ROMÂNIA

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

ORDINUL
INSPECTORULUI GENERAL AL
INSPECTORATULUI GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
Nr. 4019/I.G. din 17.06.2022

pentru aprobarea
Dispozițiilor Tehnice de elaborare a documentelor de planificare, pregătire,
organizare, conducere, desfăşurare, evidenţă, analiză, raportare și evaluare
a acţiunilor de intervenție ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă

Având în vedere prevederile art. 55 alin. (2) și art. 57 din O.M.A.I. nr. 1134 din
13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, organizarea,
desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă
profesioniste,

În temeiul prevederilor art. 14 alin. (3) din Hotărârea Guvernului României nr.
1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a
organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu modificările şi
completările ulterioare,

Inspectorul general emite prezentul:

ORDIN

Art. 1. Se aprobă Dispozițiilor Tehnice de elaborare a documentelor de

planificare, pregătire, organizare, conducere, desfăşurare, evidenţă, analiză,
raportare și evaluare a acţiunilor de intervenție ale serviciilor profesioniste pentru
situaţii de urgenţă, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Pagina 1 din 2
 CAPITOLUL II
DOCUMENTE PENTRU PLANIFICAREA MISIUNILOR OPERATIVE
Art. 3. (1) Planificarea misiunilor operative la nivel național, se realizează de IGSU prin elaborarea,
în principal, a următoarelor documente operative:
a) concepţiile naţionale de răspuns pentru tipurile de risc stabilite4;
b) concepţia generală privind planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor
de răspuns și concepția specifică de acțiune în situații de urgență5 (Concepție generală);
c) registrul național de capabilități;
d) planul național de răspuns în caz de accident nuclear sau radiologic6;
e) planul de înştiinţare şi alarmare în situații de protecție civilă al IGSU;
f) instrucțiuni/ghiduri privind intervenția pe tipuri de riscuri/misiuni (stingerea incendiilor,
căutare salvare, CBRN, Pirotehnic etc.).
(2) La nivel judeţean şi respectiv Bucureşti-Ilfov, planificarea, pregătirea şi organizarea misiunilor
operative în situaţii de urgenţă/protecție civilă se realizează de inspectoratul pentru situații de urgență,
denumit în continuare ISU, prin elaborarea/participarea la elaborarea, în principal, a următoarelor documente
operative:
a) planul de analiză şi acoperire a riscurilor7;
b) schema cu riscurile teritoriale din zona de competenţă8;
c) registrul de capabilități la nivel județean;
d) planurile de acţiune pe tipuri de risc9;
e) concepţia specifică privind planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor
de răspuns și concepția de acțiune a serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă (Concepția
specifică)10;
f) planul județean de răspuns în caz de accident nuclear sau radiologic11;
g) planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice
periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la
construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră12;
h) planul de urgență externă;
i) planul județean/București-Ilfov de înştiinţare şi alarmare în situații de protecție civilă;
j) planul roșu de intervenție;
k) planul județean/București-Ilfov de evacuare a populației, bunurilor material în situații de
urgență;
l) planul de evacuare în situaţii de urgenţă al unității;
m) planul de apărare în cazul producerii unei situații de urgență specifice riscului la
cutremur/alunecări de teren la nivelul județului13;

4
elaborate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.
5
stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare
şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
6
Ordinul comun MAI – CNCAN 61/113/2018 art.26.
7
în conformitate cu prevederile OMAI nr.132 din 29.01.2007.
8
stabilită potrivit Legii 307/2006 art.1(2) lit. i) și HG 1492/2004 art.14(1).
9
elaborate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.
10
stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1492/2004.
11
Ordinul comun MAI – CNCAN 61/113/2018 art.26.
12
elaborat potrivit Ordinului comun MAP- MAI 459/78/2019.
13
elaborat potrivit OMAI nr. 1.160 din 30 ianuarie 2006 .

Pagina 2 din 16
 n) planul judeţean de protecţie împotriva incendiilor la fondul forestier național14.
Art. 4. IGSU elaborează, cu sprijinul celorlalte autorităţi responsabile implicate în asigurarea
conducerii şi intervenţiei operative în cadrul acţiunilor de intervenție și cu avizul Departamentului pentru
Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, concepţii naţionale de răspuns pentru fiecare
dintre următoarele tipuri de risc care au un impact major asupra comunităţilor, mediului şi populaţiei:
cutremure, epidemii, inundaţii, accident nuclear şi/sau radiologic şi incendii de pădure.
Art. 5. (1) Concepţia generală privind planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea
acţiunilor de răspuns și concepția specifică de acțiune în situații de urgență reglementează modul de
executare a misiunilor operative de către IGSU şi unităţile subordonate pe timpul situaţiilor de urgenţă
generate de tipurile de risc ce se pot manifesta pe teritoriul naţional.
(2) Concepția generală se elaborează prin grija Centrului Operațional Național (CON).
Art. 6. (1) Registrul Național de Capabilități (RNC)15 se elaborează de către IGSU, în format
informatic, ca parte a aplicației Sistemul de Management Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă (SMISU),
prin centralizarea datelor cuprinse în registrele de capabilități asociate funcțiilor de sprijin repartizate
autorităţilor responsabile cu rol principal.
(2) IGSU prin CON elaborează formatul unitar al registrului de capabilități asociat funcțiilor de
sprijin și difuzează către autoritățile responsabile instrucțiunile pentru completarea acestuia.
(3) Informațiile care vor fi incluse în RNC se transmit respectând următorul flux:
a) autorităţile administraţiei publice locale, instituțiile și operatorii economici titulari de
autorizaţie transmit datele conținute în formatul unitar prevăzut la alin. (2) la COp al ISU, denumit în
continuare COp, rezultând Registrul de capabilități la nivel județean. După completare în formatul
informatic asociat aplicației SMISU, Registrul de capabilități la nivel județean se transmite la IGSU;
b) IGSU difuzează forma rezultată către autoritățile responsabile cu rol principal, pentru
completarea cu date privind capabilitățile cu utilizare regională și a celor de nivel național, altele decât cele
centralizate potrivit fluxului prevăzut la lit. a), rezultând Registrul de capabilități asociat funcției de sprijin
respective;
c) IGSU centralizează registrele de capabilități asociate funcțiilor de sprijin, rezultând RNC.
(4) Actualizarea registrului de capabilități se realizează anual și urmează etapele stabilite la alin. (3),
totodată, actualizarea se realizează și în următoarele situații:
a) se introduce în evidență o capabilitate nouă;
b) o capabilitate existentă se scoate permanent din evidență;
c) o capabilitate existentă devine indisponibilă pentru o perioadă mai mare de 30 de zile
calendaristice;
d) o capabilitate se reintroduce în evidență și devine disponibilă.
Art. 7. (1) Planul județean/București-Ilfov de înştiinţare şi alarmare în situații de protecție civilă16
se elaborează de ISU prin COp, în scopul evitării surprinderii şi al luării măsurilor privind adăpostirea
populaţiei, protecţia bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi
ale acţiunilor militare.
(2) Planul se actualizează anual (în primul semestru al fiecărui an) sau la nevoie, prin grija
CON/COp, după caz, cu sprijinul Inspecției de prevenire, pe baza lecțiilor identificate în urma desfășurării
exercițiilor/antrenamentelor, verificărilor sau controalelor și respectiv la apariția unor modificări
semnificative ale prevederilor și/sau componentelor sistemului de înștiințare alarmare.
Art. 8. (1) Concepţia specifică privind planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea
acţiunilor de răspuns și concepția de acțiune în situații de urgență a serviciului profesionist pentru situaţii

14
elaborat potrivit ORDIN nr. 1.475 din 13 octombrie 2006 .
15
potrivit Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.
16
în conformitate cu prevederilor OMAI nr. 1259 din 10.04.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea
activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă.

Pagina 3 din 16
de urgenţă17, reglementează modul de executare a misiunilor operative, precum și modul de alertare și
dispecerizare a resurselor la primirea apelurilor de urgență, de către unitățile si subunitățile de intervenție din
cadrul IGSU, pe timpul situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc ce se pot manifesta în unitatea
administrativ-teritorială.
(2) Concepția specifică se elaborează de ISU prin grija COp, conform structurii de principiu
prevăzută la Anexa nr. 3, se avizează de adjuncții inspectorului șef și se aprobă de inspectorul șef.
Art. 9. (1) Planurile de acțiune pe tipuri de risc prevăzute la art. 3, alin. (2), lit. d) se elaborează prin
grija structurilor teritoriale aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea autorităților responsabile
cu rol principal.
(2) Măsurile și acțiunile specifice planurilor de acțiune în cazul tipurilor de risc/riscurilor asociate
incendii și respectiv muniție neexplodată sau nedezactivată rămase din timpul conflictelor militare, se
prevăd în Concepția specifică elaborată la nivelul ISU.
(3) Pentru tipul de risc cutremure de pământ, planul de acțiune este reprezentat de planul de apărare
în cazul producerii unei situații de urgență specifice riscului la cutremur/alunecări de teren la nivelul
județului.
(4) În cazul tipului de risc accident nuclear și/sau radiologic, planul de acțiune este reprezentat de
planul județean de răspuns în caz de accident nuclear sau radiologic.
(5) Pentru riscul asociat accidente majore cu implicații în afara amplasamentului, măsurile și
acțiunile specifice planului de acțiune se prevăd în Planul de urgență externă al obiectivului sursă de risc,
prevăzut la art. 3, alin. (2).
(6) În cazul tipului de risc incendii de pădure planul de acțiune este reprezentat de planul judeţean de
protecţie împotriva incendiilor la fondul forestier național.
(7) Pentru tipurile de risc/riscurile asociate inundaţii, secetă hidrologică, precum şi
incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi respectiv poluări
marine în zona costieră, măsurile și acțiunile specifice planului de acțiune pe tipuri de risc se prevăd în
planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca
efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice,
poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră.
(8) În cazul celorlalte tipuri de riscuri/riscuri asociate, ISU prin COp, asigură suportul tehnic și de
specialitate necesar pentru elaborarea planului de acțiune pe tipuri de risc, la solicitarea structurilor
teritoriale responsabile, potrivit structurii de principiu prevăzută la Anexa nr. 4, dacă acest lucru nu este
reglementat de un act normativ de nivel superior.
Art. 10. (1) Schema cu riscurile teritoriale asigură identificarea şi evaluarea tipurilor de risc
specifice zonei de competenţă şi prevederea măsurilor și acțiunilor de realizat din domeniul prevenirii şi
intervenţiei. Schema se elaborează de ISU prin Inspecția de Prevenire cu sprijinul COp al ISU şi se supune
aprobării prefectului.
(2) Schema cu riscurile teritoriale se actualizează la fiecare început de an până la data de 01.03 sau
ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit
legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență la nivel
teritorial.
Art. 11. (1) Pe baza schemei cu riscurile teritoriale, ISU prin COp în colaborare cu inspecția de
prevenire, întocmește Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor (PAAR) la nivel județean/al municipiului
București. PAAR se avizează de comitetul județean/al municipiului București pentru situații de urgență, și se
aprobă de Consiliul Județean/Consiliul General, corespunzător unității administrativ-teritoriale.
(2) PAAR se actualizează anual (de regulă în primul trimestru) sau ori de câte ori este necesar, atunci
când se produc modificări semnificative la nivelul UAT-urilor.

17
stabilită potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile
serviciilor de urgență profesioniste.

Pagina 4 din 16
 Art. 12. (1) Planul de urgență externă (PUE) se elaborează18 în scopul planificării și executării
acțiunilor de pregătire și intervenție în caz de accidente în cadrul amplasamentelor de nivel superior și care
au efecte în afara acestora, în vederea reducerii riscului asupra populației, mediului și proprietății din jurul
lor.
(2) PUE se elaborează de ISU prin COp în colaborare cu inspecția de prevenire și cu sprijinul
autorității administrației publice locale responsabile.
Art. 13. (1) Planul roșu de intervenție se elaborează19 la nivel județean/București-Ilfov, în scopul
planificării modului de asigurare a unui răspuns coordonat al tuturor structurilor cu atribuţii de intervenţie în
cazul producerii unor accidente colective şi/sau calamităţi, cu manifestări deosebit de rapide şi efecte
limitate în timp, având ca rezultat victime multiple sau cu potenţial de a produce victime multiple, precum și
a modului de mobilizare a unor resurse suplimentare din judeţ/municipiul Bucureşti sau din afara acestuia, în
situaţia depăşirii capacităţii locale de asigurare a asistenței medicale de urgență.
(2) Planul roșu de intervenție se întocmește de ISU prin COp în colaborare cu reprezentanții
autorităților/instituțiile teritoriale responsabile stabilite prin reglementările incidente.
(3) Planul roşu de intervenţie se testează periodic prin exerciţii comune (planificate sau având
caracter inopinat) organizate de ISU prin COp în colaborare cu structura teritorială UPU-SMURD.
(4) COp asigură actualizarea periodică a planului roșu de intervenție, de regulă la fiecare început de
an sau la apariția unor modificări semnificative ale prevederilor acestuia.
Art. 14. Planul județean/București-Ilfov de evacuare a populației, bunurilor materiale în situații de
urgență20, se elaborează în scopul organizării și conducerii acțiunilor de evacuare a populației, bunurilor
materiale în cazul producerii riscurilor identificate la nivel județean.
Art. 15. Planul de evacuare în situaţii de urgenţă al unității se elaborează21 de fiecare unitate prin
grija CON/centrelor operaționale, din timpul stării de normalitate, în corelare cu gravitatea tipurilor de risc
ce pot afecta zona/raionul de dispunere și/sau sediile/clădirile proprii.

CAPITOLUL III
DOCUMENTE PENTRU PREGĂTIREA INTERVENȚIEI

Art. 16. (1) În funcție de scopul activităților de recunoaştere în teren, datele și informațiile colectate
se materializează, în principal, în fișe de recunoaștere, după cum urmează:
a) Fișa de recunoaștere la obiective;
b) Fișă de recunoaștere la localități/zone de interes22.
(2) Fișele de recunoaștere se păstrează în format electronic și/sau letric în punctul de comandă al
subunității și respectiv în format electronic pentru toate obiectivele/localitățile/zonele de interes din zona de
competență, în punctele de comandă mobile și fixe ale unității.
(3) Cele mai importante date și informații colectate, din punct de vedere operativ, se vor materializa
și în hărțile digitale din aplicațiile destinate gestionării situațiilor de urgență (SMISU), sub forma grafică a
punctelor operative de interes (POI)23.
18
potrivit prevederilor OMAI nr. 156 din 11.12.2017.
19
în baza prevederilor OMS-OMAI nr.1168/203/2010 pentru aprobarea structurii – cadru a Planului Roşu de Intervenţie.
20
conform OMAI nr. 1184/2006.
21
în baza prevederilor OMAI nr. 224/2011.
22
Zonă de interes – areal geografic predispus aglomerării de persoane/manifestării unor tipuri de riscuri, parcuri, piețe,
cartiere/ansambluri rezidențiale, zone istorice etc.
23
POI - punct operativ de interes – locație specifică marcată pe hartă care este relevantă din punct de vedere operativ
(importantă în gestionarea misiunilor operative sau este posibilă generatoare de situații de urgență) și care conține diferite tipuri
de informații cum ar fi: locația geografică, denumire obiectiv , persoane și modalități de contact, surse de risc, tipuri și număr de
utilizatori/mijloace tehnice de interes operativ etc.

Pagina 5 din 16
 Art. 17. Activitatea de recunoaștere în teren se execută la ordin sau din proprie inițiativă24, după caz,
de regulă de personalul structurilor operative din cadrul IGSU și unităților subordonate, cel care execută
serviciul operativ în grupa operativă şi cel din subunităţile de intervenţie.
Art. 18. (1) Recunoaşterile în teren se planifică anual, cu caracter orientativ şi trimestrial/lunar prin
planul de activități trimestrial/lunar, după caz, cu caracter executoriu.
(2) La stabilirea recunoașterilor în teren care urmează a fi prevăzute spre executare prin planul de
activități trimestrial/lunar se va ține cont de nevoia de a adapta obiectivele consemnate în planificarea anuală
la nevoile operative imediate.
Art. 19. (1) Pentru recunoașterile în teren executate de personalul de la sediul ISU, planificarea
anuală a recunoașterilor în teren se întocmește de COp, se avizează de prim-adjunctul inspectorului șef și se
aprobă de inspectorul șef.
(2) La subunitățile de intervenție din cadrul ISU, altele decât Inspectoratul pentru Situații de Urgență
București-Ilfov, denumit în continuare ISUBIF, planificarea anuală a recunoașterilor se întocmește de către
comandantul subunității, se verifică de şeful COp, se avizează de prim-adjunctul inspectorului șef şi se
aprobă de inspectorul şef.
(3) În cazul subunităților de intervenție din componența ISUBIF, planificarea anuală a
recunoașterilor în teren se întocmește la nivelul fiecărui grup de intervenție pentru toate subunitățile de
intervenție din subordine, se verifică de șeful centrului operațional, se avizează de prim-adjunctul
inspectorului șef și se aprobă de inspectorul șef.
Art. 20. Planificarea recunoaşterilor în teren se elaborează, conform modelului din Anexa nr. 5, pe
baza evidenței nominale a localităților/obiectivelor din zona de competenţă/responsabilitate/raionul de
intervenţie, avându-se în vedere importanţa acestora, frecvenţa şi complexitatea situaţiilor de urgenţă.
Art. 21. (1) Recunoaşterile în teren se execută la ordin, fără o planificare prealabilă
anuală/trimestrială/lunară, la locurile în care urmează să se desfăşoare manifestări cu public numeros ori
vizite ale unor demnitari români şi/sau străini, în scopul întocmirii/punerii în aplicare a planurilor de
acţiune/măsuri specifice, precum și pentru actualizarea bazei de date existente privind sursele naturale şi
artificiale de alimentare cu apă, căile de acces/intervenție (restricţii, trasee inaccesibile etc.), apariţia de noi
construcții/amenajări și/sau obiective etc.
(2) Pentru fiecare localitate din raionul de intervenție se va planifica și executa o recunoaștere în
teren cu o periodicitate de cel mult 5 ani, în urma căreia se va întocmi o nouă fișă de recunoaștere la
localitate.
(3) La planificarea recunoașterilor se va urmări ca personalul care va executa recunoașterea la
obiectivele care se află în evidență să nu fie același cu cel care a întocmit fișa de recunoaștere inițială.
(4) În cazul în care, după efectuarea recunoașterii la un obiectiv aflat în evidență se constată
modificări, fișa de recunoaștere inițială întocmită pentru acel obiectiv va fi actualizată sau înlocuită, după
caz.
(5) Pentru asigurarea nevoilor operative din raionul de intervenție al subunității pe timpul executării
activității de recunoaștere în teren, deplasarea personalului nominalizat din tura de serviciu se poate realiza
cu autospecialele de intervenţie/serviciu.
(6) La executarea recunoașterii în teren și pentru întocmirea fișei de recunoaștere se vor consulta și
valorifica datele și informațiile cuprinse în documentele de evidență specifice elaborate (ex: fișa localității,
fișa obiectivului, scenariul de securitate la incendiu etc.)
Art. 22. (1) Fişa de recunoaştere se va elabora pe formular tipizat, în urma executării recunoaşterii
în teren, atât pentru obiective nou luate în evidență, cât și pentru obiective aflate în evidență.

24
valabil pentru șeful turei de serviciu, ofițerii din structura subunităților de intervenție cu aprobarea comandantului de
subunitate și respectiv pentru ofițerii din structura centrului operațional, cu aprobarea șefului centrului operațional.

Pagina 6 din 16
 (2) În cazul obiectivelor nou luate în evidență, se întocmește Fişă de recunoaştere - inițială având
structura de principiu prezentată în Anexa nr. 6a, iar pentru obiectivele care se află în evidenţă25 se
întocmește Fişă de recunoaştere - actualizare conform modelului prezentat în Anexa nr. 6b.
(3) Structura de principiu pentru Fişa de recunoaştere a localității/zonei de interes este prezentată
în Anexa nr. 7a/Anexa nr. 7b.
Art. 23. Fișa de recunoaștere inițială va fi prezentată în cadrul procesului de formare profesională
continuă, de regulă o dată la 2 ani sau ori de câte ori au survenit modificări semnificative din punct de vedere
operativ, întregului personal operativ al subunității, prin grija șefului turei de serviciu și/sau a comandantului
de subunitate.

CAPITOLUL IV
DOCUMENTE PENTRU ORGANIZAREA MISIUNILOR OPERATIVE

Art. 24. (1) Pentru organizarea misiunilor operative se întocmesc următoarele documente operative:
a) Harta cu organizarea intervenției;
b) Planul cu organizarea intervenției în localitatea/raionul de bază;
c) Planul de intervenție comună;
d) Planul cu organizarea serviciului operativ și de zi;
e) Plan de măsuri privind instituirea acțiunilor din competența ISU.
(2) Actualizarea documentelor menționate la alin. (1), lit. a) și b) se realizează anual (în primul
semestru al fiecărui an) sau la nevoie, prin grija structurilor care le-au elaborat, pe baza lecțiilor identificate
în urma desfășurării exercițiilor/antrenamentelor, verificărilor sau controalelor și respectiv la apariția unor
modificări ale actelor normative de linie.
Art. 25. Propunerile cu raioanele de intervenţie ale subunităţilor/sectoarele de intervenție ale
punctelor de lucru se materializează într-o notă de fundamentare26 elaborată la nivelul ISU, care se transmite
la IGSU, în vederea avizării de șeful CON și aprobării de prim-adjunctul inspectorului general al IGSU.
Structura de principiu a notei de fundamentare este prevăzută în Anexa nr. 8.
Art. 26. (1) Propunerile de înființare a unor noi puncte de lucru se realizează pe baza unei analize
eficiente privind oportunitatea și legalitatea, care se materializează într-o notă de fundamentare elaborată la
nivelul ISU care se transmite la IGSU. Aceasta trebuie să conțină argumentări în plan operațional, de resurse
umane și în plan tehnico – administrativ, structura de principiu fiind prevăzută în Anexa nr. 9.
(2) Pe baza informațiilor din nota de fundamentare a ISU, CON împreună cu Direcția Resurse Umane
și Direcția Logistică din cadrul IGSU analizează propunerea formulată și întocmește o notă raport prin care
propune comenzii IGSU avizarea/neavizarea propunerii, după caz.

IV.1. Harta cu organizarea intervenţiei

Art. 27. (1) Unitatea, grupul de intervenţie şi subunitatea întocmesc, după caz, următoarele hărţi:
a) Harta cu organizarea intervenţiei la nivel naţional;
b) Harta cu organizarea intervenţiei în zona de competenţă;
c) Harta cu organizarea intervenţiei în zona de responsabilitate;
d) Harta cu organizarea intervenţiei în raionul de intervenţie.
(2) Prin excepție de la alin. (1) subunitățile de intervenție ale căror raioane de intervenție coincid cu
raionul de bază nu întocmesc harta cu organizarea intervenției în raionul de intervenție.

25
obiectivele/localitățile/zonele de interes pentru care s-a întocmit Fișă de recunoaștere inițială.
26
La justificarea propunerii consemnate în nota de fundamentare întocmită de ISU se va tine cont de: caracteristicile zonei de
competență, criteriile operaționale stabilite prin ordin al ministrului și de planurile comune de intervenție existente etc.

Pagina 7 din 16
 Art. 28. (1) Hărţile cu organizarea intervenţiei se elaborează pe suport de hârtie sau pe suport
informatic (hărţi digitale în cadrul aplicației SMISU), iar după aprobare se afişează/păstrează în
dispeceratul/punctul de comandă al unităţii/grupului de intervenţie/subunităţii, după caz.
(2) La punctele de lucru constituite în cadrul subunităților de intervenție se afişează/păstrează un
exemplar din harta/planul cu organizarea intervenţiei în raionul de intervenţie.
(3) În situația hărților realizate pe suport informatic, verificarea și aprobarea acestora se realizează
prin semnarea, de către responsabili, a notei raport întocmită în acest sens.
Art. 29. Harta cu organizarea intervenţiei:
a) la nivel naţional, se elaborează pe suport informatic la nivelul IGSU-CON prin contribuția
directă a unităților (în situația hărților digitale disponibile online) sau pe baza datelor și informațiilor puse la
dispoziție de unități;
b) la nivel zonă de competenţă, se elaborează pe suport de hârtie și informatic de COp al unității,
se verifică de primul adjunct al inspectorului șef și se aprobă de inspectorul şef;
c) la nivel zonă de responsabilitate, se elaborează pe suport de hârtie și informatic de structura
de specialitate din cadru grupului de intervenţie, se verifică de comandantul grupului de intervenţie și se
aprobă de primul adjunct al inspectorului șef;
d) la nivel raion de intervenţie, se elaborează pe suport de hârtie și informatic de comandantul de
subunitate, se verifică de comandantul de grup și șeful centrului operațional, după caz, şi se aprobă de primul
adjunct al inspectorului şef.
Art. 30. Harta cu organizarea intervenţiei la nivel naţional cuprinde minimum următoarele
informații:
a) punctele de comandă/sediile unităţilor/grupurilor de intervenţie, subunităţilor şi punctelor de
lucru aparținătoare;
b) limitele zonei de competenţă a unităţii, zonelor de responsabilitate a grupurilor de intervenţie,
raioanelor de intervenţie ale subunităţilor și a sectoarelor de intervenție a punctelor de lucru, materializate
după cum urmează:
b.1) zona de competenţă a inspectoratului judeţean – cu linii întrerupte de culoare albastră, cu
lungimea segmentelor de aproximativ 2,5-3 cm, între care se intercalează semnul „X”;
b.2) zona de responsabilitate a grupului de intervenţie – cu linii întrerupte de culoare albastră,
având lungimea segmentelor de aproximativ 2,5-3 cm, între care se intercalează semnul „||”;
b.3) raionul de intervenţie al subunităţii – cu linii întrerupte de culoare albastră, având lungimea
segmentelor de aproximativ 2,5-3 cm, între care se intercalează semnul „|” pentru detaşament,
semnul „•••” pentru secţie, semnul „••” pentru staţie şi semnul „•” pentru celelalte structuri de
intervenţie (inclusiv sectoarele de intervenție pentru punctele de lucru);
c) la reprezentarea conturului zonelor de competenţă, de responsabilitate, ale raioanelor de
intervenţie și ale sectoarelor de intervenție, la suprapunerea a cel puţin două limite, se marchează numai
simbolul limitei eşalonului superior.
Art. 31. Hărţile cu organizarea intervenţiei se elaborează avându-se în vedere următoarele:
A. Pe hartă, se marchează următoarelor elemente:
a) punctele de comandă/sediile unităţii, subunităţilor şi ale punctelor de lucru aparținătoare27,
cele ale serviciilor voluntare/private care dețin capabilități de răspuns (în cazul hărților digitale, acestea pot
fi marcate sub forma unor POI la care se atașează informațiile specifice asociate);
b) limitele zonei de competenţă a unităţii, zonelor de responsabilitate a grupurilor de intervenţie,
raioanelor de intervenţie ale subunităţilor, după caz;
c) municipiile, oraşele – conturul exterior cu portocaliu, scoţându-se în evidenţă numele acestora
prin încadrarea în chenar portocaliu;

27
inclusiv cele aparținând altei unități care fac obiectul planurilor de intervenție comună, în cazul hărților elaborate pe suport de
hârtie sau pe alte forme de hartă electronică, altele decât SMISU.

Pagina 8 din 16
 d) comunele – numele acestora prin încadrarea în chenar portocaliu;
e) sursele naturale de alimentare cu apă prin evidenţierea acestora cu culoare albastră;
f) cele mai importante puncte POI28 - datele și informațiile necesare asociate POI se vor
materializa în hărțile digitale sau prin anexare la hărțile elaborate pe suport de hârtie;
g) căile de comunicaţie rutiere, fiind evidențiate următoarele:
g.1) traseele inaccesibile autospecialelor de intervenţie - se vor scoate în evidenţă prin întreruperea
benzii de culoare corespunzătoare tipului de drum cu segmente de 0,5 cm de culoare neagră;
g.2) restricţiile asociate podurilor şi tunelurilor sau altor puncte obligatorii de trecere - se vor
marca în dreptul acestora, cu datele relevante (înălţime, lăţime sau greutate maximă);
h) căile de comunicație feroviare, pe care se vor marca inclusiv tunelurile C.F, cu datele
relevante (înălţime, lungime).
B. (1) Ca anexe se întocmesc următoarele situaţii:
a) situația cu forţele şi mijloacele proprii și ale serviciilor voluntare/private – se va întocmi un
tabel conform Anexei nr. 10a și Anexei nr. 10b;
b) situaţia grupărilor operative solicitate, pentru harta cu organizarea intervenţiei în zona de
competenţa, care au fost stabilite de comun acord cu unitatea din care se solicită, fiind supuse spre aprobare
inspectorului general, conform Anexei nr. 11;
c) situația cu substanţele de stingere/intervenţie – altele decât apa, aflate în gestiunea
unităţii/subunităţii, respectiv a operatorilor economici, conform Anexei nr. 12a și Anexei nr. 12b.
(2) Anexele prevăzute la alin. (1) se vor păstra îndosariate în dispeceratul/punctul de comandă al
unităţii /grupului de intervenţie/subunităţii.
(3) În cazul hărților digitale, anexele se păstrează în format digital ca atașament la hartă, iar
informațiile specifice conținute pot fi sub forma/atașate unor POI.

IV.2. Planul cu organizarea intervenţiei

Art. 32. (1) Planul cu organizarea intervenţiei se elaborează de comandantul de subunitate la nivelul
fiecărei subunități de intervenție, pe suport de hârtie și informatic (pe hărți digitale asociate aplicației
SMISU), pentru fiecare localitate cu peste 20.000 de locuitori și pentru localitatea/porțiunea din localitatea
în care se constituie raionul de bază al subunității.
(2) La elaborare se au în vedere următoarele:
A. Pe plan vor fi reprezentate următoarele elemente grafice:
a) punctele de comandă/sediile inspectoratului, subunităţii, punctelor de lucru aparținătoare și
respectiv ale serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă care dețin capabilități de răspuns;
b) sursele naturale de alimentare cu apă cu marcarea caracteristicilor relevante ale acestora;
c) cele mai importante POI - operatorii economici surse de risc, instituţiile publice şi obiectivele
de patrimoniu. Pentru fiecare clădire, se vor menţiona: denumirea în clar, numărul cadastral, numărul de
etaje, căile de acces/intervenție mijloace de primă intervenție din dotare şi, după caz, alte date relevante.
Datele și informațiile menționate asociate POI se vor materializa în hărțile digitale sau prin anexare la
hărțile/planurile elaborate pe suport de hârtie;
d) reţeaua stradală, pe care vor fi înscrise denumirile străzilor. Zonele inaccesibile sau
impracticabile se vor marca astfel:
d.1) sectoarele de drum greu accesibile autospecialelor de intervenţie, se vor scoate în evidenţă
prin bandă maro întreruptă cu segmente de 0,5 cm (linie de lăţimea drumului) şi intervale de
aceeaşi lungime;
d.2) locurile sau sectoarele de drum în care accesul autospecialelor este restricţionat datorită
gabaritului (poduri, drumuri înguste etc.) sau pantei prea mari a drumului, se vor marca cu bandă

28
Conform art. 16 alin. (3).

Pagina 9 din 16
 roşie, fiind înscrise datele relevante asociate restricţiei (înălţime, lăţime sau greutate maximă,
respectiv panta);
e) limita raionului de bază, în cazul dispunerii mai multor subunităţi în aceeaşi localitate.
B. Ca anexă la plan se întocmesc:
a) tabel cu denumirile străzilor şi cu localizarea acestora;
b) sursele artificiale de alimentare cu apă, conform Anexei nr. 13.
(3) Anexele elaborate prevăzute la alin. (2) se păstrează în dispeceratul/punctul de comandă al
subunităţii, precum și la sediile punctelor de lucru din componență.
(4) În cazul planurilor realizate pe hărți digitale, anexele se păstrează în format digital ca atașament la
plan, iar informațiile specifice conținute pot fi sub forma/atașate unor POI.
(5) Planul cu organizarea intervenţiei se semnează de comandantul subunităţii, se verifică de
comandantul grupului de intervenţie și șeful centrului operațional, după caz, şi se aprobă de primul adjunct
al inspectorului șef.
(6) În situația planurilor realizate pe suport informatic, verificarea și aprobarea acestora se realizează
prin semnarea, de către responsabili, a notei raport întocmită în acest sens.
(7) Grupurile de intervenţie din cadrul ISUBIF nu întocmesc Planul organizării intervenţiei în zona
de responsabilitate.
(8) Subunitățile ale căror raioane de intervenție coincid cu limitele raionului de bază întocmesc
numai planul cu organizarea intervenției.

IV.3. Plan de intervenţie comună

Art. 33. (1) Planul de intervenţie comună se întocmeşte, la inițiativa ISU competent teritorial sau la
ordinul inspectorului general, pentru cazurile în care din analiza operativă realizată în baza criteriilor29, se
constată că pentru o porţiune de teritoriu aflată în propria zonă de competenţă, nevoile operative impun ca
misiunile operative specifice să fie executate de către o subunitate aparţinând altei unități limitrofe.
(2) Planul de intervenţie comună se elaborează în trei exemplare, de către unitatea în a cărei zonă de
competenţă se află porţiunea de teritoriu supusă analizei, se semnează de inspectorii șefi, se avizează de
prim-adjunctul inspectorului general şi se aprobă de inspectorul general.
(3) După aprobare, planul de intervenţie comună se distribuie după cum urmează:
a) exemplarele nr. 1 şi 2 la unitățile părţi semnatare;
b) exemplarul nr. 3 la IGSU-CON.
(4) După aprobarea, copii ale planului și extrase din documentele prevăzute la art. 46, lit. a), b) și c)
se distribuie la subunitățile de intervenție implicate, pentru punere în aplicare, pregătire și actualizare
documente operative specifice.
(5) Limitele până la care se intervine în afara zonei de competenţă se materializează, de către fiecare
parte semnatară, pe hărţile operative specifice, la toate nivelurile, prin evidenţierea grafică cu o tentă de
culoare/culoare distinctă.
(6) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, unitatea inițiatoare trimite informări privind
prevederile planului de intervenție comună, la toate structurile/instituțiile30 cu care se cooperează la nivel
local/județean pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.
(7) Planul se actualizează ori de câte ori situaţia operativă o impune, iar în acest caz, în situația
apariției unor nevoi de modificare sau completare care schimbă condițiile care au stat la baza semnării, se
solicită acordul părților semnatare.
Art. 34. Structura cadru a planului de intervenţie comună este prevăzută în Anexa nr. 14.

29
timpul de răspuns asociat tipului de echipaj/capabilitate, existenţa drumurilor şi practicabilitatea acestora, dotarea și
încadrarea subunităţilor de intervenţie, precum și existența și capacitatea de răspuns a serviciilor voluntare pentru situații de
urgență care asigură complementaritatea misiunilor operative în situații de urgență.
30
Instituția Prefectului, IPJ, IJJ, IJPF, Primărie, SAJ, Unități militare, Operatori economici sursă de risc etc.

Pagina 10 din 16
 Art. 35. (1) ISU pot semna cu instituțiile responsabile omoloage din țările aflate în vecinătatea zonei
de competență planuri/acorduri de intervenție/cooperare transfrontalieră, cu aprobarea IGSU.
(2) Structura și conținutul planurilor/acordurilor se stabilește de comun acord între cele două instituții
semnatare și se avizează, anterior semnării, de către IGSU.
(3) În cuprinsul planului/acordului de intervenție/cooperare transfrontalieră se prevăd în principal
elementele procedurale necesare organizării și desfășurării acțiunilor de intervenție/pregătire planificate a fi
executate în comun.
(4) După semnare, o copie a planului/acordului se distribuie la CON – IGSU și SAEARI.
(5) Măsurile stabilite în aceste planuri/acorduri se materializează, după caz, în documentele operative
specifice interne.

IV.4. Planul cu organizarea serviciului operativ și de zi

Art. 36. (1) Planul cu organizarea serviciului operativ și de zi se întocmește zilnic prin completarea
cu minimum 24 ore înainte de intrarea în serviciu, conform modelului prevăzut în Anexa nr. 15, de către
șeful turei de serviciu sau înlocuitorul legal de la sediul subunității pentru subunitatea de bază și toate
punctele de lucru aparținătoare, se verifică de adjunctul/locțiitorul comandantului subunității, după caz, și se
aprobă de comandantul de subunitate.
(2) În cazul punctelor de lucru, planul cu organizarea serviciului operativ și de zi se transmite letric,
electronic (fax, email) pentru punere în aplicare și informarea personalului, cu minimum 24 ore înainte de
intrarea în serviciu a personalului turei operative.
Art. 37. (1) La completarea planului cu organizarea serviciului operativ și de zi se va avea în vedere
ca repartizarea personalului turei de serviciu în cadrul echipajelor/echipelor de intervenție și în serviciul de
zi să se realizeze astfel încât să fie stabilit concret modul de încadrare/operaționalizare a principalelor31
mijloace tehnice din dotarea subunității, aflate în stare de operativitate.
(2) În situația în care nu există personal suficient pe tura de serviciu pentru încadrarea minim a
principalelor mijloace din dotarea subunității aflate în stare de funcționare, planificarea modului de încadrare
zilnică se poate realiza prin cuplarea, de regulă, a maximum 2 mijloace tehnice diferite care să fie deservite
de același echipaj/personal și/sau cu personal aflat în tură liberă, prin punerea în aplicare a planului realizării
capacității operaționale la nivelul subunității/unității, la un nivel corelat cu tipul și complexitatea situației de
urgență, după caz.
(3) În funcție de nevoile operative identificate pe parcursul turei de serviciu sau la apariția unor
evenimente care impun utilizarea unor mijloace tehnice specializate care nu au fost prevăzute a fi încadrate
cu personal din tura de serviciu, Planul cu organizarea serviciului operativ și de zi poate fi modificat și/sau
completat la propunerea șefului turei de serviciu, cu aprobarea verbală a comandantului de subunitate și
consemnarea acesteia în scris în cuprinsul planului.
Art. 38. Nominalizarea personalului în serviciul de pază se realizează conform prevederilor ordinului
inspectorului general emis în acest sens.

IV.5. Planul de măsuri privind asigurarea misiunilor operative din competența ISU
Art. 39. (1) Planul de măsuri privind asigurarea misiunilor operative din competența ISU se
întocmeşte premergător întrunirilor şi manifestărilor la care participă public numeros, la care sunt prezenţi
demnitari români şi/sau străini sau la care este stabilit gradul de risc mediu/ridicat de autoritatea competentă
conform prevederilor actelor normative incidente.
(2) Structura de principiu a planului de măsuri este prevăzută în Anexa nr. 16.

31
ASAS, AISI, Ambulanță, ATPVM, AIACC, Descarcerare, Echipă de căutare-salvare, Autocamion, AScaf, Ambarcațiuni,
Autospecială CBRN, Utilaje grele.

Pagina 11 din 16
 CAPITOLUL V
DOCUMENTE PENTRU DESFĂȘURAREA ACȚIUNILOR DE INTERVENȚIE

Art. 40. Pentru desfășurarea acțiunilor de intervenție se întocmesc:

a) Fișa de caz/eveniment (112);
b) Nota de anunțare;
c) Procesul verbal de intervenție;
d) Documente specifice punctului operativ avansat/grupei operative:
d.1) Evidența mesajelor/ordinelor transmise/primite;
d.2) SITAC - situație tactică;
d.2) Situații posibile și variante de acțiune;
d.3) Situație cu mijloacele utilizate;
e) Plan de cooperare.

Art. 41. (1) Fișa de caz/eveniment din aplicația 112 se completează la secțiunea comentarii, de către
personalul din dispeceratul ISU cu date suplimentare rezultate în urma discuției cu solicitantul, cu forțele și
mijloacele care desfășoară acțiuni de intervenție la acest eveniment, respectiv cu informațiile esențiale
cuprinse în informările/ordinele/rapoartele operative transmise sau primite pe parcursul gestionării
evenimentului.
(2) Apelul de urgență (fișa de caz/eveniment) în baza căreia au fost declanșate operațiunile de alertare
a resurselor se consideră fișa principală, iar în cuprinsul acesteia se consemnează toate informațiile prevăzute
la alin. (1). Pentru apelurile de urgență ulterioare, referitoare la același eveniment, se consemnează în fișa de
caz/eveniment sintagma „revenire”.
(3) Informarea și cooperarea cu instituțiile implicate în gestionarea apelului de urgență care au agenții
specializate în cadrul SNUAU 112, se realizează, în principal, prin intermediul facilităților dedicate incluse
în aplicația 112.
(4) Fișa de caz/eveniment din aplicația 112 se transmite în cel mai scurt timp, direct la subunitatea în
a cărei raion de intervenție s-a produs situația de urgență prin SNUAU 112.
(5) În situația în care aplicația 112 nu este funcțională, datele și informațiile prevăzute la pct.(1), se
consemnează succint în Jurnalul activităților din dispecerat conform Anexei nr. 17.
(6) La subunitățile care nu au implementat SNUAU 112, datele din fișa de caz/eveniment din
aplicația 112 se transmit imediat, prin sistemul de comunicare voce (stație radio, telefon), după caz, la
punctul de comandă al subunităților implicate și se consemnează despre aceasta în fișa de caz/eveniment din
aplicația 112.
Art. 42. La nivelul subunității, unde nu există stație 112, nota de anunţare se completează și se
semnează de radiotelefonistul de serviciu pe formularul tipizat, conform Anexei nr. 18, și se înmânează
şefului turei de serviciu/comandantului de echipaj, după caz, împreună cu fişa de recunoaștere a
obiectivului/localității/zonei de interes32.
Art. 43. (1) Procesul verbal de intervenţie se completează imediat, după finalizarea intervenției, de
şeful turei de serviciu/comandantul de echipaj, sub coordonarea comandantului intervenţiei, în prezenţa
proprietarului sau a împuternicitului, deţinătorului legal, utilizatorului sau chiriaşului bunului afectat, a
poliţiei și a unui martor, pentru toate tipurile de situații de urgență, cu excepția asistenței medicale (în acest
caz se întocmește fișă de urgență prespitalicească).
(2) În situația în care la intervenție nu participă subunitatea în al cărei raion de intervenție s-a produs
evenimentul, procesul verbal de intervenţie se completează de către comandantul de echipaj/șeful turei de
serviciu din cadrul primei subunități ajunse la locul intervenției, sub coordonarea comandantului intervenţiei.

32
In situația în care nu este stabilit accesul la forma electronică a fișei de recunoaștere de la locul intervenției

Pagina 12 din 16
 (3) În situația intervențiilor executate în baza planurilor de intervenție comună, procesul verbal de
intervenție se întocmește astfel:
a) intervenții desfășurate și finalizate în etapa I de intervenție – de personalul responsabil din
cadrul subunității în raionul căreia s-a produs evenimentul;
b) intervenții desfășurate și finalizate în etapa a II - a de intervenție – de personalul responsabil
din cadrul ISU în a cărui zonă de competență s-a produs evenimentul.
(4) Procesul verbal de intervenţie se încheie şi în cazul în care celelalte părţi prevăzute la alin.(1) nu
sosesc la faţa locului până la finalizarea intervenţiei.
(5) Procesul verbal de intervenţie se completează în 2 (două) exemplare, care se distribuie după cum
urmează: exemplarul nr. 1 la sediul subunităţii, exemplarul nr. 2 la proprietar.
(6) Conţinutul procesului verbal de intervenţie este prevăzut în Anexa nr. 19.
(7) În situațiile33 în care sunt afectate mai multe proprietăți, se întocmesc anexe la Procesul verbal de
intervenţie, individual pentru fiecare proprietate afectată, conform prevederilor din Anexa nr. 20.
(8) Anexele la Procesul verbal de intervenție se completează în câte 3 (trei) exemplare, care se
distribuie după cum urmează: exemplarul nr.1 la sediul subunităţii, exemplarul nr.2 la persoana afectată și
exemplarul nr.3. la persoana de la care s-a inițiat evenimentul.
(9) În cazul intervențiilor în situații de urgență, executate în baza planurilor de intervenție comună, o
copie a procesului verbal de intervenţie și a anexelor, după caz, se transmite, în termen de 5 (cinci) zile
lucrătoare de la data întocmirii, la unitatea în a cărei zonă de competență s-a produs evenimentul. În situația
în care, în termen de 5 (cinci) zile lucrătoare de la data întocmirii, exemplarul nr. 2 nu a fost distribuit
proprietarului, acesta se transmite la unitatea în a cărei zonă de competență s-a produs evenimentul.
(10) La solicitarea organelor abilitate de lege (parchet, poliţie, societăţi de asigurări, instanţe
judecătoreşti) sau alte persoane fizice şi juridice afectate de eveniment, unitatea/subunitatea va pune la
dispoziţie, după caz, o copie a procesului verbal (letric sau electronic – e-mail/fax) sau informaţii conţinute
de acesta, după caz.
(11) Procesul verbal de intervenție se poate întocmi și în format electronic, cu condiția să fie
imprimat și semnat de cei responsabili la locul intervenției.
Art. 44. Principalele documente specifice întocmite de fiecare funcțiune stabilită în cadrul punctului
operativ avansat sau grupei operative sunt următoarele:
a) Funcțiunea evidență mesaje și informații va ține evidența mesajelor/ordinelor
transmise/primite, conform Anexei nr. 21 pe baza căreia se va întocmi JAO34.
b) Funcțiunea operații și dispecerizare va elabora SITAC - situație tactică (include schița grafică
a locului evenimentului), ordine de intervenție și evidență victime/consecințe, în dinamică, conform Anexei
nr. 22.
c) Funcțiunea suport operativ anticipativ analizează situațiile posibile și planifică variantele de
acțiune ulterioare, conform Anexei nr. 23.
d) Funcțiunea evidență mijloace și suport logistic va ține situația cu mijloacele tehnice utilizate,
conform Anexei nr. 24.
Art. 45. (1) Planurile de cooperare se întocmesc de către autoritățile abilitate prin lege să
coordoneze (conducă) acţiunile forţelor şi mijloacelor participante la limitarea şi înlăturarea efectelor
situaţiilor de urgenţă.
(2) În funcţie de atribuţiile conferite de lege, serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă pun la
dispoziţia organelor abilitate, forţele şi mijloacele necesare intervenţiilor.
(3) Planurile se întocmesc, semnează, avizează şi aprobă conform competenţelor legale în vigoare.

33
Numai in cazul incendiilor, exploziilor și accidentelor tehnologice
34
Jurnalul Acțiunilor Operative

Pagina 13 din 16
 CAPITOLUL VI
DOCUMENTE PENTRU EVIDENȚA, ANALIZA, RAPORTAREA
ȘI EVALUAREA ACȚIUNILOR DE INTERVENȚIE

Art. 46. Pentru evidența, analiza, raportarea și evaluarea acțiunilor de intervenție se întocmesc
următoarele tipuri de documente, după caz:
a) Evidenţa nominală a localităţilor din zona de competenţă/responsabilitate/raion de
intervenție;
b) Evidenţa obiectivelor surse de risc (operatori economici, instituţii) din zona de
competenţă/responsabilitate/raion de intervenție;
c) Evidența sediilor şi imobilele misiunilor diplomatice, oficiilor consulare sau ale
reprezentanţelor organizațiilor internaţionale;
d) Jurnalul activităților din dispecerat;
e) Raportul operativ;
f) Raportul de intervenţie;
g) Raportul de evaluare a acțiunilor de intervenție.
Art. 47. (1) Evidenţa nominală a localităţilor din zona de competenţă se întocmeşte de către COp pe
baza datelor culese la recunoaşterile în teren, precum şi a celor puse la dispoziţie de către Inspecţia de
Prevenire și/sau autoritățile publice locale.
(2) Anual sau la apariţia modificărilor, COp trimite subunităţilor de intervenţie, în extras, evidenţa
nominală a localităţilor actualizată de la nivelul raionului de intervenție/zonei de responsabilitate.
(3) În evidenţă se înscriu datele prevăzute în Anexa nr. 25.
Art. 48. (1) Evidenţa obiectivelor surse de risc (operatori economici, instituţii) din zona de
competenţă/responsabilitate (raionul de intervenţie) se pune la dispoziţia Centrului Operaţional de către
Inspecţia de Prevenire, anual sau la apariţia modificărilor.
(2) Anual sau la apariţia modificărilor, COp trimite subunităţilor de intervenţie, în extras, evidenţa
obiectivelor surse de risc din raioanele de intervenţie.
Art. 49. (1) Evidența sediilor şi imobilelor misiunilor diplomatice, oficiilor consulare sau ale
reprezentanţelor organizațiilor internaţionale se realizează la nivelul unităților de intervenție care au
obligația de a o deține și a o actualiza permanent, prin grija Inspecției de Prevenire care o pune la dispoziţia
Centrului Operaţional.
(2) Pentru asigurarea cooperării în cazul producerii unei situații de urgență, evidența acestor
obiective va conține, de regulă, informații referitoare la adresă, mijloacele și persoanele de contact,
amplasarea căilor de acces și/sau de intervenție, sursele de risc existente, precum și existența mijloacelor de
primă intervenție.
Art. 50. (1) Jurnalul activităților din dispecerat se completează în situația în care aplicația 112 nu
este funcțională, de către personalul din dispeceratul ISU cu date suplimentare rezultate în urma discuției cu
solicitantul, cu forțele și mijloacele care desfășoară acțiuni de intervenție la acest eveniment, respectiv cu
informațiile esențiale cuprinse în informările/ordinele/rapoartele operative transmise sau primite pe parcursul
gestionării evenimentului prin introducerea de comentarii în fișa de caz/eveniment din aplicația 112.
Art. 51. Raportul operativ transmis verbal și/sau în scris va cuprinde, de regulă:
a) date şi estimări privind locul producerii evenimentului;
b) data şi ora anunţării evenimentului;
c) împrejurările şi condiţiile declanşării şi manifestării situaţiei de urgenţă;
d) persoane decedate, rănite, afectate, blocate, sau evacuate, dup caz;
e) pagube materiale importante;
f) situaţia la locul evenimentului;
g) forţele şi mijloacele avute la dispoziţie și acţiunile executate;
h) cereri de forţe, mijloace şi asistenţă tehnică;

Pagina 14 din 16
 i) alte date şi elemente în raport cu evoluţia situaţiei operative.
Art. 52. (1) Raportul de intervenţie este documentul de evidenţă, informare şi analiză a IGSU, prin
care se asigură culegerea datelor de la intervenţiile la care au participat serviciile de urgenţă profesioniste,
voluntare sau private pentru situaţii de urgenţă. Fiecare din datele cuprinse în raport, răspund unei necesităţi
de sporire a posibilităţilor de analiză, de optimizare a activităţii, precum şi de corelare cu indicatorii folosiţi
pe plan internaţional în acest domeniu.
(2) Rapoartele de intervenţie se întocmesc letric sau electronic imediat după încheierea acţiunilor de
intervenție, cu date culese de la locul evenimentului de către seful turei de serviciu/comandantul de echipaj,
conform ordinului inspectorului general pentru aprobarea Îndrumătorului pentru raportarea situaţiilor de
urgenţă.
(3) Datele cuprinse în raportul de intervenție se introduc în aplicația informatică dedicată la nivelul
subunității. Baza de date rezultată se transmite în format electronic la reședința unității cel puțin o dată pe
lună.
(4) În situația în care rapoartele de intervenție se întocmesc electronic, la nivelul unității se constituie
o bază de date pentru evidența electronică a acestora și se realizează arhivarea electornică a acesteia. În
situația în care arhiva electronică nu se poate constitui, rapoartele de intervenție se listează și arhivează la
nivelul subunității.
(5) Cu caracter de excepție, la nivelul subunităților care nu au implementată rețeaua RCVD, neavând
posibilitatea întocmirii în format electronic a raportului de intervenție și introducerea datelor în aplicațiile
informatice dedicate, raportul de intervenție în format letric va fi transmis la sediul unității prin mijloacele
avute la dispoziție (fax/telefon etc.).
Art. 53. (1) Evaluarea acțiunilor de intervenție se desfăşoară în scopul identificării de bune practici
şi perfecţionării cadrului de reglementare şi organizare a acţiunilor de intervenție, concluziile acesteia
constituindu-se în lecţii învăţate35 utilizate în vederea eficientizării activității.
(2) În cazul evenimentelor complexe care au pus probleme prin natura produselor periculoase,
consecinţele asupra populaţiei, bunurilor şi mediului, dificultăţi întâmpinate în folosirea tehnicii etc. ISU
prin COp realizează evaluarea acțiunilor de intervenție executate. Activitatea se materializează prin
întocmirea raportului de evaluare a intervenției care se înaintează la IGSU, după caz, în termen de 20 de zile
de la finalizarea acţiunii de intervenție.
(3) La nivelul ISUBIF evaluarea acțiunilor de intervenție se realizează atât la nivelul COp cât și a
grupurilor de intervenție. În cazul grupurilor de intervenție, raportul de evaluare a intervenției se întocmește
din proprie inițiativă sau la solicitarea ISUBIF și se transmite spre valorificare la COp.
(4) În funcţie de complexitatea evenimentului, raportul de evaluare se poate elabora de un colectiv
format din cadre ale unităţii/grupului/subunității de intervenţie sau cu cooptarea unor specialişti ai
obiectivului, ori din alte domenii de activitate, care pot furniza date şi informaţii utile şi necesare activităţii
de evaluare.
(5) Raportul de evaluare a intervenție se va redacta conform Anexei nr. 26, explicit, pe momente de
desfăşurare a intervenţiei şi va cuprinde toate informaţiile necesare pentru identificarea unor concluzii care
să conducă la perfecţionarea activităţilor de organizare, pregătire şi desfăşurare a intervenţiilor.
Art. 54. (1) Analiza situaţiei operative se efectuează la nivelul unităţilor de intervenție subordonate
IGSU.
(2) Analiza situaţiei operative a unităţii este activitatea ce presupune evidenţierea principalelor
concluzii referitoare la:
a) riscurile existente în zona de competenţă a unităţii şi modul cum acestea pot fi acoperite prin
măsuri specifice;
b) capacitatea operaţională a unităţii şi subunităţilor.

35
Formularul pentru consemnarea lecției identificate, observației, datei colectate se transmite în termen de maximum 15 zile,
conform precizărilor OMAI nr. 91/2017.

Pagina 15 din 16
 (3) Inspecţia de Prevenire asigură evaluarea riscurilor din zona de competenţă a unităţii pe baza
acțiunilor și misiunilor preventive desfășurate, punând accent în principal pe riscurile aflate în
responsabilitate și care sunt identificate la nivelul instituţiilor publice, operatorilor economici, localităţilor
din zona de competență.
(4) COp va analiza capacitatea operațională a unității și subunităților, luând în considerare misiunile
operative și acțiunile de intervenție executate în corelare cu nivelul de încadrare și dotare a echipajelor la
nivelul subunităților subordonate.
(5) Analiza situaţiei operative se execută complet (trimestrial) și pe puncte de interes deosebit (lunar),
se prezintă în şedinţa de comandă a unității, ocazie cu care se adoptă măsuri concrete pentru înlăturarea
vulnerabilităților/stărilor de pericol identificate, precum și pentru pregătirea şi organizarea acţiunilor
preventive și de intervenție viitoare.
(6) Șeful inspecției de prevenire prezintă analiza riscurilor din zona de competenţă, măsurile cu
termene şi responsabilităţi propuse pentru îmbunătăţirea activităţii de prevenire.
(7) Prim-adjunctul inspectorului şef prezintă acţiunile de intervenție din zona de competenţă și
propune măsuri în vederea eliminării vulnerabilităților și asigurării unei capacități operaționale optime
pentru intervenție.
Art. 55. (1) Analiza intervenţiei la nivel de subunitate/punct de lucru, se realizează de către
comandantul intervenției, în scurt timp de la întoarcerea în subunitate, prin discuții interactive cu personalul
implicat, în principal pentru intervențiile complexe, în vederea stabilirii concluziilor şi măsurilor necesare
eficientizării intervenţiilor viitoare.
(2) Comandantul subunităţii analizează lunar acţiunile de intervenție executate de subunitate,
consemnând principalele concluzii şi măsuri în materialul de evaluare lunară a activităţii subunităţii, pe care
îl prezintă personalului.
Art. 56. (1) În activitățile de analiză și evaluare a intervențiilor prevăzute la art.53, 54 și 55 se
folosesc și imagini foto-video înregistrate pe timpul intervențiilor de structurile specializate din cadrul
ISU/IGSU sau preluate din alte surse deschise.
(2) Înregistrările imaginilor foto-video ale structurilor specializate din cadrul ISU/IGSU sunt pentru
uz intern și nu sunt destinate publicității.

CAPITOLUL VIII
DISPOZIȚII FINALE

Art. 57. Documentele necesare planificării, pregătirii, organizării, desfășurării, conducerii, evidenței,
analizării, raportării și evaluării acţiunilor de intervenție şi competenţele de întocmire ale acestora sunt
prevăzute în Anexa nr. 27.
Art. 58. În vederea stabilirii necesarului de documente tipizate prevăzute la art. 57, ISU prin
structura logistică transmit la Direcția Logistică a IGSU, anual, până la data de 15 octombrie, situația cu
necesarul de documente tipizate pentru anul următor, conform modelului prevăzut în Anexa nr. 28.
Art. 59. Anexele 1-28 fac parte integrantă din prezenta reglementare.

Pagina 16 din 16