe ale planurilor de urgenţă externă şi corectarea acestora. 
Pregătirea exerciţiilor şi antrenamentelor se va face planificat, pe baza unui grafic întocmit de 
autoritatea teritorială de protecţie civilă şi aprobat de prefect. 
Pentru asigurarea unei pregătiri adecvate a personalului de intervenţie exerciţiile vor fi organizate şi 
desfăşurate pe mai multe trepte, astfel: 
­  exerciţii de simulare în puncte de comandă şi coordonare; 
­  exerciţii pe scenarii de accident la instalaţii izolate din cadrul obiectivului; 
­  exerciţii cu scenarii de urgenţă pe amplasament; 
­  exerciţii cu scenarii de urgenţă în afara amplasamentului. 
Pentru reducerea costurilor şi cunoaşterea forţelor de intervenţie exerciţiile de urgenţă cu scenarii pe 
amplasament sau  instalaţii  izolate organizate de autoritatea teritorială pentru protecţie civilă  vor fi 
corelate cu exerciţiile organizate de titularul activităţii. 
Exerciţiile de urgenţă cu scenarii care presupun efecte în afara amplasamentului se vor organiza şi 
desfăşura cel puţin odată la doi ani.